2.

PRINCIPII

2.1. Noţiuni

Calea de rulare(der Bahnkörper) este partea constructivă de bază a liniei de

cale ferată şi se compune din suprastructura căii (der Oberbau), infrastructura căii (der
Unterbau) şi lucrările trasiere(das Erdbauwerk).
Suprastructura căii (der Oberbau) este partea căii de rulare alcătuită din şine,
traverse, material mărunt de cale şi balast, respectiv placă portantă(în cazul căii fără
balast).
Pentru infrastructura căii(der Unterbau) şi pentru construcţiile terasiere(das
Erdbauwerk) se reiau noţiunile clasice, abătându-ne astfel în mod conştient de la
actuala versiune a DS 836. În privinţa transmiterii încărcărilor din trafic la terenului
natural (der Untergrund), infrastructura căii(der Unterbau) rămâne, pe lângă
suprastructura căii(der Oberbau), partea cea mai importanţă a căii de rulare(der
Bahnkörper). De infrastructura căii ţin construcţiile terasiere şi lucrările de
artă, acţionate de încărcările din trafic prin intermediul suprastructurii căii şi realizate
prin măsuri tehnice de construcţie; construcţiile terasiere şi lucrările de artă se
află între suprastructura căii şi terenul natural(de bază) şi acoperă diferenţele de nivel
dintre platforma căii şi terenul de bază. Prin urmare, straturile superioare existente de
pământ sau stâncă (ale terenul natural) - strate care au fost îmbunătăţite prin măsuri
tehnice de construcţie (durch bautechnische Maβnahmen verbessert wurden) (strat de
trecere) - pot fi considerate că fac parte din infrastructura căii(der Unterbau).
Construcţiile terasiere (das Erdbauwerk) sunt rambleele, debleele şi profilele
mixte împreună cu amenajările anexe cum sunt dispozitivele de drenare, construcţiile
de sprijinire şi podeţele, necesare pentru garantarea funcţionării şi stabilităţii căii de
rulare. Astfel, construcţiile terasiere - ca rambleuri sau debleuri - pot fi
considerate şi ca parte a infrastructurii căii.
Elementele esenţiale ale infrastructurii căii(der Unterbau), deci ale zonei
portante propriu-zise, sunt:
- platforma căii(das Planum) având înclinare transversală, bancheta căii (der
Randweg) şi marginea platformei căii (die Planumskante),
- stratul de protecţie pentru platforma căii(die Planumsschutzschicht) şi stratul de
protecţie contra îngheţului(die Frostschutzschicht), ca straturi portante
necoezive,
- platforma de pământ (das Erdplanum) şi pământul îmbunătăţit prin măsuri
tehnice de sub platforma de pământ/stratul de trecere.

Pentru această zonă portantă, în fig. 2.2, sunt date noţiunile, suprafeţele
limită, straturile şi materialele care intervin.
Elementele esenţiale ale lucrărilor terasiere(das Erdbauwerk)(fig.2.1) sunt:
- rambleul (der Damm), debleul(der Einschnitt), profilul mixt(der Anschnitt)
- taluzul(die Böschung), înclinarea taluzului(die Böschungsneigung), muchia
superioară a taluzului(die Böschungskante), piciorul taluzului(der Böschungsfuβ)
- şanţul de scurgere întâlnit în cazul debleului(der Bahngraben), şanţul de
apărare întâlnit la rambleuri(der Bahngraben), drenul de adâncime pentru
evacuarea apelor (die Tiefenentwässerung), şanţul de gardă întâlnit în cazul
debleului (der Abfanggraben).
 - 02 -
Anschnitt

Fig.2.1 Noţiuni legate de calea de rulare (1) (der Bahnkörper)

(der Begriff = noţiuni)
(der Anschnitt) = profil mixt)
(der Bahnkörper = cale de rulare)
(der Oberbau = suprastructura căii)
(der Damm = rambleu, umplutură)
(der Unterbau = infrastructura căii)
(der Untergrund = teren de bază)
(der Einschnitt = debleu)
(das Gelände - die Gelände = suprafaţa terenului)
(der Graben = şant)
(graben = a săpa)
(der Abfanggraben = şant de gardă)
(abfangen = a intercepta)
(der Böschungswinkel = unghiul taluzului)
(die Böschung = taluz)
(der Fuß = picior)
(der Böschungsfuβ = piciorul taluzului, muchia inferioară a taluzului )
(die Böschungskante = muchia taluzului, muchia superioară a taluzului)
(die Planumskante = muchia platformei căii)
(das Planum = platforma căii)
(das Erdplanum = platforma de pământ, faţa superioară a terasamentelor)
(die Planumsschutzschicht = stratul de protecţie pentru platforma căii)
(die Bahnachse = axa căii)
(die Achse = axa căii)
(die Entwässerung = drenajul)
(1’ Verbesserter Boden/Übergangsschicht =1’ Pământ îmbunătăţit/strat de tranziţie(strat de
formă))
 - 03 -

Bahnachse

(der Weg = cale) (der Randweg = banchetă)

(der Oberbau = suprastructura căii)
(der Damm = rambleu, umplutură)
(der Unterbau = infrastructura căii)
(der Untergrund = teren de bază)
(der Anschnitt = secţiune)
(der Einschnitt = debleu)
(das Gelände - die Gelände = suprafaţa terenului)
(der Graben = şanţ; tranşee)
(der Abfanggraben = şanţ de gardă)
(abfangen = a intercepta)
(der Böschungswinkel = unghiul taluzului)
(die Böschung = taluz) (der Fuß = picior)
(der Böschungsfuβ = piciorul taluzului, muchia inferioară a taluzului)
(die Böschungskante = muchia taluzului, muchia superioară a taluzului)
(die Planumskante = muchia platformei căii)
(das Planum = platforma căii)
(das Erdplanum = platforma de pământ, faţa superioară a terasamentelor)
(die Planumsschutzschicht = stratul de protecţie pentru platforma căii)
(die Bahnachse = axa căii) (die Achse = axa firului de circulaţie)
(die Entwässerung = drenajul)
(1’ Verbesserter Boden/Übergangsschicht =1’ Pământ îmbunătăţit/strat de tranziţie(strat de
formă))

Fig.2.1 Noţiuni legate de calea de rulare(der Bahnkörper)

 - 04 -
Noţiunile sunt definite după cum urmează:
¾ Şantul de gardă (der Abfanggraben) = şanţul(der Graben) care este situat
pe versant lângă un taluz de debleu (die Einschnittsböschung) şi care captează,
colectează şi evacuează apa de suprafaţă (das Oberflächenwasser) ce se scurge de pe
versant înspre debleu.
¾ Profilul mixt(der Anschnitt)= construcţia terasieră(das Erdbauwerk) care,
în secţiune transversală, apare ca o săpătură în teren în partea liniei dinspre amonte
şi ca o umplutură pe teren în partea liniei dinspre aval.

¾ Şantul de scurgere(der Bahngraben) = şantul neacoperit - situat de-a

lungul căii de rulare lângă muchiile inferioare ale taluzurilor de debleu(die Fuβ von
Einschnittsböschung) şi lângă muchiile inferioare ale taluzurilor de rambleu (die Fuβ von
Dammböschung) - realizat pentru colectarea sau evacuarea apei de suprafaţă(das
Oberflächenwasser) în emisari(der Vorfluter).

¾ Calea de rulare(der Bahnkörper) = ansamblul unei porţiuni de cale ferată

format din suprastructura căii(der Oberbau), infrastructura căii(der Oberbau) şi
construcţiile terasiere(das Erdbauwerk).

¾ Taluzul(die Böschung) = suprafaţa înclinată de delimitare laterală a

debleurilor(der Einschnitt), rambleurilor(der Damm) şi profilurilor mixte(der Anschnitt).

¾ Piciorul taluzului (der Böschungsfuβ) = la rambleuri(der Damm),

reprezintă linia de intersecţie(die Schnittlinie) a suprafeţei taluzului(die Böschungsfläche)
cu suprafaţa terenului(das Gelände), iar, la debleuri(der Einschnitt) reprezintă linia de
intersecţie(die Schnittlinie) a suprafeţei taluzului (die Böschungsfläche) cu fundul
şanţului(die Grabensohle) sau cu platforma căii(das Planum).

¾ Muchia superioară a taluzului (die Böschungskante) = la

rambleuri(der Damm), reprezintă linia de intersecţie(die Schnittlinie) a suprafeţei
taluzului(die Böschungsfläche) cu platforma căii(das Planum), iar, la debleuri(der
Einschnitt), linia de intersecţie(die Schnittlinie) a suprafeţei taluzului(die Böschungsfläche)
cu suprafaţa terenului(das Gelände).

¾ Înclinarea taluzului (die Böschungsneigung) = unghiul format de

suprafaţa taluzului(die Böschungsfläche) cu orizontala; înclinarea taluzului se exprimă,
de regulă, prin tangenta unghiului menţionat.

¾ Rambleu (der Damm) = construcţie terasieră(das Erdbauwerk), de

deasupra terenului natural(der Untergrund), ridicată, în majoritatea cazurilor, peste
suprafaţa terenului(die Geländeoberfläche).

¾ Debleu (der Einschnitt) = construcţie terasieră (das Erdbauwerk) realizată

prin excavarea(der Aushub) terenului (das Gelände) pentru o cale de circulaţie(der
Verkehrsweg).

¾ Construcţii terasiere(das Erdbauwerk) = construcţii (das Bauwerk)

realizate prin lucrări de excavaţii şi lucrări de umplutură (profil mixt(der Anschnitt)
rambleu(der Damm), debleu (der Einschnitt)) şi prin construcţii anexe (die bauliche
Anlage) (dispozitive de drenare (die Entwässerungsanlage), construcţii de sprijin (das
Stützbauwerke), podeţe(der Durchlass)) şi care sunt cerute pentru garantarea
funcţionării şi stabilităţii(die Standsicherheit) căii de rulare(der Bahnkörper)
 - 05 -
¾ Platforma de pământ(das Erdplanum) = suprafaţa nivelată la cota
prescrisă şi cu înclinarea prescrisă a pământului(das Lockergestein) - existent sau din
umplutură - sau a stăncii(das Festgestein) - existente sau din umplutură; în cazul
stâncii, denumirea este de „platformă stâncoasă”(das Felsplanum). Noţiunea de
platformă de pământ (das Erdplanum) se foloseste pentru platforma având nivelul
piciorului taluzului de rambleu (die Dammsohle), pentru platforma având nivelul muchiei
superioare a taluzului de rambleu(die Dammkrone) şi pentru platforma având nivelul
fundului debleului (die Einschnittssohle).

¾ Stratul de protecţie contra îngheţului (FSS) (FSS = die

Frostschutzschicht) = stratul din pământ(das Lockergestein) insensibil la îngheţ, aplicat
pe platforma de pământ(das Erdplanum), pentru împiedicarea sau respectiv
diminuarea daunelor provocate de îngheţ(der Frostschaden). Stratul de protecţie
contra îngheţului (die Frostschutzschicht) serveşte în acelaşi timp la repartizarea
încărcării şi ca strat de filtrare (vezi şi stratul de protecţie pentru platforma căii(die
Planumsschutzschicht)).

¾ Versant (der Hang) = suprafaţa naturală, înclinată, a terenului.

¾ Platforma căii(das Planum) = faţa superioară a stratului de protecţie

pentru platforma căii(die Planumsschutzschicht), faţă superioară care este învecinată
direct cu suprastructura căii(der Oberbau) şi care este nivelată la cota prescrisă şi la
înclinarea prescrisă. Dacă nu există un strat de protecţie pentru platforma căii(die
Planumsschutzschicht), platforma căii (das Planum) coincide cu platforma de pământ(das
Erdplanum).

¾ Marginea platformei căii (die Planumskante) = Linie de graniţă pentru

platforma căii(das Planum) având poziţia determinată de lăţimea platformei căii; la
rambleuri, marginea platformei căii (die Planumskante) este identică cu muchia
superioară a taluzului(die Böschungskante).

¾ Stratul de protecţie pentru platforma căii (PSS) = Strat de protecţie

aplicat sub suprastructura căii(der Oberbau) pentru distribuţia încărcărilor, pentru o
etanşare pe scară cât mai extinsă impotriva infiltrării apei din precipitaţii(das
Niederschlagwasser), pentru evitarea pătrunderii(das Eindringen) pâmânturilor cu
granulaţie fină în balastul din prisma căii şi pentru siguranţa contra îngheţului (die
Frostsicherung). Stratul de protecţie pentru platforma căii (die Planumsschutzschicht)
poate să îndeplinească în acelaşi timp, partial sau în întregime, funcţia stratului de
protecţie contra îngheţului(die Frostschutzschicht).

¾ Bancheta căii = O fâşie de mers pe jos, situată lângă prisma căii la

nivelul platformei căii(das Planum) şi care reprezintă fâşia de margine a platformei
căii(das Planum).

¾ Dren de adâncime(die Tiefenentwässerung) = Şliţ (der Schlitz) executat în

teren, echipat la fundul lui cu o conductă de scurgere pentru colectarea şi transportul
apei de infiltraţie, a apei de strat şi a apei freatice şi care este umplut cu un strat
filtrant (die Sickerschicht).
 - 06 -
¾ Stratul de trecere(die Übergangsschicht) = Stratul superior existent de
pământ sau stâncă care a fost tratat prin măsuri tehnice cum sunt înlocuirea
pământului(der Bodenaustausch), stabilizarea (die Verfestigung) pământului,
îmbunătăţirea (die Verbesserung) pământului, compactarea(die Verdichtung) pământului,
drenare).
¾ Infrastructura căii (der Unterbau) = Construcţie(das Bauwerk) situată
între suprastructura căii(der Oberbau) şi terenul natural(der Untergrund), solicitată prin
încărcările din trafic şi executată prin măsuri tehnice de construcţie (durch
bautechnische Maβnahmen) (construcţie terasieră(das Erdbauwerk), tunel, trecere la
nivel(der Bahnübergang) sau pod (die Brücke)).
¾ Teren natural(der Untergrund) = Pământ existent(natural) sau stâncă
existentă(naturală), situate sub suprastructura căii(der Oberbau) sau sub infrastructura
căii(der Unterbau), ce nu au fost modificate prin măsuri tehnice de construcţie (durch
bautechnische Maβnahmen).

Noţiuni Suprafeţe Straturi Materiale

Marginea
superioară(OK)
a şinei (SO)

Marginea Cadrul şine-traverse la linia Şine

Suprastructura căii

inferioară(UK) propriu-zisă(das Gleisgestänge) Traverse

cadrul şine-
(der Oberbau)

la traversă şi cadrul şine - traverse la Material marunt de

traverse
aparate de cale (das cale (dasKleineisen)
Weichengestänge)
Platforma căii Prisma căii Balast
(das Planum) (die Bettung) (der Gleischotter)

Amestec de
Infrastructura căii materiale minerale
(construcţie Platforma de Stratul de protecţie pentru (nisip pietros(der
terasieră) pământ platforma căii((die Kiessand)), cu sau
(das Erdplanum) Planumsschutzschicht = PSS) şi fără geomembrane
stratul de protecţie contra din material sintetic,
îngheţului(die die geotextile,
Frostschutzschicht = FSS) geogrile, material
expandat(der
Schaumstoff)

Platforma de Rambleu (die Dammschüttung) Pământ îmbunătăţit

pământ din pământ îmbunătăţit, Amestec de
(das Erdplanum) respectiv strat de trecere(die materiale minerale
Übergangsschicht)
-----------------------
Rambleu(die Dammschüttung) Pământ compactat
Fundament corectat Pământ îmbunătăţit
resp. strat de Amestec de
trecere materiale minerale
----------------------- Pământ
Teren natural Teren natural(der Untergrund) existent(natural)
(der Untergrund)

Fig 2.2 Noţiuni legate la calea de rulare (der Bahnkörper)

(SO = die Schienenoberkante = railhead surface = suprafaţa ciupercii şinei)
 - 07 -

2.2 Forma secţiunii transversale

(die Querschnittsgestaltung)

2.2.1 Secţiunea transversală prin linia propriu-zisă şi secţiunea

transversală prin staţie
Forma secţiunii transversale (die Querschnittsgestaltung) trebuie să corespundă
cerinţelor de exploatare, cerinţelor tehnice şi celor de securitate a muncii (die
arbeitssicherheitstechnische Forderung).
Secţiunea transversală prin linia propriu-zisă (der Streckenquerschnitt) se obţine
din:
- linia de contur (die Umgrenzung) a gabaritului de amplasare a
obstacolelor(das Lichtraumprofil) (de exemplu: gabaritul mărit standardizat
de amplasare a obstacolelor(der Erweiterter Regellichtraum), gabaritul de
amplasare a obstacolelor CG(der Lichtraumprofil GC)),
- numărul liniilor şi mărimea distanţei dintre linii(der Gleisabstand),

iar lăţimea secţiunii transversale trebuie să să ţină seama de:

- prisma de balast a liniei (die Bettung des Gleises), cu
asigurarea stabilităţii ei suficiente de poziţie (mit
ausreichender Lagestabilität)
- spaţiul suficient pentru staţionarea persoanelor lângă
linie la trecerea trenurilor, şi
- spaţiul de instalare, respectiv spaţiul de depozitare(der
Lagerraum) pentru echipamentul de lucru(das Arbeitsgerät) şi
pentru materiale

Prin secţiunea transversală(der Querschnitt) se fixează lăţimea platformei căii,

amplasamentul pentru banchete ale căii, accese de manevră şi accese temporare
(Rand-, Rangier-und Zwischenwegen), distanţa la obiecte fixe şi distanţa liberă pe
înălţime/ lăţime la subtraversări şi tunele.
Secţiunile transversale (der Querschnitt) aferente liniilor dintre staţii şi secţiunile
transversale cuprinzând liniile din staţii sunt definite în DS 80001... 80006 pentru
linii reabilitate(ABS = die Ausbaustrecke), pentru linii noi(NBS = die Neubaustrecke) şi
pentru „linii S“ (S-Bahnen). Aceste reglementări se referă atât la secţiunile transversale
pentru liniile simple şi pentru liniile duble cât şi la secţiunile transversale care cuprind
o linie nouă adăugată situaţiei existente.
Pentru linii noi(NBS)(NBS = die Neubaustrecke) (Bild 2.3), distanţa standardizată
între axele firelor de circulaţie este de 4,70 m şi - în aliniament - este atinsă distanţa
de 4,30 m între axa firului de circulaţie şi marginea platformei căii. În zona banchetei
căii(der Randweg) sunt poziţionate spaţiul pentru montarea(die Verlegezone) cablurilor şi
spaţiul pentru montarea stâlpului catenarei(der Fahrleitungsmast).
Pentru linii duble reabilitate(ABS) (Bild 2.4) (ABS=die Ausbaustrecke) situate în
aliniament, distanţa standardizată între axele firelor de circulaţie este de 4,00 m şi
este atinsă distanţa între axa firului de circulaţie şi marginea platformei căii de 3,80
m - în cazul în care sunt amplasate trasee pentru cabluri în zona banchetei căii - şi
este atinsă distanţa între axa firului de circulaţie şi marginea platformei căii de 3,50
m - în cazul în care v ≤ 160 km/h şi nu există trasee de cabluri în zona banchetei
căii(der Randweg). Stâlpul catenarei(der Fahrleitungsmast) este amplasat la exteriorul
platformei căii(das Planum).
 - 08 -
Deoarece construcţiile terasiere(das Erdbauwerk) aferente liniilor de cale ferată
existente au fost - în majoritatea lor - realizate acum100 de ani şi mai mult, adesea,
ele nu corespund cerinţelor actuale în privinţa formei secţiunii lor transversale. De
aici, apar multe probleme practice la reabilitarea(der Ausbau) acestor linii.

Tranşee pentru cabluri(der Kabelgraben),

când traseul pentru cabluri (die Trassenführung)
se află în afara căii de rulare(der Bahnköper)

În cazul debleurilor/ rambleurilor(Einschnitten / Dämmen):

ak ≥ 3,00 m, la pământuri necoezive
≥ 5,00 m , la pământuri coezive
h < 2,00m: t = 1,5 ⋅ h ≥ 0,20m
h > 2,00 m: t = 3,00 m
1)
0,75 m, la stâlpul de capăt al catenarei(der Abspannmast) din beton,
0,55 m, la stâlpul obişnuit al catenarei(der Tragmast)
(Fundaţia nu este reprezentată)
2)
Toleranţa de construcţie 0,05m(die Bautoleranz)
3)
Numerele din paranteze(Der Klammerwert) se referă la traseul pentru cabluri(die
Kabeltrasse) care este situat în afara banchetei căii(der Randweg).

u bPl a3) b c
Supra- Lăţimea Distanţa minimă între axa Distanţa între axa Lăţimea banchetei
înălţare platfor- firului de circulaţie şi firului de circulaţie (dimensiuni rotunjite)
mei căii marginea fundaţiei şi marginea
platformei căii
Partea curbei dinspre: Partea curbei Partea curbei dinspre:
dinspre:
interior exterior interior exterior interior exterior
mm m m m m m m m
0 und 20 13,30 3,65(3,50) 3,65 (3,50) 4,30 4,30 1,30 bis 1,35 1,30bis1,25
25 bis 50 13,40 3,65(3,50) 3,75 (3,50) 4,30 4,40 1,35 bis 1,40 1,30 bis1,25
55 bis 100 13,55 3,65(3,50) 3,90(3,75) 4,30 4,55 1,40 bis 1,45 1,40 bis
105 bis160 13,70 3,65 (3,55) 4,05(3,90) 4,30 4,70 1,45 bis 1,50 1,25
1 40 bis
Bild 2.3 Linie nouă(die Neubaustrecke) – secţiune transversală în cazul liniei duble
(der zweigleisiger Querschnitt)
 - 09 -

Tranşei pentru cabluri(der Kabelgraben), (DB-Grenze = limita DB)

când traseul pentru cabluri (die Trassenführung) (die Verlegezone = zona de montare)
se află în afara căii de rulare(der Bahnköper)

1)
0,40m , la v ≤ 160 km/h
2)
pentru stâlpii obişnuiţi de catenară din oţel(der Slahltragmast) 0,95 m
3)
Dimensiunile calculate pentru traverse de beton B 70, în funcţie de valoarea dorită
pentru suprafaţa de rulare a şinei
4)
inclusiv toleranţa de construcţie (zuzüglich Bautoleranz) de 0,05 m
5)
Numerele din paranteze(Der Klammerwert) se referă numai la circumstanţe limitate
(bei beengten Verhältnissen) şi numai pentru liniile la care traseul pentru cabluri(die
Kabeltrasse) este situat în afara banchetei căii(der Randweg).

În cazul debleurilor/ rambleurilor(Einschnitten / Dämmen):

ak ≥ 3,00 m, la pământuri necoezive
≥ 5,00 m, la pământuri coezive
h < 2,00m: t = 1,5 ⋅ h ≥ 0,20m
h > 2,00 m: t = 3,00 m
u bPl 5) a5) b5) c5)
Supra- Lăţimea Distanţa între axa firului Distanţa minimă între Lăţimea banchetei
înălţare platformei de circulaţie şi axa firului de (dimensiuni rotunjite)
căii marginea platformei căii circulaţie şi
marginea fundaţiei
Partea curbei dinspre: Partea curbei Partea curbei dinspre:
dinspre:
interior exterior interior exterior interior exterior
m m m m m m m
mm
0 und 20 11,60(11,00) 3,80(3,50) 3,80(3,50) 3,65(3,50) 0,95 (0,65) 0,95 (0,65) 0,95(0,65)
25 bis 50 11,70(11,10) 3,80(3,50) 3,90 (3,60) 3,65 (3,50) 1,00(0,70) 1,00(0,70) 0,90 (0,60)
55 bis 100 11,80(11,20) 3,80(3,50) 4,00 (3,70) 3,65 (3,50) 1,10(0,80) 1,10(0,80) 0,90 (0,60)
105 bis 140 11,90(11,30) 3,80 (3,50) 4,10(3,80) 3,65 (3,50) 1,15(0,85) 1,15(0,85) 0,85 (0,55)

Fig. 2.4 Linie reabilitată(die Ausbaustrecke) - secţiune transversală în cazul liniei

duble(der zweigleisiger Querschnitt)
 -10 -
Construcţia secţiunii transversale standardizate de cale ferată (der
vorgeschrieben Streckenquerschnitt) impune o lărgire a platformei căii şi impune
construcţia de dispozitive de drenare cu intervenţii ample la lucrările terasiere cum
sunt lărgirile rambleurilor (die Dammverbreiterung) şi lărgirile debleurilor(die
Einschnittserweiterung) (Abschn. 3). Pe baza multor raţiuni(achiziţionarea terenului,
costuri, exploatarea căilor ferate), aceste lucrări de reabilitare nu sunt, adesea,
practic executabile, astfel încât trebuie găsite compromisuri. Această situaţie
conduce la limitări în privinţa formei secţiunii transversale(reducerea proporţiilor) sau
această situaţie este rezolvată prin soluţii speciale de felul lărgirii platformei căii
prin înlocuirea şanţului de scurgere cu dren(Capitolul 7) sau prin folosirea
formei abrupte a taluzului(Capitolul 3).

2.2.2 Platforma căii(das Planum)

Platforma căii (das Planum) reprezintă suprafaţa superioară (die Oberkante) a
infrastructurii căii (der Unterbau) şi este proiectată cu o înclinare transversală
corespunzătoare de 5% (1:20.).

(Raum für Nachspannvorrichtung = spaţiu pentru aparatul de tensionare)

(die Verlegezone = zona de montare) (vorhandene Strecke = linie existentă)
(Zusätzliche Streckengleis = linie suplimentară situată între staţii)
1)
0,40m, la v ≤ 160 km/h
2)
0,95 m, la stâlpii obişnuiţi ai catenarei (der Tragmast)
3)
a, b şi c, a se compara cu fig. 2.4
4)
6,80 m, la v > 160 km/h pe ambele linii(auf beiden Gleisen)
5)
Toleranţe de construcţie 0,05 m
Fig. 2.5 Secţiune transversală cu linie curentă suplimentară (între staţii)
 - 11 -
Înclinarea transversală (die Querneigung) se aplică
- sub forma acoperişului (dachförmig) la linii duble(die zweigleisige Strecke)
(fig. 2.3 und 2.4)
- sub forma unei singure înclinări(eingleisig) în cazul liniei simple(die
eingleisige Strecke)
- La linii triple(die dreigleisige Strecke), sub forma unei singure înclinări
spre exterior petru linia a 3 –a (fig.2.5). La linii multiple (die
mehrgleisige Strecke) şi în staţii, sub forma acoperişului (dachförmig)
pentru fiecare grup de 2 linii(fig. 2.6).

O modificare a felului în care este înclinată platforma căii(das Planum) în

secţiune transversală trebuie să aibă loc prin rotire(die Verwindung) pe circa 5 m
lungime(fig. 2.7).
Apa care se scurge de pe platforma căii se revarsă peste marginea platformei
căii şi peste taluz la şanţuri sau pe suprafaţa terenului natural. În cazul liniilor triple şi
multiple şi în cazul staţiilor sunt poziţionate la fiecare a doua linie drenuri de
adâncime pentru drenarea platformei căii(die Planumentwässerung) (fig. 2.5 şi 2.6).

(die Verlegezone = zona de montare) (vorhandene Strecke = linie existentă)

(Zusätzliche Streckengleis = linie suplimentară situată între staţii)

Fig. 2.6 Secţiune transversală cu două linii suplimentare(prima parte)

 - 12 -

(die Verlegezone = zona de montare)

(vorhandene Strecke = linie existentă)
(Zusätzliche Streckengleis = linie suplimentară situată între staţii)

x Distanţa de la fundaţia stâlpului la mijlocul liniei(valoarea standard(die Regel) ≥

2,85 m)

y Lăţimea fundaţiei în calcule(die Berechnung) se introduce ≥ 1,30 m (Lăţimea

fundaţiei pentru stâlpul nou: 1,20 m + 0,10 m toleranţa de montare(die
Einbautoleranz))

z Distanţa dintre linii la întreţinerea firelor de contact pentru linia existentă(z = x + y

+ b ≥ 7,65 m)
1)
0,40m , la v ≤ 160km/h
2)
la stâlpii obişnuiţi din oţel ai catenarei(der Stahltragmast) 0,95m
3)
a,b, a se compara cu fig 2.4(vgl.=vergleiche = compare)
4)
toleranţa de construcţie 0,05m

(die Draufsicht = vedere în plan)

Fig. 2.6 Secţiune transversală cu două linii suplimentare (partea doua)

Lăţimea platformei căii (die Planumsbreite) este determinată de distanţa între

axele liniilor şi distanţa de la axa liniei la marginea platformei căii.
 - 13 -

Grabenabsenkung
(die Grabenabsenkung = şanţ adâncit)
Bild 2.7 Schimbarea(der Wechsel) înclinării transversale a platformei căii

Această distanţă este dependentă de:

- secţiunea transversală care cuprinde lungimea traversei, umărul de balast şi
înclinarea taluzului prismei căii (punctul de la piciorul taluzului prismei căii în
dependenţă de supraînălţarea căii după DS 80001, Anexa 9)
- banchetele necesare, şi
- poziţionarea(die Anordnung) traseelor pentru cabluri şi a fundaţiilor stâlpilor în
cuprinsul banchetei căii (der Radweg).

Lărgirea platformei căii, care este impusă de supraînălţarea căii(fig.2.3 şi

2.4), trebuie să fie realizată la exteriorul curbei şi trebuie să înceapă în apropierea
punctului care reprezintă începutul curbei progresive(der Übergangsbogen).
În cazul porţiunilor alăturate cu lăţimi diferite ale platformei căii, trecerea de la
o margine a platformei căii la cealaltă trebuie făcută pe lungimea de 10 m.
Bancheta căii (der Randweg) este partea platformei căii(das Planum) de lângă
prisma căii, care:
- serveşte ca şi cale de circulaţie(der Laufweg), ca loc de oprire(der Aufenthalt) a
persoanelor în apropierea liniei cu ocazia trecerii trenurilor (die Vorbeifahrt von Zügen)
şi ca loc de depozitare temporară de materiale şi de echipament de lucru (das
Arbeitsgerät)
- asigură stabilitatea de poziţie (die Lagestabilität) a prismei căii precum şi
asigură transferul încărcărilor din traficul feroviar(die Abtragung der Lasten aus dem
Eisenbahnbetrieb).
Bancheta căii(der Randweg) trebuie amplasată, la exteriorul spaţiului
periculos(der Gefahrenbereich), la 2 m de axa firului de circulaţie(die Gleismitte) şi
trebuie să fie cu lăţimea de 0,80 m
Banchetele sunt acoperite cu amestecuri de substanţe minerale(das
Mineralstoffgemisch) rezistente contra alterării sub efectul agenţilor atmosferici şi
permeabile la apă. Banchetele sunt întotdeauna păstrate în starea care face
posibilă o scurgere a apei pe platforma căii(das Planum).
 - 14 -
2.2.3 Distanţe la obiectele fixe
La linii reabilitate(die Ausbaustrecke) stâlpii catenarei, stâlpii cu d ≤ 1,0 m,
semnalele, cabinele telefonice şi aparatele electrice pentru conexiuni pot să fie
amplasate la distanţa minimă „b“ după fig. 2.4.
Pentru alte obiecte fixe, ca de exemplu culeile şi zidurile de sprijin, până la o
înălţime de 2,20 m peste suprafaţa banchetei căii sunt respectate distanţele după
tabela 2.1.
La linii noi(die Neubaustrecke) stâlpii catenarei, stâlpii cu d ≤ 1,0 m,
semnalele, cabinele telefonice şi aparatele electrice pentru conexiuni pot să fie
amplasate la distanţa minimă „a“ după fig. 2.3.
Pentru alte obiecte fixe, până la o înălţime de 2,20 m peste suprafaţa
banchetei căii sunt respectate distanţele după tabela 2.2.
Tab. 2.1: Distanţe ale muchiilor obiectelor fixe la axa liniei
în cazul liniilor reabilitate(die Ausbaustrecke = ABS)
(die Ausbaustreke = linie reabilitată)
(die Vorderkante = margine)
(der Gegenstand = obiect)

Überhöhung Distanţa între axa liniei şi muchia obiectului fix

u
Linie simplă Linie dublă
Partea de la interiorul Partea de la exteriorul
curbei curbei
[mm] [m] [m] [m]
1) 1) 1)
0 und 20 3,80 (3,50) 3,80(3,50) 3,80(3,50)
1) 1) 1)
25 bis 50 3,80 (3,50) 3,80(3,50) 3,90(3,60)
1) 1) 1)
55 bis 100 3,80(3,50) 3,80(3,50) 4,00(3,70)
1) 1) 1)
105 bis 160 3,80(3,50) 3,80(3,50) 4,10(3,80)
1)
Numerele din paranteze(Der Klammerwert) se referă numai la circumstanţe limitate
(bei beengten Verhältnissen) şi numai pentru liniile la care traseul pentru cabluri(die
Kabeltrasse) este situat în afara banchetei căii(der Randweg).

Tab. 2.2: Distanţe ale muchiilor obiectelor fixe la axa liniei în cazul liniilor
noi(die Neubaustrecke = NBS)
(der Gegenstand = object)
(die Vorderkante = muchie)
(die Neubaustrecke = linie nouă)

Supraînălţarea căii Distanţa (în m) între axa liniei şi muchia obiectului fix
u Linie simplă Linie dublă
(mm) Partea de la interiorul Partea de la exteriorul
curbei curbei
0 und 20 4,30 4,30 4,30
25 bis 50 4,30 4,30 4,40
55 bis 100 4,30 4,30 4,55
105 bis 160 4,30 4,30 4,70
 - 15 -

2.3 Principii geotehnice

2.3.1 Observaţii preliminare
Câteva scurte explicaţii pe marginea noţiunilor, caracteristicilor şi
interdependenţelor de inginerie geologică şi de mecanica pământului vor uşura
înţelegerea prezentărilor făcute în continuare. Pentru a putea pătrunde mai profund
în această problematică, este totuşi indicat să se facă apel la literatura de
specialitate.
În trecutul geologic al pământului nostru, în decursul unor perioade de timp
inimaginabil de lungi, au luat naştere din magma existentă iniţial în stare fluidă - prin
solifdificare(die Erstarrung), dezagregare(die Verwitterung), redistribuţie(die Umlagerung),
sedimentare, o posibilă stabilizare(die Verfestigung) urmată de o nouă dezagregare -
roci foarte diferite. Din această cauză, scoarţa terestră (die Erdkruste) şi deci terenul
de fundare (der Baugrund) se prezintă foarte divers.
Cu ajutorul clasificărilor se aduce ordine şi sistematizare în toată această
diversitate. O primă împărţire (die Einteilung), grosieră, face deosebirea între roca
stabilă sau roca stâncoasă (das Felsgestein ≡ das Festgestein), la care particulele
minerale sunt dispuse într-o structură granulară stabilă consolidată, şi roca
friabilă(das Lockergestein), la care nu mai există această structură stabilă. La roca
friabilă(das Lockergestein) (sau pământ), granulele se află în legătură unele cu
celelalte doar prin frecare(die Reibung) şi aderenţă(die Haftung).
Cu comportarea mecanică a rocilor stâncoase (das Felsgestein ≡ das Festgestein)
se ocupă mecanica rocilor (die Felsmechanik). Cel mai important criteriu de apreciere a
calităţilor tehnice de construcţie (die bautechnische Eigenschaft) ale unei roci stâncoase
(das Felsgestein ≡ das Festgestein) este reprezentat de comportarea la intemperii.
Rocile stâncoase (das Felsgestein ≡ das Festgestein) sensibile la intemperii au, în
stare proaspătă, caracterul tipic de stâncă. Sub influenţa apei, aerului şi în special a
îngheţului, rocile stâncoase(das Felsgestein ≡ das Festgestein) îşi pierd totuşi, în câtiva
ani, legăturile lor granulare specifice şi se transformă în pământ coeziv (der bindiger
Boden). Exponenţii tipici sunt, de exemplu, sistul argilos(der Tonschiefer), argilă
şistoasă(der Schieferton), Keuperton, Rotliegendes şi câteva tipuri de gresie(das
Sandstein). Ca teren de bază (der Untergrund) în cazul căilor de comunicaţie(der
Verkehrsweg), rocile stâncoase (das Felsgestein ≡ das Festgestein) sensibile la intemperii
sunt considerate prin produsele rezultate din dezagregarea lor.
Rocile stâncoase (das Felsgestein ≡ das Festgestein) rezistente la intemperii se
alterează foarte încet. Pentru durata de viaţă(die Lebensdauer) a unei căi de
comunicaţie(der Verkehrsweg), se poate porni de la faptul că un teren de bază
stâncos(der Felsuntergrund) rămâne în permanenţă portant şi de aceea este
fără probleme.
De comportarea mecanică a pământurilor (der Boden) se ocupă mecanica
pământurilor(die Bodenmechanik). Sarcina mecanicii pământurilor este de a defini
parametrii şi de a încerca să-i stabileasca pentru:
- a analiza structura pământurilor şi a face clasificarea pământurilor
(parametrii de clasificare),
- a putea descrie starea pământurilor (parametrii de descriere a stării),
- a putea face calculul anticipat al comportării sub încărcare (parametrii de
calcul).
 - 16 -

2.3.2. Valori caracteristice (der Kennwert) generale

Fiecare pământ (der Boden) este compus din cele trei componente sau faze:
faza solidă(die Festsubstanz), apa şi aerul (fig.2.8).

a) distribuţia naturală b) distribuţia idealizată

a componentelor a componentelor
Bild 2.8 Fazele componente ale unei probe
(Festmasse = masă solidă; Luft = aer; Wasser = apă)
Valorile caracteristice(der Kennwert) generale furnizează informaţii asupra
proporţiei fiecăruia din aceste faze în proba generală şi furnizează informaţii asupra
relaţiilor dintre aceste faze.
Informaţii asupra proporţiei de apă se obţin prin umiditatea „w”. (w = der
Wassergehalt). Umiditatea (der Wassergehalt) este definită ca raportul dintre masa apei
mW şi masa fazei solide(die Festsubstanz) md a unei probe.
mW
w=
md
Dacă toţi porii unui pământ sunt umpluţi cu apă, se vorbeşte de saturaţie,
umiditatea corespunzătoare fiind umiditatea de saturaţie Wsr (der
Sättigungswassergehalt). Umiditatea (der Wassergehalt) ce apare natural se notează cu
Wn.
În cel mai general sens, densitatea(die Dichte) „ ρ” descrie umplerea completă
a volumului probei cu un singur material (der Stoff).

ρ=
m
V
[ ] [
g/cm3 sau t / m3 ]
Corespunzător celor trei componente ale unui pământ, se definesc şi trei
densitaţi diferite.
 - 17 -
Densitatea pământului umed (die Feuchtdichte) pune masa totală mf a unei
probe în relaţie cu volumul:
(m d + m W ) md (1 + W)
ρ= =
V V
Greutatea specifică a pământului umed „ γ ” (die Wichte des feuchten Bodens)
rezultă din densitatea(die Dichte) „ ρ ” prin multiplicare cu acceleraţia gravitaţională
„g”:
γ = ρ ⋅ g (kN/m3)
Densitatea în stare uscată(dieTrockendichte) ρd este indicele decisiv pentru
calitatea compactării la lucrările terasiere(das Erdbauwerk). Aceasta ia în consideraţie
numai masa în stare uscată (die Trockenmasse).
m ρ
ρd = d =
V (1 + w )
Densitatea fazei solide (die Dichte der Festsubstanz) este descrisă prin aşa
numita densitate specifică (die Stoffdichte) ρs.
md
ρs =
Vk
În timp ce densitatea în stare umedă (die Feuchtdichte) şi densitatea în stare
uscată (dieTrockendichte) pot oscila în limite largi, densitatea specifică (die Stoffdichte)
depinde numai de componentele minerale(der Bestandteil) ale fazei solide(die
Festsubstanz). La nisipurile naturale(der Sand) şi la pietrişurile naturale(der Kies),
densitatea specifică (die Stoffdichte) se deosebeşte rareori de densitatea specifică a
cuartului care este ρs = 2,65 g/cm ; la argile(der Ton) densitatea specifică (die
3
3
Stoffdichte) poate să crească până la 2,80g/cm .
Conţinul de pori (der Porengehalt) al unei probe de pământ se cuantifică prin doi
indici (relaţii volumetrice).
Vp
Indicele porilor(der Porenzahl) e = este raportul dintre volumul porilor(das
Vk
Porenvolumen) şi volumul fazei solide(das Volumen der Festsubstanz).
Vp
Procentul de pori(der Porenanteil) sau porozitatea(die Porosität) n = este
V
raportul dintre volumul porilor şi volumul total.
Intre cei doi indici pentru conţinul de pori (der Porengehalt) există legături:

n e
e= şi n =
(1 − n) (1 + e)
Indicii pentru conţinul de pori (der Porengehalt) pot fi calculaţi din densităţi:

ρs ρd
e= -1 şi n=1-
ρd ρs
 - 18 -

Tabela 2.3 prezintă indicii generali, menţionaţi mai inainte, care se referă la
alcătuirea unui pământ:

Tabela 2.3:Ansamblul indicilor generali

Faza solidă Apă Aer Denumire

m m
Mase în „g” d w mL = 0 -
mm = md + mw + (mL ) Masa cu umiditate

3
Volume în cm -
VK VW VL
Volumul porilor
VP = VW + VL
Volumul total
V = VK + VP
Relaţii între mase - Conţinutul în
w = mw/md apă
Relaţii între mase Densitate
ρs = md / VK ρw = 1,0 ρL = 0
şi volume specifică
(densităţi) Densitate în
ρ = (md + mw ) / V
stare umedă
ρ = m /V
ρd = md / V = ρ / (1 + w ) Densitate în
în g/cm3 stare uscată
Relaţii între volume
e = VP / VK = ρs / ρd − 1 = n / (1 − n ) Indicele porilor

e Porozitate/
n = VP / V = 1 − ρd / ρs = procentul de pori
1+ e

VK ρd Vw VL Porozităţi
ns = = nw = nL =
V ρs V V
= 1− n = w ⋅ ρd = n − nw

2.3.3. Clasificarea geotehnică a pământurilor

Ideea de bază a clasificării pământurilor constă în clasificarea pe grupe a
însuşirilor asemănătoare de tehnica a construcţiilor, ceea ce se realizează cu ajutorul
parametrilor privitori la
- compoziţia granulometrică(die Kornzusammensetzung),
- plasticitate (coeziune(die Bindigkeit)),
- componentele organice.

În prospectarea practică a terenului de fundare(der Baugrund), clasificarea se

face propriu-zis în două trepte sau etape. Prima etapă constă în descrierea
caracteristicilor unui pământ. Prima etapă se realizează prin examinare (vizuală) şi
prin încercări manuale simple („metoda de testare manuală”). Acest procedeu este
standardizat prin DIN 4022 „Denumirea şi descrierea pământului şi rocii stâncoase”.
 - 19 –
Rezultatul este un nume şi o descriere verbală a pământului. Ne vom ocupa de
această etapă în capitolul „Studiul terenului de fundare” (die Baugrunduntersuchung).
A doua etapă presupune un studiu de laborator al probei, din punct de
vedere al mecanicii pământului, cu aprecieri cantitative în ceea ce priveşte distribuţia
granulelor, plasticitatea şi la nevoie componentele organice. Clasificarea geotehnică
este reglementată în DIN 18196 „Construcţii terasiere(der Erdbau) - Clasificarea
pământului pentru aplicaţii de inginerie structurală”. Rezultatul este încadrarea într-o
grupă de pământ (die Bodengruppe), marcată prin două majuscule. Prima majusculă
descrie componentele principale(der Hauptbestandteil), în timp ce a doua majusculă
caracterizează componentele secundare(der Nebenbestandteil) sau însuşirile. DIN
18196 informează, printr-o tabelă importantă, asupra însuşirilor tehnice de
construcţie (die bautechnische Eigenschaft) ale fiecărei grupe de pământ(die
Bodengruppe).
Pe lângă clasificarea generală a pământurilor din punct de vedere al tehnicii
de construcţie, mai există şi alte clasificări specifice, pe probleme. Astfel de exemplu,
DIN 18300 împarte în „clase de pământ” după exploatabilitate (die Gewinnbarkeit),
ZTVE-Stb.94 face subîmpărţirea în clase de sensibilitate la îngheţ(die
Frostempfinlichkeitsklasse), Fişa de lucru 139 - elaborată de ATV- face împărţirea
pe clase de compactibilitate(die Verdichtbarkeitsklasse). Dar toate revin la DIN 18196,
care, într-o anumită masură, este superior. De aceea îl vom trata amănunţit.

2.3.3.1. Distribuţia granulometrică(die Korngrößenverteilung)

Mărimea granulelor din pământuri poate să oscileze în limite foarte largi, de la
cea mai fină granulă de argilă (das Tonkorn) cu dimensiuni de fracţiuni dintr-un micron
(micrometer = µm) până la pietre cu dimensiuni de decimetri. Însuşirile geotehnice vor
fi bineînţeles foarte diferite.
Distributia granulometrică(die Korngrößenverteilung) se determină în laborator, şi
anume prin analiza prin cernere(die Siebanalyse) pentru granule cu mărimea peste
0,1mm şi prin analiza prin sedimentare (die Schlämmanalyse) pentru granulele mai
fine. Rezultatul se reprezintă sub forma de curbă a distribuţiei granulometrice(die
Kornverteilungskurve). Pe această curbă, în dreptul unui diametru dat, se reprezintă(în
procente) masa granulelor cu diametre mai mici decât diametrul dat respectiv (der
Siebdurchgang = masa materialului – în procente -care trece prin sită). Mărimile granulelor
se pot grupa în fracţiunile de granule: granule de pietris(das Kieskorn), granule de
nisip(das Sandkorn = cu dimensiunile între 63 – 2000 μm), de particule de praf(das
Schluffkorn = fine particles of sand and other earthy matter which are carried and deposited by
water = cu dimensiunile între 2 - 63 μm) şi granule de argilă (das Tonkorn = cu dimensiunile
sub 2 μm), aşa cum se vede în fig. 2.9.
Pentru denumirea pământurilor cu procentaj mare de fracţiune granulometrică
grosieră, fracţiunea de granule de pietriş (der Kies) > 2,0mm este determinantă.
Dacă această fracţiune este de minim 40%, se vorbeşte de un pietriş(der Kies) şi
primeşte simbolul G (de la cuvântul englezesc „Grant”). Dacă aceasta fracţiune este
mai mică de 40%, atunci acest pământ este un nisip (der Sand) cu simbolul S.
Pământurile cu componente foarte diferite au curbe de distribuţie
granulometrică(die Kornverteilungskurve) plate (flache) (cu înclinări reduse ale curbei în
raport cu orizontala), ca de exemplu pământul 1 din fig.2.9. Pământurile cu doar o
mărime predominantă a granulelor au curbe de distribuţie granulometrică(die
 - 20 -

Bild. 2.9 Curbe de distribuţie granulometrică(die Kornverteilungskurve) (KVK),

coeficientul de neuniformitate (die Ungleichförmigkeitszahl) şi
coeficientul de curbură(die Krümmungszahl)
 - 21 -

Kornverteilungskurve) abrupte(cu înclinări mari ale curbei în raport cu orizontala). Astfel,

pământul 2 din fig. 2.9 este alcătuit numai din granule de pietriş(das Kieskorn).
Înclinarea(die Neigung) şi traiectoria(der Verlauf) curbei de distribuţie
granulometrică (KVK) (die Kornverteilungskurve) şi deci lăţimea de împrăştiere(die
Streubreite) a mărimii granulelor se caracterizează prin doi indici speciali (vezi
fig.2.9).
Coeficientul de neuniformitate U = d60 / d10 (die Ungleichförmigkeitszahl) este
raportul între diametrului granulei care corespunde masei de 60% de material trecut
prin „sită“ (der Siebdurchgang) - notat cu d60 - şi diametrului granulei care corespunde
masei de 10% de material trecut prin „sită“ (der Siebdurchgang) - notat d10. Acest
raport indică deci înclinarea(die Neigung) în partea centrală a curbei de
distribuţie granulometrică (die Kornverteilungskurve). Dacă „U“ este foarte mic,
traiectoria curbei de distribuţie granulometrică(die Kornverteilungskurve) este foarte
abruptă(cu înclinări mari ale curbei în raport cu orizontala), pământul este compus din
granule având aproape numai o mărime, el este uniform sau cu granulaţie foarte
apropiată ca mărime (simbolul „E“) (E=enggestuft). Dacă dimpotrivă „U” este mare,
curba de distribuţie granulometrică(die Kornverteilungskurve) are o traiectorie plată(cu
înclinări mici ale curbei în raport cu orizontala), pământul este compus din granule foarte
diferite, el este neuniform sau cu granulaţie foarte diferită (simbolul „W “) (W = oder
weitgestuft oder ungleichförmig). Limita dintre pământurile cu granulaţie mare foarte
apropiată („E “) (E = enggestuft) şi foarte diferită („W “) (W = weitgestuft) a fost
convenită la U = 6.
d 302
Coeficientul de curbură (die Krümmungszahl) Cc = informează dacă
d 60 ⋅ d10
curba de distribuţie granulometrică (die Kornverteilungskurve) are traiectorie armonică
sau dacă există discontinuităţi (die Unstetigkeit) (granulaţii eronate), aşa cum este
cazul la pământul 4 din fig.2.9. Când curba de distribuţie granulometrică(die
Kornverteilungskurve) are o traiectorie armonică, coeficientul de curbură nu este
mult mai mare ca 1 (Cc = 1,0…..3,0). Când continuitatea este întreruptă prin
granulaţii eronate(die Fehlkörnung) („cu întreruperi”), aceasta se vede în coeficienţii de
curbură mai mici sau mai mari (Cc < 1,0 sau Cc > 3,0). Nisipul sau pietrişul(der
Kies) cu granulaţie mare primeşte atunci simbolul suplimentar „I ”.
O deosebire cu totul hotărâtoare în comportarea fizică şi deci în cea
geotehnică există între granulele din zona cu granule de praf (der Schluffkornbereich)
(das Schluffkorn = fine particles of sand and other earthy matter which are carried and
deposited by water,cu dimensiunile între 2 - 63 μm) şi zona cu granule de argilă(der
Tonkornbereich) (das Tonkorn, cu dimensiunile sub 2 μm) - pe de o parte - şi granulele din
zona cu granule de nisip(der Sandkornbereich) şi zona cu granule de pietriş(der
Kieskornbereich) - pe de altă parte.
Granulele din zona cu granule de praf (der Schluffkornbereich) şi granulele din
zona cu granule de argilă(der Tonkornbereich) se găsesc în contact cu apa şi se
găsesc unele în contact cu celelalte prin forţele de suprafaţă (die Oberflächenkrafte).
Granulele individuale(das Einzelkorn) sunt legate între ele prin aceste forţe (ele sunt
„coezive”) şi aderă între ele („aderenţă” (die Haftfestigkeit), „coeziune” (Kohäsion).
Rezistenţa şi deci comportarea (das Verhalten) acestor pământuri este puternic
dependentă de conţinul în apă (der Wassergehalt). Se vorbeşte despre comportare
 - 22 -
„plastică”. Comportarea plastică este cu atât mai pronunţată cu cât granula
individuală(das Einzelkorn) este mai mică şi cu cât există mai multe minerale argiloase
autentice.
La granulele grosiere de nisip(das Sandkorn) şi la granulele grosiere de
pietris(das Kieskorn), dimpotrivă, astfel de forţe de suprafaţă(die Oberflächenkraft) nu
joacă nici un rol. Granulele individuale(das Einzelkorn) nu sunt legate între ele (ele
sunt „necoezive”), ele nu au coeziune( die Kohäsionen ≡ Zusammenhangskraft = cohesion )
(„fără coeziune”), însă particulele individuale(das Einzelkorn) îşi menţin poziţia între
ele numai prin frecare („pământuri cu fricţiune” (der Reibungsboden)).
Saltul calitativ (der Qualitätssprung) de la comportarea necoezivă la cea coezivă
are loc la dimensiunea granulei (die Korngröße) de 0,063mm , în orice caz s-a
căzut de acord asupra acestui lucru. Volumul de granule fine (der Feinkornanteil) de
0,063mm este, de aceea, dominantă pentru clasificarea pământurilor conform DIN
18196.
După volumul de granule fine (der Feinkornanteil) (granulele fine sunt cu
dimensiunea < 0,063mm) se deosebesc trei grupe principale(die Hauptgruppe) de
pământuri:
- pământuri cu granulaţie mare(der grobkörnige Boden) cu un volum de
granule fine (der Feinkornanteil) < 5% (granulele fine sunt cele cu
dimensiunea < 0,063mm). Comportarea pământurilor cu
granulaţie mare (der grobkörnige Boden) şi deci clasificarea acestora
este determinată numai de compoziţia granulometrică(die
Kornzusammensetzung).
- pământuri cu granulaţie mixtă (der gemischtkörnige Böden) cu un volum de
granule fine (der Feinkornanteil) de 5…40% (granulele fine sunt cele cu
dimensiunea < 0,063mm). Comportarea pământurilor cu granulaţie
mixtă(der gemischtkörnige Böden) şi deci clasificarea acestora este
determinată de granulaţia mare (nisip sau pietriş(der Kies)) şi granulaţia fină
(particule de praf (der Schluff = slit) sau argilă(der Ton= clay)).
- pământuri cu granulaţie fină (der Feinkörnige Böden) cu un volum de granule
fine (der Feinkornanteil) >40% (granulele fine sunt cele cu dimensiunea <
0,063mm). Comportarea şi deci clasificarea sunt determinate
numai de plasticitatea (die Plastizität) granulei fine.

2.3.3.2. Însuşiri plastice - Capacitatea de coeziune

Comportarea granulelor coezive este determinată decisiv nu numai de
mărimea acestor granule, ci, în primul rând, de compoziţia chimică a mineralelor.
Înainte de toate, este vorba de felul mineralelor argiloase (das Tonminerale) (caolinit,
montmorillonit, illit) (Kaolinit, Montmorillonit, Illit), ce pot depozita cantităţi diferite de apă
în interiorul mineralelor (reţea stratificată (das Schichtgitter)). Întrucât o analiză
chimico-mineralogică ar fi foarte costisitoare, compoziţia mineralogică(die
Mineralzusammensetzung) a pământurilor se determină indirect prin
comportarea lor faţă de apă. Comportarea pământurilor faţă de apă se
evidenţiază prin determinarea umidităţilor care mărginesc zonele de consistenţă
(der Grenzwassergehalt).
Dacă un pământ cu granulaţie fină (der Feinkörnige Böden) este alimentat cu
apă, el îşi pierde treptat rezistenţa (die Festigkeit). El trece de la forma de stare solidă
(die feste Zustandsform ≡ die feste Konsistenz), existentă iniţial, la forma de stare
semisolidă (die halbfeste Zustandsform ≡ die halbfeste Konsistenz), apoi forma de stare
 - 23 -
plastică (die plastische Zustandsform ≡ die plastische Konsistenz) şi, în cele din urmă, la
forma de stare fluidă(die flüssige Zustandsform ≡ die flüssige Konsistenz). Prin creşterea
peliculelor de apă (die Wasserhülle) se reduc forţele de legătură (die Bindingkraft) dintre
granulele individuale şi, în final, forţele de legătură devin ineficiente. Coeziunea (die
Kohäsion) se anulează din ce în ce mai mult până ce pământul se comportă
asemenea unui lichid(die Flüssigkeit). Acest fapt este ilustrat în reprezentarea stărilor
de consistenţă (der Konsistenzbalken) (fig.2.10).

ws = Limita de contracţie(die Schrumpfgrenze)

wp = Limita de frământare (die Plastizitätsgrenze ≡ die Ausrollgrenze)
WL = Limita de curgere(die Flieβgrenze)
IP = Indicele de plasticitate (die Plastiztätszahl (plast. Bereich)) (Ip = wl-wp)
Fig.2.10. Reprezentarea consistenţei(der Konsistenzbalken) la pământurile coezive
şi zone de consistenţă
(plastic - vârtos = plastich-steif , plastic - moale = plastich weich), plastic - curgător =
plastich breiig; fluid = flüssig; halbfeste = semisolid)
Limitele dintre formele de consistenţă se determină în laborator. Acestea sunt
legate de condiţii de încercare precis definite. Conţinutul de apă(der Wassergehalt) la
trecerea de la forma de stare semisolidă(halbfeste) la forma de stare plastică se
numeşte limită de plasticitate Wp(die Plastizitätsgrenze ≡ die Ausrollgrenze). Trecerea
spre forma de stare fluidă (flüssige) are loc la limita de curgere WL(die Flieβgrenze).
Diferenţa dintre cele două umidităţi limită se numeşte indice de plasticitate
Ip= WL – Wp (die Plastiztätszahl ≡ der plastiche Bereich).

El marchează deci domeniul în care un pământ se comportă plastic.

Dacă limita de curgere WL (die Flieβgrenze) a unui pământ este foarte ridicată,
pământul poate să primească multă apă până la fluidificare (die Verflüssigung =
liquefaction). Atunci el este pregnant plastic. Enunţul alternativ sună astfel: dacă
limita de curgere WL (die Flieβgrenze) a unui pământ este foarte scăzută, pământul
poate să fixeze puţină apă. El este doar uşor plastic. Între acestea se situează
pământurile cu însuşiri plastice medii, normale.
Prin limite semnificative pentru umiditatea de curgere(die Flieβgrenze) se
formează cele trei domenii de plasticitate, ce servesc la clasificarea pământurilor
cu granulaţie fină(der feinkörnige Boden):

- WL < 0,35 uşor plastic (leicht plastisch) - simbolul L

- WL = 0,35…0,50 mediu plastic (mittel plastisch) - simbolul M
- WL > 0,50 pregnant plastic (ausgeprägt plastisch) - simbolul A
 - 24 -
Însuşirile plastice sunt reprezentate în diagrama de plasticitate (das
Plastizitätsdiagramm) (fig.2.11).
Clasificarea pământurilor cu granulaţie fină poate aprofundă în continuare.

Fig 2.11 Diagrama de plasticitate; grupe de pământuri la pământuri cu granulaţie

fină (der Feinkörnige Böden) după DIN 18 196
(Leicht plastich = uşor plastic - A-)
(Mittel plastich = mediu plastic - M -)
(ausgeprägt plastisch = pregnant plastic - L -)
(der Tone = argila - T -)
(der Schluffe = praful - U -)
(das Gemisch = amestecul)
(der Zwischenbereich = domeniul intermediar)

La aceeaşi limită de curgere WL(die Flieβgrenze) (de exemplu, WL = 0,40),

pământurile care au un indice de plasticitate Ip (die Plastiztätszahl) (Ip = wl-wp) redus (de
exemplu, Ip = 0,10) se află în partea inferioară a diagramei de plasticitate.
Aceste pământuri se comportă plastic doar într-un domeniu de umiditate restrâns,
adică ele suportă puţină apă. Situaţia descrisă este tipică pentru prafuri (das
Schluffkorn = fine particles cu dimensiunile între 2 - 63 μm) (simbolul U).
Deasupra, pe diagrama de plasticitate(das Plastizitätsdiagramm) se situează
dimpotrivă pământurile care au un indice de plasticitate(die Plastiztätszahl ≡ der plast.
Bereich) mare ( de exemplu, Ip = 0,20). Aceste pământuri se comportă plastic într-o
zona mai mare, suportând multă apă. Această situaţie este tipică pentru argile(der
Ton) (simbolul T).
Limita (die Grenze) dintre argile(der Ton) şi prafuri (das Schluffkorn = fine particles
cu dimensiunile între 2 - 63 μm) este marcată, pe diagramă, printr-o dreaptă, aşa-numita
linie A. Linia A se bazează pe clasificarea americană a pământurilor (Casagrande:
Corps of Engineers) şi respectă ecuaţia
Ip = 0,73 ⋅ (WL – 0,20).
 - 25 -
Deasupra liniei A sunt asezate argilele(der Ton), sub linia A sunt localizate
prafurile(das Schluffkorn = fine particles cu dimensiunile între 2 - 63 μm).
Rezultă astfel o clasificare de fapt, de ansamblu, a pământurilor cu granulaţie
fină (der feinkornige Boden), în 6 grupe de pământuri.
Ceva mai neclară devine problema(die Angelegenheit) pentru pământurile cu
plasticitate foarte redusă, situate pe diagramă aproape de originea coordonatelor(der
Koordinatenursprung). În primul rând, problema constă în faptul că, în aceste domenii,
umidităţile limită aproape ca nu mai pot fi determinate în mod credibil. Aici are loc
trecerea indistincă(difuză), de la pământurile prăfoase uşor plastice (der sehr
leichtplastisch Schluff) (das Schluffkorn = fine particles cu dimensiunile între 2 - 63 μm) la
amestecurile(das Gemisch) din nisip/ praf (Sand/Schluff), respectiv din nisip/argilă
(Sand/Ton).

2.3.3.3. Componente organice

Componentele (der Bestandteil) organice din pământ pot fi de origine animală
sau vegetală. Întrucât la temperaturi înalte componentele organice ard, se determină
pierderea de masă la ardere Vgl(der Glühverlust). Pierderea de masă la ardere (der
Glühverlust) reprezintă pierderea procentuală de masă(der prozentuale Masseverlust) ce
apare la arderea (das Brennen) unei probe.
DIN 18196 deosebeşte două tipuri de bază de pământuri cu componente
organice:
- pământuri organogene (der organiche Boden) (respespectiv,
pământuri cu impurităţi organice) cu 5…30% pierdere de masă la
ardere(der Glühverlust).
La aceste pământuri domină componentele (der Bestandteil) minerale,
după care se şi face clasificarea şi denumirea acestora:
OU – prafuri (das Schluffkorn = fine particles of sand and other
earthy matter which are carried and deposited by water,cu
dimensiunile între 2 - 63 μm -simbolul U) cu adaosuri (die
Beimengung) organice
OT – argile(der Ton) cu adaosuri(die Beimengung) organice
OH – pământuri cu granulaţie mare (der grobkörnige Boden) cu
adaosuri (die Beimengung) bogate în humus (die humose
Beimengung)
OK – pământuri cu granulaţie mare (der grobkörnige Boden) cu
adaosuri (die Beimengung) calcaroase(die kalkige
Beimengung)

- pământuri organice cu > 30% pierdere de masă la ardere(der

Glühverlust).
Dominant pentru comportare sunt componentele organice (simbolul H ca la
Humus). Se deosebesc:
- turbe(der Torf), care nu sunt descompuse, adică mai au încă
structura lor fibroasă (simbolul HN)
- turbe(der Torf), care sunt descompuse, adică fără o structură
fibroasă (simbolul HZ)
- nămol (pământ mlăştinos) (der Mudd) sau sapropel (nămol
fermentat) (der Faulschlamm) care s-a sedimentat din substanţa
organică sub apă (simbolul F).
 - 26 -

Dacă se ajunge în contact cu terenul de fundare organogen sau terenul de

fundare organic(der organische Baugrund) sunt întotdeauna necesare studii(die
Untersuchung), reflecţii (die Überlegung) şi de cele mai multe ori şi măsuri.

2.3.3.4. Algoritmul clasificării pământurilor din punct de vedere al

tehnicii de construcţie
Cu ajutorul informaţiilor asupra compoziţiei granulometrice(die
Kornzusammensetzung) şi a însuşirilor plastice(die plastische Eigenschaft), pământurile
minerale pot fi încadrate într-o grupă de pământ. Fig.2.12 arată succesiunea logică a
întrebărilor şi deciziilor. Se poate vedea ca prin trei întrebări se poate face încadrarea
(die Zuordnung) într-o grupă de pământ.
Rezultatul este apariţia unui număr total de 20 de grupe de pământ
mineral într-o anumita ordine de la stânga la dreapta, prezentate în fig.2.12.
Această ordine dă, în acelaşi timp, o primă orientare asupra însuşirilor tehnice de
construcţie. Acestea sunt reprezentate în DIN 18196 într-o matrice de apreciere(die
Bewertungsmatrix) foarte informativă.
Să ne mai îndreptăm spre o neclaritate a clasificării conf. DIN 18196. La
aprecierea unui pământ din punct de vedere al tehnicii de construcţie este
importantă, în primul rând, întrebarea dacă este vorba de un pământ coeziv sau de
un pământ necoeziv. Deşi nu apare nici un salt brusc, ci trecerea are loc cursiv şi
treptat, este necesară fixarea unei graniţe. Această graniţă trece prin mijlocul grupei
principale a pământurilor cu granulaţie mixtă(der gemischtkörnige Böden), întrucât DIN
1054 o fixează un procentaj de 15% de material cu granulaţie fină
(procentajul granulelor având dimensiunea < 0.063 mm).
Dacă un pământ are mai puţin de 15% granule fine(das Feinkorn), el este
considerat necoeziv.
- Pământul considerat necoeziv nu are o adevărată coeziune (die
Kohäsion), nu are rezistenţa în stare uscată(die Trockenfestigkeit), însă are
o mare frecare internă (die innere Reibung), în ceea ce priveşte însuşirile
sale, este în mare măsură independent de conţinutul în apă(der
Wassergehalt), are o bună permeabilitate, în cazul unei terasări
corespunzătoare se compactează în bune condiţiuni ( = gut verdichtbar) şi
are capacitate portantă, nu este supus riscului de a îngheţa şi nici riscului
de a avea tasării mari.

Un pământ necoeziv (ein nichtbindiger Boden) este, de cele mai multe ori, un
bun teren de fundare(der Baugrund) şi un bun material de construcţie(der Baustoff).
Dacă un pământ are mai mult de 15% granule fine(das Feinkorn), el
este coeziv(bindig).
- Pământul considerat coeziv are coeziune (are legături care sporesc
odată cu creşterea coeziunii), are frecare redusă (descândă cu coeziunea), în
însuşirile sale şi în special în privinţa capacităţii portante este foarte dependent de
conţinutul în apă(der Wassergehalt), are o permeabilitate redusă la apă (descrescîndă
cu coeziunea), se compactează greu, este supus riscului de a îngheţa(frostgefährdet)
şi riscului de a avea tasării mari (setzungsgefahrdet).
Un teren de fundare coeziv (der bindige Baugrund) necesită gândire şi de cele
mai multe ori măsuri.
 - 27 -

Fig 2.12 Algoritmul (der Algorithmus) clasificării pământurilor minerale

2.3.4. Descrierea stării

Pe lângă compoziţia unui pământ, starea sa are o influenţă hotărâtoare asupra
însuşirilor şi comportării. Este astfel o mare deosebire dacă un pietris se găseşte în
stare afânată sau în stare compactă. Un pământ coeziv în stare umedă (in feuchtem
Zustand) va reacţiona complet altfel faţă de cazul în care pământul respectiv are
starea de consistenţă semisolidă (in halbfester Konsistenz). De aceea s-au creat indici
care descriu starea de compactare (der Lagerungszustand) a pământurilor necoezive şi
starea de umiditate(der Feuchtezustand) a pământurilor coezive. Aceşti indici pun
starea actuală (der aktuelle Zustand) în relaţie cu stările extreme(der extreme Zustand).
Starea de compactare(der Lagerungszustand) a pământurilor necoezive poate fi
exprimată prin:
- „gradul de îndesare” ID împreună cu indicele porilor „e” (der
Porenzahl),

max .e − e
ID =
max .e − min .e
- „compactitatea” „D” împreună cu cu porozitatea „n”(die Porosität),
 - 28 -
max n − n
D=
max n − min n

Stările de compactare(der Lagerungszustand) extreme se obţin în laborator prin

încercări standardizate. „Aşezarea cea mai afânată” (die lockerste Lagerung) rezultă
prin umplerea atentă cu pământ uscat a unui cilindru gradat. Indicele porilor
corespunzător este „max e”, iar porozitatea (die Porosität) corespunzătoare este
„max n”.
“Aşezarea cea mai compactă” (die dichteste Lagerung) îşi are originea în
compactareai foarte puternică (cu masă vibratoare (der Rütteltisch) sau cu mai de
bătut), care furnizează „min e”, respectiv „max n”.
Tabela 2.4. Aprecierea compactităţii
Compactitate gradul de îndesare
Denumire
D ID
foarte afânat <0,15
afânat 0,15 până la 0,30 < 0,33
mediu compactat 0,30 până la 0,50 0,33 până la 0,67
compact > 0,50 > 0,67
Actuala stare de compactare (der Lagerungszustand) se apreciază după tabela
2.4.
Starea de umiditate (der Feuchtigkeitszustand) a pământurilor coezive se
exprimă prin indicele de consistenta Ic (die Konsistenzzahl), care pune conţinutul de
apă existent(exprimat prin umiditatea “W”) în raport cu conţinuturile limită de apă WL şi
Wp.
Ic = WL − W
WL - Wp

De aici derivă domeniile de consistenţă tare(halbfest), plastic - vârtos(plastich-steif),

plastic - moale(plastich weich), plastic - curgător(plastich breiig) şi fluid (flüssig) (fig
2.10)
2.3.5. Rezistenţa la forfecare(die Scherfestigkeit)
Prin rezistenţa la forfecare (die Scherfestigkeit) a unui pământ se înţelege
însuşirea acelui pământ de a se opune la secţionarea(das Abscheren) pe o suprafaţă
de alunecare(die Gleitfläche) (rupere prin forfecare(der Scherbruch)). Rezistenţa la
forfecare (die Scherfestigkeit) prezintă importanţă la determinarea capacităţii
portante (dieTragkraftermittlung) a fundaţiilor(die Gründung), la alunecările de teren(der
Geländebruch) şi de taluz (der Böschungsbruch) şi la toate problemele de presiune
activă(der active Erddruck) şi de presiune pasivă(der passive Erddruck) a pământului.
Rezistenţa la forfecare (die Scherfestigkeit) se determină preponderent în
laborator. În acest scop, probele se încarcă până la rupere(der Bruch) şi se măsoară
eforturile unitare (die Spannung) ce apar în starea de rupere (der Bruchzustand). Se
utilizează aparate diferite (aparate de forfecare plană (das Flachschergerät), aparate
triaxiale (das riaxialgerät)).
Pentru înţelegerea acestei probleme, cea mai potrivită este încercarea simplă
şi directă de forfecare (der einfache, direkte Scherversuch), pentru că această încercare
modelează clar raportul eforturilor unitare(die Spannung) care se dezvoltă pe suprafaţa
de rupere (der Bruchfläche) (fig.2.13).
 - 29 -

Bild 2.13 Încercarea de forfecare plană (der Flachscherversuch) şi

diagrama de forfecare (das Scherdiagramm)
În proba de pământ cu suprafata „A”, printr-o forţă verticală „V”, este provocat
un efort unitar normal (die Normalspannung) σ = V/A. Simultan, pe suprafaţa de
forfecare (die Scherfläche), prin forţa orizontală „H”, ia naştere un efort unitar de
forfecare (die Schubspannung) τ = H/A. Creşterea permanentă a efortului unitar de
forfecare (die Schubspannung) τ duce în final la învingerea(die Überwindung) rezistenţei
la forfecare (die Scherfestigkeit) în planul de forfecare şi la ruperea prin forfecare (der
Scherbruch). Dacă în următoarea încercare la forfecare plană se măreşte efortul
unitar(die Spannung) vertical „σ”, atunci, până la rupere(der Bruch), poate fi admis un
efort unitar de forfecare(die Schubspannung) mai mare. Rezistenţa la forfecare (die
Scherfestigkeit) creşte, deci, odată cu creşterea efortului unitar normal(die
Normalspannung). Dacă se înregistrează combinaţiile de eforturi unitare „ σ ” şi „ τ ”,
măsurate în mai multe încercări într-un sistem de coordonate „ σ − τ ”, atunci
punctele ce caracterizează starea de rupere (der Bruchzustand) sunt situate pe o
dreaptă. Această dreaptă este dreapta de rupere a lui COULOMB(die COULOMBsche
Bruchgerade). Această dreaptă separă stările de eforturi unitare(der Spannungszustand)
posibile, care sunt acceptabile pentru pământ (sub dreapta de rupere(die
Bruchgerade)), de stările de eforturi unitare (der Spannungszustand) imposibile, care nu
sunt acceptabile pentru pământ(situate deasupra dreptei de rupere(die Bruchgerade)).
Condiţia de rupere a lui COULOMB (die COULOMBsche Bruchbedingung) este, în
acelaşi timp, ecuaţia rezistenţei la forfecare (die Gleichung der Scherfestigkeit). Ea
urmează ecuaţia dreptei:
τ = c + σ ⋅ tanϕ
Ordonata „c” a acestei drepte este rezistenţa la forfecare(die Scherfestigkeit) la
un efort unitar(die Spannung) σ = 0. Ordonata „c” se numeşte aderenţă (die
Haftfestigkeit) sau coeziune (die Kohäsion). Efortul unitar normal „σ” , prin
coeficientul de frecare (der Reibungsbeiwert) μ = tangϕ , devine rezistenţa din frecare
(die Reibungsfestigkeit) σ ⋅ tanϕ.
Unghiul „ϕ” este unghiul de frecare internă (der Winkel der inneren Reibung), el
este evident unghiul de înclinare al dreptei de forfecare(die Bruchgerade). Unghiul de
frecare internă(der Winkel der inneren Reibung) şi coeziunea (die Kohäsion) sunt
parametrii de forfecare(der Scherparameter).
În funcţie de tipul pământului, părţile de frecare şi de coeziune, care compun
rezistenţa(die Festigkeit), sunt de mărimi diferite. Pământurile necoezive nu au
 - 30 -

coeziune, dar unghiul lor de frecare internă este mare. Pământurile coezive au o
coeziune considerabilă şi unghi de frecare mic. În cazul pământurilor saturate cu
coeziune foarte mare, unghiul de frecare internă(der Winkel der inneren Reibung) poate
fi chiar zero. În afară de aceasta, coeziunea (die Kohäsion) depinde foarte mult de
consistenţă, în timp ce, unghiul de frecare internă (der Winkel der inneren Reibung) al
pământurilor necoezive se măreşte odată cu compactitatea(die Lagerungsdichte). În
funcţie de felul şi starea pământului, se pot da valori orientative pentru rezistenţa la
forfecare(die Scherfestigkeit) (tabela 2.5). Pentru calcule mai exacte, se recomandă
determinarea parametrilor de forfecare (der Scherparameter) prin încercări de forfecare.
Să ne mai ocupăm, în mod special, şi de presiunea apei din pori(der
Porenwasserdruck), care îşi joacă rolul ei în toate problemele de rezistenţă la
forfecare(die Scherfestigkeit).
Dacă un efort unitar exterior (efortul unitar total „σ”) încarcă un pământ coeziv
saturat sau parţial saturat, atunci, în fază iniţială, o parte a efortului unitar total
transmis este preluată de apa din pori, care, în felul acesta, ajunge sub presiune
(presiunea apei din pori (die Porenwasserspannung) „u” sau presiunea „neutră”).
Cealaltă parte a efortului unitar transmis este preluată de scheletul mineral(das
Kerngerüst). Această parte se numeşte efort unitar „efectiv” („wirksame” Spannung) σ’,
întrucât, această parte este „efectivă” în sensul de a cauza frecarea. În orice
moment, suma dintre efort unitar „efectiv” σ’ şi presiunea apei din pori „u”
corespunde cu efortul unitar total „σ ”:
σ = σ’ + u
În cazul încărcării rapide a pământurilor coezive apare presiunea apei din
pori(der Porenwasserdruck), care reduce rezistenţa la forfecare(die Scherfestigkeit):

τ f = c + (σ - u) ⋅ tanϕ
În orice caz, această reducere a rezistenţei la forfecare (die Scherfestigkeit) este
în funcţie de timp, întrucât apa din pori, aflată sub presiune, se scurge. Presiunea
apei din pori(der Porenwasserdruck) revine în cele din urma la zero, în felul acesta
instalându-se, din nou, întreaga rezistenţă la forfecare(die Scherfestigkeit). Timpul de
atenuare(das Abklingen) a presiunii apei din pori(der Porenwasserdruck) depinde de
permeabilitate(die Durchlässigkeit). Cu cât un teren de bază(der Baugrund) este mai
coeziv cu atât mai mult durează procesul dispariţiei presiunii apei din pori(der
Ausgleich), s-ar putea chiar ani de zile.
Suprapresiunile apei din pori(der Porenwasserüberdrück) apar de asemenea în
cazul încărcării rapide a pământurilor coezive saturate, ca de exemplu, la realizarea
rambleurilor pe terenul de bază argilos(tonig) sau organic(organisch). Acestea se
echilibrează din nou prin scurgerea apei din pori, cu atât mai repede, cu cât pământul
este mai permeabil.
Problema „apa din pori” joacă, bineînţeles, un rol şi în încercarea la
forfecare(das Scherversuchen).
Dacă în timpul încercării apa din pori (das Porenwasser) poate scăpa (pietre de
filtru = „sistem deschis”, înregistrare lentă a eforturilor unitare normale(die
Normalspannung) şi a eforturilor unitare de forfecare (die Schubspannung)), atunci este
încercarea „drenată” (der „dränierter“ Versuch) (încercare D). Parametrii determinaţi
în încercarea D sunt denumiţi parametrii „efectivi”(der „wirksame“ Parameter), ei sunt
marcaţi ϕ’ şi c’.
 - 31 -
Dacă totuşi apa din pori(das Porenwasser) nu se poate scurge („sistem închis”
(das geschlossenes System), înregistrare lentă a eforturilor unitare normale(die
Normalspannung) şi a eforturilor unitare de forfecare (die Schubspannung)), atunci este
cazul încercării „nedrenate” (der „undränierter“ Versuch) (încercare UD). Parametrii
determinaţi într-o astfel de încercare UD sunt denumiţi parametrii „aparenţi” (der
„scheinbare“ Parameter ) şi sunt marcaţi cu indexul „u” (ϕu şi cu).

Tabela 2.5.: Valori orientative pentru parametrii de calcul (der Berechnungskennwe

Parametrii pământurilor necoezive conform DIN 1055 T2 (2.76)
Greutate specifică(die Wichte) Unghiul
pământ pământ sub apă de
Simbolul umed saturat frecare
conform cu apă internă
Tipul pământului Aşezare (Wasser-
DIN
gesättigt)
18196
γ γr γ’ ϕ’
3 3 3
în kN/m în kN/m în kN/m în grade

Nisip, nisip uşor SE

afânat
prăfos (schwach precum (locker)
şi 17,0 (1,70) 19,0 (1,90) 9,0 (0,90) 30
schluffiger Sand), mediu
SU 18,0 (1,80) 20,0 (2,00) 10,0 (1,0) 32,5
nisip cu pietriş (Kies- (mittel-
19,0 (1,90) 21,0 (2,10) 11,0 (1,1) 35
Sand), uniform cu U ≤ dicht)
(enggestuft) dens
6 (dicht)

Pietriş(Kies), afânat
(locker) 17,0 (1,70) 19,0 (1,90) 9,0 (0,90) 32,5
grohotiş (Geröll),
Staine cu puţin GE mediu 18,0 (1,80) 20,0 (2,00) 10,0 (1,0) 35
(mittel-
nisip, uniform dicht)
19,0 (1,90) 21,0 (2,10) 11,0 (1,1) 37,5
(enggestuft)
dens
(dicht)
Nisip, nisip pietros SW, SI,
(Kies-Sand), pietriş afânat
SU (locker)
(Kies), neuniform GW, GI 18,0 (1,80) 20,0 (2,00) 10,0(1,00) 30
mediu 19,0(1,90) 21,0 (2,1) 11,0(1,10) 32,5
(weitgestuft) sau cu (mittel- 12,0(1,20)
sporadic neuniform 6<U dicht)
20,0 (2,00) 22,0 (2,2) 35
(intermittierend
gestuft) ≤15 dens
(dicht)
Nisip, nisip pietros
(Kies-Sand), pietriş SW, SI,
(Kies), pietriş uşor SU afânat
prăfos(schwach GW, GI (locker)
18,0 (1,80) 20,0 (2,00) 10,0(1,00) 30
schluffiger Kies),
cu mediu 20,0 (2,00)
neuniform (mittel- 22,0 (2,20) 12,0(1,20) 32,5
U > 15 22,0 (2,20) 24,0 (2,40) 14,0(1,40) 35
(weitgestuft) sau dicht)
precum dens
sporadic neuniform şi
(intermittierend (dicht)
gestuft) GU

(weitgestuft = neuniform sau cu granulaţie foarte diferită)

(enggestuft = uniform sau cu granulaţie foarte apropiată)
 - 32 -
domeniile de consistenţă tare(halbfest), plastic - vârtos(plastich-steif), plastic-
moale(plastich weich), plastic – curgător(plastich breiig) şi fluid (flüssig)
Parametrii pământurilor coezive şi pământurilor organice conform
DIN 1055 T2 (2.76)
Sim- Greutate specifică Un-
Coeziunea
bo- (die Wichte) ghiul
lul de
Starea deasupra sub
Tipul con- fre-
de apei apă
care
c’ c
pământului form consistenţă
DIN
γ γ’ ϕ’
în în în în
18196 3 3 în kN/m 3
kN/m 3
kN/m kN/m grade
Pământuri coezive - plastic-
anorganice moale
cu însuşiri plastice (weich) 18,0(1,8) 8,0 (0,8) 17,5 0 (0) 15 (1,5)
pronunţate (mit - plastic -
ausgeprägt TA 19,0(1,9) 9,0 (0,9) 17,5 10 (1,0) 35 (3,5)
vârtos 20,0(2,0) 10,0(1,0) 17,5 25 (2,5) 75 (7,5)
plastischen (steif)
Eigenschaften)
– tare
(WL > 50%) (halbfest)

Pământuri coezive - plastic-

anorganice moale 5(0,5)
cu însuşiri mediu TM (weich) 19,0(1,9) 9,0(0,90) 22,5 0 (0) 25(2,5)
plastice (mit şi - plastic - 19,5(1,95) 9,5(0,95) 22,5 5 (0,5) 60 (6,0)
mittelplastischen UM vârtos 20,5(2,05) 10,5 (1,05) 22,5 10(1,0)
Eigenschatten) (steif)
(50% ≥ WL>35%) – tare
(halbfest)

Pământuri coezive - plastic-

anorganice moale 0(0)
cu însuşiri uşor TL (weich) 20,0(2,00) 10,0(1,0) 27,5 0(0) 15(1,5
plastice (mit leicht şi - plastic - 20,5(2,05) 10,5(1,05) 27,5 2(0,2) 40(4,0
plastischen UL vârtos 21,0(2,10) 11,0(1,1) 27,5 5(0,5)
Eigenschaften) (steif)
(WL < 35%) – tare
(halbfest)
- plastic-
Argilă organică
OT moale
(OrganischerTon), 14,0(1,40) 4,0(0,40) 15,0 0(0) 10(1,0)
(weich)
praf organic şi 17,0(1,70) 7,0(0,70) 15,0 0(0) 20(2,0)
- plastic -
(organicher OU vârtos
Schluff)
(steif)
Turbă (der Torf)
fără încărcare
preliminară HM
11,0(1,10) 1,0(0,10) 15,0 2 (0,2) 10(1,0)
Turbă(der Torf) şi 13,0(1,30) 3,0(0,30) 15,0 5 (0,5)
sub încărcare 20(2,0)
HZ
preliminară
moderată
 - 33 -
2.3.6. Comportarea la deformare - Capacitatea portantă
Dacă se încarcă o platformă sau corpul unei fundaţii (der Gründungskörper) cu o
forţă crescătoare, atunci, în principiu, tasările(die Verformung) au loc potrivit cu fig.
2.14. La început, tasările(die Verformung) variază liniar cu eforturile unitare(die
Spannung) şi, în mare masură, sunt reversibile, ceea ce poate fi considerat drept
comportare elastică(das elastiche Verhalten). În domeniul următor, apar atât tasări
elastice(die elastiche Verformung) cât şi tasări remanente(plastice) (die plastiche
Verformung). Tasările apar prin reducerea volumului porilor(der Porenraum). După
depăşirea încărcării de rupere (der Bruchbelastung), tasarea se dezvoltă progresiv sub
aceeaşi încărcare; aceasta este comportarea plastică(das plastiche Verhalten).
Problemele de capacitate portantă sunt deci, pe de o parte, în special la
începutul încărcării, probleme de comprimare; pe de altă parte, în apropierea ruperii
ele sunt probleme de rezistenţă a materialelor. Presupunând că încărcarea reală se
află cu mult sub încărcarea de rupere, teoria elasticităţii s-ar putea potrivi pentru
comportarea pământurilor la deformare. În acest caz, curba încărcare-tasare (das
Spannungs-Verformungsverhalten) se descrie prin modulul de elasticitate „E” (das
Elastizitätsmodul) şi coeficientul lui Poisson „ν”(die Poissonzahl „ν”). Întrucât curba
încărcare - tasare nu este tocmai elastică, s-au încetăţenit parametri speciali (der
spezielle Parameter) pentru descrierea curbei încărcare - tasare şi, în felul acesta,
pentru analiza capacităţii portante. Aceşti parametrii speciali (der spezielle Parameter)

Bild 2.14 Curba încărcare - tasare (das Last-Verformungsverhalten) la fundaţii (die

Gründung)
(die Belastung = încărcarea) (die Verformung = deformarea)
(der Bruch = ruperea)
(die Verringerung des Porenraums = scăderea volumului porilor)
(der elastiche Bereich = domeniul elastic)
(der elasto-plastiche Bereich = domeniul elasto-plastic)
(der plastiche Bereich = domeniul plastic)
 - 34 -
se numesc module de deformaţie(das Verformungsmodul). Aceşti parametrii
speciali (der spezielle Parameter) se deosebesc prin condiţiile la limită în care are loc
încărcarea pământului şi, de aceea, se deosebesc prin mărimea lor. În continuare,
diversele module de deformaţie(das Verformungsmodul) sunt prezentate pe scurt.
Pentru o informare mai aprofundată se recomandă studierea bibliografiei de
specialitate.

Modulul de deformaţie edometric Es

(der Steifemodul = modulul de deformaţie edometric )
Proba de pământ se încarcă treptat într-un edometru. Fiecare deformare
laterală este împiedicată printr-un inel metalic rigid (stare de deformare monoaxială
(der einaxialere Verformungszustand)). Tasările ce apar se obţin la faţa probei iniţiale
având înălţimea ha. Tasările obţinute (die bezogene Setzung) se înregistrează în
corespondenţă cu eforturile unitare(die Spannung) (fig.2.15). Modulul de deformaţie
edometric Es (der Steifemodul Es ) reprezintă înclinarea(die Neigung) curbei presiune -
tasare (die Drucksetzungslinie) pe un anumit interval.

Bild 2.15 Diagrama presiune - tasare(das Spannungs-Setzungsdiagramm) obţinută din

încercarea edometrică(der Odometerversuch) şi folosită la
determinarea modulului de deformaţie edometric ES (der Steifemodul ES).
(die Belastung = încărcarea)
(die Entlastung = descărcarea)
(bezogene Setzung = tasare specifică)
(die Spannung = efortul unitar)

Modulul de deformaţie Ezo(der Verformungsmodul Ezo)

La încercarea epruvetei cilindrice (der Zylinderdruckversuch) prin comprimare cu
deformare laterală liberă, suprafaţa laterală a probei se poate deforma nestingherit la
încărcare monoaxială(der einaxialere Spannungszustand). Din diagrama eforturi unitare -
tasări specifice(das Spannungs-Setzungsdiagramm) se determină modulul de deformaţie
Ezo(der Verformungsmodul Ezo) = Δσ / Δε (fig.2.16)
 - 35 -

Fig. 2.16 Diagrama eforturi unitare - tasări specifice(das Spannungs-

Setzungsdiagramm) obţinută din încercarea prin comprimare a
epruvetei cilindrice (der Zylinderdruckversuch) şi folosită la
determinarea modulului de deformaţie EZO(der Verformungsmodul
EZO)

Comportarea reală(das reale Verhalten) a pământurilor nu poate fi descrisă exact

nici prin modulul de deformaţie edometric Es (der Steifemodul Es) şi nici prin modulul
de deformaţie Ezo(der Verformungsmodul Ezo). Pământul se poate deforma mai mult
sau mai puţin lateral, şi modulul de deformaţie(der Verformungsmodul) determinat se
situează între cele două extreme. El se poate determina numai cunoscând
coeficientul lui Poisson „ν” (die Poissonzahl „ν”) şi coeficientul de împingere laterală în
stare de repaus Ko(der Ruhedruckbeiwert).
Ezo < Em < Es
Valorile modulelor de deformaţie Em (der Verformungsmodul Em) servesc la
calculul tasărilor(die Setzung).

Modulul de deformaţie Ev din încercarea de presiune cu placa

(der Plattendruckversuch)
Pentru evaluarea cantitativă şi aprecierea capacităţii portante s-au definit
modulele de deformaţie care ţin seama de starea spaţială de eforturi unitare şi
deformaţii. Aceste module se apropie de comportarea reală la deformare şi sunt
denumite module de deformaţie Ev(der Verformungsmodul). Modulele de deformare Ev
se determină printr-o încărcare de probă (die Probebelastung) care se efectuează cu
ajutorul unei plăci rigide de încărcare (die starre Lastplatte).
 - 36 -
Se transmite un efort unitar „σ” asupra platformei care se supune controlului
(das Prufplanum) şi se măsoară tasarea „s” (die Setzung) realizată sub această
încărcare. Potrivit teoriei semispaţiului elastic-izotrop (BOUSSINESQ) şi în cazul unei
plăci circulare rigide, între eforturile unitare(die Spannung) şi tasări(die Setzung) se
aplică următoarea relaţie:

π σ ⋅2⋅r
s=
4
(
⋅ 1−ν 2 ⋅ ) E
- E = modulul de elasticitate (das Elastizitatsmodul) al semispatiului(der Halbraum)
- r = raza plăcii de încărcare rigide(die starre Lastplatte)
- ν = coeficientul lui Poisson (die Poissonzahl „ν”)
(ν = 0,2 pentru nisip ….. ν = 0,4 pentru argilă)

Cu ν = 0,21 rezultă formula aferentă încercării de presiune cu placa (die

Plattendruckformel)
1,5 ⋅ Δσ ⋅ r
EV = .
Δs
Modulul de deformaţie Ev (der Verformungsmodul) primeşte un indice
suplimentar, care se referă la provenienţa sa:
- din primul ciclu al unei încărcări statice (Ev1)
- din cel de al doilea ciclu al unei încărcări statice (Ev2)
sau
- dintr-o încărcare dinamică(Evd)

Mai târziu ne vom ocupa de efectuarea(die Durchführung) şi interpretarea(die

Auswertung) încercărilor de presiune cu placa (der Plattendruckversuch). Modulul de
deformaţie Ev este indicele cel mai important pentru aprecierea capacităţii
portante(die Tragfähigkeit) în cazul căilor de comunicaţii(der Verkehrsweg).
În fig.2.17 se prezentate cele trei module de deformaţie(der Verformungsmodul).
În afară de aceasta, în fig.2.17 sunt redate din nou relatiile ce există între modulele
de deformaţie potrivit teoriei elasticităţii.

Coeficientul de tasare ks
(Der Bettungsmodul ks ≡ die Bettungszahl ks
Din încărcarea de probă (die Probebelastung) cu placa rigidă(die starre Platte) se
poate obţine un alt indice de capacităte portantă (der Tragfähigkeitskennwert),
coeficientul de tasare ks (Der Bettungsmodul ks ≡ die Bettungszahl ks). Coeficientul de
tasare ks (Der Bettungsmodul ks ≡ die Bettungszahl ks) s-a confirmat atât la calculul
îmbrăcăminţii rutiere cât şi la calculul suprastructurii căii ferate. Absolut general şi
pentru un corp de fundaţie oarecare, se exprimă raportul dintre efortul unitar pe talpa
fundaţiei (die Sohlspannung) „σ” şi tasarea(die Setzung) terenului „s”. În felul acesta se
3
explică unitatea de masură (die Maβeinheit), cam neobişnuită, N/mm .

σ
ks = ⎡⎣N / mm 3 ⎤⎦ .
s
 - 37 -
Coeficientul de tasare(der Bettungsmodul ks ≡ die Bettungszahl ks) corespunde efortului
unitar „σ” (die Spannung) de sub un corp de fundaţie (der Gründungskörper), care
produce o tasare(die Setzung) unitară. Aşa este el înţeles şi în calculul suprastructurii
căii ferate, unde se notează totuşi cu Cb.
În construcţia de drumuri, coeficientul de tasare(der Bettungsmodul ks ≡ die
Bettungszahl ks) a fost perfecţionat în continuare. În principiu, placa circulară rigidă se

Fig. 2.17 Mulţimea (die Zusammenstellung) modulelor de deformaţie (der

Bettungsmodul)
- condiţii privind eforturile unitare (die Spannungsbedingung) şi condiţii
privind deformaţiile specifice(die Deformationsbedingungen)
- Relaţii de legătură(der Elastlzitätstheoretische Zusammenhäng)
 - 38 -
utilizează ca element de transmitere a efortului unitar. În felul acesta rezultă un raport
între modulul de deformaţie (der Verformungsmodul) Ev şi coeficientul de tasare ks(der
Bettungsmodul ≡ die Bettungszahl):
EV
ks = 2 ⋅ .
π ⋅ r ⋅ (1 − ν 2 )
Cu ν = 0,21 se obţine:
Ev
ks = .
1,5 ⋅ r
Prin urmare, coeficientul de tasare (der Bettungsmodul ≡ die Bettungszahl) se
modifică cu mărimea suprafeţei de transmitere a efortului unitar. Această dependenţă
obligă ca, în domeniul construcţiei de drumuri ( = im Straβenbau), să se convină
asupra mărimii plăcii ce se doreşte a fi utilizată pentru determinarea coeficientul de
tasare (der Bettungsmodul ≡ die Bettungszahl). În această situaţie, specialiştii urmează o
propunere facută de WESTERGAARD, de a obţine toţi coeficienţii de tasare (der
Bettungsmodul ≡ die Bettungszahl) cu o placă având d = 2r = 760mm. Coeficienţii de
tasare (der Bettungsmodul ≡ die Bettungszahl), determinaţi cu plăci de alt diametru, pot fi
convertiţi cu ajutorul unui factor de corecţie (der Korrekturfaktor) „f”:

k s (760 ) = k s (d ) ⋅ f
Pentru plăcile cu diametrul de 300 şi respectiv de 500 mm, care sunt deseori
utilizate, factorul de corecţie (der Korrekturfaktor) ajunge la f = 0,50 şi respectiv la f =
0,76.
Coeficienţii de tasare (der Bettungsmodul ≡ die Bettungszahl), la fel ca toţi indicii
capacităţii portante(der Tragfähigkeitsennwert), sunt depindenţi de efortul unitar
(spannungsabhängig). Această dependenţă duce la stabilirea altei convenţii(die
Vereinbarung). În construcţia de drumuri (Im Straβenbau), toţi coeficienţii de tasare (der
Bettungsmodul ≡ die Bettungszahl) sunt stabiliţi la o tasare convenită de 1,25 mm
şi nu la un anumit domeniu determinat de eforturi unitare(der bestimmte
Spannungsbereich). Prin placa de încărcare unificată(die einheitliche Belastungsplatte) (şi
anume: d=760mm) şi prin tasarea unificată (die einheitliche Setzung) de 1,25mm,
coeficientul de tasare (der Bettungsmodul ≡ die Bettungszahl) „specific în construcţia de
drumuri” ia caracterul unui indice al terenului de bază, ceea ce, în general, nu se
aplică pentru coeficienţii de tasare (der Bettungsmodul ≡ die Bettungszahl).

CBR - Capacitate portantă

(CBR=Californian Bearing Ratio)
O metodologie complet diferită de a măsura capacitatea portantă(die
Tragfähigkeit), sau, mai bine, de a măsura rezistenţa (die Festigkeit) la pământuri,
constă în a se aplica încercarea CBR („Californian Bearing Ratio”). Această
încercare provine din SUA şi furnizează aşa numitul indice CBR (der CBR-Wert)
(CBR = Californian Bearing Ratio) care serveşte la dimensionarea consolidărilor (die
Befestigung) de drumuri.
Încercarea poate fi făcută în laborator sau pe teren. Prin presare, se introduce
2
în pământ un poanson de secţiune circulară (cu suprafaţa de 1936 mm ), cu viteză
2
constantă (de 1,25mm/minut), se măsoară presiunea „p” (N/mm ) necesară
pentru această introducere şi se reprezintă curba de rezistenţă (die Widerstandskurve)
(fig.2.18).
 - 39 -

a) Aparat de încercare(das Versuchsgerät)

b) Interpretare(die Auswertung)

Fig. 2.18 Încercarea CBR(CBR = Californian Bearing Ratio)

(Belastungsrahmen mit Kraftmeβeinrichtung =
cadru de încărcare cu echipament pentru măsurare)
(der Druckstempel = poanson de presare
(Meβuhrhalter = suportul contorului)
(Meβuhr = contor)
(Belaslungsscheiben = discuri de încărcare)
(Einsatzplatten = plăci demontabile)
(Standardlockergestein = roca friabilă standard)
(Versuchmaterial = materialul supus testului)
(Stempeleindrückung, în mm = pătrunderea poansonului)
(der Stempel = poanson)
 - 40 -
Această curbă este comparată cu rezistenţa ps, pe care un material
standard - cu o capacitate portantă foarte mare - o opune pătrunderii
poansonului(die Stempeleindringung) în pământ. Curba cu rezistenţele ps rămâne
2
stabilită drept curbă standard(care îşi păstrează poziţia). Presiunea ps = 7,0 N/mm de
2
la pătrunderea de 2,5 mm şi presiunea ps = 10,5 N/mm de la pătrunderea de 5,0
mm sunt esenţiale pentru comparaţie. În aceste două puncte, rezistenţa la
penetrare (der Eindringwiderstand) „p“ a pământului supus încercării (der
Versuchsboden) este pusă în relaţie cu rezistenţa la penetrare ps (der
Eindringwiderstand) a pământului standard(der Standardboden):

p
CBR = ⋅ 100 [%].
ps
Cel mai mare dintre cei doi indicii CBR obţinuţi(indicele pentru pătrunderea de 2,5
mm şi indicele pentru pătrunderea de 5 mm), care de cele mai multe ori este indicele
CBR2,5 (CBR2,5-Wert) (CBR=Californian Bearing Ratio), se ia în calcul pentru evaluarea(die
Beurteilung) capacităţii portante(die Tragfähigkeit) a pământului. În fig.2.18 sunt
reprezentate aparatul de încercări(das Versuchsgerät) şi interpretarea(die Auswertung).
Pentru dimensionarea(die Bemessung) straturilor portante (die Tragschicht) cu
ajutorul indicelui CBR (der CBR-Wert) (CBR = Californian Bearing Ratio) există o vastă
experienţă, în special în ţara de origine a acestui indice, SUA. Totuşi, teoretic,
indicele CBR (der CBR-Wert) nu corespunde cu restul modulelor de deformaţie.
Bineînţeles, există raportul calitativ: indicii Ev sunt cu atât mai mari cu cât indicii
CBR(der CBR-Wert) au valori mai ridicate. Figura 2.19 prezintă corelaţiile dintre indicii
Ev şi indicii CBR(der CBR-Wert). Concordanţa(die Übereinstimmung) în domeniul de
mijloc este absolut(total) acceptabilă.
Convingător este faptul că încercarea CBR (der CBR-Versuch) se poate efectua
relativ simplu şi pe teren şi de asemenea pe platforma de pământ (das Erdplanum) a
unei linii de cale ferată, motiv pentru care încercarea CBR (der CBR-Versuch) ar trebui
să aibă, în mod cert (fără nici o îndoială), un viitor în construcţia de căi ferate (der
Eisenbahnbau).

2.3.7. Permeabilitate(die Durchlässigkeit), capilaritate (die Kapillarität)

Apa din porii unui pământ se mişcă sub influenţa gravitaţiei, forţei capilare,
caldurii sau a curentului electric). Mişcarea are lor întotdeauna de la un nivel de
energie sau potenţial mai ridicat spre unul mai scăzut.
În cazul unor acţiuni similare ale forţelor, viteza apei din pori va fi cu atât mai
mare, cu cât canalele poroase sunt mai mari şi mai netede. Reţeaua de pori cu
multiple ramificaţii dintr-un pământ poate fi pe deplin comparată cu un sistem tubular.
Ca urmare a constituţiei stocastice a canalelor poroase, eşuează orice încercare de a
calcula mişcarea apei prin pământ cu ajutorul legilor curgerii prin conductă(die
Rohrströmung). Curgerea este privită global şi integral şi anume după legea lui
DARCY. În această lege este definită o viteză fictivă, aşa numita viteză de
filtrare vf (die Filtergeschwindigkeit).

Q
vf = [m/s].
A
 - 41 -
Viteza de filtrare vf (die Filtergeschwindigkeit) este o viteza teoretică. Viteza de
filtrare vf (die Filtergeschwindigkeit) este legată de definiţia „Cantitatea de apă „Q” în
funcţie de suprafaţa „A” în total strabătută prin curgere”.

Fig. 2.19 Corelaţia între modulul de deformaţie Ev2 şi indicele CBR(der CBR-Wert)

Viteza de filtrare vf (die Filtergeschwindigkeit) este proportională cu panta „i”;

această relaţie de proporţionalitate reprezintă legea propriu-zisă a lui DARCY:

v f = kf ⋅ i [m / s ]
Ca factor de proportionalitate serveşte aşa numitul coeficient de permeabilitate
kf (der Durchlässigkeitsbeiwert) după DARCY. Coeficientul de permeabilitate kf (der
 - 42 -

Durchlässigkeitsbeiwert) poate fi interpretat şi prin faptul ca el este numeric egal cu

viteza aparentă la panta 1, dacă întreaga secţiune se consideră străbătută de apă.
Întrucât mişcarea apei are loc însă numai prin pori, viteza reală este mai mare.
De altfel viteza reală (die wirkliche Geschwindigkeit) nu interesează pe nimeni, tocmai
pentru că în legea lui DARCY s-a convenit că întreaga secţiune să fie considerată
străbătută de apă cu viteza de filtrare.
Coeficientul de permeabilitate kf (der Durchlässigkeitsbeiwert) este parametrul
central pentru mişcarea fluidelor în mediile poroase.
Coeficientul „k” se specifică în m/s şi, din cauza valorilor reduse, cu exponenţi
negativi ai numărului zece. Această reprezentare s-a încetăţenit, dar ea nu este
deosebit de fericită, pentru că nu transmite o reprezentare a mişcării reale a apei.
Lipseşte observaţia modului în care se mişcă apa într-un pământ a cărui
-7
permeabilitate este de exemplu kf = 5 x 10 m/s.
Pe baza exemplului de scurgere ce are loc la panta i =1 se înlesnesc
reprezentările vitezelor reale ale apei în pământ.
Exemple:
- kf = 5 ⋅ 10-4 m/s (nisip), viteza de filtrare (die
Sickergeschwindigkeit) 1,8 m/h sau 43,2 m/d(m/d = m/(24 ore)
- kf = 5 ⋅ 10-7 m/s (praf (der Schluff)), viteza de filtrare (die
Sickergeschwindigkeit) 1,8 m/h sau 4,32 cm/d(cm/d = cm /(24 ore)
- kf = 5 ⋅ 10-10 m/s (argilă (der Ton)), viteza de filtrare (die
Sickergeschwindigkeit) 0,0018 mm/h sau 0,432 mm/d(mm/d = mm /(24
ore) = 15,8 cm/a(cm/a=cm/an)

Permeabilitatea(die Durchlässigkeit) poate fi determinată prin încercare de

laborator sau prin încercare „in situ”.
Bineînţeles că există relaţii între structura(die Beschaffenheit) unui pământ
(grupa de pământ) şi permeabilitatea(die Durchlässigkeit) sa. Pentru nisipuri (der Sand)
şi pietrişuri(der Kies), permeabilitatea(die Durchlässigkeit) poate fi determinată din
parametrii compoziţiei granulare(die Kornzusammensetzung), de exemplu după BEYER.
Astfel de corelaţii se bazează pe faptul că permeabilitatea(die Durchlässigkeit)
este determinată de mărimea şi configuraţia porilor. Porii depind la rândul lor de:
- repartiţia granulometrică (der Kornverteilung),
- compactitate (der Lagerungsdichte),
- caracteristica granulaţiei (der Kornbeschaffenheit)

După BEYER, parametrii d10 şi „U“ determină, în mare măsură,

permeabilitatea(die Durchlässigkeit) nisipurilor (der Sand) şi pietrişurilor(der Kies).

kf = 0,0116 ⋅ U −0,201 ⋅ d10

2
[m/s].
Această relaţie se aplică pentru aşezarea cu densitate medie(die mitteldichte
Lagerung). În cazul aşezării mai dense (die dichtere Lagerung) permeabilitatea(die
Durchlässigkeit) se reduce cu 20%, iar în cazul aşezării afânate (die lockere Lagerung)
permeabilitatea(die Durchlässigkeit) creşte cu 20%.
În ultimii ani s-a stabilit metoda BEYER ca fiind, într-o oarecare măsură,
corespunzătoare. Figura 2.20 prezintă o monogramă de aplicare a formulei BEYER.
 - 43 -

Fig. 2.20 Nomogramă pentru determinarea (die Ermittlung) coeficientului de

permeabilitate(der Durchlässigkeitsbeiwert) după BEYER

Pentru pământurile cu granulaţie mixtă (pământul cu granulaţie mixtă are un

conţinut de 5 la 40%în granule cu φ < 0,063 mm) şi pământurile cu granulaţie fină (pământul
cu granulaţie fină are un conţinut ≥ 40%în granule cu φ < 0,063 mm) corelaţiile dintre
compoziţia granulometrică(die Kornzusammensetzung) şi permeabilitate(die
Durchlässigkeit) nu mai sunt atât de relativ simple şi clare. Mişcarea apei în canalele
poroase extrem de înguste este mult mai complicată. Dar, şi aici, se aplică relaţia
calitativă: “Cu cât granula este mai fină, cu atât porii sunt mai înguşti, cu atât
pierderile prin frecare sunt mai mari, cu atât permeabilitatea(die Durchlässigkeit) este
mai redusă”.
Toate acestea sunt exprimate în fig. 2.21.
Permeabilitatea(die Durchlässigkeit) joacă rolul hotărâtor în toate problemele de
drenare(die Entwässerung).

Capilaritatea
Capilaritatea(die Kapillarität) unui pământ este capacitatea(die Fähigkeit) de a
ridica apa sau de a menţine apa peste suprafaţa liberă a pânzei de apă freatică.
Cauza fizică a capilarităţii constă în tensiunea superficială(die Oberflächenspannung) a
mediilor fluide de umectare. De-a lungul liniei de contact a celor trei medii se
formează o tensiunea superficială σ 12 (die Grenzlinienspannung) (fig. 2.22). În acest
caz, pe circumferinţa capilarului cu raza “r” acţionează forţa capilară (die Kapillarkraft)
S = σ 12 ⋅ cos δ ⋅ 2 ⋅ π ⋅ r [N].
 - 44 -

Ordinul de mărime (die Gröβenordnung) pentru coeficientul de permeabilitate kf (die

Durchlässigkeitskoeffizient)

Fig. 2.21 Ordinul de mărime (die Gröβenordnung) pentru coeficientul de

permeabilitate(die Durchlässigkeitskoeffizient) după RAS-Ew
(Richtlinien für die Anlage von Straßen – Teil: Entwässerung(= Directive asupra construcţiei
străzilor- partea:drenarea apei) = RAS-Ew)

Fig. 2.22 Capilaritatea (die Kapillarität) şi

înălţimea de ridicare capilară(die kapillare Steighöhe)
(der Feinsand = nisipul fin; der Schluff= praful; der Ton = argila)
(der Porenradius = raza porilor); (die Spannung = efortul unitar)
(die kapillare Steighöhe = capillary rise)
Această forţă capilară (die Kapillarkraft) este în stare să menţină în echilibru
coloana de apă(die Wassersäule) având greutatea de:

G = π ⋅ r 2 ⋅ hk ⋅ γ w [N]
Din condiţia G = S rezultă înălţimea de ridicare(de ascensiune) capilară(die kapillare
Steighöhe) hk:
 - 45 -
2 ⋅ σ 12 ⋅ cos δ
hk = .
r ⋅γw
Pentru cele trei medii cuarţ, apă şi aer, tensiunea superficială (die
Grenzlinienspannung) este:

σ 12 ⋅ cos δ ≅ 7,0 ⋅ 10−2 N/m.

Astfel, pot fi calculate înălţimile de ridicare(de ascensiune) capilară (die kapillare
Steighöhe) pentru diferite raze ale porilor, ceea ce s-a întâmplat în exemplul prezentat
în fig.2.22. În plus, sunt prezentate tensiunile capilare pk(die Kapillarspannung)
respective,:
pk = hk ⋅γ w [N/m2].
Tensiunile capilare (die Kapillarspannung) exprimă cât de durabil este prinsă
apa în pori. Apa din pori poate fi îndepărtată complet numai dacă se exercită o
teniune de sucţiune(die Saugspannung) mai mare. Un drenaj eficient este cu atât mai
dificil cu cât pământul are o granulaţie mai fină şi este mai coeziv.
Înălţimile de ascensiune capilară (die kapillare Steighöhe) mari, prezentate mai
înainte, sunt corecte din punct de vedere teoretic, însă, practic, ele nu apar. În porii
extrem de mici ai argilelor foarte coezive, frecarea(die Reibung) devine atât de mare,
încât faza lichidă (die flüssige Phase) devine aproape imobilă. Înălţimile de ascensiune
capilară(die kapillare Steighöhe peste 8 până la 10 metri sunt, de accea, rare.

2.3.8. Stabilitatea la filtrare

2.3.8.1. Stabilitatea la solicitare hidraulică
Orice filtru are sarcina ca, în cazul proceselor de scurgere(der
Strömungsvorgäng) de un anumit fel, să lase să treacă anumite elemente componente
ale mediului curgător(das strömende Medium), iar pe altele să le reţină, adică „să le
filtreze”.
La drenarea(die Entwässerung) pământului, filtrul trebuie să permită trecerea
apei şi a celor mai fine particule antrenate (das mitgeführte Feinstteile), însă, trebuie să
împiedice dislocările(die Verlagerung) scheletului pământului (das Bodenskelett).
În geotehnică, probleme de filtrare(das Filterproblem) apar la puţuri, drenuri,
filtre sub formă de panou(der Flächenfilter) sau alte dispozitive de drenare(die
Entwässerungsanlage). Este vorba, întotdeauna, de a drena un pământ de bază cu o
granulaţie relativ fină (der feinkörnigen Basiserdstoff) şi, în acelaşi timp, este vorba de
protejarea acestuia.
Filtrele pot fi formate din pietriş natural de filtrare (der natürliche Filterkies) sau
din elemente artificiale de filtrare, de cele mai multe ori, elemente de filtrare
textile.
În continuare, pe baza unui exemplu de tranşee de drenaj (der Drängraben)
(fig.2.23), sunt introduse noţiunile de specialitate din problematica filtrării şi sunt
explicate legăturile dintre ele.
În pământul de bază existent (der anstehende Basiserdstoff) există apă, care se
scurge cu panta “i” spre tranşeeea de drenaj(der Drängraben), cu viteza de filtrare
vf = kf ⋅ i.
Prin frecare şi antrenare hidrodinamică (der Strömungsdruck) acţionează
forţe asupra pământului de bază(der Basiserdstoff), prin care pot fi dislocate granule.
Ne imaginam pământul de bază (der Basisboden) ca un amestec din granule de
susţinere (das Stützkorn) grosiere şi granule de umplutură (das Füllkorn) fine. Mai întâi,
 - 46 -
granulele de umplutură (das Füllkorn) pot fi eliberate(antrenate) de curentul de apă.
Eliberarea (antrenarea) granulelor fine (das Ausspülen von Feinkorn) se numeşte sufozie

Fig. 2.23 Modelul curentului de filtrare (die Filteranströmung)

(das Drain = dren ; der Filterkies = pietriş de filtrare)
(der Basiserdstoff = pământ de bază)

(die Suffosion) (fig.2.24). Sufozia(die Suffosion) începe în zona de contact (die

Kontaktzone) dintre pământul de bază(der Basiserdstoff) şi pietrişul filtrant (der Filterkies)
(sufozie de contact (die Kontaktsuffosion)) şi se continuă mai târziu, cu intensitate, în
interiorul pământului existent (der anstehende Boden) (sufozie internă(die innere
Suffosion))). Spre sufozie(die Suffosion) înclină pământul la care există o diferenţă de
mărime (der Größenunterschied) evidentă între granulele de susţinere(das Stützkorn)
şi granulele de umplutură(das Füllkorn), pământ care posedă un coeficient de
neuniformitate (die Ungleichförmigkeitszahl) mare. Sufozia(die Suffosion) nu aduce
pământului nici un fel de dezavantaje(der Nachteil), căci scheletul granular (das
Korngerüst) rămâne intact şi nu apar tasări(die Setzung). Permeabilitatea (die
Durchlassigkeit) devine mai mare, întrucât porozitatea (die Porosität) se măreşte.
Permeabilitatea (die Durchlassigkeit) sporită are o influenţă pozitivă asupra efectului de
drenare (der Entwasserungseffekt) dorit. Filtrele vor fi deci astfel alcătuite încât
sufozia(die Suffosion) să fie posibilă. Aceasta situaţie se realizează alegând pori
mari pentru filtru, astfel încât granulele fine care sunt supuse sufoziei (das
suffodierende Feinkorn) să poată trece fără probleme.
Granula supusă sufoziei(das Suffosionskorn) poate avea drumul ei prin filtru(das
Filter) şi nu trebuie să fie reţinută de tubul filtrant (das Filterrohr). Dacă granula supusă
sufoziei(das Suffosionskorn) este reţinută, atunci, ar fi o colmatare (die Kolmation)
(vezi fig. 2.24).
 - 47 -
Suffosion(die Suffosion)

Basiserdstoff Stützgerüst suffodierendes Korn

(das Gerüst = schelet) (das Korn = granulă)
(das suffodierende Feinkorn = granulele fine care sunt supuse sufoziei )
(strömendes = care curge) (Grundwasser = apa subterană)
(das Stützkorn = granulă suport) (der Basiserdstoff = pământ de bază)
(das Stützgerüst = schelet suport) (die Suffosion =sufozia)

Kolmation im Filterkreis

Filterkies suffodierendes Korn kolmatierter Filter

am Filterrohr (das Filterrohr).

Filterrohr suffodierendes Korn kolmatiertes Filterrohr

(das Filterrohr= tub filtrant) (das kolmatierte Filterrohr= tubul filtrant colmatat)
(der kolmatierte Filter = material cu rol de filtru colmatat)
(das suffodierende Feinkorn = granulele fine care sunt supuse sufoziei )

Erosion

Basiserdstoff Erosionshohlräume erodierendes Korn

(strömendes = care curge) (Grundwasser = apă subterană)
(das Korn = granulă) (erodieren = a eroda)
(der Hohlraum = cavitate) (unterirdisch =subteran)
(der Basiserdstoff = pământ de bază)
(das Filterrohr = tub filtrant) (die Kolmation = colmatare)

Fig. 2.24 Schimbări în domeniul filtrării (der Filterbereich) datorate

apei subterane curgătoare (das strömende unterirdische Wasser)

Filtrele iniţial permeabile (der ursprüngliche durchlässige Filter) devin

impermeabile prin colmatare(die Kolmation); instalatia de drenare(die
Entwässerungsanlage) devine ineficientă. Colmatarea(die Kolmation) filtrului trebuie,
astfel, în orice caz, evitată, ceea ce se realizează prin pori mari, respectiv prin orificii
de filtrare mari. În acelaşi timp, un filtru grosier garantează că este mult mai
permeabil decât pământul de bază (der Basiserdstoff), motiv pentru care poate drena
eficient.
 - 48 -
Se numeşte criteriu de colmatare (das Kolmationskriterium), sau „punct de
filtrare hidraulic”. În regulile de filtrare(die Filterregel), criteriul de colmatare (das
Kolmationskriterium) este întotdeauna o limită inferioară pentru granula de filtrare (das
Filterkorn) respectiv dimensiunea orificiului, o dimensiune minimă.
Ducând consecvent, mai departe, ideea de a alege filtrul pe cât posibil cu pori
grosieri, ne lovim de o limită superioară.
Şi dacă porii devin atât de mari, încât pot să treacă nu numai granulele de
umplutură care sunt supuse sufoziei (das suffodierende Füllkorn) ci şi părţi ale
granulelor de susţinere(das Stützkorn), se ajunge la eroziune (die Erosion - die
Erosionen) (fig.2.24).
Prin eroziune (die Erosion), pământul existent (der anstehende Boden) se modifică
extrem de mult, ajungându-se la producerea depresiunilor(prăbuşirilor) (Sackung).
Instalaţia de drenare(die Entwässerungsanlage) devine ineficientă, tubul de drenaj (das
Dränrohr) se colmatează. Eroziunea(die Erosion) trebuie oricum evitată. Aceasta se
realizează printr-o limită superioară impusă mărimii porilor sau printr-o limită
superioară impusă mărimii crăpăturilor (die Schlitzweite).
Criteriul de eroziune (das Erosionskriterium) apare, în regulile de filtrare(die
Filterregel), întotdeauna, ca o limită superioară pentru granula de filtrare(das Filterkorn),
respectiv mărimea orificiului ca o valoare maximă. Aceasta valoare se numeşte
„punct de filtrare (der Filterpunkt) mecanic”.
O alcătuire a filtrului (die Filterkonstruktion) este pusă cu grija în concordanţă cu
pământul existent (der anstehende Boden).
Aceasta concordanţă se realizează cu ajutorul aşa-numitelor reguli de filtrare
(die Filterregel). Regulile de filtrare (die Filterregel) sunt prescripţiile empirice de
dimensionare pentru materialul din alcătuirea filtrului(das Filtermaterial).
În acest context, trebuie să accentuăm faptul că orice problemă de filtrare (das
Filterproblem) are două aspecte, un aspect dinamic („Este suficientă forţa de
antrenare hidrodinamică(die Strömungskraft) pentru a declanşa o dislocare a
granulelor(die Kornverlagerung)?”) şi un aspect de geometrie a porilor („Permit spaţiile
goale pătrunderea(das Eindringen) sau trecerea granulei antrenate(das bewegte
Korn)?”). În cadrul regulilor de filtrare(die Filterregel) prezentate în continuare se ia în
consideraţie numai aspectul geometric.

Reguli de filtrare
(die Filterregel)
În decursul deceniilor s-au strâns în literatura de specialitate o mulţime de
reguli de filtrare(die Filterregel). Regulile de filtrare(die Filterregel) se deosebesc între
ele în privinţa detaliilor, fără însă a se contrazice în formularea de bază. Diversitatea
provine din faptul ca este vorba de o problemă stohastică (das stochastische Problem).
Pe de o parte, este vorba de a deduce dimensiunea decisivă a porilor (die
maβgebende Porengröβe) unui filtru alcătuit din pietriş(der Kiesfilter) pornind de la
repartiţia granulometrică(die Kornverlagerung). Pe de altă parte, trebuie să se
determine mărimea (die Größe) granulei supuse de sufoziei (das suffodierende Korn) şi
mărimea(die Größe) granulei supuse eroziunii(das erodierende Korn) din pământul ce
trebuie drenat(der entwassernde Boden). Dimensiunea porilor (die Porengröβe) trebuie să
fie astfel aleasă încât granula sufozionată(das suffodierende Korn) să treacă prin pori
(siguranţa la colmatare), iar granula de susţinere(das Stützkorn) să nu treacă prin
pori (siguranţa la eroziune).
 - 49 -
În metodică s-a procedat aşa fel, încât punctele selecţionate de pe curba de
repartitie granulometrică (KVK) a pământului de bază(das Basisboden) să fie
considerate reprezentative pentru mărimea granulei sufozionate(das suffodierende
Korn) sau a granulei de susţinere(das Stützkorn). Şi, anumite puncte de pe curba de
repartiţie granulometrică (die Kornverteilungskurve = KVK) a pietrişului din alcătuirea
filtrului(der Filterkies) sunt dimpotrivă corespunzătoare(potrivite) pentru dimensiunea
porilor lui.
Astfel de puncte caracteristice de pe curba de repartiţie granulometrică (die
Kornverteilungskurve = KVK) a pământului existent (der anstehend Boden = în situ sail)
sunt, de exemplu, diametrele granulelor d10, d15, d17,, d50, d60, d85, , la care,
uneori, se adaugă coeficientul de neuniformitate Ud (die Ungleichformigkeitszahl) şi
indicele porilor ed (die Porenzahl). Pământul de bază (der Basiserdstoff), care este prin
comparaţie(cu materialul din alcătuirea filtrului) mai fin, este descris cu litere mici şi cu
indici (tot litere) mici.
Pietrişului din alcătuirea filtrului(der Filterkies) se reprezintă cu litere mari şi cu
indici mari (D10, D15, D17, D50, D60, UD şi eD).
Cea mai cunoscută regula de filtrare(die Filterregel) este cea după TERZAGHI
(fig. 2.25) care este explicată ca prototip al unei reguli de filtrare(die Filterregel).
TERZAGHI a considerat ca diametrul granulei D15 (der Korndurchmesser)
caracterizează dimensiunea porilor unui pietriş filtrant(der Filterkies = pietriş din
alcătuirea filtrului). Pentru granula fină supusă sufoziei(das suffodierende Feinkorn)
corespunde diametrul d15. Granula de susţinere (das Stützkorn) a pământului ce
urmează a fi drenat (der entwassernde Boden) este descrisă prin diametrul d85.

HFP = punct de filtrare hidraulic(hydraulischer Filterpunkt)

4 ⋅ d15 ⇒ D15 ≥ 4 ⋅ d15
siguranţa la colmatare, permeabil
MFP = punct de filtrare mecanic(mechanischer Filterpunkt)
4 ⋅ d85 ⇒ D15 ≤ 4 ⋅ d85
siguranţa la eroziune, permeabil
Fig. 2.25 Regula de filtrare(die Filterregel) după TERZAGHI
(der Korndurchmesser = diametrul granulei)
(der Siebdurchgang = masa materialului - în procente -care trece prin sită)
(der Basiserdstoff = pământ de bază)
(möglicher Bereich des Filterkieses = domeniu posibil pentru pietrişul cu rol de filtru)
 - 50 -

Un pietriş filtrant (der Filterkies = pietriş din alcătuirea filtrului) este stabil la filtrare (ist
filterstabil) faţă de pământul existent(der anstehend Boden = în situ sail), atunci când are
loc:
4 ⋅ d15 < D15 < 4 ⋅ d85
Partea stângă a dublei inegalităţii cere ca filtrul(der Filter) să fie suficient de
grosier. În felul acesta se evită colmatarea(die Kolmation), este stimulată(încurajată,
favorizată) sufozia (die Suffosion) şi se realizează o bună permeabilitate(die
Durchlässigkeit).
Partea din dreapta garantează siguranţa la eroziune(die Erosion) (die
Erosionssicherheit), limitând pietrişul filtrant spre partea grosieră. Ca rezultat, porii nu
pot fi atât de mari încât în aceşti pori să poată pătrunde părţi din scheletul de
susţinere(das Stützgerüst).
Dacă se transpun aceste condiţii pe curbele de repartiţie granulometrică (fig.
2.25) (die Kornverteilungskurve = KVK), atunci curba de repartiţie granulometrică a
pietrişului filtrant (der Filterkies = pietriş din alcătuirea filtrului) trebuie să intersecteze
orizontala corspunzătoare ordonatei de 15% între punctul de filtrare inferior
(punctul „hidraulic”) şi cel superior (punctul „mecanic”). În felul acesta se
garantează ca distanţa dintre cele două curbe de repartiţie granulometrică nu este
nici prea mică şi nici prea mare. Noţiunea de „distanţă” a curbei de repartiţie
granulometrică (die Kornverteilungskurve = KVK) se găseşte şi în regulile de filtrare(die
Filterregel) mai recente.
Regula lui TERZAGHI a fost formulată iniţial pentru condiţii la limită absolut
precise, anume pentru materiale de bază care sunt necoezive (der nichtbindige Basis
stoffe) şi au gradul de neuniformitate Ud < 6 şi pentru materiale din alcătuirea filtrului
care sunt necoezive (der nichtbindige Filtererdstoffe) şi au gradul de neuniformitate UD
< 6 (Ud ≈ UD ≈ 1…3). Mai târziu această regulă a fost transmisă asupra cazurilor
situate cu mult în afara acestui domeniu.
O regulă de filtrare (die Filterregel) modernă este cea a lui CISTIN/ZIEMS.
Această regulă este mai diferită şi în acelaşi timp mai universală, în funcţie
de situaţie, cerinţele ei fiind mai severe sau mai generoase. Regula de filtrare (die
Filterregel) CISTIN/ZIEMS este recomandată pentru aplicare în cazul infrastructurii
feroviare (der Eisenbahnunterbau), în completare la regula TERZAGHI.
Regula de filtrare (die Filterregel) după CISTIN/ZIEMS cuprinde următoarele
criterii:
Sufozia(die Suffosion) pământului de bază(der Basisboden) apare numai când
coeficientul de neuniformitate (die Ungleichförmigkeitszahl) al acestuia este Ud >
8…..10, adică dacă există o diferenţă clară între granula de susţinere (das Stützkorn)
şi granula de umplutură(das Füllkorn). În acest caz, toate granulele mai mici ca ds
(granula supusă sufoziei (das suffodierende Korn)) sunt spălate(erodate).

d s = 0,27 ⋅ ed ⋅ 6 Ud ⋅ d17 .
în care:
- ed = indicele porilor (die Porenzahl) al pământului de bază(der Basisboden)
- Ud = coeficientul de neuniformitate (die Ungleichförmigkeitszahl) al pământului
de bază(der Basisboden)
- d17 = diametrul granulelor pământului de bază (der Basisboden) aferent
ordonatei de 17% din curba granulometrică.
 - 51 -
Există siguranţă contra colmatării (Sicherheit gegen Kolmation) dacă are loc:

D50 > 2,5 ⋅ d s ⋅ a′′ ⋅ UD / eD .

în care:
- D50 = diametrul granulelor din pietrişul filtrant(der Filterkies = pietriş din
alcătuirea filtrului) aferent ordonatei de 50% din curba granulometrică
- UD = coeficientul de neuniformitate(die Ungleichförmigkeitszahl) al pietrişului
filtrant (der Filterkies = pietriş din alcătuirea filtrului)
- eD = indicele porilor (die Porenzahl) al pietrişului filtrant (der Filterkies = pietriş
din alcătuirea filtrului)
- ds = granula supusă sufoziei (das suffodierende Korn))
- a” = „factorul de alunecare” (der Schlupffaktor), care depinde de mărimea
absolută a granulei supusă sufoziei (das suffodierende Korn))

ds a”
0,05 4
0,05……0,25 3
0,25……0,5 2,5

Siguranţa la colmatare (die Kolmationssicherheit) trebuie verificată numai atunci

când poate să apară sufozia(die Suffosion).
Siguranţa la eroziune (die Erosionssicherheit) există, dacă:
1
D50 ≤ ⋅ A 50 adm ⋅ d 50
η
în care:
- D50 = diametrul granulelor din pietrişul filtrant(der Filterkies = pietriş din
alcătuirea filtrului) aferent ordonatei de 50% din curba granulometrică

- d50 = diametrul granulelor pământului de bază (der Basisboden) aferent

ordonatei de 50% din curba granulometrică.

- A50 adm = intervalul admisibil(das zulässige Abstandsverhältnis) pentru

distanţa maximă între cele două curbe de repartiţie
granulometrică, aferentă ordonatei de 50%.
- η = coeficientul de siguranţă (der Sicherheitsbeiwert), în cazul granulei
rotunde 1,0(das runde Korn) şi a granulei sparte 1,33(das
gebrochene Korn)

Intervalul admisibil (das zulässige Abstandsverhältnis) A50zul (das zulässige

Abstandsverhältnis) depinde de sortarea(die Abstufung) materialul care trebuie protejat
(Ud) (der schützende Stoff) şi de sortarea(die Abstufung) materialul din alcătuirea filtrului
(UD). Intervalul admisibil A50zul (das zulässige Abstandsverhältnis) se va determina
conform figurii 2.26. Regulile de filtrare (die Filterregel) menţionate până în prezent se
aplică pentru pământurile cu granulaţie grosieră(pământul cu granulaţie grosieră are un
conţinut ≤ 5%în granule cu φ < 0,063 mm = grobkörnige Bodenarten) şi necoezive, cu
granula individuală mobilă(das bewegliche Einzelkorn).
 - 52 -

Ungleichfdrmigkeitszahl ud

Fig. 2.26 Intervalul admisibil A50zul (das zulässige Abstandsverhältnis)

după ČISTIN-ZIEMS (siguranţa la eroziune)
(die Ungleichförmigkeitszahl = coeficientul de neuniformitate)
(der Lösungsslüssel = calea de obţinere a soluţiei)
Dimpotrivă, la pământurile coezive (der bindige Boden), fiecare granulă
individuală (das Einzelkorn) este strâns legată prin forţele de coeziune(die
Kohäsionskraft) cu celelalte granule. Aceasta înseamnă că sufozia(die Suffosion) şi prin
aceasta colmatarea (die Kolmation) nu mai pot avea loc.
La eroziune(die Erosion) ne putem gândi numai atunci când solicitarea (die
Beanspruchung) (presiunea) devine atât de mare încât rezistenţa interioară (die innere
Festigkeit) este învinsă. Rezistenţa interioară (die innere Festigkeit) este însă cu atât
mai mare cu cât un pământ este mai coeziv. Aceasta înseamnă că materialul din
alcătuirea filtrului poate avea o porozitate cu atât mai grosieră cu cât pământul ce
urmează a fi drenat (der entwässernde Boden) este mai coeziv. Aşa de exemplu,
criteriul de eroziune (das Erosionskriterium) este, în acest caz, un criteriu de rezistenţă
(das Festigkeitskriterium) („pământul este prea tare, pentru a pătrunde în porii filtrului”).
Aceasta este o cu totul altă abordare conceptuală(der gedankliche Ansatz) pentru
stabilitatea dintre două pământuri decât criteriul granulaţiei (das Kornkriterium)
(„pământul este prea grosier, pentru a putea pătrunde în pori”).
Regulile pentru siguranţa la eroziune (die Erosionssicherheit) a pământurilor
coezive în cazul solicitării hidraulice(die hydraulische Beanspruchung) sunt formulate în
anexă (im Ansatz).
DAVIDENNKOFF defineşte, pentru hidroizolaţiile care sunt solicitate prin
presiunea hidrostatică de la barajele de pământ, siguranţa contra eroziunii de contact
(der Erosionkontakt).
 - 53 -
15 ⋅ c0
η= .
Dmaβ g ⋅ ( γ ′ + i γ w )
în care:
- c0 = rezistenţa la întindere(die Zugfestigkeit) a pământului coeziv
- Ddeterm. = diametrul determinant al granulelor (der maβgebende
Korndurchmesser) filtrului
- i = panta (das Gefälle) curentului de infiltraţie(die Sickerströmung)
- γ’ = greutatea specifică(die Wichte) a pământului supus forţei ascensionale
- γW = greutatea specifică (die Wichte) a apei

LIEBERENZ reuneşte într-o nomogramă condiţiile de siguranţă la eroziune (die

Erosionssicherheit) a pământurilor coezive (fig.2.27). Pentru diametrul porilor (der
Durchmesser) pietrişului din alcătuirea filtrului (der Filterkies) s-a luat D17 şi indicele de
plasticitate Ip (die Plastizitätszahl) pentru rezistenţa (die Festigkeit) pământului coeziv.
Este locul să prezentam câteva idei privind predispoziţia diferitelor pământuri
faţă de eroziune(die Erosion).
Pământurile cu granulaţie grosieră (pământul cu granulaţie grosieră are un conţinut
≤ 5%în granule cu φ < 0,063 mm = grobkörnige Bodenarten) nu sunt cu probleme,
deoarece granula individuală grosieră (das grobe Einzelkorn) poate fi uşor protejată
împotriva eroziunii(die Erosion). Cu cât granula individuală (das Einzelkorn) este mai
fină, cu atât tendinţa pământului la producerea eroziunii(die Neigung des Bodens zur
Erosion) devine mai mare. La pământurile din domeniul nisipului fin(der
Feinsandkornbereich) şi la pământurile din domeniul prafului (der Schluffkornbereich) s-a
atins, în această privinţă, o limită(das Extrem), vorbindu-se de “pământuri dificil de
filtrat din punct de vedere tehnic”.
Un pământ este dificil de filtrat din punct de vedere tehnic (flltertechnisch
schwierig), dacă sunt îndeplinite în paralel următoarele condiţii:
- Sunt conţinute fracţiuni de granule <0,06mm şi coeficientul de
neuniformitate (die Ungleichförmigkeitszahl) este U<15.
- Mai mult de jumătate din pământ are diametrul granulelor cuprins între
0,02mm şi 0,125mm.
- La pământurile cu granulaţie fină(pământul cu granulaţie fină are un conţinut ≥
40%în granule cu φ < 0,063 mm), conform DIN 18196, Ip<0,15, sau
procentul granulelor de praf (der Schluffkornanteil) este mai mult de dublu faţă
de procentul granulelor de argilă(der Schluffkornanteil).

Figura 2.28 prezintă domeniul pământurilor dificil de filtrat din punct de vedere
tehnic( = filtertechnisch schwierig) la pământurile din domeniul nisipului fin(der
Feinsandkornbereich) şi la pământurile din domeniul prafului (der Schluffkornbereich).
Dacă granulaţia pământurilor devine şi mai fină, atunci acţionează forţele de
coeziune (die Kohäsionskraft) dintre granulele individuale(das Einzelkorn). Pământurile
cu o mare coeziune (der hochbindige Boden) sunt din nou fără probleme din punct de
vedere al tehnicii de filtrare (=filtertechnisch problemlos), deoarece forţa de antrenare
hidrodinamică(die Strömungskraft) a apei este prea redusă(zu gering) şi pământurile
însele sunt prea rezistente(zu fest).
Din ce în ce mai mult, geotextile (pl.:die Geotextilien) se folosesc ca filtre(das
Filter). Calităţile filtrante(die Filtereigenschaft) ale geotextilelor(pl.:die Geotextilien) sunt
determinate în primul rând de dimensiunea efectivă a orificiilor DW(die wirksame
 - 54 -

Öffnungsweite). Pentru ţesături (das Gewebe) şi produse tricotate (die Maschenware; das
Gewirke = knitted fabric) dimensiunea efectivă a orificiilor poate fi măsurată şi
cunoscută; pentru pâsle(das Vlies), dimensiunea efectivă a orificiilor se determină, ca
fiind O90/W ,cu o metodă de control standardizată.

Fig. 2.27 Siguranţa la eroziune (die Erosionssicherheit) a pământurilor coezive

(der bindige Boden) după LIEBERENZ
(die Plasticitätzahl = indice de ăplasicitate)
(die Korngröβe = grain size)
(der Lösungsslüssel = calea de obţinere a soluţiei)
(die Erosionssicherheit = siguranţa la eroziune)
(die Erosionsgefährdet = supus pericolului de eroziune)
(die Grenzlinie = dreapta limită)

În mesajul de bază (der Grundaussage), cerinţele unui filtru textil(das textile Filter)
corespund cu cele ale filtrelor minerale(das mineralische Filter).
Dimensiunea orificiului(die Öffnungsweite) nu trebuie să fie prea mică
(colmatare, punct de filtrare hidraulic). Există cerinţa ca permeabilitatea(die
Durchlässigkeit) materialului textil să fie cel puţin de 50 de ori mai mare decât cea a
pământului existent(der anstehend Boden = în situ sail).
 - 55 -

Bild 2.28 Domeniul granulelor (der Körnungsbereich) pământurilor care sunt dificile
în privinţa filtrării lor din punct de vedere tehnic( = filtertechnisch schwierig)
(după NORMELE ELVEŢIENE SN 670 125)
der Korndurchmesser = diametrul granulei)
(Massenanteil in % der Gesamtmenge = conţinut de masă, în procente din masa totală)
(filtertechnisch schwierig Böden =
pământuri care sunt dificil de filtrat din punct de vedere tehnic )
(der Übergangsbereich = domeniul de tranziţie)
 - 56 -
Dimensiunea orificiului(die Öffnungsweite) nu trebuie să fie prea mare (eroziune,
punct de filtare mecanic).
Conform “Fişei pentru utilizarea geotextilelor şi a geogrilelor(das Geogitter) în
structurile de pământ”(das Erdbauwerk) există siguranţă la eroziune (die
Erosionssicherheit):
- faţă de pământurile cu granulaţie fină (der feinkörnige Boden) (>40% fracţiune
granulometrică < 0,063mm), dacă dimensiunea orificiului (die
Öffnungsweite) este DW < 10 ⋅ d50 (soluri dificil de filtrat din punct de vedere
tehnic (der filtertechnisch schwierige Boden) DW < d90).
- faţă de pământurile cu granulaţie grosieră şi mixtă(der grobkörnige Boden und
der gemischtkörnige Böden) (< 40% fracţiune granulometrică < 0,063mm),
dacă DW < 5 ⋅d10 ⋅ U precum şi DW < d90.

Pentru a împiedica colmatarea(die Kolmation) şi pentru a garanta

permeabilitatea la apă(die Wasserdurchlässigkeit), DW trebuie să se aleagă cât mai
aproape de limita superioară(die obere Grenze).
LIEBERENZ a formulat condiţii pentru dimensiunile orificiilor (die Öffnungsweite)
permise ale filtrelor textile (das textile Filtern) faţă de pământurile necoezive (fig. 2.29).
Pământul existent (der anstehende Boden) se caracterizează prin:
- d50 (diametrul granulei aferent ordonatei de 50% din curba granulometrică)
- Ud (coeficientul de neuniformitate (die Ungleichförmigkeitszahl))

iar geotextilul prin dimensiunea orificiului DW (die Öffnungsweite).

Siguranţa la eroziune (die Erosionssicherheit) există când DW nu este prea
mare.
Dw < AE ⋅ d50.
AE, ca proporţie(das Größenverhältnis) permisă, este dependentă de de Ud ; valoarea
maximă va fi AE = 1,2; adică DW = 1,2 ⋅ d50 (fig.2.29, curba 1).
Siguranţa la colmatare (die Kolmationssicherheit) există dacă DW nu este prea mic.
Dw > Ak ⋅ d50.
Proporţia(das Größenverhältnis) minimă permisă AK depinde de asemenea de
Ud (fig. 2.29, curba 2).
Criteriul de filtrare (das Filterkriterium) a lui LIEBERENZ este relativ
exact(precis).
2.3.8.2. Stabilitatea la solicitare dinamică
Este vorba aici de stabilitatea unui strat portant cu granulaţie grosieră (die
grobkörnige Tragschicht; pământul cu granulaţie grosieră are un conţinut ≤ 5%în granule cu φ
< 0,063 mm) (de ex. stratul de protecţie a platformei căii(die Planumsschutzschicht) sau
prisma căii(die Bettung)), strat portant situat peste o platformă de pământ(das
Erdplanum) care mărgineşte un pământ cu granulaţie fină(der feinkörnige Boden)
(pământul cu granulaţie fină are un conţinut ≥ 40%în granule cu φ < 0,063 mm ) coeziv,
platformă de pământ(das Erdplanum) care, din trafic, este supusă presiunii şi
vibraţiilor(die Schwingung). Prin impuls dinamic (die dynamische Anregung) se poate
ajunge la instabilităţi(die Instabilität) în zona de contact(die Kontaktzone).
Instabilităţile(die Instabilität) se pot explica cel mai bine în cazul lipsei stratului de
protecţie pentru platforma căii, aşa cum este prezentat în paragraful 4.3.2.1., în cazul
apariţiei unor deteriorări a capacităţii portante(der Tragfähigkeitsschaden).
 - 57 -

(Abstandsverhältnis A = Dw/d50 = raportul A= Dw/d50)

(die Ungleichförmigkeitszahl = coeficientul de neuniformitate)
(der Lösungsslüssel = calea de obţinere a soluţiei)
(die Grenzlinie = dreaptă limită) (Kurve = curbă)
(Grenzlinie für Kolmation = dreaptă limită pentru colmatare)
(Grenzlinie für Kontacterosion = dreaptă limită pentru erosiunea de contact)
Calea de obţinere a soluţiei:
1.UD = 5,2
2. Dreapta limită AE
3. AE = 0,8
4. Dreapta limită AK
5. AK =0,13

Fig. 2.29 Stabilitatea la filtrare (die Filterstabilität) a geotextilelor şi a pământurilor cu

granulaţie grosieră(der grobkörnige Boden)
(pământul cu granulaţie grosieră are un conţinut ≤ 5%în granule cu φ < 0,063 mm =
grobkörnige Bodenarten)
 - 58 -

În cazul lipsei stratului de protecţie pentru platforma căii(die

Planumsschutzschicht), macrogranulele din alcătuirea prismei căii(das grobe
Schotterkorn) se imprimă în pământul coeziv, la început puţin, mai târziu mai adânc. În
acelaşi timp, pământul coeziv este impins în sus în porii stratului portant. În legătură
cu această întrepătrundere(die Durchdringung) reciprocă a unui pământ grosier (der
grobe Boden) aflat în contact cu un pământ fin(der feine Boden) a fost inventată notiunea
de “eroziune mecanică de contact” (die „mechanische Kontakterosion“). De la
apariţie “eroziunea mecanică de contact” (die „mechanische Kontakterosion“) are multe
lucruri în comun cu problematica filtrării, de aceea şi criteriile de stabilitate (das
Stabilitätskriterium) au o alcătuire care este asemănătoare regulilor de filtrare(die
Filterregel).
Cauza “eroziunii mecanice de contact” (die „mechanische Kontakterosion“) nu
este însă apa ce curge, ci încărcarea dinamică din trafic, de aceea intervine
atributul “mecanic”.
De condiţiile de stabilitate faţă de eroziunea de contact(die Kontakterosion) s-a
ocupat RICHTER.
Pericolul producerii eroziunii de contact (der Erosionkontakt) este cu atât mai
mare cu cât pământul coeziv de bază(der bindige Untergrund) este mai puţin compact
şi cu cât porii stratului portant (die Tragschicht) sunt mai mari.
Dimensiunea porilor (die Porengröβe) unui strat mineral granular (die
ungebundene Mineralschicht), de exemplu, a unui strat de protecţie pentru platforma
căii(die Planumsschutzschicht = PSS), poate fi considerată, după PAVCIC:

d P = 0,535 ⋅ 6 U D ⋅ eD ⋅ D17 ≈ 0,5 ⋅ D17

în care:
- UD = coeficientul de neuniformitate (die Ungleichförmigkeitszahl) pentru
stratul portant(die Tragschicht)
- eD = indicele porilor (die Porenzahl) pentru stratul portant(die Tragschicht)
(≈1,0)
- D17 = diametrul granulei corespunzătoare procentului de17% de pe curba
granulometrică

Rezistenţa(die Festigkeit) unui pământ coeziv este determinată de consistenţa

(die Konsistenz) sa, exprimată prin indicele de consistenţă Ic (die Konsistenzzahl).
Numai când indicii de consistenţă(die Konsistenzzahl) au atins aproape Ic = 0,
rezistenţa(die Festigkeit) se pierde complet. S-a putut demonstra că pericolul inmuierii
complete a unei platforme de pământ(das Erdplanum) - care mărgineşte un pământ
coeziv - este cu atât mai redus cu cât acest pământ este mai coeziv. Figura 2.30
arată interpretarea ce cuprinde mai multe mii de masurători ale umidităţi (die
Wassergehaltsmessung) la calea de rulare (der Bahnkörper).
Cu alte cuvinte, pământurile cu înalt grad de coeziune (TA, TM) (der
hochbindige Boden) mai păstrează şi în condiţii hidrologice dezavantajoase o anumită
rezistenţă(die Festigkeit), pericolul (die Gefahr) pierderii complete a rezistentei (der
völlige Festigkeitsverlust) existând numai la pământurile foarte slab coezive (der sehr
schwachbindige Boden)(pământurile slab coezive ⇒ TL, UL, UM)
Din aceste studii s-au putut găsi condiţiile de compatibilitate (die
Verträglichkeitsbedingung). Aceste condiţii formulează o dimensiune admisibilă a
porilor, exprimată prin D17, în funcţie de coeziune exprimată prin limita de curgere
WL(die Flieβgrenze).
 - 59 -

Fig. 2.30 Influenţa limita de curgere (WL) (die Flieβgrenze)

asupra indecelui de consistenţă minim Ic (die Konsistenzzahl)
în terenul natural(der Untergrund) din linie (von Strecken)
(die Konsistenzzahl = indice de consistenţă)
(die Flieβgrenze(WL) = limita de curgere(WL))
(Nicht angetroffen = nu este prezent)
(vorkommend = este prezent)
(das Planum = platforma)

Fig. 2.31 Stabilitate împotriva eroziunii mecanice de contact

(der mechanische Erosionkontakt)
(der Vorschlag = recomandarea)
(erosiongefährdet = compromis în privinţa erosiunii)
(erosionssicher = sigur în privinţa erosiunii)
(der Korndurchmesser = diametrul granulei)
(die Flieβgrenze(WL) = limita de curgere(WL))
(die Kontactfläche = suprafaţa de contact)
 - 60 -
Figura 2.31 arată aceste interdependenţe. Linia plină va indica faptul că ea
poate fi destul de generoasă(din abundenţă).
Există două posibilităţi de demonstrare a siguranţei faţă de eroziunea
mecanică de contact(der mechanische Erosionkontakt):
1. Pământul natural(der Untergrund) este prea compact(zu fest) pentru a se urca
în porii stratului portant (die Tragschicht).
Calculul cu D17 < D17 adm.
2. Pământul natural(der Untergrund) este prea grosier (zu grob) pentru a se urca
în pori. Calculul cu D15 < 4 ⋅ d85 după TERZAGHI.

Dacă între platforma de pământ(das Erdplanum) şi stratul portant (die

Tragschicht) se introduce un material geotextil ca strat separator (die Trennschicht),
atunci mărimea orificiilor geotextilului se va alege astfel încât să se evite eroziunea
mecanică de contact(der mechanische Erosionkontakt), adică, să nu ridice nici un fel de
pământ cu granulaţie fină (der feinkörnige Boden) de sub platforma de pământ(das
Erdplanum).
Se consideră că există siguranţă la eroziune (die Erosionssicherheit) dacă şi
numai dacă:
0,06 < Dw< 0,2mm.

2.3.9. Siguranţa la îngheţ (die Frostsicherheit) –

criteriile de îngheţ (das Frostkriterium)
Despre mecanismul şi urmările pagubelor produse de îngheţ la căile de
comunicaţii se relatează amănunţit în paragraful 4.2.1, iar despre măsurile asupra
siguranţei contra îngheţului (die Frostsicherung) se relatează în paragraful 5.3.
Deocamdată, este vorba de a face deosebirea între pământurile care prezintă
siguranţa contra îngheţului(der frostsichere Boden) şi pământurile sensibile la
îngheţ(der frostempfindliche Boden).

Pământurile care prezintă siguranţa contra îngheţului (der frostsichere

Boden).
Pământurile care prezintă siguranţa contra îngheţului (der frostsichere
Boden) au pori relativ mari, în care, apa din pori (das Porenwasser) îngheaţă.
Întrucât încă rămâne la dispoziţie un rest de spaţiu poros umplut cu aer (der
luftgefüllte Restporenraum), se produc doar ridicări neesenţiale(die unwesentliche
Hebung). După topire((das Auftauen), pământul care prezintă siguranţa contra
îngheţului (der frostsichere Boden) se prezintă în stare nemodificată(der
unveränderte Zustand).

Pământurile sensibile la îngheţ(der frostempfindliche Boden)

Pământurile sensibile la îngheţ(der frostempfindliche Boden) au tendinţa de
a forma, sub influenţa temperaturilor scăzute (die Frosteinwirkung), o structură
cu lentile de gheaţă (die Eislinsenbildung) şi ridicături puternice(die starke
Hebung); apoi, în procesul de topire(der Tauprozeβ), aceste pământuri îşi
schimbă consistenţa într-un mod extrem şi îşi pot pierde complet rezistenţa(die
Festigkeit).
 - 61 -
S-a dovedit indicat să se facă deosebirea între pământurile care prezintă
siguranţa contra îngheţului (der frostsichere Boden) şi pământurile sensibile la îngheţ
(der frostempfindliche Boden) după criteriile simple de granulaţie(das einfache
Kornkriterium, asa-numitele “criterii de îngheţ” (das Frostkriterium).
Aceste criterii limitează fracţiunea de particule fine (der Feinkornanteil); în
realitate, prin limitarea fracţiunii de particule fine (der Feinkornanteil) se reglează
dimensiunea porilor. O deteriorare provocată de îngheţ(der Frostschaden) apare numai
atunci când, pe de o parte, porii sunt atât de fini încât ei se umplu complet cu gheaţă
şi se închid, pe de altă parte, însă, ei sunt încă atât de mari încât permit
aprovizionarea cu apă(der Wassernachschub) din terenul de bază(der Untergrund) şi
aduc apa(are loc migrarea). Există deci un domeniu critic al dimensiunii porilor (die
Porengröβe) şi deci al dimensiunii particulelor(die Korngröße), în cadrul căruia
pământurile sunt deosebit de predispuse la îngheţ. Acestea sunt pământurile slab
coezive(der schwachbindige Boden) (TL, UL, UM), adică prafurile uşoare (der
leichtplastische Schluff) şi prafurile cu plasticitate medie(der mittelplastische Schluff) şi
argilele (der Ton) precum şi pământurile cu granulaţie mixtă(der gemischtkörnige Boden)
având o proporţie mare (de 15….40%) a conţinutului în granule fine (der
Feinkornanteil). De altfel acestea sunt aceleaşi pământuri pe care le-am cunoscut deja
ca “dificile la filtare din punct de vedere tehnic” (filtertechnisch schwierig).
Dacă pământul este mai grosier, atunci pericolul de îngheţ devine mai mic,
deoarece porii nu mai pot fi complet închişi cu gheaţă. În cele din urma nu mai există
nici un pericol, ci pământul este protejat contra îngheţului (ist frostsicher), el poate fi
utilizat chiar ca strat de protecţie contra îngheţului (die Frostschutzschicht).
Dacă pământul este mai puternic coeziv, ca de exemplu, o argila pregnant
plastică TA, atunci pericolul la îngheţ (die Frostgefahr) devine mai mic, pentru că
reţeaua de pori este atât de fină încât nu mai este posibilă urcarea apei (der
Wasseraufstieg) din terenul de bază(der Untergrund). În acest caz, totuşi, nu se vorbeşte
de un pământ “rezistent la îngheţ “ ( = frostsicher).
Criteriile de îngheţ(das Frostkriterium) delimitează deci nisipurile rezistente la
îngheţ(der frostsichere Sand) şi pietrişurile rezistenţe la îngheţ(der frostsichere Kies), faţă
de pământurile expuse pericolului de îngheţ (der frostgefährdete Boden). Analog
regulilor de filtrare(die Filterregel), se iau, ca referinţă, anumite puncte selecţionate de
pe curba de repartiţie granulometrică (die Kornverteilungskurve). Este momentul să
mentionăm aici cele două criterii de îngheţ(das Frostkriterium), care sunt cele mai
importante.
Criteriul clasic de îngheţ (das klassische Frostkriterium) îl avem de la
CASAGRANDE. El a luat naştere la începutul anilor treizeci prin evaluarea(die
Auswertung) sistematică a deteriorărilor provocate de îngheţ(der Frostschaden) asupra
străzilor din SUA. Criteriul CASAGRANDE este relativ sever, dar, cu toate acestea,
acest criteriu se aplică încă şi astăzi, de exemplu în DS 836 pentru aprecierea(die
Beurteilung) siguranţei la îngheţ(die Frostsicherheit) a materialului din stratul de
protecţie pentru platforma căii(PSS) (die Planumsschutzschicht = PSS).
După CASAGRANDE, pentru siguranţa la îngheţ(die Frostsicherheit), sunt
decisive:
- proporţia granulelor (der Kornanteil) < 0,02mm
- coeficientul de neuniformitate U (die Ungleichförmigkeitszahl)

Pietrişurile având curbe granulometrice extise(cu U > 15) (der gestufte Kies) şi
nisipurile având curbe granulometrice extise(cu U > 15) (der gestufte Sand) sunt
rezistente la îngheţ (frostsicher), când conţin proporţia de maxim 3% de granule <
0,02mm.
 - 62 -
Pietrişurile având curbe granulometrice neextise(cu U < 5) (der enggestufte
Kies) şi nisipurile având curbe granulometrice neextise(cu U < 5) (der enggestufte
Sand) pot să aibă o proporţie de până la 10% granule fine (das Feinkorn) < 0,02mm
(fig.2.32).
Criteriul de îngheţ (das Frostkriterium) conform ZTVE-Stb 76 merge un pas
mai departe. A ZTVE-Stb 76 împarte terenul de bază (derUntergrund = subsoil) la
străzi în trei “Clase de sensibilitate la îngheţ”(die Frostempfmdlichkeitsklasse), luând
deci încă o gradare (tabela 2.6).
Deoarece un astfel de criteriu de îngheţ(das Frostkriterium) se potriveşte,
bineînţeles, şi pentru infrastructura liniilor de cale ferată (der Unterbau von
Eisenbahnstrecken), mai trebuie adăugate câteva explicaţii.
Încadrarea (die Zuordnung) în clasele F1, F2 şi F3 se face de fapt tot după un
criteriu de granulaţie (das Kornkriterium).
Determinante sunt:
- proporţia granulelor (der Kornanteil) < 0,063mm, căci această
proporţie este hotărâtoare pentru grupa de pământ (die Bodengruppe)
(vezi şi fig. 2.12) şi
- coeficientul de neuniformitate U (die Ungleichförmigkeitszahl), care
joacă un rol asemănător cu rolul din criteriul CASAGRANDE.

Un pământ neuniform (U>15)(der ungleichförmige Boden) este rezistent la

îngheţ(frostsicher) numai până la o proporţie de 5% de granule fine (das Feinkorn) <
0,063mm.
Un pământ uniform (U<5) (der gleichförmige Boden) poate avea o proporţie de
până la 15% de granule fine (das Feinkorn) < 0,063mm.
Figura 2.33 arată “criteriul de granulaţie” (das Kornkriterium) din ZTVE-Stb 76 şi
interpolarea liniară pentru pământuri cu o proporţie a granulelor fine situată în
intervalul 5…..15%.
Pentru pământurile cu granulaţie fină(der feinkörnige Boden) se consideră că
pământurile slab coezive (TL, UL, UM) (der schwachbindige Boden) sunt foarte
sensibile la îngheţ (sehr frostempfindlich), deoarece funcţionează aprovizionarea cu
apă (der Wassernachschub). Pământurile cu un înalt grad de coeziune (TA, TM) (der
hochbindige Boden), dimpotrivă, sunt doar puţin sensibile la îngheţ (gering
frostempfindlich), întrucât aprovizionarea cu apă(der Wassernachschub) este
împiedicată.
Consecinţa practică din criteriul “celor trei clase de sensibilitate la îngheţ”
poate fi formulată astfel:
- Dacă un pământ aparţine clasei F1, nu este necesară o protecţie
suplimentară la îngheţ (die zusätzliche Frostsicherung) prin intermediul unui
strat de protecţie contra îngheţului (FSS) (FSS = die Frostschutzschicht) .
- Dacă pământul existent corespunde claselor F2 sau F3, este necesară
protecţia la îngheţ(die Frostsicherung).

Ar trebui ca, în prescripţii, să existe tendinţa unei diferenţieri a grosimilor

stratului de protecţie contra îngheţului (FSS= die Frostschutzschicht)) corespunzător
riscului. Pământurile puţin sensibile la îngheţ F2 (der gering frostempfindliche Boden)
necesită straturi de protecţie contra îngheţului FSS (FSS = die Frostschutzschicht) de
 - 63 –
grosimi mai mici decât pământurile foarte sensibile la îngheţ F3(der sehr
frostempfindliche Boden).

Bild 2.32 Criteriul de îngheţ (das Frostkriterium) după CASAGRANDE

a) criteriul de granulaţie (das Kornkriterium)
b) Interpolare
(frostempfindlich = sensibil la îngheţ)
(frostsicher = rezistent la îngheţ)
(der Kornanteil<0,063 mm = proporţia granulelor <0,063 mm)
 - 64 -

Bild 2.33 Criteriul de îngheţ(das Frostkriterium) după ZTVE-Stb 94

(a) Kornkriterium = a) criteriu de granulaţie)
(b) Interpolation für Boden mit 4 ... 15 % Feinkorn = Interpolare pentru
pământurile cu un conţinut de granule fine de 5...15%)
(F 2 oder 3 nach Bindigkeit = F 2 sau 3 după coeziune)
(F3-sehr frostempfindlich = F3 – foarte sensibil la îngheţ)
(F 1 oder 2 entsprechend U = F 1 sau 2 corespunzător cu U)
(F 1 nicht frostempfindlich = F 1 nesensibil la îngheţ)
(das Feinkorn = granule fine)
(F2 gering bis mittel frostempfindlich = F2 cu sensibilitate la îngheţ redusă la sensibilitate la
îngheţ medie)
 - 65 -
Tab.2.6 Clasele de sensibilitate la îngheţ (die Frostempfmdlichkeitsklasse)
conform ZTVE - Stb 76

Sensibilitate la îngheţ Tipul de sol

GW, GI, GE
F1 nu este sensibil la îngheţ
SW, SI, SE
TA
OT, OH, OK
puţin până la mediu sensibil la TM
F2
îngheţ ST, GT ⎫
*)

⎬
SU,GU ⎭
TL
UL, UM
F3 foarte sensibil la îngheţ OU
ST ,GT
SU,GU

2.3.10. Densitatea Proctor (die Dichte)

Gradul de compactare (der Verdichtungsgrad)
Cea mai importantă valoare de referinţă (der Bezugswert) pentru aprecierea
compactării(die Verdichtung) în lucrările terasiere (das Erdbauwerk) este densitatea
Proctor (die Proctordichte). Încercarea corespunzătoare de compactare este
încercarea Proctor (der Proctorversuch). Încercarea Proctor (der Proctorversuch) a fost
introdusă de americanul PROCTOR ca şi prim criteriu de calitate (das Gütekriterium)
reproductibil la lucrările terasiere (das Erdbauwerk).

(Verdichtungszylinder = cilindru de compactare)

(Aufsatzring = inel anexă)
(Versuchszylinder =cilindru de testare)
(Grundplatte = placă)
 - 66 -

(der Stampfer = bătătorul, maiul)

(Aufschlagstück (Stahl) mit Feder = piesă de şoc(oţel) cu arc)
(Schläge = lovituri)
(das Fallgewicht = greutate căzătoare)
(die Führungsstange = bară de conducere, bară de ghidare)

La compactarea artificială (die künstlicheVerdichtung) a unui pământ, densitatea

în stare uscată(die Trockendichte) la care trebuie să se ajungă depinde de lucrul
mecanic de compactare(die Verdichtungsarbeit) şi de umiditate(der Wassergehalt). În
timp ce odată cu sporirea lucrului mecanic de compactare(die Verdichtungsarbeit)
densitatea în stare uscată(die Trockendichte) creşte până la o anumită limită, influenţa
umidităţii(der Wassergehalt) nu mai este atât de evidentă.
În încercarea Proctor (der Proctorversuch) se elimină influenţa lucrului mecanic
de compactare(die Verdichtungsarbeit), lucrul mecanic de compactare(die
Verdichtungsarbeit) realizându-se într-un mod şi cu o intensitate precis reglementate.
În felul acesta, influenţa umidităţii (der Wassergehalt) asupra densităţii în stare
uscată(die Trockendichte) realizate( = atinse) este vizibilă.
O încercare Proctor(der Proctorversuch) se realizează în laborator pe pământul
prevăzut pentru compactare(die Verdichtung). Încercarea cuprinde cel puţin 5 încercări
parţiale(der Teilversuch). În prima încercare parţială(der Teilversuch), pământul se
asează în stare relativ uscată (derrelativ trockene Zustand) (cu umiditatea W1) în vasul
3
Proctor standardizat (der genormte Proctortopf ) (cu V = 942,5cm ) prin efectuarea
exactă a lucrului mecanic de compactare standarduzat(die vorgeschriebene
Verdichtungsarbeit) (3 straturi cu câte 25 de lovituri de compactare(der
Verdichtungsschlag) cu maiul(der Stampfer) având o masă m = 2,5kg (care cade) de la o
înălţime de 30cm). Lucrul mecanic specific de compactare (die spezifische
3
Verdichtungsarbeit) este, în acest caz, A = 60 Ncm/cm . Se determină densitatea în
stare uscată obţinută ρd1 (die erreichte Trockendichte). Apoi încercarea se repetă de
mai multe ori cu acelaşi material(pământ) (der gleiche Erdstoff), mărind foarte puţin
umiditatea (der Wassergehalt) în momentul respectiv. Înregistrând perechile de valori
„w” şi ρd într-o diagrama de umiditate - densitate (der Wassergehalts-Dichte-Diagramm)
şi unindu-le printr-o curba (dieausgleichende Kurve) apare curba Proctor tipică (die
typische Proctorkurve), aşa cum este reprezentată în fig. 2.34.
 - 67 -

Fig. 2.34 Încercarea Proctor(der Proctorversuch) şi

diagrama Proctor(das Proctordiagramm)
(die Auswertung = evaluare) (Trockendichte = densitate în stare uscată)
(Wassergehalt = conţinut în apă) (Sättigungslinie = curbă de saturaţie)
(der Versuch = încercare) (Beispiel = exemplu)
(Teilvers. = test parţial)

Curba Proctor (die typische Proctorkurve) furnizează informaţia (die Auskunft)

care se referă la comportarea pământului prospectat (der untersuchte Boden) la
compactare(die Verdichtung).
Partea urcătoare (der ansteigende Teil), din stânga, aşa numita “ramura uscată”
(der trockene Ast) indică faptul că, pământul(der Erdstoff) în mod predominant odată cu
creşterea umidităţii(der Wassergehalt) devine pregătit într-o măsură ridicată pentru
compactare(verdichtungswilliger). Peliculele crescătoare de apă(die wachsende
Wasserhülle) reduc frecarea între particule, favorizând astfel repoziţionarea granulelor
(die Kornumlagerung).
Cu o umiditate (der Wassergehalt) care este cea mai avantajoasă pentru
compactare(die Verdichtung), se obţine efectul maxim. De aceea, acceasta umiditate
(der Wassergehalt) se numeşte “optimă” sau umiditate proctor Wpr (der
Proctorwassergehalt). În mod corect, trebuie să precizăm că umiditatea(der
 - 68 -
Wassergehalt) este optimă în condiţiile încercării (compactare cu maiul (die
Stampfverdichtung) într-un vas). În cazul compactării prin vibrare (die
Vibrationsverdichtung) pot surveni umidităţi(der Wassergehalt) “optime” cu uşoare
abateri.
Valoarea extremă a densităţii în stare uscată(dieTrockendichte), vizibilă în
punctul de vârf(der Gipfelpunkt) al curbei Proctor(die Proktorkurve), este denumită
densitate Proctor ρpr(die Proctordichte). Densitatea Proctor ρpr(die Proctordichte) este
valoarea de referinţă(der Bezugswert) pentru toate controalele de densitate(die
Dichteprüfung).
Crescând mai departe umiditatea(der Wassergehalt) peste cea optimă, efectul
de compactare (die Verdichtungseffekt) se reduce. Acest lucru este ilustrat de partea
dreaptă, coborâtoare(der rechte, abfallende Teil) a curbei, aşa numita “ramura umedă”
(der nasse Ast). În special la pământurile coezive (der bindige Boden), aici se
compensează o parte a energiei de compactare (ein Teil der Verdichtungsenergie) (die
Energie) prin presiunile apei din pori(die Porenwasserspannung) şi în felul acesta nu
devine eficientă pentru reaşezarea granulelor(die Kornumlagerung).
În funcţie de solicitarea unei părţi a construcţiei terasiere(der Erdbauteil) se pun
cerinţe diferenţiate de compactare(die differenzierte Verdichtungsforderung). Aceste
condiţii îşi găsesc expresia numerică(der zahlenmäßige Ausdruck) în aşa numitul grad
de compactare Dpr (der Verdichtungsgrad). Gradul de compactare Dpr (der
Verdichtungsgrad) este stabilit ca raport dintre densitatea în stare uscată ρd ce trebuie
realizataă pe şantier (auf der Baustelle zu erreichenden Trockendichte ρd ) şi densitatea
Proctor ρpr (die Proctordichte):
ρd
Dpr = = [-] sau în [%]
ρ pr
Sunt obişnuite gradele de compactare(der Verdichtungsgrad) Dpr = 0,95
(95%); 0,97 (97%); 0,98 (98%);1,0 (100%).
Pe şantier(die Baustelle) se controlează prin verificări de compactare(die
Verdichtungsprüfung), dacă cerinţele au fost îndeplinite.
Pe lângă densitatea Proctor (die Proctordichte) ca valoare centrală de referinţă
(der zentrale Bezugswert) a controlului calităţii (die Gütekontrolle), încercarea mai
furnizează şi o a două informaţie importanţă (die wichtige Aussage). Devin vizibile
domenii de umiditate(der Wassergehaltsbereich) care limitează obiectiv gradul de
compactare posibil(der mögliche Verdichtungsgrad).
Informaţiile(die Aussage) unei încercări Proctor(der Proktorversuch) sunt
reprezentate în fig. 2.34:
- densitatea Proctor (die Proctordichte) a pământului studiat (der untersuchte
Boden) este ρpr = 1,90g/cm , umiditatea “optimă” Wpr = 0,12 (der optimale
3

Wassergehalt)
- dacă, de exemplu, se cere un grad de compactare(der Verdichtungsgrad)
Dpr = 0,97(97%), atunci, la controlul densităţii (die Dichtekontrolle) trebuie
să se demonstreze că densitatea în stare uscată(dieTrockendichte) atinge sau
depăseşte
ρd = 0,97 ⋅ 1,90 = 1,843 g/cm
3

- gradul de compactare (der Verdichtungsgrad) de 0,97 poate fi atins, la

acest pământ, numai când umiditatea (der Wassergehalt) este încadrată în
domeniul “admisibil” de 0,09 şi 0,145
 - 69 -
- O compactare(die Verdichtung) la Dpr = 0,95 (corespunde ρd =
1,805g/cm3) este posibilă numai în cazul umidităţilor (der Wassergehalt)
cuprinse între 0,08 şi 0,153.

În conformitate cu densităţile în stare uscată(dieTrockendichte) realizate prin

încercarea Proctor(der Proktorversuch), este posibil şi uzual ca pământurile să fie
apreciate după compactibilitate (die Verdichtungswilligkeit = die Verdichtbarkeit).
Este evident că există o legătură(der Zusammenhang) între natura (die
Beschaffenheit) unui pământ şi densitatea sa Proctor.
Figura 2.35 arată factorii de influenţare şi valorile orientative pentru densitatea
Proctor(die Proctordichte). Prin cuvinte, aceasta înseamnă:

Fig. 2.35 Valori aproximative (der Richtwert) pentru

densitatea Proctor (die Proctordichte) şi umiditatea Proctor(der Proctorwassergehalt) –
Compactibilitatea (die Verdichtbarkeit) pământurilor
(nichtbindige Böden = pământuri necoezive)
(proctordichte = densitate Proctor)
(kein deutliches Maximum = nici-un maximum distinct)
(ausgeprägtes Maximum = maximum pronunţat)
(bindige Böden = pământuri coezive)
 - 70 -
- Compactibilitatea (die Verdichtungswilligkeit) pământurilor necoezive cu
granulaţie grosieră (der nichtbindige, grobkörnige Boden) (pământul cu granulaţie
grosieră are un conţinut ≤ 5%în granule cu φ < 0,063 mm =grobkörnige Bodenarten),
creşte odată cu neuniformitatea (die Ungleichförmigkeit).
- Compactibilitatea (die Verdichtungswilligkeit) a pământurilor coezive cu
granulaţie fină (der bindige, feinkörnige Boden), scade odată cu coeziunea(die
Bindigkeit), umiditatea optimă (der optimale Wassergehalt) creşte cu
coeziunea(die Bindigkeit).

Încercarea Proctor(der Proctorversuch) caracterizată prin lucrul mecanic de

3
compactare (die Verdichtungsarbeit) de 60 Ncm/cm se numeşte “încercare Proctor
simplă” (der einfache Proctorversuch), iar densitatea (die Dichte) astfel determinată se
numeşte “densitate Proctor simplă”(die einfache Proctordichte).
O variantă a încercării de compactare (der Proctorversuch) este aşa numita
“încercare Proctor modificată” (der modifizierte Proctorversuch). Lucrul mecanic
de compactare (die Verdichtungsarbeit) se măreşte în mod esenţial, şi anume, la 270
Ncm/cm3, ceea ce se realizează printr-un număr suplimentar de lovituri(die
zusätzliche Schlagzahl), mase de cădere mai mari (die höhere Fallmasse) şi înălţimi de
cădere mai mari(die gröβere Fallhöhe). De aceea, „densitatea Proctor modificată” (der
modifizierte Proctorversuch), „mod ρpr”, este numeric mai mare decât „densitatea
Proctor simplă”(die einfache Proctordichte).
Încercarea Proctor modificată(der modifizierte Proctorversuch) necesită cheltuieli
sporite şi, de aceea se face rar.

2.4 Prospecţiunile terenului de bază(der Baugrund)

Prospecţiunile(die Untersuchung) terenului de bază (der Baugrund) au scopul de
a obţine informaţii (die Information) asupra felului(die Art) şi stării terenului de bază(der
Zustand des Baugrundes)
După succesiunea în timp (die zeitliche Abfolge), la apariţia (die Entstehung) unei
lucrări terasiere (das Erdbauwerk), DS.836 deosebeşte cinci faze de investigarea
terenului de bază (die Baugrunduntersuchung):

Faza 1, prospecţiunea preliminară (die Voruntersuchung), serveşte la

clarificarea generală(die generelle Klärung) a situatiei geotehnice
(interpretarea (die Auswertung) hărţilor de inginerie geologică, a
materialelor de arhivă, a fotografiilor(die Bildaufnahme) aeriene).
Faza 2, reprezentată de prospecţiunea principală (die
Hauptuntersuchung) serveşte la aprecierea unui amplasament(der
Standort) sau a unui traseu(die Trasse) (informaţii asupra ale terenului
de bază(der Baugrundaufschlüss), prelevarea(die Entnahme) şi
investigarea(die Untersuchung) probelor de pământ(die Bodenprobe),
stabilirea(die Ermittlung) parametrilor pentru clasificare şi calcul).
Rezultatul se concretizează într-un “raport geotehnic”
(„Geotechnischen Bericht“) (propunerile(der Vorschlag) pentru
proiectarea(die Gestaltung) lucrării terasiere(das Erdbauwerk). După
cum arată deja termenul de “prospecţiune principală” (die
Hauptuntersuchung), în cadrul acestei faze au loc principalele
activităţi de investigare.
 - 71 -
Faza 3-a este reprezentată de prospectiunea de fineţe(die
Feinuntersuchung). Această fază este necesară în situaţiile în care
rezultatele prospecţiunii principale(die Ergebnisse der
Hauptuntersuchung) nu sunt suficiente pentru rezolvarea problemelor
de detaliu.

Cele trei faze menţionate anterior servesc la cercetarea terenului de bază. În

final, ca ilustrare a realităţii, ia naştere un “model al terenului de bază”, care
corespunde mai mult sau mai puţin realităţii.

Faza 4-a. Supravegherea(die Überwachung) şi recepţionarea (die

Abnahme), care alcătuiesc a patra fază a prospecţiunilor terenului de
bază(die Baugrunduntersuchung), servesc ca dovadă(der Nachweis)
că există calitatea necesară (die erforderliche Qualität) pentru lucrarea
terasieră(das Erdbauwerk) (măsurarea geometriei, a densităţii, a
capacităţii portante).
Supravegherea(die Überwachung) şi recepţionarea (die
Abnahme) se realizează prin supraveghere proprie(die
Eigenüberwachung) de către firma constructoare sau sub forma
controlului din partea unui terţ (die Fremdkontrolle von Dritten). În final,
calitatea (die Güte) se confirmă, sau, pot să fie necesare corecturi în
desfăşurarea lucrărilor(der Bauablauf) pentru a se ajunge la calitatea
(die Güte) necesară (de exemplu, recompactări (die Nachverdichtung),
stabilizări(die Stabilisierung), măsuri de drenare(die
Entwässerungsmaβnahme)). În acelaşi timp se verifică în ce măsură se
confirmă rezultatele prospecţiunii principale (Die Hauptuntersuchung),
dacă “modelul terenului de bază” (das „Baugrundmodell“) este real.
Niciodată nu prisoseşte accentuarea faptului că observaţiei,
controlului, comparaţiei dintre situaţia acceptată şi realitate le revin,
tocmai în construcţia terasieră (der Erdbau = das Erdbauwerk), o
imensă importantă. Şi în cazul cercetării celei mai atente, rămâne
întotdeauna o anumită urmă de risc, deci, oricând ne putem astepta
la surprize. De aceea, se cere competenţă(der Sachverstand) şi simţ
de răspundere (das Verantwortungsbewusstsein) din partea
executanţilor (der Ausführende).
Faza 5-a Măsurătorile şi obsevările(die Beobachtung) construcţiei(das
Bauwerk) servesc la stabilirea comportării construcţiei(das Bauwerk) şi
a terenului de bază (der Baugrund), într-o anumită măsură, ca o grijă
ulterioară(die Nachsorge). Acestea reprezintă a cincea fază a
prospectiunilor(die Überwachung) şi permit controlul şi recalcularea
propunerilor făcute. Acestea ajută la creşterea cunoştinţelor (der
Erkenntniszuwachs) şi ar trebui să se efectueze deseori. Însă, de cele
mai multe ori, ele sunt limitate la construcţiile foarte sensibile.
Pe liniile de cale ferată, măsurătorile de inspecţie(die
Beobachtungsmessung) sunt, de fapt, situaţii normale, căci pe fiecare
linie au loc parcursuri cu vehicule de măsurat calea. Aceste
parcursuri cu vehicule de măsurat calea dau şi informaţii despre
starea lucrărilor de infrastructură a căii de rulare (der Zustand des
Unterbaus) şi, deci, despre reuşita (das Gelingen) unei refaceri a
infrastructurii căii de rulare (die Unterbausanierung). Ele ar trebui să fie
interpretate sistematic.
 - 72 -

2.4.1. Cercetarea terenului de bază pentru construcţii noi

În acest paragraf este descrisă cercetarea terenului de bază (die
Baugrunderkundung) utilizată în mod obişnuit. În căile ferate (der Eisenbahnbau), la
construcţiile de linii ferate noi(der Streckenneubau) sau la construcţiile inginereşti
noi(das Ingenieurbauwerk) se procedează conform cu procedurile descrise la
cercetarea terenului de bază.
Informaţiile asupra pământului, ca teren de bază (der Baugrund) şi material de
construcţie (der Baustoff), trebuie să fie “suficiente” (ausreichend). Ele trebuie să-l pună
pe expertul geotehnician (der Sachverständige) sau pe inginerul proiectant (der planende
Ingenieur) în situaţia de a se orienta asupra pericolului(das Risiko). Deoarece pericolul
creşte cu complexitatea terenului de bază(die Kompliziertheit des Baugrundes) si creşte
cu sensibilitatea lucrării de construcţie(die Anfälligkeit des Bauwerkes), costul (der
Aufwand) pentru cercetare este şi el diferit.
După pericol(das Risiko), DIN 4020 deosebeşte, trei “categorii geotehnice”.
GK 1, la un pericul(das Risiko) redus, cere puţine cheltuieli(der Aufwand) pentru
cercetare, GK3 , în special, necesită cheltuieli foarte mari cu ample prospecţiuni(die
Untersuchung). Majoritatea proiectelor de construcţie (das Bauvorhaben) se încadrează
în categoria 2, medie. Aceasta înseamnă că, sunt necesare investigaţii(die
Untersuchung) de laborator şi, prin urmare, sondaje directe(der direkte Aufschluss) de
teren pentru extragerea probelor (die Probengewinnung) necesare.

2.4.1.1. Informaţii directe (der direkte Aufschluss)

Informaţiile directe (der direkte Aufschluss) sunt forajele(die Bohrung) şi puţurile
(der Schürfer). Forajele(die Bohrung) şi puţurile (der Schürfer) permit luarea de probe(die
Entnahme von Proben) şi, în felul acesta, aprecierea vizuală a pământului existent (die
Einschätzung des anstehenden Bodens) şi cercetarea(die Untersuchung) pământului în
laboratorul de mecanica pământului(das Laborodenmechanische).
Calitatea probelor (die Güte der Proben) este diferită, în mod corespunzător, este
diferit şi conţinul informaţional(der Informationsgehalt). În DIN 4021 se deosebesc cinci
clase diferite de calitate(die verschiedene Güteklasse).
O probă din clasa 1 de calitate corespunde - în privinţa structurii(die
Structur), compactităţii(der Lagerungszustand) şi umidităţii(der Wassergehalt) - cu starea
naturală a pământului (der natürliche Zustand). Prelevarea acestei probe se face în puţ
sau în gaura de foraj(das Bohrloch), introducând atent un ştut (der Stutzen), apăsându-l
în pământ şi apoi extrăgându-l umplut. Astfel de probe se numesc probe
„netulburate”(die „ungestörte“ Probe).
O probă din clasa 3 de calitate (probă „tulburată” (die „gestörte“ Probe)) are
structura(die Structur) şi compactitatea(die Lagerungsdichte = storage density) modificate;
compoziţia granulometrică(die Kornzusammensetzung) şi umiditatea(der Wassergehalt)
sunt nemodificate.
În clasa de calitate 5 intră materialul rezultat în urma forării(das Bohrklein), la
care este modificată chiar şi compoziţia granulometrică(die Kornzusammensetzung). O
astfel de probă mai dă informaţii doar asupra felului (die Art) rocii existente(das
anstehende Gestein).
Mărimea(der Umfang) şi adâncimea forajelor (die Tiefe der Bohrungen) se vor
alege astfel încât să se poată obţine suficiente informaţii (die ausreichende Information).
 - 73 -

Fig. 2.36 Valori standardizate(der Richtwert)

pentru adâncimea de adunare a informaţiilor (die Aufschluβtiefe)
(după DIN 4020)
(der Damm = rambleul) (aber = însă) (der Einschnitt = debleul)
(die Entwässerung = sistemul de drenare)
 - 74 -

DIN 4020 indică valori standardizate(der Richtwert), care pot fi plusate sau
subcotate în funcţie de situaţie.
Pentru construcţiile liniare(das linienhafte Bauwerk) cum sunt căile de
comunicaţie (der Verkehrsweg) se recomandă o distanţă între poziţiile pentru adunarea
informaţiilor(der Aufschluss) de a = 50….200m. În majoritatea cazurilor(in den meisten
Fällen), la fiecare 100m se face un foraj(die Bohrung). DIN 4020 furnizează valori
standardizate(der Richtwert) pentru adâncimea de adunarea informaţiilor za (die
Aufschluβtiefe) (fig.2.36).
Forajele în terenul de bază(die Baugrundbohrung) se execută prin diferite
metode de foraj(das Bohrverfahren) (carotaj de rotaţie, carotaj percutant cu berbec,
carotaj de rotaţie percutant cu berbec, foraj rotativ (die Drehbohrung), foraj cu graifăr
(die Greiferbohrung)) sau ca foraje mici(die Kleinbohrung).
Este vorba întotdeauna de a obţine informaţii (die Information) cât mai exacte
despre terenul de bază (der Baugrund) şi de a preleva probe care să poata fi
valorificate. Forajele în terenul de bază (die Baugrundbohrung) sunt o problemă de
încredere (die Vertrauenssache). Neglijenţele (die Unterlassung) sau greşelile(der Fehler)
în această fază de cercetare nu mai pot fi compensate ulterior.
În timpul procesului de forare(der Bohrvorgang), maistrul de foraj va consemna
toate observaţiile (die Beobachtung) şi datele obţinute în aşa numita “specificaţie a
straturilor” (das Schichtenverzeichnis). Aceasta este, într-o oarecare măsură, “lista
iniţială” a unei prospecţiuni (die Baugrunduntersuchung) a terenului de bază(der
Baugrund).
Pe lângă datele generale această specificaţie cuprinde următoarele informaţii:
- denumirea pământurilor intâlnite(der angetroffene Boden), a culorii(die Farbe) şi
stării(der Zustand) pământului,
- poziţia exactă în adâncime(die Tiefenlage) a fiecărui strat(die Schicht),
- poziţionarea apei freatice,
- poziţia exactă în adâncime(die Tiefenlage) probelor prelevate, numerotarea
probelor,
- particularităţii la procesul de forare (der Bohrvorgang).

Din fiecare strat se extrag probe, se marchează atent, se protejează contra

uscării(das Austrocknen) şi se transferă unui laborator de cercetare a terenului de bază
(das Baugrundlabor)
În laborator, dar totuşi mai bine chiar la locul de prelevare, probele sunt
“denumite şi descrise” de un specialist geotehnician(einFachmann), adică ele primesc
un nume (ein Name) şi în felul acesta o identitate (eine Identität)

2.4.1.2. Denumirea(das Benennen) şi descrierea pământurilor

conform DIN 4022
După o examinare “vizuală” şi o simplă cercetare “manuală”, pământul este
denumit, adică primeşte un nume. Pentru aceasta, nu sunt necesari încă indicii de
mecanica pământului (der bodenmechanische Kennwert). Denumirea (die Benennung)
este, într-o oarecare masură, o treapta preliminară(eine Vorstufe) a clasificării, pe care
am tratat-o în paragraful 2.33. Deoarece metodele vizuale (die visuelle Methode) şi
metodele manuale (die manuelle Methode) fac parte din sculele unui constructor
specializat în lucrări de pământ(ein Erdbauer) şi unui constructor specializat în
construcţii subterane(ein Tiefbauer), le vom trata ceva mai amănunţit (tabela 2.7).
 - 75 -

Fig. 2.37 Specificaţia straturilor (das Schichtenverzeichnis)

după DIN 4022
-76 -
 - 77 -
Punctul de pornire(der Ausgangspunkt) este reprezentat, ca la clasificarea
pământurilor, de cele patru domenii de mărime pentru granule(der Korngröβenbereich):
pietriş (der Kies) (G), nisip(der Sand) (S), praf(der Schluff) (U) şi argilă(der Ton) (T).
Mărimea granulelor (die Korngröße) de pietriş şi nisip poate fi recunoscută cu
ochiul liber(mit bloßem Auge). Prin comparaţie(der Vergleich) cu mărimile general
cunoscute de granule (mazăre(die Erbse), alune(die Haselnuss), etc.), granulele de
pietriş şi nisip sunt încadrate în domeniile, care în tabela 2.7 sunt prezentate ca în
orice diagramă de distribuţie granulometrică (das Kornverteilungsdiagramm). Aici, se
mai face subîmpărţirea în pietrişuri grosiere, medii şi fine (in grobe, mittlere und feine
Kiese) sau în nisipuri grosiere, medii şi fine(in grobe, mittlere und feine Sande). Dacă una
din aceste fracţiuni este dominantă, pământul primeşte acest nume(der diese Name) şi
o prescurtare (das Kürzel), de exemplu, “nisip grosier” (gS) („Grobsand “) sau “pietriş
mediu” (mG) („Mittelkies").
Dacă astfel de fracţiuni (die solche Fraktion) sunt constatate numai în
amestecuri(die Beimengung), atunci la nume se adaugă un adjectiv şi o altă
prescurtare (das weitere Kürzel) de exemplu, “fin nisipos” (fs) („feinsandig") sau “grosier
pietros” (gg) („grobkiesig“). Dacă sunt conţinute numai amestecuri în cantitate
redusă (<15%) (die geringe Beimengung), adjectivul primeşte suplimentar cuvântul
“slab”(„schwach“), de exemplu, “slab mediu - nisipos” (ms’)( „schwach mittel-sandig“).
Când amestecurile (die Beimengung) sunt considerabile (>30%), cuvântul suplimentar
este “puternic” („stark“), de exemplu, “puternic fin pietros” ( fg )(„stark feinkiesig“).
Deseori ne mulţumim însă la amestecuri cu fracţiunile principale(die Hauptfraktion)
“pietros” (g) („kiesig“) sau “nisipos” („sandig “) şi adjectivele corespunzătoare
“puternic” („stark“) sau “slab”(„schwach“).
Componentele cu granulaţie fină (der feinkörnige Bestandteil) din domeniul
particulelor de praf (der Schluffbereich) şi din domeniul particulelor de argilă (der
Tonkornbereich) nu mai pot fi identificate cu ochiul liber (mit bloβem Auge). La fel ca la
clasificarea pământurilor după plasticitate(die Plastizität), acest fel de pământuri se
deosebesc după comportarea faţă de apă(das Verhalten gegenüber Wasser), după
rezistenţă(die Festigkeit). Incercările simple(der einfache Versuch) (“metoda examinării
manuale”(das „Handprüfverfahren“) servesc aprecierii (die Abschätzung) pământului ce
trebuie denumit, dacă acest pământ este mai mult un praf (ein Schluff) doar cu o
uşoară plasticitate(die leichte Plastizität) sau mai mult o argilă cu o comportare
plastică(die plastische Plastizität) pregnantă. Încercările simple(der einfache Versuch)
răspund la întrebarea, care se referă la locul unde ar fi fost plasat pământul respectiv
în diagrama de plasticitate (das Plastizitätsdiagramm) (vezi fig. 2.11).
La o rezistenţă redusă(die geringe Festigkeit), o sensibilitate(die Empfindlichkeit)
mare la apă şi, în felul acesta, la o coeziune (die Bindigkeit) redusă, pământul se
încadrează mai mult în domeniul de jos din stânga al prafurilor (der Schluff).
Alternativ, la o mare rezistenţă(die hohe Festigkeit), la o sensibilitate(die
Empfindlichkeit) redusă la apă şi, în felul acesta, la o coeziune(die Bindigkeit)
pregnantă, pământul se încadrează mai mult în domeniul de sus din dreapta al
argilelor(der Ton).
Dacă într-o probă praful(der Schluff) este dominant, atunci acest praf(der Schluff)
determină numele pământului: “praf” (U) („Schluff“); dacă praful (der Schluff) este în
amestec(die Beimengung), atunci pământul este “prăfos” („schluffig“) (u), “slab”
(„schwach“) (u’) sau “puternic” („stark“) ( u ) prăfos (schluffig).
Dacă argila (der Ton) este dominantă, atunci pământului i se dă numele de
“argilă” („Ton“) (T). Dacă argila este o componentă secundară (der Nebenbestandteil),
 - 78 -
atunci pământul este “argilos” („tonig“) cu nuanţările “puternic argilos” („stark tonig “)
( t ) până la “slab argilos” („schwach tonig“) (t’).
Acum însă şi câteva explicaţii cu privire la metoda examinarii manuale(das
Handprüfverfahren), cu care se pot deosebi prafurile şi argilele.

Încercarea privitoare la rezistenţa în stare uscată

(die Trockenfestigkeit)
Se usucă o probă (câţiva cm3) şi se sfarâmă între degete. Forţa utilizată la
sfărâmare(das Zerdrück) este decisivă:
- Proba se sfarâmă singură sau la cea mai mică apăsare (der Druck), adică nu
are rezistenţă(die Festigkeit) = nisip fin (fs) (der Feinsand)
- Proba poate fi strivită uşor, deci are o rezistenţă redusă (die geringe
Festigkeit) = praf (U)(der Schluff), praf, fin nisipos (U, fs) (Schluff, feinsandig),
nisip fin, puternic prăfos (fS, u ) (Feinsand, stark schluffig).
- Proba poate fi strivită doar cu o forţă semnificativă, deci are o rezistenţă
medie (die mittlere Festigkeit) = nisip fin, puternic argilos (fs, t )( Feinsand, stark
tonig), praf, argilos (U, t)(Schluff, tonig), pietris, puternic argilos (G, t ) (Kies,
stark tonig).
- Proba nu poate fi strivită, deci are o rezistenţă ridicată (die hohe Festigkeit) =
argilă (T)(der Ton), praf, puternic argilos (u, t )( Schluff, stark tonig), argilă
prăfoasă (T, u)(Ton, schluffig).
Proba de vibraţie (capacitatea de reţinere a apei)
O proba suficient umezită (eine ausreichend angefeuchtete Probe), de mărimea
unei nuci, se scutură cu mâna întinsă. Decisivă este rapiditatea ieşirii apei din probă.
- apa iese repede = (fS), (fS, u'), (U, fs ).
- apa iese încet = (U, t’), (U), (fS, t)
- nu iese apă = (T), (T, u), (U, t ).

Proba de frământare (plasticitate)

O proba uşor plastică (eine weichplastische Probe) (câtiva cm3) se rulează pe un
suport sau pe suprafaţa palmei în mici rulouri subţiri (de cca.3mm), se frământă din
nou împreună şi, după caz, se rulează din nou. În timpul acesta, proba cedează
mereu apă. Este determinantă(este decisivă) rapiditatea cedării apei, adică: cât timp
rămâne pământul plastic = frământabil.
- Din rulouri nu se mai poate forma nici un ghemotoc, deci, uşoară plasticitate
(die leichte Plastizität) = ((fS, u), (fS, t'), (U).
- Din rulouri se poate forma un ghemotoc, dar acesta nu se mai poate
frământa, ci se fărâmiţează, deci, plasticitate medie(die mittlere Plastizität) =
(U, t'), (T, u ), (fS,t).
- Din rulouri se poate forma un ghemotoc (ein Klumpen), care se mai poate
frământa mai departe, deci, plasticitate pregnantă(die ausgeprägte Plastizität)
= (T), (U, t ).
Proba de frecare
O probă mică şi umedă (eine kleine, feuchte Probenmenge) se freacă între
degetul mare şi cel arătător. Senzatia şi sentimentul avute la frecare sunt decisive.
Nisipul fin (der Feinsand) scrâşneste, zgârie şi poate fi recunoscut sub forma de
granulă individuală (das Einzelkorn).
 - 79 -
Praful (der Schluff) se simte moale şi făinos; dacă praful (der Schluff) este uscat,
el poate fi suflat uşor de pe degete.
Argila(der Ton) se simte lunecoasă ca săpunul, unsuroasă; ea se lipeşte bine
de degete şi nu poate fi îndepărtată decât cu apă.
Proba de tăiere
O proba umedă (eine feuchte Probe) se taie în bucăţi cu un cuţit. Structura
suprafeţei tăiate este decisivă.
Dacă suprafaţa tăiată (die Schnittfläche) este fără luciu, aceasta ne îndrumă
spre praf(der Schluff) doar cu uşoară plasticitate (die leichte Plastizität).
Dacă suprafaţa tăiată (die Schnittfläche) este unsuroasă, strălucitoare (glänzend),
atunci este vorba de argilă pregnant plastică (der ausgeprägt plastische Ton).
Păstrarea în apă (nu este cuprinsă în DIN 4022)
O mică probă, asemănătoare cu un cub, se păstrează în apă. Determinantă
este viteza de dezintegrare (die Zerfallsgeschwindigkeit).
- Proba se descompune imediat, ea nu are plasticitate, de exemplu,
(fS), (S, u').
- Proba se descompune repede, în interval de câteva minute, ea are doar o
uşoară plasticitate (die leichte Plastizität), de exemplu (U), (U, t')
- Proba se descompune încet, în interval de câteva ore, ea are plasticitate
medie(die leichte Plastizität), de exemplu, (U, t ), (T, u).
- Proba se descompune foarte încet, în interval de zile, ea are plasticitate
pregnantă(die ausgeprägte Plastizität), de exemplu, (T).

Cu ajutorul rezultatelor examinării vizuale şi manuale (die visuelle und manuelle

Prüfung) se găseşte acum o denumire pentru pământul respectiv. Denumirea se
compune din toate fracţiunile întâlnite în probă. În faţă se află componenta principală
(der Hauptbestandteil), apoi amestecurile în ordinea importanţei acestora. Pot să apară
nume foarte lungi şi complexe.
Astfel, de exemplu, pământurile reprezentate în fig.2.9 ar trebui să fie
denumite după cum urmează:
Pământul 1: Praf(der Schluff), puternic nisipos (stark sandig), slab argilos
(schwach tonig), slab pietros (schwach kiesig) (U, s , t', g')
Pământul 2: Pietris mijlociu (der Mittelkies), puternic fin-pietros(stark feinkiesig),
uşor grosier-pietros (schwach grobkiesig) (mG, fg , gg')
Pământul 3: Nisip(der Sand), pietros, uşor prăfos (schwach schluffig) (S, g, u')
Pământul 4: Pietris(der Kies), puternic nisipos (stark sandig) (G, s )

Aceste denumiri se înscriu în profilele de foraj (das Bohrprofile) (fig.2.38)

Şi starea unui pământ coeziv (der bindige Boden) poate fi determinată cu
metode simple de examinare manuală (das einfache Handprüfverfahren) şi apoi
încadrată în domeniile de consistenţă(der Konsistenzbereich) (fig.2.10). Starea
profilelor de foraj (das Bohrprofile) se marchează cu simboluri ce pot fi înţelese
(fig.2.38).
Un pământ este curgător ( = breiig), dacă strângându-l în pumn iese printre
degete.
Un pământ este moale ( = weich), dacă se poate frământa uşor.
Un pământ este consistent( = steif), dacă se frământă greu, dar se mai pot
forma din el rulouri(das Röllchen) subţiri.
 - 80 -
Un pământ este vârtos ( = halbfest), dacă rulouri subtiri (das Röllchen) se
sfarâmă, dar din ele se poate forma din nou un bulgăre (das Klumpen).
Compact ( = fest ) este un pământ uscat (ausgetrocknet), care nu se mai poate
modela, ci doar se mai poate sfărâma.
În profilul de foraj (das Bohrprofile) se reprezintă toate informaţiile, ilustrativ şi
informativ.

Fig. 2.38 Exemplul unui profil de foraj după DIN 4023

(Darstellung der Konsistenz = reprezentarea consistenţei)
(halbfest = tare), (steif = vârtos), (weich = moale),
(breiig = curgător ) (flüssig = fluid)

2.4.1.3. Informaţii indirecte(der indirekte Aufschluss)

Informaţiile directe (der direkte Aufschluss) sunt costisitoare şi cu toate acestea
ele dau doar informaţii punctuale (die punktuelle Information). De aceea se încearcă să
se amplifice densitatea datelor (die Informationsdichte) prin informaţii indirecte (der
indirekte Aufschluss).
Astfel de informaţii indirecte(der indirekte Aufschluss) sunt, în primul rând,
sondările(die Sondierung) la care din rezistenţa faţă de patrunderea(das Eindringen)
 - 81 -
unei sonde de oţel standard (die genormte Sonde) se decide asupra felului şi stării
pământului (der Zustand des Bodens).
Deşi, recent, s-au obţinut succese în creşterea puterii de expresie a
sondărilor(die Sondierung), acestea rămân legate de informaţiile directe(der direkte
Aufschluss). Trebuie să ştii ce tip de pământ este in -situ pentru a putea interpreta, în
mod sigur, rezultatul unui sondaj (das Sondierergebnis).
Executarea şi interpretarea sondajelor(die Auswertung von Sondierungen) sunt
reglementate în DIN 4094. Potrivit acestei reglementări se deosebesc
sondarea(penetrarea) prin pătrunderea tijei cilindrice prin batere (die Rammsondierung)
şi sondarea(penetrarea) prin pătrunderea tijei cu vîrf conic prin presare (das
Drucksondierung).

Sondări de probă prin pătrunderea tijei cilindrice prin batere

(das Rammsondierung)
O tijă de sondare standardizată (ein standardisierte Sondiergestänge) se
introduce în terenul de bază (der Baugrund) lovind-o cu o greutate în cădere(das
Fallgewicht). Ca măsură (das Maß) pentru rezistenţa la pătrundere (der
Eindringwiderstand) se consideră numărul de lovituri, necesare pentru o pătrundere(die
Eindringung) (înfigere) de10 cm (N10).
Există diferite tipuri de aparate (die verschiedene Gerätetype), care lucrează toate
după acelaşi principiu. Tipurile de aparate (die verschiedene Gerätetype) se deosebesc
însă între ele în privinţa masei, robusteţei şi, în legătură cu acestea, în privinţa
limitelor de utilizare. După denumirea aparatului în limba engleză, metodele
respective sunt marcate cu o prescurtare(das Kürzel).
Sonda uşoară(die leichte Rammsonde) (“Dynamic Probing Light” = DPL) ca
sondă(die leichte Rammsonde) care este cel mai mult utilizată, acţionată manual
= “tija Künzel” (der Künzelstab),
Sonda de greutate medie (die mittelschwere Rammsonde) (Dynamic Probing
Medium” = DPM)
Sonda grea (“Dynamic Probing Heavy” = DPH) cu acţionare mecanică (der
maschinelle Antrieb) şi cu adâncime de exploatare(die Einsatztiefe) până la 25m.

Ca rezultat al unei sondări se înregistrează numărul de lovituri N10 (die

Schlagzahl) pe adâncime. Se obţine o diagrama de sondare (das Sondierdiagramm)
(fig.2.39b).
Informaţiile rezultate din diagrama de sondare(das Sondierdiagramm) sunt, la
început, foarte reduse.
Abia prin cunoaşterea structurii straturilor(der Schichtenaufbau) dintr-o
prospectare directă (der direkte Aufschluss), un “foraj cheie” (die Schlusselbohrung),
proba de penetrare poate fi interpretată mai bine (fig. 2.39a).
Au valoare următoarele relaţii generale(der allgemeine Zusammenhang):
- pe decimetri de la partea superioră, informaţia nu este relevantă,
- în pământurile necoezive (der nichtbindige Boden) rezistenţa la
pătrundere (der Eindringwiderstand) este relativ mare, ea creşte
odată cu compactitatea(die Lagerungsdichte), cu mărimea particulelor
(die Korngröße) şi coeficientul de neuniformitate (die
Ungleichförmigkeitszahl),
- Sub apa subterană(das Grundwasser), în aceleaşi condiţii, numărul de
lovituri(die Schlagzahl) este scăzut.
- în pământurile coezive(der bindige Boden) numărul loviturilor (die
Schlagzahl) depinde, în primul rând, de consistenţă (die Konsistenz).
 - 82 -

a) Profilul de forare (das Bohrprofil) b) Diagrama de sondare

pentru „forajului cheie“ (das Sondierdiagramm)
(die Schlusselbohrung),
(Ramsondierung DPL = Sondă uşoară “Dynamic Probing Light”( DPL))
(die Rammsondierung = sondarea prin pătrunderea tijei cilindrice prin batere)
(die Tiefe = adâncime)

Fig. 2.39 a, b Sondarea prin pătrunderea tijei cilindrice

prin batere (die Rammsondierung)
Pentru pământurile necoezive(der nichtbindige Boden), anexa la DIN 4096
prezintă corelările dintre numărul de lovituri(die Schlagzahl) şi compactitate(die
Lagerungsdichte). Figura 2.39c şi 2.39d prezintă diagramele preluate din aceasta
anexă.
Pentru exemplul nostru diagramele preluate permit următoarele afirmaţii:
Deasupra apei subterane(das Grundwasser) numărul loviturilor(die Schlagzahl) este N10
= 25, sub apa subterană(das Grundwasser) numărul loviturilor (die Schlagzahl) este de
aproximativ 15. Din diagramele preluate rezultă D = 0,42 şi, de aici, starea de
îndesare medie (die mitteldichte Lagerung) (tabela 2.4).
Asupra prafului puternic argilos (der stark tonige Schluff), care începe de
la adâncimea de 2,0m, se pot spune puţine lucruri din rezultatele sondărilor prin
pătrunderea tijei cilindrice prin batere (die Rammsondierung)
 - 83 -

Simbolul grupei SE Simbolul grupei SE

Coeficientul de neuniformitate U ≤ 3 Coeficientul de neuniformitate U ≤ 3
Consistenţă - Consistenţă -
Apă subterană deasupra GW Apă subterană sub GW
Mărime de ieşire Nk Mărime de ieşire Nk
Variabilă dependentă D Variabilă dependentă D
(die Lagerungsdichte D = compactitate D)
(die Schlagzahl = număr de lovituri )
(die Gleichung = ecuaţia)
(Ramsondierung DPL = Sondă uşoară “Dynamic Probing Light”( DPL))
c) Numărul de lovituri (die Schlagzahl ) şi d) Numărul de lovituri (die Schlagzahl) şi
compactitatea( (die Lagerungsdichte) compactitatea(die Lagerungsdichte)
deasupra apei subterane sub apa subterană(das Grundwasser)
(das Grundwasser)

Fig. 2.39 c, d Sondarea prin pătrunderea tijei cilindrice

prin batere (die Rammsondierung)
În concluzie, referitor la sondarea prin pătrunderea tijei cilindrice prin batere
(die Rammsondierung), se poate spune că limitele dintre strate se cercetează sigur,
dacă saltul în privinţa rezistenţei(die Festigkeit) este clar (de ex. grosimea straturilor de
turbă(der Torf - die Torfe= turf)). Sunt posibile informaţii asupra compactităţii (die
Lagerungsdichte) nisipurilor(der Sand) şi pietrişurilor(der Kies), dacă grupa de pământ
(die Bodengruppe) este cunoscută printr-o prospectare directă (der direkte Aufschluss).

Sondări prin pătrunderea tijei cu vîrf conic prin presare

(das Drucksondierung)
La sondarea prin pătrunderea tijei cu vîrf conic prin presare (das
Drucksondierung) (“Cone Penetration Test” = CPT), o sondă standardizată (eine
genormte Sonde) se introduce prin apăsare în terenul de bază (der Baugrund) cu
viteză(die Geschwindigkeit) constantă (în general 1,0m/min.). Împotriva introducerii
acţionează rezistenţa(der Widerstand) pe vârf(die Spitze) şi frecarea pe sistemul de bare
al sondei (das SondenGestänge).
 - 84 -

(der Spitzendruck qc = presiunnea pe vârf qc)

(die Mantelreibung fs = frecarea pe manta fs)
(Reibungsverhältnis 100 ⋅ fs/ qc = raport 100 ⋅ fs/ qc)

(Spitzenwiderstand und Lagerungsdichte = rezistenţa pe vârf şi compactitatea)

(Spitzenwiderstand und Reibungswinkel = rezistenţa pe vârf şi unghi de frecare)
(Reibungsverhältnis Rf = raport Rf)
(Schwach(slab) grobsandiger Sand)
(Sand = nisip) (Feinsand = nisip fin)
(schluffiger Sand = nisip prăfos)
(toniger Sand = nisip argilos)
(sandiger Ton = argilă nisipoasă)
(Ton = atgilă) (toniger Torf = turbă argiloasă) (Torf = turbă)

Bild 2.40 Sondarea prin pătrunderea tijei cu vîrf conic prin presare (das
Drucksondierung)
Cu ajutorul unor dispozitive de măsurare(die Messeinrichtung) judicios alese
este posibil ca să se determine separat şi să se înregistreze (fig.2.40) presiunnea pe
2 2
vârf qc(MN/m ) (der Spitzendruck) şi frecarea locală pe manta fs (MN/m ) (die örtliche
Mantelreibung). În afară de aceasta, se mai determină - în procente - şi se
înregistrează raportul dintre frecarea locală pe manta(die örtliche Mantelreibung) şi
rezistenţa pe vârf (der Spitzenwiderstand) ca raport Rf = fs/qc (das Reibungsverhältnis)
(fig. 2.40c).
 - 85 -
O sondare prin pătrunderea tijei cu vîrf conic prin presare (das Drucksondierung)
este evident mai expresivă în comparaţie cu o sondarea prin pătrunderea tijei
cilindrice prin batere (die Rammsondierung). În primul rând, rezistenţa pe vârf qc (der
Spitzenwiderstand) permite să fie trase concluzii de tip cantitativ asupra stării de
îndesare (der Lagerungszustand), a rezistenţei la forfecare(die Scherfestigkeit), a
deformabilităţii (die Verformbarkeit) şi a capacităţii portante(die Tragfähigkeit).
DIN 4094 cuprinde corelări, prin apariţia cărora, în 1990, interpretarea
sondărilor prin pătrunderea tijei cu vîrf conic prin presare (das Drucksondierung) a fost
esenţial îmbunătăţită. Figurile 2.40e şi 2.40f arată astfel de diagrame. Totuşi, cu
necesitate, se va verifica întotdeauna dacă s-au respectat condiţiile limită(die
Randbedingung) ale corelărilor respective. Trebuie să avertizăm, în mod expres, faţă
de aplicarea la întâmplare(kriticlos) a acestora.
O atenţie deosebită merită fig.2.40d . Potrivit acestei figuri, cu ajutorul
raportului Rf (der Reibungsverhältnis) se poate determina felul pământului traversat în
procesul sondării (der durchfahrene Boden) chiar şi fără “foraj cheie” (die
Schlusselbohrung), deoarece pământurile tipice(der typische Boden) au valori tipice
pentru rapoartele Rf(der Reibungsverhältnis).
Ca exemplu s-a analizat sondarea prin pătrunderea tijei cu vîrf conic prin
presare (das Drucksondierung):

Domeniul superior(der obere Bereich) situat până la adâncimea

de circa 2,0m:
Presiunea pe vârf(der Spitzendruck) qc ≈ 18,0MN/m
2

Frecarea locală pe manta fs ≈ 0,15MN/m (die örtliche Mantelreibung)

2

cu acestea(cu qc şi fs), raportul Rf ≈ 0,15/18,0 = 0,8%

Din fig.2.40d rezultă: nisip(der Sand)
din fig.2.40e rezultă: compactitatea D= 0,44 (die Lagerungsdichte D)
(mediu-îndesat)
Din fig.2.40f rezultă: unghiul de frecare ϕ’ = 39 (der Reibungswinkel)
o

Domeniul inferior (der untere Bereich) situat de la adâncimea

de 2,0 până la adâncimea de 4,0m:
2
Presiunea pe vârf(der Spitzendruck) qc ≈ 4,0 MN/m , la partea inferioară
2
(unten) qc ≈ 8,0 MN/m
2
Frecarea locală pe manta (die örtliche Mantelreibung) fs ≈ 0,12 MN/m ,
2
la partea inferioară (unten) fs ≈ 0,18 MN/m
Raportul Rf (der Reibungsverhältnis) = 0,12/4,0 = 3% până la Rf =
0,18/8,0 = 2,25%.
Din fig.2.40d rezultă: argilă, prăfoasă (Ton, schluffig)

Din creşterea presiunii pe vârf(der Spitzendruck) rezultă creşterea rezistenţei(die

Festigkeit) şi, prin aceasta, a indicelui de consistenţă (die Konsistenzzahl) odată cu
creşterea adâncimii. Alte afirmaţii cantitative referitoare la indicii pământurilor coezive
sunt riscante.
 - 86 -
O altă metodă indirectă pentru culegerea informaţiilor (das indirekte
Aufschluβverfahren) este reprezentată de testul de forfecare cu ajutorul sondelor cu
palete (die Flügelsondierung) (DIN 4096), în special pentru determinarea rezistenţei
nedrenate la forfecare(die undränierte Scherfestigkeit) a pământurilor coezive saturate
(der gesättigte bindige Boden) şi a pământurilor organice saturate(der organische Boden).
Din cauza specificului ei pregnant, această metodă nu va fi tratată aici la fel, nu vor fi
tratate nici metodele geofizice (geoelectrică, seismică).
2.4.2. Cercetarea terenului de bază pentru întreţinerea
(die Instandhaltung) şi refacerea liniilor(der Ausbau)

Prin inspecţii regulate pe liniile existente obţinem informaţii despre starea

infrastructurii căii(der Unterbau) şi a terenului de bază (der Untergrund). Printre acestea
se enumeră:
- poziţia căii(die Gleislage), determinată pe baza parcursurilor mijloacelor de
masurat calea,
- cheltuielile de întretinere (der Unterhaltungsaufwand) pentru asigurarea poziţiei
căii(die Gleislage),
- starea prismei căii (gradul de contaminare (der Verschmutzungsgrad),
grosimea),
- starea instalaţiilor de drenare(die Entwässerungsanlage) inclusiv evacuarea
apei,
- starea zonelor marginale, a banchetelor(der Randweg) şi a taluzurilor(die
Böschung)

Mai departe, terenul de bază(der Baugrund) şi eventual straturile de protecţie

(die Schutzschicht) existente se recunosc din:
- hărţile de inginerie geologică sau cele geologice,
- vechile acte de construcţie deosebit de interesate din arhive,
- prin interpretarea (die Auswertung) studiilor mai vechi ale terenului de bază
(der Baugrund),
- prin interpretarea (die Auswertung) fişierului terenului de bază(der Baugrund),
întocmit conform DS 836 EzVE13 (sau care se constituie în decursul
timpului).

La refacerea suprastructurii(der Oberbau), la reamenajarea pentru viteze sporite

şi la lucrările de întreţinere (die Instandsetzungsarbeit) mai cuprinzătoare sunt necesare
totuşi cercetări suplimentare (die zusätzliche Untersuchung) asupra infrastructurii
existente(der Unterbau).
Pentru a putea lua o decizie competentă în ceea ce priveşte aplicarea unui
strat de protecţie pentru platforma căii (die Planumsschutzschicht) sau consolidarea(die
Verstärkung) acestuia, trebuie să se răspundă la o mulţime (die Vielzahl) de întrebări.
Aceste întrebări sunt sistematizate în DS 836, EzVE12 sub forma de “Plan de
îmbunătăţire a platformei căii”(die Planumsverbesserung). Capitolul 8 (fig.8.1) cuprinde
detalii în acest sens.
Aici, este tratată efectuarea cercetărilor terenului de bază(die
Baugrunduntersuchung) pe liniile existente(die bestehende Strecke).
Pentru prospectarea terenului de bază (die Baugrunderkundung) a liniilor
existente(die bestehende Strecke) se tinde spre viitor spre o prospectarea în două
etape(die zweistufige Erkundung).
 - 87 -
Într-o primă etapă(die erste Stufe), prin procedee ce acoperă întreaga
suprafaţă(das flächendeckende Verfahren) se localizează acele secţiuni de cale(der
Streckenabschnitt) în care starea infrastructurii căii(der Zustand des Unterbaus) este
insuficientă.
Într-o a doua etapă (die zweite Stufe), aceste secţiuni de cale sunt studiate mai
amănunţit cu metode directe(das direkte Verfahren) (puţuri deschise(Schlitzschürfe),
foraje (die Bohrung), foraje cu diametrul între 30–80 mm (die Kleinbohrung), sondări
cu bare cu fante (die Schlitzstabsondierung ş.a.). Abia în cea de a doua etapă de studii
(die Untersuchungsstufe) pot fi determinate cauzele care au provocat starea
proastă(der schlechte Zustand). În ultimii ani, pentru “prospecţiunea grosieră” (die
Groberkundung) în prima etapă de prospecţiune (die erste Er-kundungsstufe) a liniilor
existente de cale ferată(die bestehende Eisenbahnstrecke), metoda “GEORADAR” s-a
dovedit foarte promiţătoare.
GEORADARUL este alcătuit dintr-un emiţător(der Sender), care emite unde
electromagnetice (die elektromagnetische Welle) sub forma de impulsuri de foarte scurtă
durată(der sehr kurzzeitige Impuls). Undele electromagnetice (die elektromagnetische
Welle) pătrund în infrastructura căii(der Unterbau) şi sunt reflectate parţial sau complet
la frontierele straturilor(die Schichtgrenze). Un receptor (der Empfänger) preia undele ce
se intorc(die rücklaufende Welle) şi le înregistrează. Pe baza timpului de parcurgere a
distanţelor, sunt posibile deducţii (der Rückschluss = concluzii) asupra structurii(der
Aufbau) şi constituţiei(die Beschaffenheit) mediului de sub cadrul şine traverse. Dacă se
montează acest georadar pe un vehicul(das Fahrzeug) ce parcurge o secţiune de cale
(der Streckenabschnitt) cu viteza moderată se pot obţine informaţii asupra infrastructurii
căii (der Unterbau) în mod continuu (fig.2.41a). După prelucrarea informaţiilor pe

(der Standmessung = măsurătoarea staţionară)

(Meβfarht auf Gleis = măsurătoare în mers)
(die Antenne = antena) (die Sendeebene = plan de emisie)
(die Sendeimpuls = impuls emisis) (die Refleximpulse = impuls reflectat)
(Schichtgrenzen = limite între strate)
(Laufzeit bzw. Teufe = durată de acţiune, respectiv adâncime)
(Einzelimpuks = impuls simplu)
(Radargramm = radargramă) (Prinzip = principiu)
 - 88 -

(das computerbearbeitete Radargramm = radargramă furnizată de calculator)

Fig. 2.41 Georadar

a) Principiu
b) Radargramă furnizată de calculator(das Computerbearbeitete Radargramm)

calculator, rezultatele apar sub formă de radargramă (fig.2.41b) şi şi sub formă de

informaţii calitative(die qualitative Aussage) asupra geometriei şi stării infrastructurii căii
(der Zustand des Unterbaus). În felul acesta, pot fi delimitate secţiunile suspecte (der
kritische Abschnitt) şi selectate pentru altă prospecţiune directă(die direkte Erkundung).
În afara de aceasta, este posibilă poziţionarea de sondaje directe de teren (der direkte
Aufschluss) în locurile cele mai defavorabile(die schlechteste Stelle), adică în funcţie de
starea terenului şi nu schematic(la întâmplare) la fiecare 100 m.
Procesul de prospectare (der Erkundungsprozeβ) devine mai diferenţiat
(perfecţionat) şi, în felul acesta, mai sigur.
În cazul informării directe asupra infrastructurii căii ferate (der direkte Aufschluβ
des Eisenbahnunterbaus) se cere o adâncime de sondaj de minim 1,0m sub ciuperca
sinei(unter SO), ceea ce pare foarte puţin.
Şliţurile (der Schürfschlitze) sunt canale(die Aufgrabung ≡ die Künette) făcute prin
prisma căii(der Schotterbett) şi prin stratele portante(die Tragschicht) până la platforma de
pământ(das Eedplanum), fie ca un canal (die Aufgrabung ≡ die Künette) în faţa capului
traversei(der Schwellenkopf), fie ca un canal transversal (der Querschlitz) prin spaţiul
dintre traverse (das Schwellenfach). Şliţurile (der Schürfschlitze) permit inspectarea(die
Betrachtung) situaţiei (comportarea(der Verlauf) platformei, a zonelor mixte) şi, în primul
rând, prelevarea(die Entnahme) de probe netulburate (die ungestörte Probe) precum şi
măsurători ale capacităţii portante(die Tragfahigkeitsmessung) prin încercări de presiune
cu placa (EV2 sau EVd) (der Plattendruckversuch) sau încercări CBR (CBR = Californian
Bearing Ratio).
 - 89 -
Dezavantajul îl reprezintă costul(der Aufwand) ridicat de executare a săpăturii şi
măsurile de siguranţă în exploatarea liniei (die Sicherheit des Betriebes) şi măsurile de
siguranţă a personalului(die Sicherheit des Personals).
La sondările cu bare cu fante (die Schlitzstabsondierung) se bat sonde metalice
cu fante(die geschlitzte Stahlsonde) în mediul de sub platforma de pământ(das Erdplanum).
Când barele cu fante sunt scoase, în fantele sondei(der Sondenschlitz) rămân părţi ale
straturilor prin care sonda a pătruns (die durchfahrene Schicht); aceste părţi pot servi,
ca miniprobe tulburate (die gestörte Kleinstprobe), pentru denumirea(die Benennung)
şi descrierea (die Beschreibung) pământului. Sondările cu bare cu fante(die
Schlitzstabsondierung) pot fi efectuate în completarea şliţurilor (der Schürfschlitze) sau ca
informari (der Aufschluβ) de sine stătătoare.
Sunt avantajoase atât costul(der Aufwand) scăzut cât şi influenţa (die
Beeinflussung) redusă asupra exploatării .
Bineînţeles, cantitatea mică de material extras are doar un conţinut redus de
informaţii, nefiind posibilă aprecierea vizuală (die visuelle Bewertung) a zonelor de
amestec(die Mischzone).
Prin foraje(die Bohrung) se obţin probe din infrastructura căii(der Unterbau) şi din
terenul de bază(der Untergrund). Forajele(die Bohrung) se execută fie sub forma de
foraje uscate, fie, de preferinţă, sub forma de carotaje percutante cu berbec(die
Rammkernbohrung).
Avantajul(der Vorteil): Mărimea probei (die Probenmenge) este suficientă pentru
studiile de laborator(die Laboruntersuchung) şi permite informaţii relativ precise (die
relativ treffsichere Information) asupra naturii(die Beschaffenheit), stării (der Zustand) şi
limitelor straturilor(die Schichtgrenze).
Dezavantajul constă în faptul că, în cazul forajelor (die Bohrung), în zona cu
pericol (der Gefahrenbereich) sunt necesare închideri de circulaţie(die Sperrpause)
(închideri de linie).
Un aparat special de prospectare(Ein Spezialgerät für die Erkundung) prin foraje(die
Bohrung) este “maşina de cercetare a terenului de bază” UUM (die
Untergrunduntersuchungsmaschine), care se deplasează pe şine (gleisgebundene)
(fig.2.42). Această maşină execută foraje uscate rotative (die Rotations-
Trockenbohrung) străpungând prisma căii(die Bettung) până la 1,35m sub suprafaţa de
rulare a şinei (unter SO) pentru extragerea carotelor. Într-un interval de aproximativ
15 minute, pot fi executate trei foraje într-un punct de staţionare, carotele pot fi
apreciate, fotografiate, documentate şi respectiv extrase pentru alte studii. Un foraj
se execută în axul căii(die Gleismitte); celelalte două foraje se execută pe partea
dreaptă şi pe partea stângă, la o depărtare de până la 3,25m faţă de axul căii(die
Gleismitte).Cele trei foraje alcătuiesc un profil transversal (das Querprofil). Avantajele
sunt legate de rapiditate în aprecierea situaţiei şi siguranţă în aprecierea situaţiei.
Dezavantajele sunt legate de costul şi de dependenţa maşinii UUM de închiderile de
circulaţie(die Sperrpausenabhängigkeit der UUM).
Probele din infrastructura căii(der Unterbau) sunt tratate la fel ca şi probele din
sondajele normale:
- denumire şi descriere după DIN 4022,
- determinarea compoziţiei granulometrice(die Kornzusammensetzung) şi a
plasticităţii,
- clasificarea după DIN 18196,
- aprecierea sensibilităţii la îngheţ (die Frostempfmdlichkeit), a stabilităţii la filtrare
(die Filterstabilität), a neuniformităţii (die Ungleichförmigkeit), a caracteristicelor de
drenare( die Entwässerbarkeit).
 - 90 -
Este astfel posibilă luarea unei decizii adecvate(die sachgerechte Entscheidung)
privind executarea (der Einbau) sau consolidarea(die Verstärkung) unui strat de
protecţie (die Schutzschicht).

Mecanica pământurilor:
- curba granulometrică (die Kornungslinie)
- neuniformitatea (die Ungleichförmigkeit)
- criteriul de îngheţ (das Frostkriterium)
- stabilitatea la filtrare(die Filterstabilität)
- limite de consistenţă(die Konsistenzgrenze)

Foraje uscate rotative prin prisma căii în terenul de bază de

pe vehicule standardizate:
- Observarea (die Sichtung) carotelor
- Foraj standard 1,3m sub ciuperca şinei
- până la 2m din axul căii (recent 3,25m)
- alte încercări “in situ”

Fig.2.42. Maşina de cercetare a terenului de bază UUM

(die Untergrunduntersuchungsmaschine UUM),

Rezultatele obţinute din cercetării efectuate asupra terenului de bază (die

Baugrunduntersuchungen) sunt reprezentate de asemenea în profilele terenului de
bază(das Baugrundprofil), aplicându-se simbolurile cunoscute. În figura 2.43a se
arată un profil transversal (das Querprofil) (dintr-o sondare cu bara cu fante (die
Schlitzstabsondierung), iar în figura 2.43b se arată un profil longitudinal (das
Langsprofil).

2.4.3. Supravegherea construcţiilor(die Bauüberwachung),

controlul de calitate
2.4.3.1. Generalităţi
Supravegherea calităţii (die Güteüberwachung) în construcţia terasieră (das
Erdbauwerk) serveşte la demonstrarea faptului că parametrii ceruţi au fost atinşi şi
construcţia (das Bauwerk) posedă calităţile utile necesare. Supravegherea calităţii (die
Güteüberwachung) se realizează prin “verificări” (die Prüfung).
După moment şi executant(der Ausführende) sau după iniţiator (der Veranlasser)
se deosebesc:
 - 91 -
a) profil transversal (das Querprofil) (sondare cu bara cu fante
(die Schlitzstabsondierung))

b) Profil longitudinal (das Langsprofil)

A = umplutură din balast(die Auffüllung aus Schotter) şi pământ cu conţinut de

humus(das humushaltige Erdreich)
PL = blocaj (stone packing sub – base = fondation de chaussée empierrée)
Z = gnais, parţial oxidat, cu suprafaţa fisurată
Bild 2.43 Reprezentarea prospectărilor privitoare la terenul de bază
(die Baugrunduntersuchung)
(SO = suprafaţa de rulare a şinei)
(OK Schwelle = faţa superioară a traversei (die Schwelle))
(Schotter, verschmutz, braun, trocken = balast, colmatat, brun, uscat)
(Schotter, sehr stark verschmutz, schwarz, feucht = balast, foarte colmatat, negru, umed)
(Mischzone = zona mixtă (de amestec))
(G,u,t = pietriş, prăfos, argilos (galben))
(S,u,t = nisip, prăfos, argilos (galben))

- probe de aptitudini(die Eignungsprüfung), pe care executantul (der

Auftragnehmer) le efectuează pentru verificarea(der Nachweis) calităţii (die
Qualität) materialelor de construcţie ce i-au fost livrate (der angelieferte
Baustoff);
- verificări proprii(die Eigenüberwachungsprüfung), pe care le face executantul(der
Auftragnehmer) pe parcursul executării construcţiei(die Bauausführung);
- verificari de control (die Kontrollprüfung) (respectiv, verificări de control
suplimentare (die zusätzliche Kontrollprüfung) sau verificări de arbitraj(die
Schiedsprüfung)), care îi dau beneficiarului(der Auftraggeber) siguranţa (die
Sicherheit) că lucrările executantului (die Leistungen des Auftragnehmers) au
fost realizate conform contractului.
 - 92 -
Despre sistemul de asigurare a calităţii (die Qualitätssicherung) se relatează în
paragraful 6.2.3.7.
Pentru lucrarea terasieră(der Erdkörper) există criteriul de calitate standardizat
(das maβgebende Qualitätskriterium) propriu privitor la comportarea sub încărcare. Însă,
este foarte complicat să fie măsurată această comportare.
De aceea, pentru apreciere(die Bewertung) se utilizează densitatea (die Dichte)
şi capacitatea portantă (die Tragfähigkeit) a lucrării terasiere(der Erdkörper), deşi, prin
acestea, se detectează doar insuficient comportarea complexă (das komplexe
Verhalten) sub încărcare dinamică (die dynamische Belastung).
Pentru verificarea calităţii (der Gütenachweis) infrastructurii căii ferate (der
Eisenbahnunterbau) există următoarele metode:
- măsurarea densităţii în stare uscată(dieTrockendichte),
- măsurarea capacităţii portante(die Tragfähigkeit),
- măsurarea indirectă a densităţii(dieTrockendichte),
- controlul permanent pe întreaga suprafaţă al densităţii, (FDVK) (die
flächendeckende, permanente Dichtekontrolle) (FDVK=Flachendeckenden
dynamischen Verdichtungskontrolle)

Cerinţele de calitate (die Güteanforderung) pentru infrastructura căii ferate(der

Eisenbahnunterbau) se orientează, întotdeauna, în mod corect, după cele de la
infrastructura drumurilor (der Straβenuntergrund), ce au fost stabilite în ZTVE-Stb 76.
Noua variantă a prescripţiei(die Vorschrift) „Condiţii contractuale (die
Vertragsbedingungen) tehnice suplimentare şi linii directoare(die Richtlinie) pentru
lucrările terasiere(die Erdarbeit) în construcţia de drumuri (der Straβenbau)”, ZTVE-Stb
94, cuprinde câteva modificări(die Veränderung). Este de aşteptat ca modificările să fie
preluate şi în instrucţiunile elaborate de DB. De aceea, în continuare, se va proceda
deja conform ZTVE-Stb 94.
Cerintele de calitate(Die Forderungen für die Güte) la infrastructura căii ferate(der
Eisenbahnunterbau) sunt tratate detaliat în capitolul 6.

2.4.3.2. Verificarea densităţii (die Dichteprüfung)

(vezi şi paragraful 2.3.10)
Densitatea în stare uscată(dieTrockendichte) realizată pe şantier(die Baustelle)
„ ρ d existent “(vorh
ρ d ) trebuie să fie cel puţin la fel de mare ca densitatea în stare
uscată(dieTrockendichte) „ ρ d necesară “(erf ρ d ) , egală cu Dpr ⋅ ρpr.
Verificarea(der Nachweis) începe prin a extrage o probă (die Probe) (din mediul
situat sub platforma de verificat(das Prüfplanum); apoi densitatea existentă (die
vorhandeneTrockendichte), care se determină direct, se compară cu densitatea
cerută(die geforderteTrockendichte):
mf
ρ d existent = ≥ Dpr ⋅ ρ pr .
V ⋅ (1 + w )
O determinare directă (die direkte Dichtemessung) a densităţii(die Dichte
„ ρ d existent“) constă deci din:
- cântărirea(die Wägung) masei umede mf (die Feuchtmasse) a probei prelevate.
- determinarea conţinului de apă W(das Wassergehalt) pe probe parţiale(die
Teilprobe),
 - 93 -
- determinarea volumului V al probei.

În funcţie de modul de determinare a volumului se deosebesc:

Extragere cu ştuţul cilindric:
Prin apăsare sau prin batere atentă se introduce prin platforma de
verificat (das Prüfplanum) un ştuţ de formă cilindrică(die zylindrische Stutzen)
care, apoi, se scoate plin. Masa umedă(die Feuchtmasse) se cântăreşte de
cele mai multe ori chiar pe şantier(die Baustelle) şi mici părţi din probă se
usucă în laborator; volumul poate fi calculat din dimensiunile geometrice
ale cilindrului de extragere(der Entnahmezylinder).
Dezavantaj: procedeul nu este posibil când platforma de verificat (das
Prüfplanum) mărgineşte un pământ cu granulaţie grosieră (der grobkörnige
Boden) (cum este, de exemplu, stratul de protecţie pentru plarforma căii =
PSS-ul), rezultatul este disponibil numai după uscarea(die Trocknung)
probei parţiale(die Teilprobe), are loc deteriorarea locală a platformei de
verificat(das Prüfplanum).

Metode de înlocuire:
Dintr-o depresiune plană (die flache Mulde) în platforma de verificat (das
Prüfplanum) se scoate, cu grijă şi fără pierderi, o probă cu masa mf care se
cântăreşte. Se determină umiditatea (der Wassergehalt) pe baza de probe
parţiale(die Teilprobe). După aceasta, depresiunea (die Mulde) se umple din
nou cu un mediu de substituţie(das Ersatzmedium). Se măsoară (de cele mai
multe ori cu un cilindru de măsurare(der Messzylinder)), volumul V ocupat de
proba de pământ compactat prelevată. Când mediul de substituţie(das
Ersatzmedium) este apa, trebuie să se impiedice infiltratia(das Versicker) cu
ajutorul unei folii subţiri(die dünne Folie).
Mediile de substituţie(das Ersatzmedium) utilizate sunt cele ce dau
numele metodelor (metode de substituţie cu apă(die Wasserersatzmethode),
metode de substituţie cu argilă(die Tonersatzmethode), metode de substituţie
cu nisip(die Sandersatzmethode), metode de substituţie cu gips (die
Gipsersatzmethode)).
Avantaj: posibilitatea utilizării şi în cazul platformelor de verificat(das
Prüfplanum) care mărginesc pământuri cu granulaţie mare(der
grobkörnige Boden).
Dezavantaj: ca mai sus.

a) Extragere de probe cilindrice(die Zylinderentnahme)

(der Entnahmezylinder = cilindrul de extragere).

 - 94 -
b) Metoda substituţiei cu apă(die Wasserersatzmethode)

c) Densiometru

Fig. 2.44 Verificarea directă a densităţii (die Direkte Dichteprüfung).

a) Extragere de probe cilindrice(die Zylinderentnahme)
b) Metoda substituţiei cu apă
(die Wasserersatzmethode)
c) Densitometru (das Densitometer)
(der Druckkolben = pistonul)
(die Gummiblase = membrană de cauciuc)

Metoda densitometrului
Această metodă este, de fapt, o formă raţională a metodei de substituţie cu
apă. Densitometrul („Aparat pentru măsurarea densităţii“(„Dichtemesser“)) este un
cilindru umplut cu apă, prevăzut cu un piston. Acest piston se mişcă cu ajutorul unui
mâner((der Handgriff). În partea de jos, cilindrul este închis de o membrana de cauciuc
(die Gummiblase). În timpul procesului de măsurare, se apasă uşor pistonul,
membrana de cauciuc(die Gummiblase) luând astfel forma depresiunii. Între o
măsurare a punctului zero pe platforma iniţială (das ursprüngliche Planum) şi
măsurarea de după excavarea(der Aushub) depresiunii(die Mulde) există o diferenţă(der
Unterschied) Δh între poziţiile ocupate de piston. Volumul depresiunii(die Mulde)
corespunde produsului între secţiunea transversală a cilindrului „A” şi Δh, (fig.2.44).
 - 95 -

2.4.3.3. Verificarea indirectă a densităţii

(die indirekte Dichteprüfung).
Metodele indirecte(das indirekte Verfahren) de verificare a densităţii (die
Dichteprüfung) folosesc raporturile legice(der gesetzmäβige Zusammenhang), dintre
densitatea(die Dichte) unui mediu şi alte însusiri fizice(die physikalische Eigenschaft), ce
se pot măsura simplu şi sigur (zuverlässig). Tot în legătură cu aceasta, se vorbeşte de
sondări(die Sondierung).
La sondările radiometrice (die radiometrische Sondierung) se utilizează
interacţiunea(die Wechselwirkung) dintre pământ şi radiatia radioactivă(die radioaktive
Strahlung). Principiul de măsurare se bazează pe faptul că de la o sursă de radiaţie
60
– sunt emise raze “γ ”( γ -
137
(die Strahlenquelle) – de cele mai multe ori Co sau Cs
Strahlung). Această radiaţie(die Strahlung) este absorbită, dispersată sau reflectată de
mediul de măsurare înconjurător (das umgebende Meβmedium). În funcţie de densitatea
(die Dichte) mediului(das medium) de măsurare înconjurător, interacţiunea (die
Wechselwirkung) este total diferită(verschieden intensiv). Interacţiunea (die
Wechselwirkung) diferită se exprimă prin vitezele diferite ale impulsurilor radiaţiei(die
unterschiedliche Impulsrate), viteze dependente tocmai de densitate (die Dichte) şi care
sunt recepţionate de un contor(der Zählrohr). Prin calibrări anterioare (die vorherige
Kalibrierung) pe medii(das Medium) cu densitate cunoscută (die bekannte Dichte) se
poate stabili o legătură(der Zusammenhang) între viteza de numărare(die Zählrate) (a
impulsurilor) şi densitate(die Dichte) sub forma unei curbe de calibrare(die Eichkurve).
În aceasta metodă, se presupune ca distanţa dintre sursă(die Quelle) şi contor(der
Zählrohr) este absolut constantă.
Sondele moderne cuprind pe lângă sursele(die Quelle) şi detectoarele (der
Detektor) pentru radiaţia „γ”( γ -Strahlung), şi sursele(die Quelle) şi contoarele(das
Zählrohr) pentru radiaţia neutronică (die Neutronenstrahlung), cu care poate fi
determinată umiditatea (der Wassergehalt) pământului.
Controlul calităţii (die Gütekontrolle) prin sondare radiometrică (die radiometrische
Sondierung) aduce cu sine câteva probleme. Calibrarea(die Eichung) este costisitoare,
aceasta trebuind să fie, de fapt, efectuată separat pentru fiecare tip de pământ.
Rezultatul măsurătorii (das Ergebnis) este influenţat de spaţiul cu aer(der Luftspalt)
dintre sondă(die Sonde) şi mediu(das Medium). În afara de aceasta, manipularea(die
Handhabung), păstrarea(die Aufbewahrung) şi transportul surselor radioactive (die
radioaktive Quelle) sunt considerabil îngreunate de reglementările(die Vorschrift) severe
de protecţie contra radiatiilor(der Strahlenschutz). Reglementările(die Vorschrift) severe
anulează din nou, în mare, avantajele metodei. De aceea, în construcţiile
terasiere(das Erdbauwerk), verificarea radiometrică a densităţii (die radiometrische
Dichteprüfung) nu s-a impus în măsura aşteptată.
Figura 2.45 arată principiul de măsurare (das Meβprinzip) al sondei de
suprafaţă(die Einstichsonde) şi al sondei introduse prin înţepare (die Einstichsonde)
(sonda Troxler).

(die Quelle = sursa) (das Zählrohr = contoarul)

 - 96 -

Fig. 2.45 Sondare radiometrică în apropierea suprafeţei stratului(die oberflächennahe

radiometrische Sondierung) (schiţă de principiu)
a) Sonda de suprafaţă(die Oberflächensonde)
b)Sonda introdusă prin înţepare (die Einstichsonde)
(die Quelle = sursa) (das Zählrohr = contoarul)

Sondarea prin pătrunderea tijei cilindrice prin batere (die Rammsondierung) şi

sondarea prin pătrunderea tijei cu vîrf conic prin presare(die Drucksondierung) au fost
tratate deja ca metode indirecte(das indirecte Verfahren) pentru obţinerea informaţiilor
asupra terenului de bază (der Baugrundaufschluβ) (paragraful 2.4.13). În anumite
condiţii, acestea pot servi şi la aprecierea stării de compactare a umpluturilor
compactate.
Aceste condiţii(die Voraussetzung) sunt:
- Umplutura (die Schüttung) este relativ groasă, deoarece în decimetri superiori
sondările nu sunt sigure,
- Este vorba de cazul pământului necoeziv(der nichtbindigen Boden), pentru care
DIN 4094 furnizează corelaţiile cu privire la starea de compactare(die
Lagerungsdichte) (fig.2.39, 2.40).
- O relaţie directă(der Bezug) cu gradul de compactare(die Verdichtunggrad)
poate fi stabilită dacă, anterior, au avut loc încercări paralele (die
Parallelverdichtung) de calibrare.
- Deosebit de indicate sunt sondările prin pătrunderea tijei cilindrice prin batere
(die Rammsondierung) şi sondările prin pătrunderea tijei cu vîrf conic prin
presare(die Drucksondierung), dacă trebuie să se demonstreze rezultatul (der
Erfolg) compactărilor ulterioare(die nachträgliche Verdichtung) (de exemplu,
compactarea de adâncime(die Tiefenverdichtung), vibrocompactarea (die
Rüttelstopfverdichtung), compactarea dinamică intensivă(die dynamische
Intensiwerdichtung)). Creşterea realizată a densităţii(der erreichte
Dichtezuwachs) poate fi dovedită prin creşterea numărului de lovituri N10 (die
Schlagzahl) sau prin creşterea rezistenţei pe vârf qc (der Spitzenwiderstand) în
cadrul sondajelor efectuate înainte şi după compactare(die Verdichtung).

2.4.3.4. Verificarea capacităţii portante(die Tragfähigkeit)

Pe lângă densitatea în stare uscată(dieTrockendichte), capacitatea portantă(die
Tragfähigkeit) este parametrul ce caracterizează cel mai clar calitatea (die Güte =
quality) unei construcţii terasiere(das Erdbauwerk), a unui strat portant (dieTragschicht)
 - 97 -
sau a unei platforme(das Planum). De fapt, capacitatea portantă(die Tragfähigkeit) este
chiar însuşirea dominantă(die dominante Eigenschaft) a mediului situat sub platforma de
pământ (der Erdkörper), care ne intereseaza în primul rând şi în mod direct.
Prin capacitate portantă(die Tragfähigkeit), în general, se înţelege
capabilitatea (das Vermögen) unei părţi de construcţie(der Bauwerksteile), în cazul
nostru, a infrastructurii căii ferate(der Eisenbahnunterbau), de a prelua încărcări (die
Belastung) fără a suferi deformări vătămătoare(die schädliche Verformung) sau chiar a
ceda.
În paragraful 2.3.6 a fost tratat deja modulul de deformaţie Eν (das
Verformungsmodul) ca mărime caracteristică pentru capacitatea portantă (der Kennwert
für die Tragfähigkeit). Modulul de deformaţie Eν se obţine din încărcarea de probă(die
Probebelastung) a platformei de verificat(das Prüfplanum) cu o placă circulară rigidă
(der starre Kreisplatte) cu diametrul 2 ⋅ r. Pentru o astfel de încărcare, între efortul unitar
înregistrat “σ” (die eingetragene Spannung) şi tasarea “s“(die Einsenkung) există o
dependenţă (der Zusammenhang) conform “formulei de calcul a presiunii plăcii” (die
Plattendruckformel).
Dacă se aplică efortul unitar “σ” (die Spannung) - controlat şi cu o creştere
definită - şi se măsoară tasarea plăcii (die Setzung der Platte), se poate calcula modulul
de deformaţie Eν după:
1,5 ⋅ Δσ ⋅ r
Ev 1 = .
Δs
După modul de aplicare a încărcării(die Lasteintragung) se deosebesc
încercarea cu placa prin aplicarea statică a încărcării (die statische Probebelastung) şi
încercarea cu placa prin aplicarea dinamică a încărcării (die dynamische
Probebelastung).

Încercarea cu placa prin aplicarea statică a încărcării (die statische

Probebelastung) – Testarea capacităţii portante a pământului cu
ajutorul plăcii (der Plattendruckversuch) (DIN 18134)
Platforma de verificat (das Prüfplanum) se încarcă prin intermediul plăcii
circulare rigide (die starre Kreisplatte). De preferinţă se utilizează plăci de încărcare(die
Lastplatte) cu un diametru (der Durchmesser) 2 ⋅ r = 300 mm.
O presa hidraulică (die Hydraulikpresse) generează o încărcare (die Belastung),
care este mărită treptat la efortul unitar maxim (die maximale Spannung) de σ max =
0,5 MN/m2. Încărcarea(die Belastung) este controlată prin intermediul unui
dinamometru (der Kraftmeβbügel). Încărcarea transmisă plăcii este egală cu forţa de
împingere a presei asupra unui reazem; de cele mai multe ori, acest reazem este
reprezentat de o maşina grea de construcţii (die schwere Baumaschine).
Se măsoară, după fiecare din cele minim cinci trepte de încărcare(die
Laststufe), tasarea stabilizată “s” (die abgeklungene Setzung). Pentru aceasta, un
sistem cu pârghii (grindă Benkelman) transmite tasările(die Setzung) de la centrul
plăcii(die Plattenmitte) la contorul(die Messuhr) poziţionat în afara zonei în care se
produc tasări(depresiunii tasărilor) (die Setzungsmulde) (fig.2.46).
Deformările măsurate (die gemessene Verformung) se înscriu în diagrama din
fig.2.46 şi alcătuiesc împreună prima curba de încărcare (der Erstbelastungskurve).
Aceasta este curba de lucru (die Arbeitskurve) a platformei la prima încărcare (die erste
Belastung). Traiectoria(der Verlauf) mai apropiată de orizontală indică o capacitate
 - 98 -
portantă ridicată(die hohe Tragfähigkeit), iar traiectoria abruptă (der steile Verlauf) indică
o capacitate portantă redusă(die geringeTragfähigkeit). Ca hătărâtoare în privinţa
evaluării testului, este considerat domeniul curbei de încărcare-tasare (die Last-
Setzung-Kurve) cuprins între 0,3 şi 0,7σmax. Aceast domeniu determină modulul de
deformaţie al primei încărcări (der Verformungsmodul der Erstbelastung):

1,5 ⋅ r ⋅ Δσ
Ev 1 = .
Δs1
Apoi, platforma de verificat (das Prüfplanum) se descarcă; platforma de verificat
(das Prüfplanum) îşi revine, dar, în nici un caz, în poziţia initială(die ursprüngliche Lage).
Acesta este un semn pentru faptul că părţi considerabile(der beträchtliche Anteil) ale
deformării(die Verformung) sunt plastice.
În continuare se aplică cea de a doua încărcare(die Zweitbelastung). Din nou,
efortul unitar(die Spannung) este mărit treptat, dar numai la cca.90% din efortul unitar
maxim (die maximale Spannung), pentru a rămâne, în mod sigur, în domeniul care
corespunde unei reîncărcării(die Wiederbelastung).
Punctele de măsurare(der der Messpunkt) se reprezintă împreună alcătuind
curba pentru a doua încărcare(die Zweitbelastungskurve), curba de lucru a platformei
(die Arbeitskurve des Planums) la reîncărcare(die Wiederbelastung). Şi aici, traiectoria din
zona de mijloc(între 0,3 şi 0,7σmax.) este considerată hotărâtoare pentru
capacitatea portantă a platformei(die Tragfähigkeit des Planums).
Modulul de deformaţie (der Verformungsmodul) a celei de a doua încărcări(die
Zweitbelastung) se determină cu formula de calcul a presiunii plăcii” (die
Plattendruckformel).:

1,5 ⋅ r ⋅ Δσ
Ev 2 = .
Δs2
Descărcarea finală (die abschlieβende Entlastung) arată că în modulul de
deformaţie (der Verformungsmodul) aferent celei de a două încărcări (die Zweitbelastung)
sunt de asemenea cuprinse şi părţi plastice(der plastische Anteil). Cu toate acestea,
acest modulul de deformaţie (der Verformungsmodul) este considerat ca mărime
caracteristică(die Kenngröße) în privinţa comportării(die Verhalten) unei fundaţii de drum
(die Straβengründung) sub încărcare repetată (die wiederholte Belastung) foarte des,
astfel, de fapt, modulul de deformaţie (der Verformungsmodul) este considerat ca
parametru pentru comportarea elastică(das elastische Verhalten).
Sunt stabilite valori minime (der Mindestwert) pentru modulul de deformaţie
Eν2 (der Verformungsmodul). Modulele de deformaţie sunt cu atât mai mari:
- cu cât stratul respectiv die betreffende Schicht) este mai puternic solicitat(je
starker die betreffende Schicht belastet ist),
- cu cât calea (der Verkehrsweg) este mai importantă(je bedeutender der
Verkehrsweg ist),
- cu cât porţiunea de cale (die Strecke) este parcursă mai rapid.

Tabela 5.3 prezintă cerinţe diferenţiate.

 - 99 -

Modulul de deformaţie Eν2 (der Verformungsmodul) pentru cea de a doua

încărcăre (die zweite Belastung) este mai mare decât modulul de deformaţie Eν1 (der
Verformungsmodul) pentru prima încărcare(die erste Belastung); este un lucru normal,
deoarece, prin prima încărcare (die erste Belastung) se produce o recompactare(die
Nachverdichtung). Dacă această recompactare(die Nachverdichtung) este însă prea
mare, acesta este un semn pentru compactarea iniţială deficitară. Din acest motiv,
este limitată valoarea maximă a raportului Ev2/ Ev1 dintre cele două module de
deformaţie (der Verformungsmodul). ZTVE-Stb 94 indică valori limită (der Grenzwert)
pentru pământurile cu granulaţie grosieră(pământul cu granulaţie grosieră are un conţinut
≤ 5%în granule cu φ < 0,063 mm = grobkörnige Bodenarten), care sunt cu atât mai
severe(adică cu o valoare mai mică a raportului) cu cât gradul de compactare cerut Dpr
(der geforderte Verdichtungsgrad) este mai mare:

Dprnec. EV2/EV1max.
100% 2,3
97% 2,5
95% 2,6

a) Aparatul de presare cu placa (das Plattendruckgerät)

(Widelarger = culee) (Kraftmeβbügel = dispozitiv de măsurarea forţei)

(Hydraulikpresse = presă hidraulică) (Meβtunnel = tunel de măsură)
(starre Lastplatte = placă rigidă de încărcare)
(Meβuhr(Weggeber) = cadran indicator(codificator linear))
(Hebelsystem(Benkelman – Balken) = sistem de pârghie(grindă-Benkelman)
 - 100 -

b) Evaluare (die Auswertung)

(Erstbelastung = prima încărcare)

(Zweibelastung = prima încărcare)

Fig. 2.46 Testarea statică a capacităţii portante a pământului cu ajutorul

plăcii (der statische Plattendruckversuch) după DIN 18134
a) Aparatul de presare cu placa (das Plattendruckgerät)
b) Evaluare (die Auswertung)

Aparatele de încercare cu placa (das Plattendruckgeräte) moderne dispun de

câteva echipamente suplimentare:
Aceste aparate sunt echipate cu senzori pentru înregistrarea automată a forţei
(der Kraftaufnehmer) şi cu senzori pentru înregistrarea automată a deplasărilor(der
Wegaufnehmer). O mică unitate de calcul(die Rechnereinheit) înregistrează diagrama
încărcare-tasare (das Last-Setzungs-Diagramm), o transpune într-un polinom de
gradul 2 şi calculează modulul de deformaţie (der Verformungsmodul) pentru prima
încărcare(die erste Belastung), modulul de deformaţie(der Verformungsmodul) pentru a
doua încărcare(die zweite Belastung) precum şi raportul (das Verhältnis ≡ der Quotient)
acestor module de deformaţie. Diagrama se tipăreste şi serveşte ca document (der
Beleg) (act justificativ).
Încercarea cu placa (der PlattendruckVersuch) este încercarea stabilită pentru
determinarea capacităţii portante(die Tragfähigkeit) a construcţiilor de pământ(das
Erdbauwerk). Modulele de deformaţie (der Verformungsmodul) determinate în acest fel
sunt considerate sigure. Decenii de experienţă cu valorile Eν2 au trezit încrederea în
aceştia.
Cu toate acestea, testările capacităţii portante la pământ cu ajutorul plăcii (der
Plattendruckversuch) au câteva deficienţe (der Mangel):
 - 101 -
- necesită foarte mult timp şi reprezintă o intervenţie semnificativă(der
erhebliche Eingriff) în derularea construcţiei(der Bauablauf);
- au, în ciuda tuturor cheltuielilor, doar un caracter de prelevare prin sondaj a
probelor(der Charakter von Stichproben);
- încărcarea cu o forţă statică (eine statische Kraft) corespunde doar într-o
măsura insuficientă cu încărcarea dinamică (die dynamische Belastung).

De aceea, există permanente strădanii de a testa şi de a introduce o metodă

de control pentru calitate (die Gütekontrolle) la construcţiile terasiere, care să nu aibă
deficienţele(der Mangel) menţionate.

Încercarea cu placa prin aplicarea dinamică a încărcării (die

dynamische Probebelastung) – Testarea capacităţii portante a pământului
cu ajutorul aparatului uşor cu greutate în cădere (der leichte
Fallgewichtsgerät)

La această încercare se exercită o încărcare dinamică de scurtă durată (die

kurzzeitige Stoβbelastung) asupra platformei de verificat(das Prüfplanum), care provoacă
o oscilaţie amortizată(die gedämpfte Schwingung). Încărcarea dinamică (die
Stoβbelastung) seamană, în privinţa parametriilor ei, cu încărcarea din vehicule (die
Belastung aus Fahrzeugen) (suprafaţa pe care se transmite presiunea are d =
300mm, presiunea este σ = 0,1MN/mp, durata încărcării (die Dauer der Belastung)
este de cca.0,018s). Tasarea (die Einsenkung) se măsoară cu un aparat de
înregistrare a vibraţiilor(der Schwingungsaufnehmer).
Dacă tasarea(die Einsenkung) (amplitudinea vibraţiei amortizate(die gedampfte
Schwingung)) este mare, atunci platforma controlată (das Prüfplanum) are o capacitate
portantă (die Tragfähigkeit) redusă, iar dacă tasarea(die Einsenkung) (amplitudinea
vibraţiei amortizate(die gedampfte Schwingung)) este mică, înseamnă că platforma este
portantă(das Planum ist tragfähig).
Şi aici, modulul de deformaţie se calculează conform “formulei de calcul a
presiunii plăcii” (die Plattendruckformel):
1,5 ⋅ r ⋅ σ
Evd =
s
Încercarea(der Versuch) este reglementată în “Prescripţii de verificare tehnică
(die technische Vorschrift) pentru pământ şi stâncă în construcţiile rutiere” (TP BF –
St.B Partea B.8.3) (TP BF-StB Teil B 8.3) ca încercare cu placa prin aplicarea
dinamică a încărcării (die dynamische Probebelastung) cu ajutorul aparatului uşor cu
greutate în cădere” (der leichte Fallgewichtsgerät).
Figura 2.47 prezintă schiţa de principiu a aparatului.
Efectuarea încercării se realizează în felul următor:
Placa de încărcare (die Belastungsplatte) se aşează strâns(fest) pe platforma de
control(das Prüfplanum), deasupra asezându-se tija de ghidare(die Führungsstange),
elementul elastic(das Federelement) şi greutatea(das Fallgewicht). După două “şocuri
fictive” se execută trei încărcări(die Belastung), la care se măsoară afundările(tasările)
(die Einsenkung). Se face media acestora şi prin formula de calcul a presiunii plăcii (die
Plattendruckformel) se calculează un modul de deformaţie(ein Verformungsmodul). La
aparatele moderne, determinarea modului de deformaţie(ein Verformungsmodul) se
realizează automat, valoarea Eνd fiind tipărită, respectiv afişată, digital.
 - 102 -
a) Greutate căzătoare uşoară(Leichtes Fallgewicht)

(Leichtes Fallgewicht = greutate căzătoare uşoară)

(Hubbegrenzer und Ausklinkvorrichtung = dispozitiv de ridicare cu limitator şi mecanism de
decuplare)
(die Vorrichtung = mechanism) ( das Ausklinken | - = decuplare)
(die Führungsstange = bară de ghidare)
(Fallgewicht(10 kg) = greutate căzătoare(10 kg))
(das Federelement = element elastic)
(der Aufnehmer = sensorul) (die Schwingung = oscilaţia)
(Schwingungsaufnehmer = sensor pentru oscilaţii)
(Starre Lastplatte(300 mm Φ ) = placă de încărcare rigidă( Φ 300 mm))

b) Forţa dinamică(die Stoβkraft) dependentă de timp şi vibraţia(die

Schwingung) dependentă de timp; Evaluare(die Auswertung)

Fig. 2.47 Încercarea cu placa prin aplicarea dinamică a încărcării (der

dynamische Plattendruckversuch) după TP BF-StB, partea B 8.3.
 - 103 -
Avantajele controlului cu ajutorul aparatului uşor cu greutate care cade pe
placă (der leichte Fallgerät) sunt evidente:
- Timpul necesar pentru o măsurare(die Messung) este doar de câteva minute,
măsurarea putând fi efectuată de o singură persoană.
- Încărcarea printr-un impuls de scurtă durată (der kurzzeitige Stoβ) corespunde
mai degrabă celei reale decât încărcarea statică cu placa(die statische
Probebelastung). În felul acesta se poate înţelege clar poziţia de a considera
modulul dinamic Eνd (der dynamische Modul) ca fiind hotărâtor.
- Valorile măsurătorilor sunt disponibile imediat, fiind astfel posibile intervenţii
operative(der operative Eingriff) în desfăşurarea lucrărilor de construcţie(der
Bauablauf = construction sequence) (recompactare (die Nachverdichtung)).

Dezavantajul hotărâtor al încercării cu placa prin aplicarea dinamică a

încărcării (die dynamische Probebelastung) cu ajutorul aparatului uşor cu greutate în
cădere (der leichte Fallgewichtsgerät) constă în faptul că această metodă a apărut, în
timp, după încercarea cu placa prin aplicarea statică a încărcării (der
Plattendruckversuch). De aceea, ca metoda nouă, trebuie să se orienteze după
metoda deja stabilită şi recunoscută, trebuie să demonstreze că este cel puţin la fel
de sigură şi concludentă. Şi această demonstraţie nu este uşor de făcut.
Mult timp, strădaniile s-au îndreptat spre stabilirea prin încercări comparative
(der vergleichende Versuch) a unor dependenţe cantitative(der quantitative
Zusammenhang) faţă de valoarea Eν2 , respectiv faţă de gradul de compactare (die
Verdichtungsgrad), ce se pot reprezenta prin factori simpli de transformare (der einfache
Umrechnungsfaktor). O astfel de soluţie pauşală nu este reuşită.
În prezent, stadiul de cunoaştere (der Erkenntnisstand) este următorul:
- Există o legătură calitativă. Odată cu creşterea valorii Eν2 (Ev2-Wert ) respectiv
odată cu creşterea gradului de compactare (der Verdichtungsgrad) creşte şi
modulul dinamic de deformaţie Eνd(die dynamische Verdichtungsgrad).
- Modulul dinamic de deformaţie Eνd(der dynamische Verformungsmodul) este,
numweic, mai mic decât modulul static de deformaţie Eν2(der statische
Verformungsmodul).
. - Raportul Eν2/Eνd nu este constant, ci, depinde de tipul pământului (die
Bodenart) şi gradul de compactare(die Verdichtungsgrad). Acest raport se
situează în următoarele limite:
Ev 2 = (1,5...3,5 ) ⋅ Evd .
- Încercarea dinamică(der dynamische Versuch) furnizează rezultate sigure (das
zuverlässige Ergebnis), dacă, înainte, s-a efectuat o calibrare (die Kalibrierung)
cu încercarea statică(der statische Versuch) sau cu verificarea densităţii (die
Dichteprüfung).
- Dintr-un număr mare (die Vielzahl) de încercări comparative (die
Vergleichuntersuchung) au fost formulate valori cerute echivalente (der
Eνd, pornind de la valorile minime(der
äquivalente Forderungswert) pentru
Mindestwert) pentru Eν2 (conform ZTVE- St.B). Acestea nu sunt încă
general valabile, dar ar trebui însă să fie aplicate de comun acord şi general
(fig. 2.48).
 - 104 -

Fig. 2.48 Valori echivalente cerute (der äquivalente Forderungswert)

pentru capacitatea portantă(die Tragfähigkeit)

În ceea ce priveşte “controlul dinamic al capacităţii portante (die dynamische

Tragfähigkeitsprüfung) cu ajutorul aparatului uşor cu greutate în cădere (der
leichte Fallgewichtsgerät)” se poate concluziona:
- Prin aceasta metodă de control există la dispoziţie o metoda foarte raţională
şi performantă.
- De asemenea, se pot realiza, în interesul evaluării statistice(die statistische
Auswertung), mult mai multe controale la intervale mai reduse.
- Metoda de control este aptă în special pentru supravegherea proprie(die
Eigenüberwachung) ce trebuie să insoteasca lucrările de construcţie.
- Încărcarea dinamică prin impulsuri (die dynamische Stoβbelastung) este
apropiată de realitate, motiv pentru care valorile Eνd (Evd-Wert) ar putea fi
mai corespunzătoare pentru comportarea reală (das reale Verhalten) a
construcţiei sub încărcarea din circulaţie (die Verkehrsbelastung).
- Metoda îşi va câstiga deplina importanţă abia atunci când nu va mai trebui
să se meargă pe calea ocolită a corelărilor, ci, se vor recunoaşte valorile
minime de sine stătătoare (der eigenstandige Mindestwert).
Însă, în acest sens, trebuie să se facă în continuare alte cercetări.

2.4.3.5. Controlul dinamic al compactării pe întreaga suprafaţă

Până în prezent, toate metodele de control tratate (das behandelte Prüfverfahren)
au două lipsuri hotărâtoare(der entscheidende Mangel). Pe de o parte, se cercetează
doar probe prin sondaj(die Stichprobe), luate în totalitate (die Gesamtheit) mai mult sau
mai puţin întâmplător.
Pe de altă parte, procesul de control (der Prüfvorgang) este separat în timp de
procesul de producţie (der Produktionsvorgang). În cazul nostru, această separare
constă în faptul că procesul de control (der Prüfvorgang) are loc după compactare (die
Verdichtung) sau în timpul unei întreruperi(die Unterbrechung) în procesul de
compactare. Controlul (die Prüfung) este întotdeauna o intervenţie(ein Eingriff) în
regimul de producţie (das Produktionsregime). Remedierile(die Korrektur), cum sunt
compactările suplimentare(recompactările) (die Nachverdichtung), pot fi făcute abia după
evaluarea controalelor(die Auswertung der Prüfungen).
 - 105 -

Aceste lipsuri(der Mangel) dispar în cazul “Controlului dinamaic al compactării

pe întreaga suprafaţă” FDVK(FDVK = Flachendeckenden dynamischen Verdich-
tungskontrolle).
Principiul de măsurare (Das Meβprinzip) este următorul:
Aparatul de compactat (das Verdichtungsgerät) (cilindru vibrator (die
Vibrationswalze)) se echipează cu un dispozitiv de înregistrare a vibraţiilor (der
Schwingungsaufnemer), ce se fixează pe axul cilindrului(compresorului, ruloului) (die
Walze). Dispozitivul de înregistrare a vibraţiilor (der Schwingungsaufnemer) preia
parametrii (amplitudinea(die Amplitude), frecvenţa(die Frequenz)) vibraţiilor masinii de
compactat (die Schwingungen der Verdichtungsmaschine) în timpul procesului de
compactare (der Verdichtungsvorgang) şi transmite aceşti parametri(amplitudinea(die
Amplitude), frecvenţa(die Frequenz)) unei unitaţi de calcul(die Rechnereinheit).
Înainte de începerea lucrărilor de compactare(die Verdichtungsarbeit) se execută
şi se compactează o porţiune de testare (der Testabschnitt) exact în aceleaşi condiţii
(care se referă la: pământ(der Erdstoff), conţinut de apă(der Wassergehalt), teren de
bază(der Untergrund)).
Calitatea pe porţiunea de testare(der Testabschnitt) este verificată prin metodele
obişnuite cum sunt controlul densităţii(die Dichteprüfung) sau controlul capacităţii
portante (die Tragfähigkeitsprüfung). Apoi se înregistrează caracteristica vibraţiei (die
Schwingungscharakteristik) pentru acestă platformă – probată ca fiind suficient
compactată - şi caracteristica vibraţiei (die Schwingungscharakteristik) se memorează
în calculator(der Rechner) ca valoare de referinţă(der Bezugswert). Sistemul care
vibrează(das Schwingungssystem) alcătuit din maşină şi mediul situat sub maşină este
astfel aproximativ etalonat.
La compactarea propriuzisă (das produzierendeVerdichten), caracteristica
vibraţiei (die Schwingungscharakteristik) se modifică cu fiecare trecere(der Übergang),
apropiindu-se de valoarea de referinţă(der Bezugswert). Calculatorul (der Rechner)
compară permanent parametrii ce i-au fost transmişi (der übermittelte Parameter) pentru
comportarea curentă la vibraţii(das aktuelle Schwingungsverhalten), cu cei pe care i-a
memorat ca valoari de referinţă(der Bezugswert).
Dacă ambii parametrii, în cadrul unor anumite condiţii de ]ntrerupere (die
Abbruchbedingung), sunt identici, calculatorul(der Rechner) îl informează pe operator că
scopul compactării (das Verdichtungsziel) este atins.
Această metodă de control (die Prüfmethode) are bineînţeles avantaje
convingătoare:
- Controlul (die Prüfung) nu se mai face prin sondaj (stichprobenhaft), ci, controlul
(die Prüfung) se face pe întreaga suprafaţă(flächendeckend).
- Metodă de control (die Prüfmethode) este asociată producţiei
(produktionsbegleitend), rezultatele (das Ergebnis) fiind imediat puse la dispoziţie
(die Verfügung) pentru a dirija procesul de producţie (der Produktionsprozeβ).
- Prin controale(die Prüfung) nu se produc nici-un fel de întreruperi(die
Unterbrechung) în producţie(die Fertigung).
- Este nerestrictiv performantă.
- Controlul comportării dinamice pe întreaga suprafaţă reprezintă
autosupravegherea(die Eigenüberwachung) ideală. Înregistrările măsurătorilor
pot fi considerate ca certificate de calitate.

Metoda trebuie să fie perfecţionată

Cu toate acestea, metoda are şi limite:
- Etalonarea (die Eichung) este relativ costisitoare şi rentează doar dacă lotul
de construcţie (das Baulos) este corespunzător de mare.
 - 106 -

- Metoda (das Verfahren) este aptă numai pentru compactările de suprafaţă(die

Flächenverdichtung); umpluturile (die Hinterfüllung) sau compactările şanţurilor
nu pot fi controlate în felul acesta.
- Măsurătorile sunt sigure şi elocvente dacă există aceleaşi condiţii pe
întreaga suprafaţă. Aceste condiţii trebuie să corespundă condiţiilor de
calibrare.

2.4.3.6. Strategia de control a ETVE-StB 94 – Explicaţii şi

observaţii
Ar mai trebui discutate două probleme ce se pun mereu în legătură cu
controlul calităţii în construcţiile terasiere (das Erdbauwerk).

Primul grup de probleme(der Problemkreis) este reprezentat de

valoarea testelor asupra densităţii(die Dichteprüfungen) şi de valoarea testelor asupra
capacităţii portante (die Tragfähigkeitsprüfungen)
Infrastructura unei căi de comunicaţie (der Verkehrsweg) este de bună calitate
(die gute Qualität), dacă:
- este compactă ( = dicht ist), adică dacă este puţin poroasă(wenig Porenraum),
- are portanţă(tragfähig ist), adică dacă se deformează numai puţin sub
încărcare (die Belastung),
- aceste însuşiri bune (die gute Eigenschaft) se menţin în timp.

De aceea, în ZTVE-StB 94 se cer următoarele trei verificări de calitate (der

Gütenachweis) ale terenului de bază(der Untergrund) şi ale umpluturii de deasupra
terenului de bază(din infrastructura căii) (der Unterbau):
- Verificarea densităţii(Nachweis der Dichte) prin gradul de compactare
Dpr (der Verdichtungsgrad). Verificarea densităţii(die Dichte) este verificarea
propriu-zisă (der eigentliche Nachweis); această verificare este dominantă
(fundamentală, hotărâtoare, specifică, care domină) şi, pentru toate
pământurile, elocventă(plină de înţeles).
- Verificarea capacităţii portante (der Nachweis der Tragfähigkeit) prin
modulele de deformaţie Eν (der Verformungsmodul). Deseori, verificarea
capacităţii portante (der Nachweis der Tragfähigkeit) este considerată ca o
verificare indirectă a densităţii(der indirekte Dichtenachweis), totuşi,
verificarea capacităţii portante (der Nachweis der Tragfähigkeit) este un test
de sine statător(independent) şi complet.
- Pentru pământuri coezive, verificarea suplimentară ca porozitatea
să nu fie mai mare de 12%, ceea ce se poate afla din informaţiile de
controlul densităţii (die Dichteprüfung).

Pentru straturile necoezive(die nichtbindige Konstruktionsschicht) şi pentru

terenul de bază necoeziv(der nichtbindige Untergrund) există corelaţii sigure(die
zuverlässige Korrelation) între gradul de compactare (der Verdichtungsgrad) şi modulul de
deformaţie (der Verformungsmodul). În ZTVE sunt formulate valorile minime (der
Mindestwert) pentru ambii parametrii. Valorile minime (der Mindestwert) trebuie să fie
considerate ca echivalente (ca având aceeaşi valoare);de aici rezultă că, în cazul
platformei care mărgineşte un pământ necoeziv, ambele teste (die Prüfung) au
acceaşi semnificaţie (au aceiaşi putere de expresie).
 - 107 -
În cazul unui pământ coeziv (der Bindige Boden) sau în cazul straturilor
portante relativ subţiri din pământ coeziv (bindig unterlagerten relativ dünnen
Tragschichten), cercul de probleme densitate-capacitate portantă(der Problemkreis
Dichte - Tragfähigkeit) este, într-o oarecare măsură ( = ceva), mai complicat. Fig. 2.49
prezintă, ca exemplu, interdependenţele fundamentale(der grundsätzliche
Zusammenhang).
Un pământ coeziv este teren de bază(der Untergrund) al unei căi de
comunicatie(der Verkehrsweg), pentru aceasta el trebuie să fie compactat la Dpr >
97% şi la Eν2 > 45MN/mp.
În partea de sus a figurii este reprezentată curba Proctor a pământului coeziv.
Sunt marcate densităţile ce corespund gradelor de compactare de 100% (punctul 4),
97% (punctele 3 şi 5), 95% (punctele 2 şi 6) şi 93% (punctele 1 şi 7). În cazul
controlului densităţii (die Dichteprüfung), toate valorile densităţilor (der Dichtewert)
situate deasupra orizontalei care trece prin punctele 3 şi 5 ar fi o dovadă (ein Beleg)
pentru o calitate suficientă(die ausreichende Güte).
În partea de jos a figurii este reprezentată capacitatea portantă(die
Tragfähigkeit) (sau, în general, rezistenţa(die Festigkeit)) în funcţie de conţinul de
apă(der Wassergehalt).
În acest scop, s-au desenat o mulţime (die Schar) curbe, care în cazul fiecărei
densităţi constante (corespunzătoare procentelor de 100%, 97%, 95% şi 93%)
reprezintă influenţa conţinului de apă (der Einfluss des Wassergehaltes) asupra
capacităţii portante(die Tragfähigkeit). Potrivit experienţei, aceste curbe sunt funcţii
exponentiale; aceste curbe sunt reprezentate, pe figură, cu linii intrerupte subţiri.
În consecinţă, curba Proctor (die Proctorkurve) a fost practic transformată în
curba capacităţii portante (die Tragfähigkeitskurve). La fiecare punct de pe curba
densităţii (die Dichtekurve ≡ die Proctorkurve) (de la punctul 1 până la punctul 7) s-a
căutat punctul corespunzător 1’ până la punctul corespunzător 7’ de pe diagrama
capacităţii portante (das Tragfähigkeitsdiagramm). Prin legarea punctelor între ele
rezultă o curbă. Această curbă reprezintă capacităţile portante asociate (die
zugehörigeTragfähigkeit ) densităţilor (die Dichte) de pe curba Proctor (die Proctorkurve);
această curbă arată dependenţa(die Abhängigkeit) între capacitatea portantă(die
Tragfähigkeit) şi conţinutul de apă (der Wassergehalt).
Toate valorile Eν2 (Ev2-Werte) care sunt mai mari decât valoarea Eν2
necesară, arată capacitate portantă suficientă(die ausreichende Tragfähigkeit).
Dacă se cere totuşi densitate suficientă (die ausreichende Dichte) şi capacitate
portantă suficientă(die ausreichende Tragfähigkeit), atunci, pentru un pământ coeziv
compactat, apar în total cinci zone, în care, în fiecare caz , pot fi corespunzătoare
(potrivite) diferite verificări (die unterschiedliche Prüfung) (fig. 2.49):
Zona I - Pământul nu este nici compact, nici dens, Eν şi Dpr sunt
negative ( adică Eν < 45MN/mp şi Dpr < 97 %). Ambele metode de
măsurare (das Meβverfahren) sunt egal îndreptăţite.
Zona II - Pământul este compact ( = fest), dar nu suficient de dens( =
dicht), Eν pozitiv (adică, peste 45MN/mp), Dpr negativ(adică sub 97 %).
Măsurarea capacităţii portante (die Tragfähigkeitsmessung)
simulează calitate, deoarece în cazul absorbtiei de apă(die
Wasseraufnahme) în spaţiul poros existent (der vorhandene Porenraum)
din abundenţă(reichlich), capacitatea portantă (die Tragfähigkeit) ar
scădea extrem de mult. De aceea, conţinul de aer în pori este de
asemenea limitat(restricţionat) la 12%.
 - 108 -

Fig. 2.49 Capacitatea portantă(die Tragfähigkeit) şi gradul de compactare

(der Verdichtungsgrad) ale pământurilor coezive (der bindige Boden)
(Luftporen = pori umpluţi cu aer)
(Sättigungslinie = curba de saturaţie)
(Proktorkurve = curba Proktor) (bei = la)
(transformierte Proktorkurve = curba Procktor transformată)
 - 109-

Zona III - Pământul este compact şi dens ( = ist fest und dicht), Eν şi Dpr
pozitive( adică Eν > 45MN/mp şi Dpr > 97 %).
Ambele metode de măsurare au valoare egală(sunt egal
îndreptăţite).

Zona IV - Pământul este moale, dar dens ( = ist weich, aber dicht), Eν este
negativ( adică Eν < 45MN/mp), Dpr este pozitiv( adică, Dpr > 97 %)..
Măsurarea densităţii (die Dichtemessung) simulează calitate (die
Güte).

Zona V - Pământul este moale şi nu este dens ( = ist weich und nicht dicht),
Eν şi Dpr sunt negative ( adică Eν < 45MN/mp şi Dpr < 97 %).
Ambele metode de măsurare au valoare egală (sunt egal
îndreptăţite).

În urma acestor consideraţii apare cerinţa ca, la controlul calităţii (die

Qualitätsprüfung) pământurilor coezive(der bindige Boden) să se verifice atât
densitatea (die Dichte) cât şi capacitatea portantă(die Tragfähigkeit).

Al doilea cerc de probleme(der Problemkreis) este reprezentat de

evaluarea statistică (die statistische Auswertung) a rezultatelor verificărilor(das
Prüfergebnis).
Conform ZTVE-StB 94, verificările privind compactarea(die Verdichtungs
prüfung) şi verificările privind capacitatea portantă (die Tragfähigkeitsprüfung), care sunt
de fapt numai probe prin sondaj(die Stichprobe), trebuie evaluate statistic. Procentul
de 10% dintr-o serie de măsurători(die Messreihe) trebuie să corespundă
cerinţelor ZTVE.
Câteva observaţii(die Bemerkung) referitoare la principii(die Grundlage).
Elementele constituente ale unei populaţii statistice(die Grundgesamtheit), de
exemplu valorile unei serii de măsurători(die Messreihe), se deosebesc unele de
celelalte; valorile elementelor constituente sunt împrăştiate(sunt distribuite). Totuşi,
această împrăştiere(această distribuţie, această dispersare) nu este haotică, ci, urmează
anumite legi(die gewisse Gesetzmäßigkeit).
Distribuţia normală (die Normalverteilung) este una dintre distribuţiile
teoretice(die theoretische Verteilung) ce poate fi urmată de o mărire întâmplatoare(de o
variabilă aleatoare) (die Zufallsgröße).
În cazul unui număr infinit de mare de valori măsurate(der Messwert), acestea
ar corespunde funcţiei teoretice a densităţii de probabilitate(die theoretische
Dichtefunktion), aşa cum este reprezentată funcţia densităţii de probabilitate(die
Dichtefunktion) în fig. 2.50.
Parametrii unei densitaţii de probabilitate(die Dichtefunktion) sunt:
- speranţa matematică(valoare probabilă) (der Erwartungswert) „ μ “; la un
număr finit de măsurători „n“ , avem valoarea medie x :

1 n
x= ⋅ ∑ xi ,
n 1
 - 110 -
- abaterea standard „ σ “(die Standardabweichung); la un număr finit (die
endliche Zahl) de măsurători, avem abaterea standard „ s “:

1
( ).
2
s= ⋅ ∑ x − xi
n −1

Fig.2.50 Evaluare statistică (die Statistische Auswertung):

funcţia densităţii de probabilitate(die Dichtefunktion),
speramţă matematică(valoare probabilă) (der Erwartungswert),
abatere standard (die Standardabweichung) şi
10%-quantilă (10% - câtime)(10% dintre valorile numerice din
lista de valori măsurate sunt ≤ 10%-quantilă)

Abaterea standard (die Standardabweichung) caracterizează laţimea de

dispersie a fiecărui element în parte. Populaţia statistică (die Grundgesamtheit) cu
elemente ce sunt foarte asemănătoare între ele au o densitate de probabilitate (die
Dichtefunktion) abruptă; iar cele cu elemente ce se împrăştie mult au o densitate de
probabilitate (die Dichtefunktion) aplatizată.
10%-quantilă (sau 10%-Fraktil) (10% - câtime)(10% dintre valorile numerice din
lista de valori măsurate sunt ≤ 10%-quantilă) se numeşte valoarea sub care coboară
numai 10% din elementele populaţiei statistice(die Grundgesamtheit).
Când se cer verificări pe bază statistică, ZTVE se bazează pe această
repartiţia normală (die Normalverteilung).
Aceasta pune totuşi anumite condiţii.
Lotul de control(das Prüflos) trebuie să fie o secţiune relativ unitară, ce
reprezintă o populaţie statistică(die Grundgesamtheit).
Pe un lot de control (das Prüflos) se efectuează ”n” controale individuale (die
Einzelprüfungen) ca probe prin sondaj(die Stichprobe). Numărul minim se bazează pe
mărimea lotului de control(das Prüflos). Pentru o suprafaţă de control (die Prüffläche) de
2 2
până la 1000 m , numărul minim este n=4; cu fiecare alţi 500 m , numărul minim
creşte cu câte un control (die Prüfung).
 - 111 -

Din cele “n” valori măsurate (der Messwert) se stabileşte valoarea medie x (der
Mittelwert).
Apoi se calculează abaterea standard „s“ (die Standardabweichung).
Conform teoriei repartiţiei normale (die Normalverteilung) se consideră că 10%-
quantila Z a seriei de măsurători(die Meβreihe) este:

Z = x − k ⋅s ,
În această relaţie “k” este “un factor ipotetic”, care, în practica controalelor (die
Prüfpraxis) la construcţiile de pământ(das Erdbauwerk) se consideră constant k = 0,88.
Un lot de control (das Prüflos) este acceptat, adică şi-a dovedit calitatea şi deci
valoarea să utilă, dacă se realizează:

( )
Z = x − 0,88 ⋅ s ≥ valoarea cerută conform ZTVE.

(die Meβreihe = seria de măsurători)

(Prüflos angenommen! = Lot de control acceptat!)
(Statistiche Auswertung = Evaluare statistică)

(idealizierte Verteilung = distribuţia idealizată)

 - 112 -

(die Meβreihe = seria de măsurători)

(Prüflos abgelehnt! = Lot de control respins(refuzat)!)

(Statistiche Auswertung = Evaluare statistică)

Fig. 2.51 Exemplu al unei evaluări statistice (die statistische Auswertung)

(erf.Ev= valoarea Ev necesară)
(idealizierte Verteilung = distribuţia idealizată)

Exemplul prezentat în fig.2.51 explica operaţiile pentru controlul statistic al

calităţii (die statistische Gütekontrolle) atrăgând în acelaşi timp atenţia asupra unei
probleme.
Pentru o platforma de pământ (das Erdplanum) care mărgineşte un pământ
coeziv, calitatea trebuie să se verifice prin măsurători de capacitate portantă(die
Tragfähigkeitsmessung). Valoarea necesară(erf.) este:

erfEv = 45MN/m2.
Comparăm două serii de măsurători, cu câte 7 valori.
Seriile de măsurători 1 şi 2 coincid pe deplin la 6 din valorile măsurate, numai
2
ultima este, la a doua serie de măsurători, cu mult mai mare (85MN/m în loc de 50
MN/m2). Evaluările statistice aduc un rezultat uluitor: seria 1 de măsurători este
acceptată, seria 2 este respinsă.
Singura valoare foarte mare (“dezertorul”) ridică valoarea medie, dar chiar şi
dispersia. Întreaga serie de măsurători capată astfel o siguranţă mai redusă.
Trebuie controlat în permanenţă dacă anumite valori măsurate fac parte din
populaţia statistică (die Grundgesamtheit). Valorile măsurate prea mari pot să facă
inutilă o serie de măsurători(die Messreihe) şi trebuie să fie respinse.

-- // --