Sarbatori de rit vechi

Stakeholder – Liuba Horvath/ Maria Coniosi

Week-end 5-8 ianuarie

ZIUA 1.
 Sosire la Satu Mare , Intalnire, prezentare, asistenta : sofer autocar
 Primire Muzeul Judetean de Istorie, informatii despre istoria si traditiile ucrainienilor in Satu
Mare , Liuba Horvath.
 Transfer Micula ( microbus, masina proprie dupa caz)
 Cina traditionala de Craciun in gospodarie ucrainiana
 Colinde ucrainiene
 Transfer la Satu Mare , cazare cu variante :

Dome/ City Hotel/ Vila Class 4 *

Hotel Poesis 3 *
Motel Perla 2 *
Pensiune Irinella

ZIUA 2.

 Deplasare Tarna Mare

 Intalnire Maria Coniosi

 Vizita Muzeul Ugocea-Oaș din Tarna Mare unde se vor przeenta :

obiecte și fotografii reprezentative pentru zona etnografică Oaș – Ugocea: piese de costum
tradițional, textile de interior (șterguri țesute în războiul de țesut, fețe de masă, cearșafuri
”lepedeauă”, învelitori de pat și covoare țesute),
obiecte utilizate în industria casnică și textilă (meliță, pieptene de fuioare, furci de tors cu
roată sau cu talpă, vârtelnițe, sucale, rășchitoare, război de țesut, mașină de cusut)
piese de mobilier (lădoi, laviță cu spate, masă, pat, scaun, bufet vitrină)
ceramică utilitară și decorativă (blide, oluri de nănaș și pentru apă, ulcele, oale de sarmale),
obiecte de uz casnic confecționate din lemn (coveți, buduroi, piuă), obiecte de cult și ritual
(icoane pe sticlă, crucifixuri, un viflaim).
  Spectacol folcloric traditional – Bianca Cionca, instructor dans

 Masa de pranz traditionala Tarna Mare/Halmeu

Cazare cu variante :
Pensiunea Alina Certezanu
Pensiunea Beno
Pensiunea Maria

 Deplasare Sighetu Marmatiei

Cazare cu variante :
Casa Iurca de Calinesti
Perla Sigheteana

ZIUA 3.

 Program complet Festival de Datini si Traditii Ucrainiene

Optional :

 participare slujba de Craciun la biserică ortodoxă ucraineană cu hramul sfinţilor apostoli Petru şi
Pavel.
 vizita in satele Ruscova sau Rona de Sus pentru a asista la traditiile de colindat

Faza 2. Componentele pachetului de servicii turistice (informatii referitoare la furnizorii

/prestatorii de servicii )

Lista cu adrese de contact si descriere a tuturor furnizorilor componentelor turului (ghizi, cazare, masa
etc )

Nunemele Tip de Informatii Descrierea Responsabil/persoana Rol in

furnizorului/prestatorului servicii de contact serviciilor de contact la tur
organizatia
prestatoare de
servicii
HOTEL DOME Cazare Strada 1 Servicii de Receptie Furnizor
Decembrie cazre 4* Contact : 0361 808 servicii
1918 nr. 555 de
1-3, Satu cazare
Mare
440010,
Mircea Cel
HOTEL POESIS Cazare Batran 9-11,
Servicii de Receptie Furnizor
si masa Satu Mare, cazare 3* Contact : 0744 127 595 servicii
de
cazare
Transport
Organizatori de atractii
Translatori
Ghizi
Agenti
Tur operatori
Alte componente……

Dacă pentru români sărbătorile de iarnă incheie anul, pentru unii de abia încep. Ucrainenii, la fel ca alte
popoare slave, sărbătoresc Crăciunul pe stil vechi, pe 7 ianuarie, printr-o mulțime de tradiţii şi obiceiuri
moştenite din cele mai vechi timpuri.

Explicaţia pentru sărbătorirea Crăciunului şi a Anului Nou pe rit vechi este că vechiul calendar, cel
iulian, este decalat cu 13 zile faţă de calendarul oficial. Biserica Ortodoxă Română a trecut la noul
calendar pe 1 octombrie 1924. De asemenea, creştinii ortodocşi de rit vechi sărbătoresc trecerea în noul
an în noaptea din 13 spre 14 ianuarie. În comunitatea ucraineană, se spune că sărbătoarea Crăciunului
este o ocazie pentru suplimentarea bugetului casei, dacă respecţi anumite tradiţii, iar o încălcare a
restricţiilor poate aduce mari probleme. Cu toate acestea, la fel ca la alte popoare, şi la ucraineni,
colindul rămâne cea mai populară tradiţie de Crăciun. În seara de Ajun, oamenii merg din casă în casă,
interpretând cântece ceremoniale cu urări de bine, bunăstare materială, sănătate și o recoltă mai bună,
primind din partea gazdelor atat bani, cât şi dulciuri, notează rador.ro.

Lumânări aprinse în case

În Ajunul Crăciunului pe stil vechi, în satele ucrainene, oamenii confecționează tradiționalul „Diduh”,
un snop de grâu care simbolizează vechile şi bogatele culturi de grâu ale Ucrainei, considerate
aducătoare de viaţă. În traducere, „Diduh” înseamnă „spiritul bunicului” şi face referinţă la strămoşii
familiei. Oamenii cred că, de Crăciun, pot atrage bani în casă, iar, pentru a face acest lucru, trebuie să-i
servească pe musafiri cu cele mai bune feluri de mâncare, în cel mai sincer mod posibil. În ziua de
Crăciun, nimeni nu trebuie să rămână nemâncat, nici măcar animalele. De asemenea, din bătrâni, se
spune că, pentru masa de Căciun, oamenii nu trebuie să îmbrace haine vechi, deoarece acestea aduc
ghinion în noul an. În plus, de Crăciun, în casă trebuie să fie aprinse zeci de lumânări, pentru că astfel se
umple locuinţa de căldură.

Reguli de respectat
Întrucât Crăciunul este o sărbătoare religioasă, aceasta prevede şi anumite restricții, pe care oamenii
consideră că nu trebuie să le încalce. În caz contrar, se pot confrunta cu probleme serioase. De exemplu,
în noaptea de Crăciun, este interzisă sacrificarea animalelor, mai ales vânatul. „Sângele animalelor
nevinovate este ca o pată pe noul an în viața fiecărui om” – spune tradiţia populară ucraineană. De
asemenea, oamenii nu au voie să coase. În caz contrar, cei care încalcă această interdicție pot avea
probleme cu ochii. La ucraineni, mai este interzis ca prima persoană care intră în casă de Căciun să fie
femeie, deoarece acest lucru poate atrage diferite boli asupra femeilor care locuiesc în casa respectivă. În
ceea ce priveşte superstiţiile de Crăciun, este interesant de menţionat că a vărsa ceai sau cafea la masa de
sărbătoare este un semn bun, mesenii urmând să primească o veste bună și să aibă succes la început de
an. Acest lucru nu este valabil, însă, dacă se varsă alcool, conform rador.ro.
12 feluri de mâncare
În plus, ucrainenii pregătesc de Crăciun nu mai puţin de 12 feluri de preparate culinare, ce reprezintă
numărul apostolilor lui Iisus Hristos, a relatat Daniel Basaraba, preşedintele unei filiale a Uniunii
Ucrainenilor din România, citat de agerpres.ro. “Obiceiul are o însemnătate strict religioasă, explicată
prin numărul apostolilor lui Iisus. Femeile ucrainene, recunoscute pentru veleităţile lor de mari
gospodine, prepară cu aceasta ocazie pyrohy sau varenyk, ceea ce înseamnă colţunaşi îndesaţi cu varza
acră, cartofi sau gem, holubtsi, adică sarmale de pasat, ciuperci cu usturoi ori cu rântaş, peşte, ardei
copţi, fasole verde, cartofi natur sau fierţi în coajă. Dintre deserturile tradiţionale ale ucrainenilor, de
Crăciun, se distinge grâul fiert cu nucă sau mac, totul fiind îndulcit cu miere, dar şi pampushke-le, adică
gogoşile umplute cu gem”, a spus, pentru sursa citată, Daniel Basaraba. Totodată, ucrainenii se salută în
aceste zile cu “Ruzdvo ceaslevo”, ceea ce înseamnă “Crăciun fericit”!

“Este o sărbătoare a bucuriei şi a revederii!”

Praznicul religios este aşteptată cu mare interes de ucrainenii din Satu Mare si Maramureş. Este o
sărbătoare foarte importantă pentru comunitate. Tocmai de aceea, toate tradiţiile sunt respectate cu mare
stricteţe. De exemplu, în Ajunul Crăciunului, merg la colindat doar copii, de după amiază până seara.
Apoi, se merge la biserică, la slujba religioasă, care ţine trei ore. Se interpretează colinde moştenite din
străbuni. Masa de Crăciun se serveşte de abia în ziua de Crăciun. Sunt multe reguli, care trebuie
respectate. Pe masă nu trebuie să lipsească prăjiturile sau vinul. De asemenea, se aşează sare în cele
patru colţuri ale mesei, pentru a îndepărta duhurile rele. Se merge din casă în casă, la colindat, la prieteni
şi rudenii. Este o sărbătoare a bucuriei şi a revederii.

În Maramureşul Istoric, cum este denumit Maramureşul de dincolo de Munţii Gutâi, populaţia de etnie
ucraineană trăieşte compact sau relativ compact în 15 aşezări rurale, dar şi în oraşele Baia Mare, Vişeu
de Sus şi Sighetu Marmaţiei unde se află şi o biserică ortodoxă ucraineană cu hramul sfinţilor apostoli
Petru şi Pavel.

Toţi aceşti ucraineni sărbătoresc Naşterea Domnului pe 7 ianuarie după stilul vechi, adică după
calendarul iulian, care este decalat cu 13 zile faţă de calendarul oficial. În unele din aceste aşezări,
tradiţiile şi obiceiurile au rămas aproape neschimbate din moşi strămoşi, deşi pare greu de crezut că
ucraineanul din zilele noastre ar putea crede că în Sfânta Seară de Crăciun stau la masă alături de el
sufletele strămoşilor săi, totuşi el o să măture cu mâna locul în care se aşează ca nu cumva să se aşeze pe
vreun suflet venit să se bucure de această cină care vesteşte Naşterea
Domnului. La fel şi postul este ţinut cu străşnicie, mai ales pe Valea Ruscovei şi Valea Vişeului, unde
trăiesc ucrainenii-huţuli.

Cea mai mare grijă a gospodinelor este să-şi pregătească tot ce le trebuie ca în Ajunul Naşterii
Domnului, când pregătesc Sfânta Cină, să nu fie nevoite să se împrumute cu ceva de la vecini, dar şi
dacă nu se împrumută de lucrul de care au nevoie, însăşi lipsa lui e un semn rău. Pentru Sfânta Cină se
pregătesc 12 feluri de mâncare de post, din care nu pot lipsi hribele uscate preparate cu zeamă de varză,
păstăile de fasole uscate şi fierte cu usturoi, fasolea boabe, prunele uscate, ciorbă de varză murată,
mămăligă cu cartofi, sărmăluţe cu păsat şi hribe şi altele. Aceste 12 feluri de mâncare simbolizează cele
12 luni ale anului, dar şi pe cei 12 apostoli ai Domnului.
 Înainte de a se aşeza la masă, fetele de măritat, prin tot felul de jocuri numite şi vrăjitorii,
încearcă să afle care dintre ele se va mărita prima, din ce parte a satului va fi mirele şi cum va arăta. Într-
unul din jocuri, pisica este cea care hotărăşte care dintre fete se va mărita prima. Asta după ce biata de ea
stă flămândă, închisă într-o încăpere, sau într-o ladă, timp în care fetele gătesc fiecare câte o găluşcă şi
după ce le pun în cerc pe podea aduc pisica şi o pun în mijlocul cercului, pe a cui găluşcă pisica o va
mânca prima, acea fată se va mărita prima.

În alt joc, fetele mergând cu spatele, numără parii din gard, de al nouălea, sau de al
doisprezecelea par leagă o aţă roşie, iar a doua zi merg să vadă cum arată parul, dacă e lung şi drept,
însemna că mirele va fi înalt şi frumos, dacă parul e mic şi strâmb, însemna că mirele va fi urât, sau „cu
oarecare hibă”.

De asemenea, înainte de a se aşeza la masă, fata de măritat iese afară din casă cu o lingură de
lemn în mână şi ascultă din ce parte se va auzi primul lătrat de câine, asta însemna că din acea parte a
satului va fi mirele său, sau merge la coteţul de porci şi lovind cu fundu-n el spune: „Hăr vier, hăr vier
că la anu’ mă mărit!”.

În acest timp gospodarii, după ce termină de hrănit „marha”, animalele, aduc în casă otavă uscată
sau fân uscat, pe care îl pun pe masă, sub faţa de masă şi leagă picioarele mesei cu lanţuri ca întreaga
familie să rămână legată, unită, în anul care vine.

În unele localități de pe Valea Ruscovei, creștinii trec pe la cei morți să aprindă lumânări la
mormintele acestora ca și ei, cei plecați, să se bucure de lumina Nașterii Domnului.

În seara de Crăciun copiii încep a colinda, cei adulți numai după miezul nopții și colindă astfel
mergând unii la alții trei zile la rând, pe care le numesc: prima, a doua și a treia zi de Crăciun. Se
colindă atât ziua cât și întreaga noapte, dar momentul cel mai important este când pe la casele lor trece
grupul de colindători ai bisericii care joacă în fiecare casă piesa Nașterii Domnului, numită și Rizdvianyi
Vertep (Peştera Naşterii Domnului), iar trupa de actori amatori, care se pregătesc din timp şi foarte
serios să interpreteze această piesă se numeşte Koliada (Colind), Betleem sau Viflaim. În unele sate, ca
de exemplu în Rona de Sus, în unii ani se formează şi câte trei astfel de grupe care sunt numite Koliada
mare, mijlocie şi mică, depinde de vârsta actorilor. Textul piesei, personajele şi numărul lor diferă de la
un sat la altul. Piesa care se joacă în Rona de Sus are 12 personaje: doi îngeri, rolurile îngerilor sunt
întotdeauna interpretate de copii îmbrăcaţi în alb cu brâuri şi diagonale roşii sau din baticuri înflorate,
încălţaţi în opinci, iar pe cap poartă un fel de coroane din carton îmbrăcate în staniol de diferite culori (o
astfel de coroană în dialectul local se numeşte „ciacov”) aceşti îngeri duc între ei o bisericuţă făcută din
carton în care arde o lumânare.

Cinci păstori, dintre care unul este numit şi moş, sau vătaful păstorilor, acesta poartă o mască din
blană de oaie, şi este îmbrăcat în piele de oaie, are un corn de vânătoare din care sună vestindu-i pe
oameni că se apropie de casele lor, mai are şi o cutie de lemn (visteria) în care ţine banii ce îi primeşte
de la oameni, de asemenea fiecare sumă o trece într-un caiet (catastif), pe care îl ţine la brâu. Aceşti bani
sunt ai bisericii, iar preotul îi mulţumeşte fiecărei familii în parte pentru suma primită. Păstorul vătaf
este conducătorul trupei, el alege actorii, organizează repetiţiile, răspunde de comportamentul fiecăruia,
de obicei cel ce joacă acest rol este un om mai în vârstă, poate fi şi însurat, pe când restul sunt flăcăi.
Ceilalţi: primul, al doilea, al treilea şi al patrulea păstor, sunt fiii moşului şi sunt îmbrăcaţi în haine
negre, îmbrăcinaţi cu chimire din piele, fiecare are câte o geantă de piele împodobite cu nasturi de alamă
sau din alte materiale strălucitoare (ţinte, piuneze, insigne), câte o bâtă cu un clopoţel pe ea, de obicei
vopsită în trei culori, iar pe cap poartă căciuli negre de miel cu mărgele cusute pe ele.

Patru regi, din care unul este regele Irod, iar regele al treilea este „Sufletul curat” şi este îmbrăcat
în iţari şi haină de culoare albă, pe cap poartă un „ceacov” asemănător celui purtat de îngeri, nu are
sabie, doar un toiag cu multe panglici de diferite culori. Primul şi al doilea rege, la fel ca şi regele Irod
sunt îmbrăcaţi în uniforme militare de ofiţeri, albă, albastră şi verde, poartă săbii, pe cap au coifuri, iar
pe piept au prinse atâtea zorzoane şi şiraguri de mărgele încât nu pot să se dezbrace şi sunt nevoiţi să
stea astfel îmbrăcaţi pe întreaga perioadă a Crăciunului.

În afară de aceştia mai este şi cărturarul israelit, care poartă o mască cât mai haioasă, iar cel ce
înterpretează acest rol, trebuie să aibă mult umor, să glumească tot timpul şi să facă tot felul de ghiduşii
spre deliciul gospodarilor care îl răsplătesc separat, el fiind sarea şi piperul trupei.

Primii intră în casă îngerii şi punând mica bisericuţă pe masa de lângă pomul de iarnă,
binecuvintează casa în care au intrat şi le dau gospodarilor vestea minunată că s-a născut în Betleem
Mântuitorul Isus Hristos din Precista Fecioară Maria, însă cu glasul lor îi trezesc şi pe păstori, care
intrând în casă slăvesc naşterea lui Isus, – fiecare apropiindu-se de micul Betleem (bisericuţa de pe
masă) spune ce a adus în dar pruncului Isus: primul păstor spune că a adus un berbecuţ, al doilea o
mioară, al treilea o bucată de unt, al patrulea o bucată de caş, iar moşul spune că i-a adus în dar un
cântec şi cântă toţi „Hristos se naşte, slăviţi-l”, după care vor să se întoarcă la turmele lor, dar în casă
intră regele Irod cu sabia în mână şi întorcându-se spre cele patru zări rosteşte răspicat:

„Eu sunt regele Irod! Singurul stăpânitor! Regele Galileie şi al Palestinei! Sub mine tremură
întreaga Palestină! (bate din picior) stau pe tronul Israelului, ridicat pe oasele israeliţilor, care îmi dă
putere! De nimeni nu mă tem decât de Cezarul August! De mine până şi dracul se teme, pentru că eu pe
cine vreau iert, pe cine vreau ucid, dar pe creştini nu-i miluesc!”

Atunci intră în casă primul rege şi spune:

„Slavă noului născut! Unde s-a născut regele iudeilor? Noi departe la Răsărit steaua lui am
zărit!”
Atunci regele Irod scoate sabia şi se răsteşte la el:
„Cine este regele despre care vorbeşti? Oare nu şti că eu, regele Irod domnesc în Palestina şi
Galilea?!”
Primul rege scoate sabia şi o încrucişează cu sabia lui Irod:
„Tu Irode, domn cel rău, n-o să fie pe al tău! Hristos pe veci va domni, regele lumii va fi!”
Atunci intră în casă al doilea rege şi loveşte cu sabia între săbiile încrucişate şi spune:
„Slavă noului născut! Regele din stea se naşte, spre peşteră să ne grăbim, aur, smirnă şi tămâie
să-i pregătim! Am intrat la tine rege Irod ca să ne dai un sfat!
„Vă primesc bucuros şi sfat bun am să vă dau!”
După răspunsul lui Irod în casă intră al treilea rege (sufletul curat) şi spune:
„Slavă noului născut! Noi trei regi din Răsărit o stea am zărit, după ea am pornit şi la Ierusalim
ne-am oprit, aici am aflat că e al tău regat şi pe tine te vom întreba dacă şti cumva, unde s-a lumit regele
slăvit?”
„Să vină cărturarul israelit”, strigă regele Irod.
 Atunci intră cărturarul cu o carte mare în mână, Irod îi porunceşte să caute unde trebuie să se
nască regele iudeilor. Cărturarul caută şi citeşte prorocia lui Isaia, care spune că se va naşte în Ierusalim.
În continuare totul se desfăşoară conform celor scrise în Noul Testament: Irod îi roagă pe cei trei regi ca
la întoarcere să treacă pe la el, regii se închină noului născut (care se află în bisericuţa de pe masă) şi îi
aduc darurile, îngerii îi vestesc pe cei trei regi de gândurile rele ale lui Irod, care vrea să ucidă pruncul şi
îi sfătuiesc să-l ocolească.

La sfârşit moşul le mulţumeşte gazdelor pentru primire şi darul pe care l-au dat, după care
colindă cu toţii un colind, la alegerea gospodarului, păstorii ţin ritmul lovind podeaua cu bâtele, de care
sunt legaţi clopoţei.
Deseori se colindă un colind vechi prin care colindătorii le doresc gazdelor bunăstare, fericire,
recoltă bogată, iar refrenul colindului pomeneşte pe zeul slavilor necreştinaţi Dajbog, care era zeul
bunăstării şi recoltelor.

Flăcăii umblă la colindat mascaţi în draci, în evrei sau se îmbracă în personaje feminine, în
moarte, vrăjitoare sau mirese.