UNIVERSITATEA APOLLONIA – IAȘI

FACULTATEA DE MEDICINĂ DENTARĂ

Specializarea Asistență Medicală Generală

REFERAT LA LEGISLAȚIA EUROPEANĂ A

MUNCII. ANTREPRENORIAT
“ANTREPRENORIAT - ANTREPRENOR”

COORDONATOR
Prof.univ.dr. Dumitru Mirel POPA

STUDENT
Mihaela GAGEA

IAȘI
- 2020 -
1
 A. ABORDĂRI ISTORICE ȘI CONCEPTUALE
Antreprenoriatul reprezintă un proces ce constă în identificarea și urmărirea unei
oportunități de afaceri, în scopul valorificării acesteia. Acesta a început să fie recunoscut
în timpul monarhului francez Ludovic al XIV-lea care obișnuia să afirme că „burghezii și
meșteșugarii vor deveni artizanii bogăției”. Termenul de antreprenoriat a început să fie
folosit de economiști în secolele XVIII-XIX, suprapunându-se cu perioada Revoluției
Industriale.
Termenul “antreprenoriat” provine din cuvântul francez “entreprendre”, care în
contextul afacerilor semnifica “a întreprinde, a începe o afacere”. Richard Cantillon
(1730) definește antreprenoriatul ca o auto-angajare de orice fel.
Antreprenorii cumpără la anumite preţuri în prezent şi vând la preţuri incerte în viitor.
Antreprenorul este un purtător de incertitudine.
Adam Smith (1776), în lucrarea „Avuţia Naţiunilor” a explicat clar că nu bunăvoînţa
brutarului, ci propriul interes l-a determinat pe acesta să producă pâine. Din punctul de
vedere al autorului, antreprenorii sunt agenţii economici care transformă cererea într-o
sursă de profituri.
John Stuart Mill (1848) descrie antreprenoriatul ca fiind crearea de noi întreprînderi
private şi încorporează pe indivizii care îşi asumă riscul, pe cei care iau decizii, precum şi
pe cei care doresc să se îmbogăţeasca din administrarea resurselor de care dispun, prin
crearea unei noi afaceri.
Joseph Schumpeter (1934) defineşte antreprenoriatul punând accent pe inovare şi
combinarea resurselor. Astfel, antreprenorul este inovatorul care aduce schimbarea în
cadrul pieţelor, prin realizarea unor noi combinaţii. Aceste combinaţii noi pot îmbrăca
următoarele forme: un nou produs/ serviciu sau standard de calitate; noi metode de
producţie; abordarea de noi pieţe; noi surse de materii prime; crearea de noi organizaţii în
orice îndustrie.
Peter Drucker (1985) susține că antreprenoriatul reprezintă crearea unei noi
organizaţii, fără a ţine cont de abilitatea organizaţiei de a se susţine singură. Astfel, ar fi
suficient ca un individ să înceapă o nouă afacere pentru ca el să poată fi catalogat drept
antreprenor. Această caracteristică este cea care diferenţiază antreprenoriatul de sarcinile
managementului de rutină ce privesc alocarea resurselor într-o organizaţie deja dezvoltată
(implică risc și incertitudine).
De-a lungul timpului mai multe instituții naționale și internaționale având ca
principală activitate studierea mediului și a comportamentului antreprenorial au definit
antreprenorul ca fiind „…o persoană care, pe baza unor clauze și condiții contractuale,
se obligă să presteze în favoarea altei persoane și organizații, diverse lucrări
(industriale, de construcții etc.), în schimbul unei recompense dinainte stabilite. De
obicei, aceste lucrări sunt părți componente ale unui proiect.”
În viziunea specialiștilor în domeniu, antreprenorul este perceput ca:
persoana care identifică oportunitatea unei afaceri, îşi asumă responsabilitatea
îniţierii acesteia şi obţine resursele necesare pentru începerea activităţii;
persoana care îşi asumă riscurile conducerii unei afaceri;
persoana care gestionează resursele necesare funcţionării unei afaceri bazate pe
înovaţie;
2
 persoană fizică autorizată sau o persoană juridică care, în mod individual sau în
asociere cu alte persoane fizice autorizate sau cu persoane juridice, organizează o societate
comercială în vederea desfăşurării unor fapte şi acte de comerţ în scopul obţinerii de profit
prin realizarea de bunuri materiale, respectiv prestări de servicii, din vânzarea acestora pe
piaţă, în condiţii de concurenţă.
În sensul modern al economiei de piață, un antreprenor este un agent economic
care adoptă un comportament activ și novator, care acceptă deliberat riscuri financiare
pentru a dezvolta proiecte noi. În acest sens, un număr semnificativ de societăți acordă o
mare atenție și recunoaștere antreprenorilor, în mare parte și datorită aportului pe care îl
aduc aceștia la evoluția mediului antreprenorial și a influenței pe care o au asupra
indicatorilor macroeconomici.
Antreprenorul care contractează cu subantreprenori părți din lucrarea pentru care s-a
angajat față de beneficiar, se numește antreprenor principal. Răspunderea pentru întregul
proiect îi aparține antreprenorului principal. Contractul prin care antreprenorul se obligă
față de beneficiar să execute un anumit proiect se numește contract de antrepriză. Cea de-
a doua definiție este mai puțin cuprinzătoare, dar introduce concepte noi privind activitatea
unui antreprenor.

B. ANTREPRENORUL – TRĂSĂTURI ȘI CALITĂȚI

În general, antreprenorul este văzut ca fiind o persoană care inovează constant. Care
vine cu idei pentru noi și noi afaceri, sau pentru a-și dezvolta o singură afacere. Un
antreprenor vrea să schimbe lumea, vrea să o îmbunătățească, să aducă din cunoștințele pe
care le-a dobândit și acumulat în rândul cât mai multor persoane.
Un antreprenor are inițiativă și își asumă riscuri. Este persoana care dorește să-și
realizeze ideile de afaceri folosindu-se de oportunitățile pe care le identifică și uneltele pe
care le are la dispoziție sau pe care le creează.  
Așa că și un freelancer (liber profesionist) se poate considera că este antreprenor. El
are curaj să-și ia viața (profesională) în propriile mâini, vine cu idei și realizează proiecte
bazate pe cunoștințele temeinice pe care le-a deprins într-unul sau mai multe domenii de-a
lungul carierei sale. Se folosește de oportunitățile pe care le are la dispoziție, înțelege care
sunt nevoile clienților și reușește să conducă propria afacere. Chiar dacă nu are alături o
echipă. Sau cel puțin, acum, la început.
Deseori, s-a pus problema împărțirii în două grupe a antreprenorilor:
persoane care au nativ calitățile necesare pentru a fi antreprenori și convingerea că
pot face o afacere pe cont propriu;
persoane care depun eforturi pentru a dobândi aceste calități.
Este clar că unii dintre noi se nasc pentru a fi antreprenori, toate acțiunile și gândurile
lor converg spre acel moment, iar poziția de simplu angajat nu-i atrage deloc. La fel, sunt
destule voci de antreprenori de succes care spun că faptul că au fost angajați, la un
moment dat, le-a oferit o imagine mult mai bună despre ceea ce au de făcut ca
antreprenori. Și chiar recomandă ca oricine, fie că simte că poate lansa propria afacere fără
a trece printr-o alta cu un job, să experimenteze mai întâi munca din poziția de simplu
angajat.

3
 Dar da, antreprenoriatul se poate și învăța. În plus, ca antreprenor trebuie să înveți
constant. Chiar și atunci când crezi că ai experiență destul de mare și că nu ai nevoie de
sfaturi. Și totodată, un antreprenor învață din propriile greșeli și merge mai departe.
Imediat după Revoluție, ne gândeam la antreprenori ca fiind ”patroni”. Însă este un
concept destul de mult răspândit. Inițial, antreprenorul era proprietarul unui magazin, al
unei firme cu câțiva angajați. Cu adevărat despre antreprenoriat am început la vorbim la
noi în cazul fondatorilor de afaceri în tehnologie.
Unul dintre principalele avantaje ale unui antreprenor îl constituie faptul că este
întreprinzător, că are idei și vrea să aibă succes într-un proiect doar al său.
Antreprenorii se concentrează pe demararea și dezvoltarea afacerilor lor cu scopul de
a crea o nouă piață. Și, implicit, până la urmă, de a face profit. Un antreprenor susține și
crește creativitatea, promovează idei noi.
Un bun antreprenor își știe foarte bine piața pe care o vizează, își gestionează
finanțele în mod eficient, știe să se promoveze și să fie vizibil în fața clienților și
potențialilor noi clienți, își alege o echipă care împărtășește aceeași viziune, evaluează
riscurile și ține cont de situația economică și se adaptează la nou, este un bun negociator,
este corect și este un lider pentru echipa sa.
Dacă visezi să devii antreprenor, însă nu ai aceste atribute momentan, sau ești abia la
început, nu trebuie să-ți faci griji. Poți învăța și le poți cultiva astfel încât să devină
naturale și pentru tine.
Până la urmă, orice persoană care are talent, dispune și de niște capital de început și
este dispusă să facă acest leap of faith (act de credință), să-și asume reușite, dar și eșecuri,
profitabilitate dar și riscuri, se poate lansa în antreprenoriat.
Pentru a completa lista de informații despre activitatea și calitățile care impulsionează
rezultatele antreprenorilor s-au întreprins numeroase studii. Concluzia comună a acestora a
fost că toți antreprenorii de succes prezentau următoarele calități: controlul interior,
capacitatea de planificare, asumarea riscurilor, inovația, folosirea feedback-ului, luarea
deciziilor, independența. Această listă se află între-un proces de îmbunătățire continuă
prin adăugarea de noi caracteristici.
În viziunea reprezentanților școlii behavioriste, cea care acordă cea mai mare atenție
elementelor ce caracterizează antreprenorii, principalele aspecte care le sunt specifice sunt
acelea de: inovatori, lideri, asumatori de riscuri, independenți, creatori, tenaci, energici,
originali, optimiști, orientați spre rezultate, flexibili, materialiști, însă un progres
remarcabil în ceea ce privește abordarea conținutului muncii și a caracteristicilor
antreprenorului realizează Jacques Fillon.
În unul din ultimele sale studii el realizează o abordare integratoare deosebit de
interesantă și utilă a activităților și caracteristicilor specifice antreprenorilor.
Alte caracteristici ale antreprenorilor:
Determinare și perseverență: Mai mult decât oricare alt factor, dedicarea totală către
succes ca antreprenor poate depăși obstacolele. Determinarea puternică și perseverența pot
face un antreprenor să facă față oricăror greutăți pe care alte persoane le-ar considera
insurmontabile și chiar pot compensa lipsa de experiență și de îndemânare a personalului
angajat.

4
 Dorința de a câștiga: Antreprenorii examinează o situație, determină cum își pot
mări șansele de câștig și trec mai departe. Ca rezultat riscurile considerate mari de
persoanele obișnuite sunt riscuri mari pentru antreprenori.
Căutarea feedback-ului: Antreprenorii eficienți sunt adesea descriși ca având
capacitatea de a învăța repede și dorința puternică de a ști cât de bine se descurcă și cum
își pot îmbunătați rezultatele. Feedback-ul este important deoarece antreprenorul este
dispus să învețe din greseli și din experiențele anterioare.
Rezolvarea problemelor persistente: Antreprenorii nu sunt intimidați de situații
dificile. Încrederea în sine și optimismul general îl fac să vadă imposibilul ca pe ceva ce
doar necesită mai mult timp pentru a fi rezolvat. Problemele simple îl plictisesc,
antreprenorii sunt extrem de persistenți însă sunt realiști în a aprecia ceea ce pot și ceea ce
nu pot să facă și unde au nevoie de ajutor pentru rezolvarea unor probleme dificile, dar de
neevitat.
Inițiativă și responsabilitate: Antreprenorii au fost întotdeauna considerați persoane
independente, ei caută și preiau inițiativa, se pun în situații în care sunt personal
răspunzători pentru succesul sau eșecul întregii operațiuni. Le place să se implice în
probleme în care impactul lor personal să poată fi măsurat.
Orientare spre oportunități: Un lucru care îi diferențiază clar pe antreprenori este
concentrarea spre oportunitate mai mult decât spre resurse, structură sau strategie. Când se
hotărăsc să întreprindă o acțiune o fac într-un mod calculat, încearcă să facă totul pentru a
obține cât mai multe șanse de câștig, dar evită să-și asume riscuri ce nu sunt necesare.
Toleranță pentru eșec: Antreprenorii folosesc eșecul ca pe o experiență din care pot
învăța ceva. Cei mai eficienți antreprenori sunt cei care se așteaptă la dificultăți și nu sunt
dezamăgiți, descurajați sau deprimați de un eșec.
Încredere în sine și optimism: Deși antreprenorii întâmpină adesea obstacole majore
încrederea în abilitățile personale îi determină să le depășească și îi face pe ceilalți să-și
mențină propriul optimism.
Realizarea de viziuni: Antreprenorii știu unde vor să ajungă. Ei au o viziune sau
concept despre ceea ce vor să fie firma lor. De exemplu, Steve Jobs de la Apple
Computers dorește ca firma sa să producă microcomputere ce pot fi folosite de oricine, de
la copiii din școli până la oamenii de afaceri. Nu toți antreprenorii au viziuni
predeterminate pentru firmele lor, unii își dezvoltă viziunea în timp, conștientizând ce este
firma și ce poate ajunge.
Nivelul mare de energie: Cantitatea mare de munca depusă de antreprenori
presupune din partea acestora existența unei energii superioare. Mulți antreprenori își
dozează cantitatea de energie monitorizând cu grijă ce mănâncă, ce beau, fac exerciții
fizice și știu când să se retragă pentru relaxare.
Creativitatea și spiritul de inovație: Creativitatea a fost privită timp îndelungat ca
ceva genetic, cu care te naști și nu o poți dobândi. Una dintre teoriile celebre apărute spre
sfârșitul secolului al-XX lea afirmă că aceasta poate fi învățată.
Independența: Frustrarea în fața sistemelor birocratice, împreună cu dorința de a face
o „diferenta” îi face pe antreprenori niște persoane foarte independente care doresc să facă
lucrurile în felul lor. Totuși antreprenorii nu iau toate deciziile, ci doresc ca autoritatea să
le ia pe cele importante.

5
 Lucrul în echipă: Dorința de independență și autonomie nu îl oprește pe antreprenor
să dorească lucrul în echipă. De fapt în timp ce antreprenorul știe clar unde se află firma
(sau unde ar dori să se afle) personalul se ocupă de activitățile de „zi cu zi” din firmă.
Abilități manageriale: Aceasta nu reprezintă o caracteristică absolut necesară a
antreprenorilor însă este important de știut că un antreprenor de succes are nevoie și de
acest tip de cunoaștere.
Antreprenorul este un actor principal și un simbol al economiei de piață. Rolurile și
contribuția antreprenorilor se amplifică substanțial, simultan cu manifestarea lor pe plan
calitativ superior, ceea ce se reflectă în revoluția antreprenorială actuală, care potrivit
afirmațiilor a numeroși specialiști, va ajunge la apogeu în secolul XXI, generând multiple
mutații, unele încă dificil de imaginat în prezent.
În societățile dezvoltate, pentru a permite accesul noilor domenii, multe universități
dezvoltă adevărate incubatoare de afaceri, care sunt puse la dispoziția antreprenorilor,
pentru a avea posibilitatea de a experimenta și verifica noile teorii de business.
În ultimii ani tot mai mulți autori au încercat să descrie antreprenorul perfect. Marius
Ghenea, în lucrarea “Antreprenoriat. Drumul de la idei către oportunități și success în
afaceri” este de părere că nu poți să combini pur și simplu 30% pasiune, 15 % încredere și
55% viziune ca să obții un antreprenor de succes, pentru că în viață lucrurile sunt de multe
ori mai complicate. În plus, din păcate, aceste “ingrediente magice” nu pot fi cumpărate,
însă au totuși avantajul că pot fi dobândite, în mare parte. Acesta a ales 14 calități care i s-
au părut foarte importante pentru un antreprenor.
În viziunea autorului, un antreprenor este în primul rând un om cu o serie de atribute
și calități dar și cu posibilitatea de dezvoltare personală continuă. Calitățile și atributele
prezentate în continuare nu reprezintă o garanție a succesului antreprenorial, dar pot crea
premisele acestuia, influențând pozitiv viteza de reacție și calitatea deciziilor în momente
cheie ale dezvoltării afacerii sale. Multe, dacă nu chiar toate calitățile considerate
importante pot fi formate sau educate, nefiind însușiri predeterminate genetic sau în alt
mod.
Viziune: Prima și poate cea mai importantă calitate a unui antreprenor este aceea de a
fi vizionar. Este important de precizat că un antreprenor vizionar nu este însă un magician
cu un glob de cristal care să aibă „viziuni” despre orice: în general, viziunea lui este
focalizată pe planul său de afaceri și pe activitatea pe care o desfășoară. În antreprenoriat
viziunea este mai degrabă capacitatea de a vedea lucrurile puțin înaintea celorlalți.
Inteligență și creativitate: Autorul crede că un antreprenor de mare succes este cel
care nu este neapărat inteligent în înțelegerea standard a cuvântului, și nici cel care a avut
cele mai bune note la școală, ci acela care are un nivel cât mai ridicat de inteligență
emoțională, pentru că acela va fi cel mai potrivit lider, deci va putea conduce mai bine
echipa sa către succesul de business.
Cunoașterea domeniului de activitate: “Nu iți deschide o afacere în domeniul
prelucrării diamantelor dacă nu știi cum arată un diamant. Să începi o afacere într-un
domeniu pe care nu îl cunoști deloc ar fi un adevarat paradox (de fapt, ar fi chiar o
prostie!). Încearcă să alegi un domeniu în care să ai o minimă experiență dobândită fie
prin activitatea profesională desfășurată până în prezent, printr-un job part-time, fie
mãcar printr-un internship sau activități voluntare”.

6
 Perseverență și determinare: În special la început de drum, atunci când obstacolele
sunt mai mari, greșelile sunt mai frecvente (din cauza lipsei de experiență), iar tentația de a
renunța este uneori uriașă (mai ales că nici miza nu pare foarte importantă, dacă este vorba
de un start-up (lansare) tipic, care se dezvoltă organic). Nu trebuie să renunți decât atunci
când puteți spune, cu maximã sinceritate, că ați făcut „tot ce se putea face”.
“Evident, determinare nu înseamnă însă că nu trebuie să ascultați nimic din ceea ce
vă spun ceilalți, colaboratorii, consultanții sau investitorii. Determinare înseamnă să
mergeți mai departe către îndeplinirea obiectivelor companiei folosind cele mai potrivite
metode”.
Charismă și persuasiune: Un antreprenor carismatic este acela care te captivează
atunci când îți vorbește despre afacerea lui, pentru că pune pasiune, pentru că știe despre
ce vorbește, pentru că are viziune. În ceea ce privește persuasiunea, aici lucrurile sunt mai
simple: antreprenorii cei mai buni reușesc să îi convingã pe cei din jur (angajați, parteneri),
prin forța persuasiunii, că afacerea lor este o afacere de succes și că merită eforturile și
suportul lor.
Responsabilitate: Antreprenorii sunt oameni care trebuie sã dea dovadã de foarte
multã responsabilitate. Spre deosebire de cei care nu sunt antreprenori, aceștia sunt
răspunzători nu doar față de propria lor persoană și de familia lor, ci și față de toți cei
implicați, direct sau indirect, în afacerea pe care un antreprenor o dezvoltă.
Decision-maker (factor de decizie): Să fie o persoană care ia decizii rapid și
eficient; poate cel mai important lucru pe care îl face un antreprenor zi de zi este să ia
rapid deciziile cele mai potrivite. Sunt oameni care așteaptă aceste decizii, atât cei de la
vânzãri, cât și cei de la achiziții, de la financiar, de la producție… Iar aici, în opinia mea,
apare marea „artă” a unui antreprenor valoros: mai bine iei o decizie greșită acum,
decât să iei o decizie mai bună mai târziu. Uneori, întârzierea unei decizii poate însemna
pierderea unei oportunități sau chiar pierderi financiare reale.
Problem-solver (rezolvarea problemelor): Una dintre definițiile antreprenorului este
„acea persoană care se uită la o problemă și o vede ca pe o oportunitate, iar apoi
acționează asupra sa”. Niciodată, un bun antreprenor nu vine să prezinte probleme, ci
soluții. El nu folosește expresia „avem o problemă”, ci mai întotdeauna spune „cred că
putem găsi o soluție” sau „avem o soluție” sau chiar „iată o oportunitate”.
Gut-feeling (intuiție/ fler antreprenorial): “Concret, în momente în care deciziile
raționale ar fi fost altele, am presimțit să fac altceva decât mi-ar fi dictat o analiză
rațională. Cu siguranță, pe gut-feeling nu ar trebui să ne bazăm decât atunci când nu
avem deloc date concludente despre o anumită situație, astfel încât orice decizie am lua,
ar fi o decizie de tip „coin tossing” (ca și cum am da cu banul). Dar, să fim serioși, sunt
numeroase astfel de situații în activitatea antreprenorială, în care o decizie seamănă
foarte mult cu „a da cu banul”. În aceste situații, nu aș recomanda niciunui antreprenor
să dea cu banul, ci să își folosească mai bine acest gut-feeling, care, într-o masură mai
mică sau mai mare, este prezent în orice antreprenor valoros.”
Gândire pozitivã: În activitatea antreprenorială chiar nu au ce căuta pesimiștii,
negativiștii, nihiliștii sau orice asemenea specii umane care au o gândire negativă. Daca nu
poți gândi pozitiv, nu poți fi un bun antreprenor.

7
 Este o regulă de bază, iar dacă un om cu o personalitate negativistă sau pesimistă este
interesat să devină antreprenor, este bine să renunțe la aceste caracteristici și să
îmbrățișeze de la bun început una dintre cele mai importante calități antreprenoriale, aceea
a unei gândiri positive.
Pasiune pentru propria afacere: Orice antreprenor valoros este PASIONAT de ceea
ce face în activitatea sa zilnicã. De fapt, acesta este un autotest pe care fiecare antreprenor
ar trebui să îl facă: sunteți cu adevărat pasionați de activitatea pe care o desfășurați ca
antreprenori? Dacă răspunsul este „nu” sau chiar „nu știu” și sunteți în faza de start-up a
unei afaceri antreprenoriale, ar trebui să vă gândiți de două ori înainte de a continua,
pentru că o dezvoltare antreprenorială inițială (start-up) care nu este bazatã pe pasiune, are
foarte puține șanse de reușită.
Eticã personalã: Un antreprenor valoros nu încalcã niciodatã principiile etice în
afaceri sau în viața personală. Sau, cum ar spune un teoretician al eticii în afaceri,
„winners never cheat” (câștigătorii nu trișează niciodată). Într-un fel, imediat ce ai început
să înșeli, să minți, să joci incorect, chiar dacă în aparență afacerea ar putea să meargă
foarte bine în continuare, în realitate ești deja pe o pantă descendentă, pentru că așa cum
minciuna are picioare scurte, nici lipsa de eticã nu poate merge mult mai departe. În
esență, chiar dacă îi convingi pe ceilalți, nu poți să te păcălești pe tine, iar tu vei ști că nu
ești un succes, ci doar un „eșec deghizat în succes”.
Încredere în oameni: Nu poți realiza o construcție antreprenorială durabilă și
scalabilă fără a te baza pe un concept foarte simplu și clar, numit „delegare”. Dacă vrei ca
businessul tău să crească peste nivelul la care l-ai putea dezvolta tu, de unul singur, trebuie
să începi să delegi tot felul de activități și decizii importante, cu impact în rezultatele
afacerii. Iar ca să poți delega aceste decizii și prerogative, trebuie să poți avea încredere în
oameni.
Problema cu încrederea este una general umană, cu o mică excepție atunci când e
vorba de același sânge, deci despre copii și pãrinți, dar nimic mai mult. De aici apar
uneori, în dezvoltãrile antreprenoriale, greșeli suplimentare, numite generic „familie”:
antreprenorii cred că, angajând oameni din familie, pot depăși problemele de încredere
care sunt genetic determinate, dar rezultatul este de multe ori contrar.

C. ANTREPRENORUL – FUNCȚII, RISCURI ASUMATE ȘI

MOTIVAȚIE
C.1. Funcțiile antreprenorului
Deseori, apare întrebarea: care este rețeta unui antreprenor de succes sau ce trebuie să
faci ca să garantezi reușita businessului tău. Pentru a înțelege mai exact antreprenoriatul,
este util sã vedem care sunt funcțiile esențiale pe care le îndeplinește un antreprenor.
Agregarea. Prima și cea mai importantã funcție a unui antreprenor este cea de
agregare a diverselor componente care conduc la desfãșurarea unei afaceri. Un antreprenor
trebuie sã poatã pune împreunã, cât mai eficient, nu doar sursele de capital cu forța de
muncã (așa cum era definiția tradițională a antreprenoriatului), ci și ideile, inovațiile,
motivațiile oamenilor care lucreazã în afacere, dar și pe cele ale unora care sunt doar
stakeholders (părți interesate) în sens larg, adicã ale consumatorilor, partenerilor,
furnizorilor etc.
8
 Accesul la materiile prime, la cunoaștere, la înțelegerea pieței trebuie și ele agregate
în acest amalgam al activității antreprenoriale, și nu oricum, ci în cel mai eficient mod
posibil.
Arbitrajul. Încă din cele mai vechi timpuri, câștigãtorii au fost aceia care s-au adaptat
cel mai bine la situația existentã. Iar pentru a te putea adapta cât mai bine la situația
existentă și pentru a intui cât mai corect schimbările ce ar putea apărea în viitor, trebuie să
ai, și să folosești din plin, cele mai bune informații. Acesta este de fapt „arbitrajul”
antreprenorial: antreprenorii folosesc un sistem propriu de business-intelligence (chiar
dacã de foarte puține ori acesta este formalizat) care îi ajutã să afle informații mai rapid
decât piața și decât concurenții.
Avansul (în sensul inovației tipic antreprenoriale). Când vorbim despre inovație,
oamenii pornesc cu o idee greșită, crezând că vorbim întotdeauna doar de acele inovații
breakthrough (descoperire), care schimbă paradigme de business, când de fapt discuția
este despre o mulțime de mici modificări, sub forma unui avans față de un produs, un
serviciu sau o metodă de abordare a pieței deja existente. Fãrã o analizã mai atentã,
majoritatea afacerilor din lume par copii sau clone dupã câteva modele de afaceri
consacrate. Nimic mai puțin adevãrat! De fapt, TOATE afacerile din lume sunt diferite
între ele, orice antreprenoriat înseamnã inovație, într-un fel sau într-altul, chiar dacã în
aparență totul pare la fel. Orice francizã (cel puțin cele care sunt viabile), trebuie sã se
adapteze corect la niste realități locale sau regionale de piață, iar aici vine rolul de avans
sau inovare al antreprenorilor locali care preiau asemenea francize și trebuie sã le ducã
spre succes într-un mediu de business si de clienți care nu corespunde cu cel unde a fost
lansat conceptul.
Asumarea (riscurilor). Antreprenorii valoroși sunt de fapt tocmai aceia care reușesc
sã realizeze un echilibru rezonabil între riscurile pe care și le asumã și rezultatele estimate
ale activității lor. În ciuda intuiției care spune că totul este bazat pe noroc, vorbim în
realitate despre un calcul al probabilităților foarte exact. În business, poți vedea de cele
mai multe ori numeroase cărți dintre cele cu care joacă adversarii, concurenții tăi (și asta
pentru că poți vedea mișcările pe care le fac pe piață, poți să discuți cu clienții sau cu
partenerii lor și să afli alte informații utile), așa că poți face o estimare mai bunã a „cărților
tale” și a tacticilor de joc cele mai eficiente.
Recapitulând, agregarea resurselor, arbitrajul informațiilor, avansul prin inovație și
asumarea responsabilităților sunt cele patru funcții antreprenoriale majore. și toate sunt
bazate pe ACȚIUNE, al cincilea „A” din aceastã ecuație. Cu alte cuvinte, nimeni nu va
avea succes doar contemplând cele patru funcții, ci transformându-le pe acestea în acțiuni
eficiente în activitatea de zi cu zi.
Și, pentru că am adus în discuție asumarea riscurilor ca fiind una din funcțiile
antreprenorului, este necesar să identificăm acele riscuri. Înainte de a te decide să devii
antreprenor trebuie să vezi care sunt riscurile la care te supui și dacă ești capabil să faci tot
ce ține de tine pentru a avea succes.
Asumarea riscurilor descrie într-o proporție foarte mare spiritul antreprenorial, iar
pentru a porni și a-ți susține propria afacere, trebuie să-ți pui cariera, finanțele personale și
chiar sănătatea mentală în joc. Cei mai mulți, văd în perspectiva de a putea lua propriile
decizii și de a fi responsabil de propriul destin ceva care merită cu adevărat.

9
 Însă, dacă ai de gând să fii un antreprenor de succes, trebuie să te pregătești pentru
riscurile și provocările care vin odată cu această alegere.

C.2. Riscuri asumate de antreprenor

Ce riscuri îți asumi atunci când devii antreprenor?
Renunță la salariul sigur și constant! Înainte de a te aventura în lumea afacerilor, va
trebui să-ți iei la revedere de la jobul actual și, în unele cazuri, de la cariera ta. Poți totuși
să îți faci și un plan de rezervă, în cazul în care lucrurile nu merg bine în afacerea pe care
ai început-o. Pentru majoritatea antreprenorilor orice alegere este una riscantă, nu există
nicio garanție că venitul personal, mai ales în primele luni, va putea să constituie o bază
sigură.
Sacrifică-ți capitalul personal! Unii antreprenori sunt în masură să pornească o
afacere cu asocieri bazate exclusiv pe finanțare externă, acest lucru însemnând ajutor din
partea anumitor investitori, a subvențiilor guvernamentale, împrumuturi sau din
campaniile de crowdfunding (numit și finanțare participativă sau finanțarea de către
mulțime – metodă de finanțare a proiectelor prin utilizarea internetului drept canal de
comunicare între inițiatorii de proiecte și persoanele care doresc să investească în
respectivele proiecte). Cei mai mulți însă, trebuie să se descurce cu propriile conturi
bancare și economii personale pentru a reuși să înceapă un bussiness. Poate nu va fi
necesar să îți lichidezi complet conturile, dar va trebui să renunți la sume destul de
importante, asta însemnând diminuarea siguranței tale.
Bazează-te pe fluxul de numerar! Chiar dacă ai un card de credit, să asiguri o sumă
constantă de bani care să intre în acel cont poate fi extrem de dificil și de stresant. Poți să
ai un an profitabil și cu toate acestea să te lupți cu necesitățile chinuitoare de zi cu zi.
Facturile se pot strânge foarte repede, iar dacă nu ai suficiente venituri pentru a susține
fluxul de numerar, este posibil să rămâi fără bani pentru salarii sau să fii forțat să iei din
fondurile de urgență.
Estimează interesul publicului! Indiferent de câte teste sau cercetări faci, nu vei
putea să spui cu exactitate cât interes manifestă publicul față de afacerea ta. Oamenii sunt
oarecum imprevizibili, iar acest lucru îți poate da planurile peste cap. Chiar și atunci când
majoritatea datelor par să fie în favoarea ta, există posibilitatea să supraestimezi interesul
pentru compania ta.
Ai incredere intr-un angajat cheie! Când pornești prima oară o afacere, nu vei avea
o echipă completă de angajați care să lucreze pentru tine. În schimb vei avea un grup mic
și unit de oameni care vor lucra intens pentru a face lucrurile să meargă. Va trebui să ai
încredere foarte mare în ei, mai ales dacă au aptitudini speciale, greu de găsit și sunt
dispusi să înceapă cu un salariu mai mic decât standardul industriei.
Pariaza pe deadline-uri (termenuri limită) cruciale! Începuturile sunt, prin natura
lor, forțate să pornească la termene stricte și riscante. Finanțele sunt fragile, iar investitorii
sunt dornici să vadă totul pus în mișcare iar banii să vină cât mai repede. Ca urmare,
antreprenorii sunt obligați să atingă mai multe obiective, iar deadline-urile devin absolut
critice. Trebuie să fii pregătit de nopti albe pline de griji, în care vei încerca să găsești
soluții cât mai bune pentru a duce totul până la capăt.

10
 Renunță la timpul personal! Vei petrece nenumărate ore încercând să faci afacerea
să meargă și să aibă succes, iar celelalte ore gândindu-te dacă ai făcut sau ai omis să faci
ceva important. Îți vei pierde somnul, vei pierde timp personal și vei experimenta mai mult
stres decât de obicei.
Riscurile nu trebuie să te împiedice să te transformi într-un antreprenor de succes,
încearcă să le vezi așa cum sunt: obstacole necesare pentru a realiza ceva cu adevărat
important care îți va da satisfacție. Nu există nicio modalitate de a evita riscurile pe care le
vei înfrunta ca antreprenor, dar atunci când știi care sunt vei putea să te pregatești pentru
ele.

C.3. Motivația antreprenorului

Există motive bune şi motive greşite pentru care alegi să fii antreprenor. Din păcate,
în practică, mulţi dintre cei care se gândesc să îşi pornească propriul business pleacă de la
o serie de premise care ulterior se vor dovedi o bază instabilă pentru clădirea unei afaceri
de succes. Dacă cineva se gândește că antreprenoriatul este cea mai bună soluţie pentru a
deţine controlul, de a se îmbogăţi rapid sau de a avea mai mult timp liber, acel cineva
trebuie să mai reflecteze asupra acestor motive.
De exemplu, dacă îmbunătăţirea situaţiei financiare (şi asta într-un timp cât mai scurt
posibil) este singurul factor care te-a determinat să renunţi la job-ul actual şi să investeşti
masiv într-un business, fără a lua în considerare mai întâi toate aspectele presupuse de
postura de antreprenor, este foarte posibil să renunţi la planuri cu aceeaşi uşurinţă cu care
ţi le-ai făcut. Şi asta pentru că în drumul oricărui antreprenor apar obstacole, mai ales la
început, iar fără o motivaţie puternică vei renunţa rapid în momentul în care firma ta nu îţi
va aduce profitul mult visat din primele luni.
Este esenţial, aşadar, să ne educăm şi informăm cât mai mult posibil şi să ne
„alegem” motivele bune pentru a ne începe noua carieră:
Amprenta personală – Vei avea posibilitatea să îţi foloseşti la cote înalte creativitatea
şi imaginaţia. Antreprenoriatul îţi oferă posibilitatea să ieşi de sub „tutela” şi regulile
impuse de şefii care poate nu îţi împărtăşesc viziunea unică. Şi nu uita că tocmai
această viziune unică va face diferenţa între tine şi concurenţă.
De partea cealaltă a interviului – Ai scăpat de zecile de aplicări la noi job-uri, de
CV-uri depuse şi interviuri. După cum te-ai fi aşteptat, beneficiile în a-ţi fi propriul şef
sunt nenumărate şi nu numai că ai scăpat de căutarea unui loc de muncă, dar chiar vei
susţine tu interviurile de angajare.
Rutina locului de muncă? – Exclus! Nu ai cum să te plictiseşti atunci când ştii că de
tine depinde succesul şi profitul companiei tale. A fi antreprenor presupune un proces
continuu şi interesant de învăţare din multiple domenii. Mai mult, îţi poţi organiza munca
în cele mai inedite locuri, fără a mai fi legat de clasicul birou iar pentru asta nu ai nevoie
decât de un laptop, smartphone şi o conexiune la internet.
Impactul tău – Dacă în cazul unui job clasic este destul de greu să îţi dai seama exact
ce impact ai tu, ideile tale şi activitatea desfăşurată asupra business-ului în ansamblu
(motiv pentru care de multe poţi trăi neplăcuta senzaţie că ceea ce faci nu este de impact
sau poţi fi cu uşurinţă înlocuit de alte persoane), în postura de antreprenor vei vedea cu
uşurinţă cât de mult contează fiecare decizie, cuvânt şi acţiune.
11
 Libertatea alegerii - Tu îți vei stabili strategia, tu vei planifica viitorul, tu vei alege
metodele de implementare. Urmarea intuiţiei, organizarea programului şi a resurselor,
selectarea clienţilor, toate acestea reprezintă o libertatea râvnită de mulţi dintre noi.
Atenţie, însă! Şi responsabilitatea este pe măsură!
Nu devii antreprenor pentru că este ușor sau convenabil să atingi succesul. Decizi să
începi propria afacere pentru că îți dorești ca viața ta să aibă semnificație, pentru că vrei să
simți că viața ta are un scop, pentru că încerci să construiești ceva mai mare decât tine.
Arta unui antreprenor de succes este să știe ce oportunitate să aleagă. Oamenii
valoroși primesc în fiecare zi oferte de oportunități. De aceea este vital să știi să alegi bine,
apoi să acționezi. Poate chiar acum esti hotarat sa incepi o activitate pe cont propriu. E
vremea sa pui laolalta toate optiunile si sa ALEGI. 

D. BIBLIOGRAFIE
 Drucker P., Inovaţia şi sistemul antreprenorial, Editura Enciclopedica, Bucureşti,
1993;
 Văduva S., Antreprenoriatul, Editura Economica, 2004;
 Ghenea M., Antreprenoriat. Drumul de la idei către oportunități și succes în
afaceri, Editura Universul juridic, 2011;
 Onețiu C., Start în antreprenoriat, Editura Act și Politon, 2019;
 Note de curs;
 ro.wikipedia.org

12