Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară a

Banatului„Regele Mihai I al României” din Timişoara

Facultatea de Inginerie Alimentară

Specializarea : CEPA

Disciplina: Zoonoze

Titlu proiect: Trichineloza

Coordonator ştiinţific: Student:

Conf.dr. Maria DRUGA Oana-Mariana PERA
An III, Sem. II

1
Cupris

Introducere 3

Cuprins 4

o Ciclu biologic 4

o Simtomele trichinelozei
5

o Proceduri 6

o Tratament 6

o Profilaxia 7

Bibliografie 8

2
Introducere
Trichineloza sau trichinoza este o boala parazitară,
contractată de om prin consumul de carne crudă sau
insuficient preparată termic care conține larvele
infestante a unui nematod vivipar din genul Trichinella
spiralis sau cu specii inrudite de Trichinella.
Ciclul de viață a parazitului presupune o singură gazdă care joacă atât rolul de
gazdă definitivă (găzduiește paraziții adulți în mucoasa intestinală), cât și de
gazdă intermediară (găzduiește larvele infestante care parazitează fibrele
musculare striate).
Contaminarea se produce prin ingestia de carne parazitată (de porc, mai rar
de mistreț, focă, urs, cal, câine, pisică etc. în funcție de obiceiurile alimentare),
consumată crudă sau insuficient preparată termic, care conține larve vii
închistate de Trichinella. Trichineloza prezintă un risc alimentar pentru oameni,
datorită numărului mare de specii, repartiției cosmopolite a parazitului, slabei
specificității a gazdei și complexității ciclului epidemiologic.
Trichinella spiralis este un nemathelmint (vierme rotund, cu suprafața
netedă), care infectează în special porcul. Acesta se poate găsi sub două aspecte:

 cel de vierme, masculul fiind mai mic în dimensiuni decât femela; aceștia
sunt localizați în intestin;
 cel de larvă având dimensiuni de ordinul micronilor, adică de 1000 de ori
mai mic decât un milimetru; după închistare acesta poate ajunge la un
milimetru.

3
Cuprins
 Ciclul biologic

Omul se contaminează prin ingestia de carne infestată cu chiste de

Trichinella. Sub acțiunea sucurilor digestive, larvele ies din chiste și ajung în
intestinul subțire, penetrează mucoasa și devin viermi adulți în 6-8 zile.
Femelele mature eliberează larve vii în decurs de 4-6 săptămâni, apoi mor sau
sunt eliminate. Larvele noi migrează prin sânge și corp, dar supraviețuiesc în
cele din urmă doar în celulele striate ale mușchilor scheletici. Larvele se
închistează complet în 1-2 luni și rămân viabile timp de câțiva ani
ca paraziți intracelulari. Larvele moarte sunt în cele din urmă, reabsorbite sau
calcificate (s-a depus calciul în structura lor și devin mai dure, mai rezistente).
Ciclul continuă doar dacă larvele închistate sunt ingerate de un alt carnivor.

4
  Simtomele trichinelozei

Cazurile usoare de trichineloza, in care au fost ingerate putine larve, pot sa nu

determine simptome. La cei la care infectia a fost masiva simptomele pot
include:

Faza intestinala
 diareea este cea mai intilnita
 constipatia, anorexia si slabiciune difuza
 enterita severa
 dispnee
 disconfort abdominal
 greata si varsaturi.
 simptomele tin de obicei 2-7 zile, dar pot persista si saptamini.

Faza de invazie- corespunde migrarii larvelor din intestin in sistemul circulator

si muschii striati:
 mialgie severa
 sistemul nervos central este implicat in 25% dintre pacienti, cu o
mortalitate de 50%
 sistemul cardiac este afectat in saptamina a treia de la infectare si se
manifesta prin aritmii si insuficienta cardiaca
 plaminii in 33% din cazuri, simptomele dureaza pina la 5 zile, pacientii
prezentind dispnee, tuse si wheezing.
 durata acestei faze este de citeva saptamini sau luni.

Faza de convalescenta
Faza de convalescenta, care corespunde inchistarii si repararii musculare, poate
evolua pentru citiva ani. Inchistarea larvelor poate determina casexie, edem
si deshidratare extrema. Simptomele se remit dupa luna a doua, infectia cu T.
pseudospiralis mentinind simptomatologia pentru citeva luni.

Semnele care pot aparea la examenul fizic cuprind:

 distensie abdominala in faza intestinala
 eritem macular sau petesial in 20% din cazuri
 diaree
 febra debuteaza in saptamina a patra de la infectare
 slabiciune musculara si miozita, edem, tumefactie
 afectarea diafragmului, a muschilor laringelui si intercostalilor determina
dispnee si tuse

5
 edemul periorbital apare la 77% dintre pacienti
 la examenul ocular se observa hemoragii subconjunctivale, conjunctivite,
chemozis sau hemoragii retiniene
 meningoencefalita determina paralizii focale si pareze, 70% prezinta delir,
20% reducerea reflexelor tendinoase, 17% meningita si 2% psihoze
 afectarea cordului se manifesta prin hipertensiune, aritmii, edem periferic.

Semnele si simptomele se imbunatatesc in timp, iar majoritatea dispar in luna a

treia, cind larvele se inchisteaza. Dureri musculare vagi si fatigabilitatea pot
persista pentru citeva luni.

 Proceduri
Electromielografia poate fi utila in diagnosticul infectiei moderat-severe,
dar fara evidente patognomonice. Testele arata miozita acuta sau disfunctie
miopatica difuza. Modificarile se remit de obicei in 2-3 luni, dar se pot mentine
si 1-8 ani.
Punctia lombara este necesara pentru a evalua afectarile neurologice, se
pot descoperi larve sau prezenta unei meningite eozinofilice.
Biopsia musculara pune diagnosticul de certitudine, dar este recomandata doar
in cazuri cu serologie negativa. Tehnica utilizeaza o mostra din muschii
gastrocnemieni sau deltid, insa un rezultat negativ nu exclude diagnosticul.
Examen coproparazitologic este util doar in faza intestinala, cind poate arata
larve femele in scaun.
Examenul histologic arata distrugerea fibrelor musculare striate,
degenerare bazofilica la colorarea cu HE, paraziti morti, decapsulati, calcificati
si infiltratie cu eozinofile, macrofage si limfocite.

 Tratament
Nu exista tratament pentru a elimina parazitii. Daca trichineloza este
tratata in faza intestinala se prescriu antihelmintice. Acestea sunt eficiente in
prima saptamina de la ingerarea carnii infectate, cu scopul de a preveni invazia
sistemica.
Medicatia cuprinde albendazole, mebendazole sau thiabendazole.
Daca s-a instalat invazia musculara, antihelminticele nu mai sunt o optiune,
efectul lor fiind minim asupra larvelor inchistate.
In aceasta faza se utilizeaza corticosteroizi, antipiretice si analgezice:
acetaminofen.
Corticosteroidul cel mai eficient este prednisonul, mai ales daca este prezenta
afectarea pulmonara, cardiaca sau nervoasa. Steroizii sunt folositi si pentru
efectul lor de diminuare a inflamatiei, in schimb permitind larvelor sa se

6
inmulteasca, prin supresarea sistemului imun.

 Profilaxia infectiei cu Trichinella consta in urmatoarele masuri:

 gatirea termica a carnii pina la 71 de grade Celsius
 refrigerarea carnii la -17 grade pentru trei saptamini sau -30 pentru 6 zile
 afumarea sau sararea carnii nu este eficienta in omorirea larvelor
 evitarea consumarii carnii de vinat fara a fi aprobata de veterinar

7
Bibliografie

https://www.medlife.ro/glosar-medical/afectiuni-medicale/trichineloza-cauze-
simptome-tratament
https://ro.wikipedia.org/wiki/Trichineloz%C4%83
https://ziarmedical.ro/2020/05/06/ce-este-trichineloza-cauze-simptome-
diagnostic-tratament/
https://www.romedic.ro/trichineloza
http://www.mymed.ro/trichineloza-trichinoza.html
https://www.csid.ro/boli-afectiuni/trichineloza-infec%C5%A3ia-cu-trichinella-
simptome-tratament-17751440/