Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Țările Române Si Problema Orientală
Țările Române Si Problema Orientală
Țările Române Si Problema Orientală
importante ; Polonia,
Ungaria, Imperiul Otoman, ceva mai târziu Imperiul Habsburgic şi Ţarist. Jocul politic dintre aceste
mari puteri a variat, unele dintre ele fiind cucerite (Ungaria în 1526 la Mohàcs; Polonia în 1795 de
Rusia, Prusia, Austria). Perioada de maximă dominaţie a Imperiului Otoman a fost în sec. XV – XVI,
apogeul producându-se în timpul sultanului Soliman Magnificul, care reuşeşte să cucerească
Belgradul. În sec. XVII Imperiul Otoman a organizat cea mai amplă campanie militară prin care a
urmărit cucerirea Vienei, asediul a avut loc în 1683 (o catastrofă pentru turci, marcând începutul
problemei orientale). Problema orientală a însemnat procesul care a afectat relaţiile internaţionale în
sec.
XVIII – XIX , mai précis intre 1683-1918 şi care a constat în decăderea Imperiului Otoman, creşterea
puterii Rusiei şi intervenţia Angliei şi a Franţei pentru limitarea puterii ruse. Cauzele decăderii
Imperiului Otoman:
creşterea influenţei Rusiei. Aceasta s-a extins un timp spre E (Asia), apoi s-a hotărât să schimbe
direcţia de atac, devenind un pericol pentru Europa. În acest context, au intervenit Anglia şi Franta
care au susţinut Imperiul Otoman pentru a opri expansiunea rusă. Acest joc de puteri a marcat sec.
XVIII – XIX, Imperiul Otoman a fost menţinut artificial, supranumit omul bolnav al Europei.
Regimul fanariot (1711, 1716 – 1821) Până la instalarea regimului fanariot, se înregistrase o
accentuare a dominaţiei otomane
la N de Dunăre. În cursul sec. XVII (pe final) a apărut tendinţa unor domni de a se reorienta pe
politica lor externă spre acele ţări care ar fi putut să contracareze Imperiul Otoman: Moldova în
timpul lui Dimitrie Cantemir (1710 - 1711) s-a reorientat spre Rusia, iar în 1711 Cantemir semnează
un tratat de alianţă cu Petru cel Mare la Luţk. A participat înaprilie chiar la o campanie militară la
Stănileşti, unde a fost înfrânt de turci, după care
În Ţara Românească reorientarea s-a produs spre Austria/ Imperiul Habsburgic în timpul
Pe acest fond, Imperiul Otoman a încercat să impună pe tronul Ţărilor Române domni
Regimul instalat în sec. XVIII (din 1711 în Moldova şi din 1716 în Ţara Românească
până în 1821) s-a numit regim fanariot după numele cartierului ortodox al Constantinopolului
unde se afla şi sediul Patriarhiei (Fanar). Din domnii din această perioadă au provenit în cea
mai mare parte din rândul unor familii influente din Fanar de origine română, greacă, albaneză (
sume de bani. Durata domniei era scurtă, iniţial câţiva ani, după care cel mult 2 – 3 ani.
Ulterior, domnul putea fi mutat pe tronul altei ţări sau înlăturat. Funcţia de domn era acum
Autoritatea domnească a scăzut foarte mult, autonomia a devenit foarte limitată, iar
politica externă a statului era complet controlată de Imperiul Otoman. Au existat domni
fanarioţi care au preluat tronul Ţărilor Române din dorinţa de a produce la scară mică gloria
curţii bizantine de altă dată. Alţii a devenit domni doar pentru a se îmbogăţi.
În plan economic, situatia Ţărilor Române s-a agravat deoarece aveau mai multe
obligaţii .Prima rămânea tributul, pe lângă care se adăugau: taxa de mucarer (taxa de
confirmare a domniei, mare su mica, plătită mai întâi la 3 ani, apoi la 2 şi la un an);
peşcheşurile (cadouri, atenţii scumpe făcute sultanului, soţiilor, vizirului – cai de rasă,
bijuterii, blănuri scumpe); cel mai grav era însă monopolul comercial otoman , conform
căruia Ţările Române trebuiau să acopere necesarul de cereale de pe piaţa otomană. După
aceea ,teoretic erau libere dpdv comercial deoarece puteau să vândă şi pe alte pieţe, însă acest
lucru nu se întâmpla niciodată, iar preţul oferit de turci era mult mai mic decât cel practicat in
Europa. Ţările Române mai furnizau cherestea, mână de lucru, diverse alte produse. Această
situaţie economică venea în contrast cu ce se întâmpla în Occident unde începuse deja revoluţia
industrială.În plan militar, Ţările Române pierd dreptul de a avea propria armată, existând doar
câteva unităţi pentru diferitele situaţii interne. Au existat şi încercări de reformă, cei mai
importanţi domni fiind Nicolae şi Constantin Mavrocordat – ultimul e cel mai important
domn fanariot: a desfiinţat iobăgia în 1746 în Ţara Românească, 1749 în Moldova; a dat o
În plan juridic, a fost emis Codul lui Callimachi şi Pravilniceasca Condică dată de
Alexandru Ipsilanti.
fiind în acelaşi timp afectate şi de evoluţia relaţiilor internaţionale. Sec. XVIII – XIX au fost
marcate de problema orientală, astfel de-a lungul sec. XVIII s-au desfăşurat mai multe
războaie între Rusia, Turcia şi Austria ale căror rezultate au afectat Ţările Române:
1716 – 1718 are loc primul conflict austro-turc încheiat cu Pacea de la Passarowitz,
războiul fiind câştigat de austrieci care au anexat Banatul, Oltenia şi Serbia; dominaţia
austriacă asupra Transilvaniei devenise oficială încă din 1699 când s-a încheiat Tratatul
de la Karlowitz.
dată înapoi Ţării Româneşti, iar Serbia revine sub dominaţia Imperiului Otoman.
1775 Austria a anexat partea de N a Moldovei (numită apoi Bucovina, ţara pădurilor
de fag).
1806 – 1812 războiul ruso-turc încheiat cu Pacea de la Bucureşti prin care teritoriul
dintre Prut şi Nistru a intrat în componenţa Imperiului Ţarist. 1826 -Rusia şi Turcia încheie o
Convenţie la Akkerman care cuprindea şi prevederi
Adrianopol .
Pentru Ţările Române aceste războaie au avut consecinţe negative, multe s-au
desfăşurat pe teritoriul românesc care devenea astfel teatru de război. La congresele de pace,
Ţările Române au pierdut părţi din teritoriu. La acest congrese s-au dus delegaţii de boieri
munteni şi moldoveni cu programe cu caracter naţional prin care cereau înlăturarea regimului
Revoluţia este tipul de mişcare social-politică amplă ce are drept rezultat schimbarea
regimului politic.
Mişcarea lui Tudor Vladimirescu are caracteristicile unei revoluţii pentru că, la finalul ei, a
Ianuarie 1821 ultimul domn fanariot din Ţara Românească – Alexandru Şuţu, moare
otrăvit, iar puterea i-a revenit Comitetului de Oblăduire alcătuit din mari boieri.
23 ianuarie 1821Tudor Vladimirescu a emis Proclamaţia de la Padeş (un document cu
mesaj social). S-a constituit o armată de peste 40.000 oameni, care a început să se
armată naţională
Regulamentele organice În 1828 – 1829 a avut loc un nou război ruso-turc, victoria revenindu-i
Rusiei, încheiat cu Pacea de la Adrianopol. În cadrul acestui tratat, pentru prima dată exista un capitol
special dedicat Principatelor (Moldova şi Ţara Românească). Prevederile tratatului:
Între 1828 – 1834 Principatele s-au aflat sub ocupare militară rusă; în acest interval, codnucerea
celor două Principate a revenit unui guvernator rus, Pavel Kiseleff; 1822 se revenise la domniile
pământene, primii domni pământeni au domnit 6 ani: IoniţaSandu Sturda şi Grigore Dimitrie Ghica.
coordonarea consulului rus, Minciaki; textele au fost apoi timise la Sankt Petersburg şi au fost
aplicate diferenţiat: din iulie 1831 în Ţara Românească şi ianuarie 1832 în Moldova. Sunt primele
documente cu caracter de constituţie din Ţările Române. Au avut un conţinut aproape identic.
Prevederi: