Prof. Înv. primar TISMĂNAR DESANCA Prof. Înv.

primar TURCIN GEORGETA

ABILITĂŢI PRACTICE
Clasele I şi a II-a

ISBN 978-606-577-282-3

Editura Sfântul Ierarh Nicolae

2011

Referent ştiinţific,
înv. grad didactic I Stanoievici Mărioara
 ARGUMENT

Lucrarea de faţă a apărut ca o necesitate pentru colegii mai tineri, dar nu

numai.

Ea pune la dispoziţie un set de lucrări ilustrate, proiecte de lecţii , modele

cu etapele de realizare.

Se doreşte să fie o lucrare funcţionala, care să satisfacă cerinţele imediate

ale învăţătorilor, fără a avea pretenţia că răspunde tuturor exigenţelor.

Este un suport de idei, care, trecut prin filtrul propriei personalităţi, poate
realiza finalităţile acestui obiect de învăţământ.

Înv. Stanoievici Mărioara

 O privire retrospectivă asupra disciplinei „abilităţi practice”

O privire retrospectivă de-a lungul anilor ne permite să constatăm

evoluţia în timp a disciplinei „abilităţi practice”. Mulţi ani disciplina a fost
cunoscută sub denumirea de „îndeletniciri practice/lucru manual”şi constituia”
activitatea principală în cadrul căreia elevii fac primii paşi în direcţia pregătirii
lor pentru a participa mai târziu la munca productivă”
Analiză sumară a programelor de lucru manual din trecut duce la
constatarea că lucrările recomandate aveau un accentuat caracter utilitar, ceea ce
a condus, de multe ori, la depăşirea posibilităţile elevilor, mai ales în privinţa
programei pentru fete.
În anii următori, predarea lucrului manual dobândeşte noi dimensiuni, în
sensul că această disciplină nu mai este considerată o „dexteritate” ci constituie
un obiect de învăţământ de sine stătător (Ion Şerdean şi Florian Diţuleasa,
Metodica predării lucrului manual, 1967).
Dar cerinţele societăţii româneşti, în continuă schimbare, au determinat o
nouă abordare a obiectului, în sensul redefinirii disciplinei „Lucru manual”, în
scopul formării aptitudinilor şi deprinderilor creativ-aplicative şi estetice. De
aceea, în Curriculum şcolar pentru clasele I-IV, (Programa analitică, 1995)
Lucru manual este integrat în sfera educaţiei artistice, alături de educaţia
plastică şi cea muzicală.
Noul curriculum plasează obiectul, pe care-l redenumeşte
sugestiv”Abilităţi practice”, în aria” Tehnologii”, oferindu-i un număr mai mare
de ore, tocmai pentru a dezvolta acele abilităţi specifice obiectului, diferenţiat,
de la individ la individ. Se poate aprecia, pe bună dreptate, că alegerea
denumirii obiectului de învăţământ "Abilităţi practice" este cea mai potrivită,
deoarece, chiar prin denumire, acesta îşi defineşte obiectivul principal:
dezvoltarea abilităţilor practice, a deprinderilor de muncă atât de necesare
tuturor oamenilor şi pentru întreaga viaţă. Accentul se deplasează vizibil de la
„a cunoaşte „ diverse tehnici şi materiale de lucru, spre „a le utiliza” în vederea
formării şi exersării unor abilităţi practice.
Programele şcolare şi conţinuturile curriculare sunt atractive, elevii putând
învăţa şi exersa tehnici de lucru variate, iar prelucrarea cu răbdare şi imaginaţie
a unor materiale diverse (naturale sau refolosibile) permite obţinerea prin
diferite tehnici (conturare, decupare, îndoire, asamblare, lipire, decorare) a unor
obiecte decorative deosebite, rolul cadrului didactic fiind acela de a orienta
elevul spre obţinerea produsului finit.
Având în vedere faptul că realizarea obiectului finit la acest obiect presupune
consumarea unor materiale uneori costisitoare sau mai greu de folosit,
recomandăm folosirea unor materiale naturale sau refolosibile, ca de exemplu:
plante presate, seminţe uscate de forme şi culori diferite, pietricele, melcişori,
scoici, resturi de hârtie, material textil, fire textile, hârtie de toate felurile, cutii
de suc, lemn de creion, rumeguş etc.
Pentru a lucra cu aceste materiale este necesară cunoaşterea celor mai
importante însuşiri/proprietăţi ale acestora şi a tehnicilor de lucru.
Faptul că, în asemenea activităţi, elevii vin în contact cu bogăţia de forme şi
culori a obiectelor pe care le execută contribuie la educare gustului pentru
frumos şi face ca ei să nu devină simpli admiratori pasivi ai acestuia, ci să aibă o
atitudine creatoare.
 1.Metode de învăţământ folosite la orele de abilităţi practice

Abilităţile practice nu se îndepărtează de metodele clasice de învăţare, dat fiind

că, prin acest obiect trebuie dezvoltate, în primul rând, deprinderile utilizând
imaginaţia şi creativitatea ca instrumente de activizare şi conştientizare a
procesului muncii, având în vedere caracterul practic-aplicativ al disciplinei.
Astfel, pornind de la conversaţie, baza oricărui dialog, urmată de explicaţie şi
demonstraţie, elevul reuşeşte prin exerciţiu (metoda principală de formare şi
dezvoltare a deprinderilor) să atingă obiectivul propus.
Demonstraţia este metoda care influenţează fără nici o îndoială realizarea unei
lucrări sau a unui obiect. Ea se materializează în prezentarea etapelor de lucru care
trebuie realizate de învăţător în faţa elevilor. Aceştia văd obţinerea obiectului, în
câteva minute, iar lucrul practic al învăţătorului stârneşte interesul elevilor care văd
abilităţile dascălui ( îndemânarea,imaginaţia şi creativitatea ).
Explicaţia deţine rolul important în transmiterea mesajului către elevi, a
informaţiilor fără de care demonstrarea nu îşi realizează obiectivele şi nu este
eficientă. Cuvântulare rulul său în comunicarea cu semenii, în transmiterea
mesajului către aceştia , a informaţiilor, a ezplicaţiilor, a lămuririlor. În legătură cu
această metodă, trebuie avut în vedere că explicaţia nu trebuie să fie lungă, ci cât
mai simplă, clară, pe înţelesul micilor şcolari pentru ca aceştia să înţeleagă cu
uşurinţă etapele şi modul de lucru.Această metodă nu poate fi despărţită la abilităţi
practice de demonstraţie decât teoretic, privite ca metode de învăţământ.
Conversaţia, ca metodă de învăţământ, completează cele două metode mai sus
prezentate. Ea se bazează pe dialog şi ne ajută să ne dăm seama dacă explicaţiile au
fost înţelese, dacă etapele şi tehnica de lucru au fost însuşite, iar elevii ştiu ce, de
ce şi cum să lucreze.
Exerciţiul este metoda care, în cadrul orelor de "Abilităţi practice", deţine
ponderea cea mai mare şi antrenează imaginaţia şi creativitatea. Această metodă şi
etapă în cadrul unei ore demonstrează eficienţa metodelor anterior prezentate,
precum şi calităţile didactice ale învăţătorului, care are sarcina de a supraveghea
atent modul de lucru, de a ajuta elevii care au nevoie, de a încuraja şi aprecia
lucrările acestora.
Dezvoltarea şi însuşirea corectă a abilităţilor practice la şcolarul mic, a
reprezentat şi reprezintă dintotdeauna o preocupare sistematică a învăţătorului.
Elevul, care este un adult în devenire, trebuie să-ţi formeze şi dezvolte
deprinderi practice de lucru, care, în timp, vor deveni abilităţi.
În cadrul lecţiei de abilităţi practice, etapa feed-back-ului este de lungă
durată, timp în care se realizează obiectul (lucrarea) şi se obţine astfel
performanţa.În această etapă , elevii exersează, operează practic, folosesc
instrumentele de lucru,decupează, motolesc hârtia, lipesc,modelează plastilina,
împletesc, cos,ş.a.În acest timp , dascălul îi supraveghează, îi ajută pe cei care se
descurcă mai greu, îi încurajează şi îi apreciază, apreciind lucrările realizate.
 1. Activităţi cu materiale din natură

Începem cu primul conţinut din programă.Aceasta se referă la lucrări din

materiale colectate din natură.Cele mai des întâlnite sunt frunzele şi
seminţele,materiale excelente pentru realizarea unor planşe artistice , a unor colaje
cu efect plastic şi educativ deosebit.
Pentru a lucra cu aceste materiale este necesară cunoaşterea celor mai
importante însuşiri/proprietăţi ale acestora şi a tehnicilor de lucru.
Plantele presate şi seminţele sunt la îndemâna oricui şi nu costă, de aceea ele
pot fi utilizate pentru realizarea unor planşe artistice, a unor colaje cu scop
educativ deosebit.
În colectarea frunzelor şi petalelor, o importanţă deosebită o are păstrarea cât
mai bună a formei şi culorilor naturale, de aceea este bine să le presăm astfel:
frunzele şi petalele se aşază la o anumită distanţă una de alta pe o sugativă (sau
ziar) şi se acoperă cu o altă sugativă sau ziar, iar deasupra lor se pun greutăţi.
Plantele se controlează după o zi, două şi se schimbă ziarele umede. După ce s-au
uscat, frunzele şi petalele se aşază în cutii, după mărime şi formă.
Seminţele de orice fel, trebuie mai întâi alese, spălate şi uscate pentru a putea fi
folosite în lecţiile de abilităţi practice. Prin forma şi simetria lor, seminţele de
dovleac, pepene pot deveni petale excelente pentru realizarea florilor care ulterior
pot fi colorate.
Cele mai frumoase planşe cu frunze se fac toamna şi primăvara, când
arămiul,roşul,galbenul verdele crud sau închis dau nuanţe plăcute compoziţiilor.
Pentru a putea fi utilizate , e bine ca frunzele să fie uscate ( presate), tehnica
realizării planşelor fiind lipirea,combinată cu elemente de educaţie plastică.
Paiele de grâu, orz, ovăz,chiar şi chibrituri, dacă sunt folosite cu imaginaţie pot
deveni materiale pentru realizarea diferitelor lucrări : flori, animale, case.Ele se
taie, apoi se lipesc cu aracet, pe modelul dinainte desenat.
Modele de lucrări din materiale din natură
Modele de lucrări din chibrituri
 2.Activităţi cu materiale sintetice

Hârtia este un material accesibil oricui. Ea poate fi refolosită (resturi de la

decupare),constituind un material didactic puţin costisitor. În cadrul lucrărilor se
pot utiliza mai multe feluri de hârtie (de scris, de desen, glacé, creponată, coală
xerox colorată), iar prelucrarea ei presupune decupări, îndoiri, mototoliri sau
rupere liberă.
Mototolirea înseamnă realizarea, mai întâi, a unor biluţe de hârtie care vor fi
aplicate pe planşe desenate. Culorile şi mărimile acestora, precum şi combinarea
lor pe planşă depind de imaginaţia şi de personalitatea fiecărui copil.
Prin ruperea hârtiei se obţine colajul, procedeu care constă în lipirea pe acelaşi
suport a unor elemente în vederea relizării unui efect de ansamblu, de natură
estetică. Ruperea se face direct, spontan, fără a fi schiţat cu creionul vreun desen
sau altă imagine, după care se lipesc pe planşa suport.
Prin îndoirea hârtiei, tehnica Origami, pot fi create figuri minunate. Cu puţină
răbdare şi concentrare, se pot obţine, din hârtie, prin plisare, figuri perfecte.
Iată şi câteva sfaturi pentru obţinerea lucrărilor prin tehnica Origami:
- se alege hârtia potrivită şi se taie forma corectă pentru figura dorită;
- toate îndoiturile şi pliurile trebuie să fie executate cu precizie pe o suprafaţă
netedă şi tare;
- toate etapele de lucru trebuie executate în ordinea indicată şi nici una neglijată;
- toate indicaţiile trebuie urmate atent şi exact
Resturile de materiale textile pot fi utilizate cu succes în cadrul orelor de abilităţi
practice.
Aplicate pe hârtie, cu ajutorul aracetului, ele pot fi decupate, apoi ordonate după
imaginaţia fiecăruia, în colaje deosebit de frumoase.
Firele textile constituie şi ele materiale necesare şi uşor de procurat deoarece, de
cele mai multe ori, ele sunt materiale refolosibile sau resturi de materiale folosite
în casă.
Din fire textile se pot face diferite lucrări (ciucuri,fetiţa, băiatul ,omul de
zăpadă,etc.), acestea având o calitate comună:sunt uşor de modelat, prin modelare
înţelegând împletire,lipire,coasere,rulare,tăiere,aceste operaţii ucând la dezvoltarea
abilităţilor manuale, a deprinderilor de utilizare a unor instrumente, a imaginaţiei şi
a creativităţii elevilor.
Textilele (pânză,resturi materiale) sunt resurse uşor de utilizat pentru orele de
abilităţi practice.Ele pot fi decupate, apoi ordonate ,conform imaginaţiei fiecărui
elev ,prin lipirea pe hârtie , cu aracet, pentru a obţine colaje deosebit e frumoase.
Modele de lucrări din hârtie
 Coiful

Etapele de lucru ( sunt prezentate practic în paginile următoare):

1. Se ia o bucată de hârtie de formă deptunghiulară şi se îndoie în două , pe

mijloc ;
2. Se îndoie colţurile spre mijloc ;
3. Se întorc marginile de jos;
4. Se întorc şi lipesc colţurile întoarse de la marginile de jos.

Paharul

Etapele de lucru ( sunt prezentate practic în paginile următoare):

1. Se ia o bucată de hârtie de formă pătrată şi se îndoie în două , pe mijloc,

unindu-se două colţuri opuse;
2. Se pune cu colţurile în sus şi se îndoie un colţ;
3. Se întoarce pe partea cealaltă şi se îndoaie şi celalalt colţ;
4. Se întorce colţul de sus peste cel îndoit ;
5. Se întoarce pe partea cealaltă şi se îndoaie şi celalalt colţ.

Bărcuţa

Etapele de lucru ( sunt prezentate practic în paginile următoare):

1. Se ia o bucată de hârtie de formă deptunghiulară şi se îndoie în două , pe

mijloc ;
2. Se îndoie colţurile spre mijloc ;
3. Se întorc marginile de jos;
4. Se întorc colţurile întoarse de la marginile de jos;
5. Se unesc colţurile opuse;
6. Se întorc în jos colţurile de sus, pe ambele părţi;
7. Se repetă paşii 5 şi 6
8. Se trage de colţurile din mijloc şi se obţine bărcuţa.
Ghiocelul, fructele, florile sunt mai simplu de făcut; se decupează după şablon şi se
lipesc. Se pot face multe astfel de lucrări.
 COLAJ -“Tablou de Paşte”.

Pentru realizarea tabloului .aveţi nevoie de hârtie colorată, lipici, aţa albă din
bumbac şi foarfecă.

Împachetaţi o coala albă de hârtie, desenaţi corpul iepuraşului şi decupaţi.

Conturaţi cu creionul si urechile iepuraşului. Din nou împachetaţi hârtia în mai
multe părţi şi decupaţi. Lipiţi din hârtie colorată verde pajiştea, apoi montaţi
iepuraşii. Coloraţi cu roz în interior urechile iepuraşilor si desenaţi-le un botişor.
Ornaţi pajiştea cum vă face plăcere cu floricele şi ouă de Pasşe din hârtie colorată.
Dupa ce aţi terminat cu toate lipiturile, tăiaţi fire de bumbac alb, înfăşuraţi-le pe
rând pe deget şi lipiţi-le pe corpul iepuraşului. Ochişorii sunt realizaţi din firicele
de aţa neagră, răsucite între degete. Tabloul este gata!

Sugestie: Această lucrare poate fi realizată în grup. Dacă alegeţi această variantă ,
optaţi pentru o planşă de lucru mai mare. Rezultatul va fi remarcabil pentru că veţi
obţine o imagine mai largă, cu mai mulţi iepuraşi, flori colorate, ouă de Paşte
ornate din imaginaţia copiilor sau oricare alte simboluri ale primăverii sau Paştelui
doriţi să expuneţi în tablou.
 Măşti lucrate manual

Găsim o ofertă variata de măşti cu imagini ale animalelor, dar credem că măştile
lucrate manual ne aduc mai multă satisfacţie şi, poate uneori, sunt mai reuşite decat
cele oferite . Aceste măşti le puteţi folosi cu diferite ocazii. De multe ori avem
nevoie de ele la serbări sau petreceri ale copiilor.

Pentru realizarea lor aveţi nevoie de carton colorat, foi gumate, hârtie creponată
pentru mustăţi, lipici, foarfecă.

Mai jos aveti şabloanele şi alte imagini ale aceloraşi măşti.

Şablon mască iepure
Şablon mască puişor
 Şablon mască de iepuraş

Ar fi foarte multe modele de prezentat , dar ne-am oprit doar la unele dintre
ele pe care le-am realizat la clasă şi care am considerat că sunt uşoare şi la
îndemâna oricui de realizat. Acestea nu necesită materiale sau abilităţi deosebite.
 Evaluarea la orele de abilităţi practice

Evaluarea este o component importantă a actului didactic, ea exprimând ,

prin aprecieri verbale sau calificative , valoarea lucrărilor realizate de elevi , dar
şi gradul de însuşire a tehnicilor de lucru şi a modului de operare cu acestea,
precum şi a abilităţilor practice însuşite şi dezvoltate de fiecare elev.
Elevul este evaluat prin lcrarea practică, aceasta concretizând capacitatea de a
aplica cunoştinţele teoretice şi tehnicile de lucru utilizate.
Această evaluare se face frecvent la sfârşitul lecţiei , când învăţătorul face
aprecieri asupra lucrărilor, lăsând copii să motiveze aceste aprecieri,făcute şi de
ei.Acestea se fac pe baza unor criterii precum:respectarea temei, combinarea
culorilor,aşezarea pe planşă, respectarea conturului, acurateţea, ş.a. Aprecierile
(calificativele) se consemnează în caietul învăţătorului, urmând ca pe baza mai
multor evaluări de acest tip, să se stabilească calificativele consemnate în
catalog.
O altă metodă de evaluare , foarte bună şi foarte apreciată, sunt expozişiile.
Acestea pot fii temporare ( care se împrospătează periodic), permanente şi chiar
individuale ( când sunt copii cu abilităţi deosebite).
Ca şi la celelalte materii, pentru o evaluare obiectivă, au fost elaboraţi
descriptorii de performanţă de valoare naţională.
Trebuie menţionat faptul că toate obiectele confecţionate de eleviau o
utilitate evident, fie că sunt utilizate ca simple jucării, fie mijloace de
învăţământ necesare în unele lecţii, fie ca obiecte cu utilitate mai largă:
mărţişoare, măşti,felicitări,împletituri, diferite figurine etc.
Dând o întrebuinţare lucrurilor realizate de copii, le trezim acestora interesul
pentru aceste activităţi.Îndemânarea,perseverenţa, migala,gustul estetic,spiritual
creator,bucuria de a îmbina culori, de a finisa lucrări, disciplina şi spiritual de
echipă ,ordinea sunt calităţi pe care copii le câştigă şi dezvoltă făcând lucruri
utile,îi învăţăm să muncească.
Şi încheiem cu frumoasele cuvinte ale lui Geoege Enescu:
,,Pentru mine,viaţa fără muncă nu-şi are raţiunea.Mulţumirea mea cea mai
mare, singura mulţumire adevărată, este munca, lucrul.”
PROGRAME ŞCOLARE REVIZUITE PENTRU CLASELE I – A II-A

ABILITĂŢI PRACTICE

Aprobat prin Ordin al Ministrului Nr. 4686 / 05.08.2003

Bucureşti, 2003
 I. OBIECTIVE CADRU

1. Cunoaşterea şi utilizarea unor tehnici de lucru cu diverse materiale

şi ustensile
2. Proiectarea, confecţionarea şi evaluarea unor produse simple
3. Dezvoltarea capacităţii de cooperare în scopul realizării unui produs
4. Dezvoltarea simţului practic – gospodăresc şi estetic
 CLASA I
A. OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE
ÎNVĂŢARE
1. Cunoaşterea şi utilizarea unor tehnici de lucru cu diverse materiale şi
ustensile
Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare
La sfârşitul clasei I elevul Pe parcursul clasei I se recomandă următoarele
va fi capabil: activităţi:
1.1. să observe caracteristici  observaţii dirijate în cadrul excursiilor
ale unor materiale din organizate în apropierea şcolii, în parcuri,
natură şi ale celor păduri;
sintetice (forme, culori,  exerciţii-joc de alegere a plastilinei, a hârtiei
dimensiuni) dintr-un grup de materiale date;
 demonstraţii privind caracteristicile diferitelor
sortimente de hârtie etc.;
 exerciţii de grupare a materialelor după
caracteristicile dorite de elevi (formă, mărime,
culoare, duritate, grosime, maleabilitate) etc.
1.2. să recunoască şi să  jocuri didactice organizate în natură sau în
utilizeze clasă;
operaţii simple de lucru  exerciţii-joc de modelare a plastilinei în forme
cu materiale din natură şi simple;
sintetice  confecţionare de obiecte din hârtie;
 joc de rol: activităţi specifice dintr-o
gospodărie (urbană sau rurală) etc.;
 exerciţii de realizare a unor jucării, machete
care au la bază tehnici de asamblare a unor
materiale etc.
1.3. să recunoască  exerciţii de recunoaştere a instrumentelor şi a
instrumente specifice obiectelor specifice interiorului unei locuinţe
prelucrării materialelor etc.
din natură şi a
materialelor sintetice
2. Proiectarea, confecţionarea şi evaluarea unor produse simple
Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare
La sfârşitul clasei I elevul Pe parcursul clasei I se recomandă următoarele
va fi capabil: activităţi:
2.1. să observe caracteristici  observarea unor compoziţii sau jucării;
ale unor modele date
2.2. să descopere etapele  jocuri de descoperire a etapelor de realizare a
realizării unor produse unor obiecte similare ca tehnică de execuţie şi
simple din diferite mod de realizare;
materiale  activităţi practice de realizare a unor obiecte
noi, care pornesc de la un obiect realizat
anterior;
*2. să aplice tehnicile de  activităţi practice de realizare a unor
3. lucru învăţate, în compoziţii combinate.
realizarea unor
compoziţii combinate
3. Dezvoltarea capacităţii de cooperare în scopul realizării unui produs
Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare
La sfârşitul clasei I elevul Pe parcursul clasei I se recomandă următoarele
va fi capabil: activităţi:
3.1. să participe, în grupuri de  activităţi în grup de realizare a componentelor
lucru, la realizarea unui produs simplu;
componentelor unui
produs simplu
3.2. să verbalizeze acţiunile  lucru în grup, jocuri didactice, dramatizări,
desfăşurate în timpul teatru de păpuşi.
jocului

4. Dezvoltarea simţului practic – gospodăresc şi estetic

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare
La sfârşitul clasei I elevul Pe parcursul clasei I se recomandă următoarele
va fi capabil: activităţi:
4.1. să identifice modalităţi de  conversaţii despre posibile utilizări ale
folosire a produselor produselor realizate individual sau în grup;
executate
4.2 să dovedească  activităţi de realizare a unor produse
achiziţionarea unor gospodăreşti simple (sandvişuri, salate etc.);
competenţe şi atitudini  exerciţii de îngrijire a plantelor din preajmă;
igienice corecte şi a unor  observarea şi discutarea unor comportamente
deprinderi practic- de igienă personală.
gospodăreşti

B. CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII
1. Activităţi cu materiale din natură
 Observare, identificare, clasificare a materialelor.
 Achiziţionare (colectare).
 Pregătire (presare, uscare, curăţare, spălare).
 Sortare după diferite criterii (formă, mărime, culoare etc.).
  Tehnici de lucru: lipire, asamblare şi realizare a unor compoziţii simple,
asemănătoare cu cele din natură şi decorative.
Subiecte orientative: buchet de ghiocei, coş cu struguri, vază cu flori (petale,
frunze, seminţe); câmp cu flori (petale, frunze, seminţe); insecte (seminţe, coji
de seminţe, petale, frunze); ornamente pentru pomul de iarnă (conuri,
crenguţe de brad); felinarul (pepene sau dovleac); lănţişorul (tulpini de
păpădie).
2. Activităţi cu materiale sintetice
2.1. Plastilina
 Însuşiri, tehnici de modelare: elemente simple (bastonaşe, sfere, cuburi).
Subiecte orientative: bila şi combinaţii de bile (matematică - numeraţie);
şiragul de mărgele; bastonaşul; cercul (cifra 0 sau litera O); lanţul obişnuit
(din mai multe cercuri); zarurile; litere, cifre; fructe şi legume (mărul, para,
ridichea, ciuperca), scara, soldăţei, săniuţa, covrigul (răsucit, împletit).
2.2. Hârtia
 Îndoirea şi plierea.
Subiecte orientative: barca simplă; coiful; racheta; avionul; evantaiul;
armonica, batista; paharul; solniţa; corabia pescarului; vaporaşul.
 Îndoirea, plierea, tăierea sau ruperea liberă a hârtiei şi lipirea ei.
Subiecte orientative: peisaje-tablou - “Anotimpurile“; coperta de carte,
caiet; plicul; cordonul simplu (pentru Pomul de iarnă).
 Ruperea hârtiei pe contur şi lipirea ei.
Subiecte orientative: faţă de masă (milieul) din figuri geometrice; floricica
din şerveţele; batistuţa; frunze din hârtie.
 Colaje şi jucării simple.
Subiecte orientative: invitaţii; felicitări; tablouri pentru camera copiilor;
porumbelul; semnul de carte; mobila păpuşii (din cutii de chibrituri); figurine
pentru Pomul de iarnă.
 *Compoziţii; machete simple.
Subiecte orientative: furnicuţele (plastilină sau cocă, seminţe, beţişoare);
Modelino (cocă+fire); piese de şah (plastilină, beţe); Urechilă; Căsuţa;
Barza (hârtie, nucă, beţe de chibrituri, paie, plastilină); Greieraşul (hârtie,
ghindă, sârmă, crenguţă, plastilină); Melcul (cochilie de melc, crenguţă,
plastilină, hârtie); porumbelul, purceluşul, puişorul, pisicuţa, şarpele; răţuşte
pe lac (nuci, hârtie, plastilină); în ogradă (hârtie, boabe de fasole, ghindă,
dopuri, crenguţă, plastilină); în pădure (ghindă, sârmă, hârtie, crenguţe, coji
de nucă, plastilină); scene din poveşti: Ursul păcălit de vulpe; Punguţa cu doi
 bani (plastilină, hârtie, crenguţe, paie, dopuri, sârmă); Strada mea (carton,
plastilină, dopuri); căsuţa din beţe de chibrituri şi hârtie colorată; colaj -
scene din poveşti; iepuraşul, pisicuţa, lebedele (coajă de ou, hârtie, carton,
aţă); vas pentru flori (coji de ouă, hârtie, carton); păpuşile (carton, material
textil, coji de ouă); ornamente pentru pomul de iarnă: clopoţelul înaripat,
şiragul de clopoţei, coşuleţul (carton, hârtie colorată, alte materiale).
3. Tehnici specifice gospodăriei
 Pregătirea micului dejun: *prepararea sandvişului.
 Igiena corporală; igiena locuinţei.
 Utilizarea cheilor de la apartament (casă), a întrerupătoarelor electrice, a
telefonului.
 *Îngrijirea animalelor de casă sau de curte.
 CLASA A II-A
Abilităţi practice
A. OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE
ÎNVĂŢARE
1. Cunoaşterea şi utilizarea unor tehnici de lucru cu diverse materiale şi
ustensile
Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare

La sfârşitul clasei a II-a elevul Pe parcursul clasei a II-a se recomandă

va fi capabil: următoarele activităţi:
1.1. să identifice şi să clasifice  observaţii privind caracteristicile
materiale din natură şi materiale materialelor identificate;
sintetice în funcţie de
 exerciţii de alegere a mostrelor de fire
caracteristicile lor (lână, P.N.A., bumbac, mătase, sfoară)
dintr-un grup de materiale date;
1.2. să aplice tehnici de prelucrare a  exerciţii de aranjare a compoziţiilor
materialelor decorative:
a) simetric, b) asimetric;
 exerciţii de decupare după contur, lipire,
rupere;
 activităţi practice de realizare a unor
compoziţii şi jucării simple din fire;
1.3. să utilizeze ustensile şi  utilizarea şabloanelor;
instrumente adecvate prelucrării  activităţi de decupare;
unor materiale
*1. să aplice modalităţi de îngrijire  discuţii despre moduri de îngrijire a
4. a animalelor de casă sau de animalelor domestice.
curte
2. Proiectarea, confecţionarea şi evaluarea unor produse simple
Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare

2.1. să sesizeze diferenţele dintre  observare dirijată şi explicaţii pe mar-

diverse tipuri de compoziţii ginea unor compoziţii decorative
decorative simetrice;
2.2. să îmbine în mod adecvat  activităţi practice de realizare a unor
tehnicile de realizare a unor produse simple;
produse simple
2.3. să aprecieze intuitiv calitatea  exprimarea orală, în cuvinte simple, a
unor mate-riale folosite sau a unor opinii relative la produsele proprii
unui produs finit sau ale altora;
*2. să combine materialele şi  activităţi practice de realizare, a unor
4. tehnicile învăţate pentru compoziţii şi jucării, combinând materia-
obţinerea unor produse lele şi tehnicile învăţate.
complexe
3. Dezvoltarea capacităţii de cooperare în scopul realizării unui produs
Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare

3.1. să-şi exprime părerile despre  conversaţii, explicaţii vizând aplicarea

modul în care se poate realiza un ideilor personale în realizarea unor
produs dat sau o compoziţie compoziţii în grup;
3.2. să coopereze cu colegii dintr-o  realizarea unor produse în cadrul unei
echipă la realizarea unor produse echipe;
 conversaţii referitoare la produsele
realizate.
4. Dezvoltarea simţului practic
Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare
4.1. să descopere posibilităţi de  activităţi practice de realizare a
utilizare a diverselor materiale produselor, combinând materialele şi
tehnicile în funcţie de caracteristicile lor;
*4. să găsească variante de  analiza mai multor posibilităţi de
2. realizare a aceluiaşi produs, cu realizare a aceluiaşi produs, comparând
tehnici şi materiale diferite avantajele şi dezavantajele diferitelor
opţiuni.

B. CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII
1. Activităţi cu materiale din natură
 Grupare după diferite criterii (formă, mărime, culoare)
 Tehnici de lucru: decupare, lipire, vopsire, asamblare
Subiecte orientative: picături de soare (petale de gălbenele, frunze); garoafe;
buchet din grădină (petale de flori, frunze, seminţe); covor de flori (petale de
flori, frunze, seminţe); iepuraşul; pisica; mărul etc. (exerciţii de umplere a
unor contururi date cu seminţe, puf de plopi sau papură); fluierul (trestie sau
soc); coroniţa de flori (flori, tulpini subţiri şi rezistente); coliba de lemn
 (crenguţe subţiri şi groase); coliba de pietre (pietre de diferite mărimi şi
culori).
2. Activităţi cu materiale sintetice
2.1. Fire
 Însuşiri, tehnici de lucru: răsucire, împletire în 3, 4 sau 8, tăiere, lipire,
înnodare, şnuruire
Subiecte orientative: mărţişorul (aţă albă şi roşie); tabloul (fire de diverse
culori); ciucuri; noduri; cordoane pentru păpuşi; brăţara (fire împletite);
bentiţa pentru gât (şnur în 8); coarda; biciul; frânghia; plasa pentru minge.
2.2. Hârtia
 Trasarea după şablon, decuparea după conturul trasat şi lipirea
Subiecte orientative: cercul şi combinaţii de cercuri; chenare din figuri
geometrice; figuri simetrice; pomii; peştişorul din carton; cadranul de ceas;
colaje - scene din poveşti; ochelarii din carton cu steluţe, fluturi şi flori;
copacul "Palmă"; palma cu figuri de animale sau de oameni trişti şi veseli;
semaforul.
 Ruperea şi mototolirea hârtiei creponate
Subiecte orientative: mărgele din hârtie (colierul păpuşii); flori; ornamente
pentru pomul de iarnă.
 Ţeserea cu benzi de hârtie
Subiecte orientative: împletituri în două, trei sau patru benzi; plasa sau
sacoşa; ţesături din hârtie cu ajutorul trusei speciale; covoraşul.
 Confecţionarea unor jucării
Subiecte orientative: acordeonul; balaurul; clovnul; medalionul; pălăria;
tichia; cutia; ambalarea unui cadou; clasoare; căsuţa din poveste; moara de
vânt; sorcova.
 *Realizarea unor compoziţii combinate (din diverse materiale)
Subiecte orientative: colaje cu scene simple din povestiri, poveşti, poezii etc.,
din frunze, flori, seminţe; jucării din ghinde, castane, coji de nuci, talaş,
frunze, flori presate, crengi, hârtie: trenul cu vagoane, nave cosmice,
lampioane, acvariul etc.; podoabe pentru Crăciun (seminţe, fire de rafie,
carton); machete: Livada înflorită (plastilină, crenguţe uscate, floricele de
 porumb, sârmă); masca de carnaval (suport pânză groasă, resturi de fire,
piele, lipici); clovnul pe sticlă (sticlă plastic, fire pentru păr, mustăţi, barbă,
hârtie colorată, acuarele); sticla îmbrăcată (sticlă, şnur împletit în 4 sau 8,
ac, aţă); clama de păr ornată cu păpuşi din fire; paiaţa (hârtie, carton, aţă,
sârmă); gondola; motive populare şi ornamente pentru diverse obiecte;
Lebăda fermecată (carton, staniol, aţă); Dansul micilor indieni (carton, pene,
piele, materiale textile); tablouri lucrate în mozaic din coji de ouă; rame
pentru tablouri (carton ondulat); Piticul Barbă-Cot (ou, pânză, hârtie).
3. Gospodărie
 Pregătirea micului dejun: prepararea unor sucuri naturale;
 Igiena îmbrăcămintei şi a încălţămintei;
 *Îngrijirea animalelor de casă şi curte.
 Planificare clasa I

PLANIFICARE CALENDARISTICĂ
Nr. Ob.
crt. Unitatea de învăţare de Conţinuturi Nr. Săpt.
ref. ore
1.1 -colectarea materialelor din natură
1.2 -observare, identificare, clasificare 6
1. Activităţi cu 1.3 -pregătirea materialelor: curăţare,
materiale din natură 2.1 spălare, uscare, presare
3.1 -sortarea pe diferite criterii: Formă,
3.2 mărime, culoare
-tehnici de lucru: lipire, asamblare,
realizare de compoziţii simple
1.1 -observarea caracteristicilor hârtiei
1.2 -învăţarea tehnicilor de lucru : 7
2. Activităţi cu 2.1 îndoire, tăiere, pliere, rupere liberă
materiale sintetice : 2.2 a hârtiei şi lipire
hârtia -realizarea de produse simple
1.1 -învăţarea tehnicii ruperii hârtiei
3. Activităţi cu 1.2 după contur şi a lipirii ei 8
materiale sintetice : 2.1 -realizarea de produse simple,
hârtia 2.2 aplicând tehnica ruperii hârtiei după
3.1 contur
-realizare de colaje şi jucării simple
1.1 -folosirea unor tehnici combinate şi
4. Activităţi cu 2.1 a diferitelor materiale pentru 5
materiale diverse 3.1 realizarea unor
3.2 colaje şi jucării simple
4.1
1.1 -observarea caracteristicilor
5. Activităţi cu 1.2 plastilinei 5
materiale plastice : 2.1 -învăţarea unor tehnici de
plastilina 2.2 modelare : elemente simple,
3.1 asamblarea lor
 3.2 -realizarea unor produse simple din
4.1 plastilină
-realizarea unor produse din
plastilină în combinaţie cu alte
materiale
2.2 -aranjarea mesei pentru micul dejun
6. Tehnici specifice 3.3 -igiena corporală şi a locuinţei 2
gospodăriei 3.1 (discuţii)
Expoziţie 3.2 -igiena alimentaţiei : importanţa
4.1 consumului de legume, fructe,
produse lactate, etc
 PROIECTAREA UNITĂŢILOR DE ÎNVĂŢARE
Unitatea I: Activităţi cu materiale din natură
Nr. ore : 6 ore
Detalieri de conţinut
Prezentarea materialelor şi
ustensilelor
-cunoaşterea modului de
folosire a uneltelor şi
obiectelor necesare orei de
abilităţi
-norme de protecţie a muncii
Colectarea materialelor din
natură şi stabilirea
caracteristicilor acestora.
Tehnici de consevare şi
depozitare a materialelor
Învăţarea unor tehnici de
lucru-pregătire, lipire, vopsire,
asamblare
Nr Data
ore Activităţi de învăţare Evaluare Obs
1 -identificarea materialelor naturale şi
sintetice, sugestii de refolosire a lor
exemple-lucrări executate cu alte
generaţii de elevi
-recunoaşterea instrumentelor
folosite pentru prelucrarea diverselor
materiale ; enumerarea pericolelor
ce se pot ivi ; norme de protecţie a
muncii
1 -organizarea unei drumeţii în scopul Activitate
strângerii de materiale practică
-demonstrarea unor tehnici de Aprecieri
presare a florilor şi frunzelor (între verbale
ziare, sub greutăţi, între coli de Autoevalu
hârtie, cu fierul de călcat) are
-amenajarea unui colţ special pentru
depozitarea materialelor colectate
1 -observarea unor lucrări executate de
1 alţi copii
1 -exerciţiu-joc de asamblări de
compoziţii decorative Activitate
-activităţi practice de realizare a practică

Evaluare
Unitatea II: Activităţi cu materiale sintetice - Hârtia
Nr. ore : 7 ore
Detalieri de conţinut
Observarea caracteristicilor
diferitelor sortimente de
hârtie
Folosirea tehnicilor de
îndoire, pliere, lipire, tăiere
sau rupere liberă a hârtiei
unor compoziţii simple Aprecieri
-exerciţii de redare în cuvinte a verbale
acţiunilor desfăşurate şi a modului Autoevalu
de folosire a obiectelor obţinute are
« Chenar de frunze »
« Vaza cu flori »
« Felinarul »
1 « Câmp cu flori »-folosirea unor
tehnici de lucru învăţate în vederea
creării unui nou produs
Nr Data
ore Activităţi de învăţare Evaluare Obs
-exerciţii de observare a Activităţi
caracteristicilor hârtiei practice
-explicarea şi demonstrarea tehnicii Aprecieri
de îndoire, pliere, tăiere sau rupere verbale
-observarea dirijată a unor obiecte autoevalu
obţinute prin această tehnică are
-explicarea etapelor de realizare a
1 unor produse simple din hârtie
1 -descrierea etapelor de lucru
1 -exprimarea orală a opiniilor privind
 1 modul de realizare a lucrărilor
1 efectuate personal sau de colegi
1 -subiecte propuse :
1. Coiful şi barca simplă
2. Evantaiul, floarea cu 4 petale
3. Coperta de carte sau de caiet
4. Baloane colorate
5. Ornamente pentru pomul de iarnă
-lănţişorul simplu
-clopoţeii
Evaluare 1 -exerciţii practice de aplicare a Activitate
tehnicilor de lucru învăţate în practică
realizarea unor compoziţii
combinate-« Pe lac »
-lacul-hârtie albastră decupată cu
forme la alegere
-barca-îndoire
-copilul-îndoire
-pomii din jurul lacului-decupaj
-soarele, norii-decupaj
-ploaia-rupere liberă a hârtiei
 Unitatea III: Activităţi cu materiale sintetice - Hârtia
Nr. ore: 8 ore
Detalieri de conţinut
Tehnica ruperii hârtiei pe
contur şi lipirea ei
Colaje şi jucării simple
-realizarea unor jucării
specifice zilelor de 1 şi 8
Martie
Nr Data
ore Activităţi de învăţare Evaluare Obs
-explicarea tehnicii ruperii pe contur Activitate
a hârtiei şi utilizarea ei practică
-observarea dirijată a unor
compoziţii model
-enumerarea etapelor de lucru de
învăţător şi exersarea ei de elevi
-activităţi în grup pentru realizarea
unor produse simple prin această
tehnică
-verbalizarea acţiunilor desfăşurate
1 în timpul activităţii
1 -Subiecte propuse:
1 1. Mozaic simplu (cu pătrate)
1 2. Om de zăpadă
3. Frunze din hârtie
4. Plouă peste oraş
-utilizarea instrumentelor specifice
prelucrării hârtiei
-activităţi practice de utilizare a
hârtiei în combinaţie cu alte produse Activitate
-activităţi în grupe pentru realizarea practică
unor produse simple
 -subiecte propuse :
1 1. semnul de carte (Ornamente din
1 figuri geometrice decupate)
1 2. mobila păpuşii (căsuţa păpuşii din
cutii de chibrituri
3. felicitare pentru 8Martie
Evaluare -crearea unui produs prin folosirea Activitate
unor tehnici de lucru învăţate în practică
combinaţie cu materiale diverse
1 -activitate practică, în grupuri,
pentru realizarea unui produs
-subiect propus : Buchetul de ghiocei
Tehnici de lucru : hârtia în
combinaţie cu alte materiale,
sârmuliţă, melană colorată în galben,
pânză apretată
 Unitatea IV: Activităţi cu materiale diverse
Nr. ore : 5ore
Detalieri de conţinut
Colaje şi jucării simple
Nr Data
ore Activităţi de învăţare Evaluare Obs
-utilizarea unor operaţii simple de Activitate
lucru cu hârtie practică
-recunoaârtie Aprecieri
-recunoaea şi folosirea verbale
instrumentelor specifice pentru autoevaluare
realizarea unor obiecte cu materiale
din natură
-observare dirijată a caracteristicilor
unor modele date
-stabilirea etapelor de realizare a
unor colaje şi jucării
-aplicarea tehnicilor de lucru
învăţate pentru realizarea unor
compoziţii combinate
1 -actiovitate individuală şi în grup
pentru realizarea lucrărilor propuse
1 -explicarea cu cuvinte proprii a
etapelor de lucru şi acţiunilor
1 desfăşurate
1. Încondeierea ouălor pentru Paşti
1 (pe ouă fierte-model cu zaţ de cafea
şi griş lipite cu aracet)
 2. Felicitare pentru Paşte
3. Coşuleţul ( decupare, asamblare,
lipire, aplicare de imagini, şiret, etc
)
4. Zmeul. Morişca (în combinaţie :
hârtie, şipci, aţă, imagini decupate,
cuie subţiri, clei lipici)
Evaluare 1 Cuib de pasărele

Unitatea V: Activităţi cu materiale plastice - Plastilina

Nr. ore : 5 ore

Detalieri de conţinut Nr data Activităţi de învăţare Evaluare Obs

ore
Însuşirile plastilinei -exerciţiu-joc de alegere a plastilinei Activitate
Tehnici de modelare dintr-un grup de materiale date practică
Elemente simple : bastonaşe, -demonstraţii privind caracteristcile
sfere, săniuţa plastilinei (se modelează uşor, are
culori diferite, se poate combina cu Aprecieri
 materiale diferite) verbale
-observarea dirijată a tehnicilor de
prelucrare a plastilinei şi aplicarea lor
-observarea dirijată a caracteristicilor Autoeva-
unor modele prezentate luare
-realizarea în grup a unui produs
simplu
-aplicarea tehnicilor de lucru învăţate
în realizarea componentelor unui
produs simplu
-verbalizarea acţiunilor desfaşurate în
1 timpul activităţii
-realizarea unor produse prin
1 utilizarea plastilinei în combinaţie cu
1 alte materiale
1 1. Şirag de mărgele, bastonaşul,
cercul, lanţul
2. Fructe, legume, ciupercuţe
3. Compoziţii cu tema « În livada »
(combinare de crenguţe, aţă)
4.« Pe strada »-mijloace de
transport, modelaj, cutii de
chibrituri, căsuţe
Evaluare 1 Compoziţie-“ Copacul cu cireşe” Activitate
suport din plastilină, crenguţe uscate, practică
cireşe din plastilină legate cu aţă
 Unitatea VI: Tehnici specifice gospodăriei
Nr. ore : 2 ore
Detalieri de conţinut
Pregătirea micului dejun
Importanţa alimentaţiei
raţionale
Evaluare finală
Nr Data
ore Activităţi de învăţare Evaluare Obs
1 -recunoaşterea şi denumirea Activitate
corecftă a tacâmurilor şi a altor practică
obiecte şi aparate folosite în Apreciere
gospodărie verbală
-activităţi practice de aranjare a
mesei pentru micul dejun
-conversaţii privind igiena
alimentară, importanţa consumului
de fructe şi legume, produse lactate
1 Expoziţie
 CLASA A II-A
PLANIFICARE CALENDARISTICĂ

Nr. Unitatea Ob. Conţinuturi Nr. Perioada Obs.

crt. de de ore
învăţare ref.
1.1
1. Activităţi cu materiale 2.2  Colectarea materialelor din natură,grupare după
din natură 2.3 diferite criterii (formă, mărime, culoare) 7 I-VII
3.1  Tehnici de lucru: decupare, lipire, vopsire,
3.2 asamblare
4.1
4.3
1.1
Activităţi cu materiale 1.2  Stabilirea caracteristicilor hârtiei (intuitiv)
2. sintetice: 2.1  Trasarea după şablon, decuparea după conturul 5 VIII-XII
hârtia 2.2 trasat şi lipirea
2.3
3.1
3.2
4.3
1.1
3. Activităţi cu materiale 2.2  Stabilirea caracteristicilor firelor (intuitiv)
sintetice: 2.3  Însuşiri, tehnici de lucru: răsucire, împletire în 3 XIII-XV
fire 3.1 3, 4 sau 8, tăiere, lipire, înnodare, şnuruire
3.2
4.1
4.3
 4.4.
4. Gospodari şi gospodine  Pregătirea micului dejun 2 XVI-
XVII

Semestrul II

1.1
1. Activităţi cu materiale 1.2  Teserea cu benzi de hârtie
sintetice: 2.1  Ruperea şi mototolirea hârtiei creponate 15 I-XV
hârtia 2.2  Confecţionarea unor jucării
2.3
3.1
3.2
4.1
4.3
4.4
1.2
2. Micii gospodari 1.3  Igiena îmbrăcămintei şi a încălţămintei 2 XVI-XVII
3.2;
4.1
4.3
4.4
 PLANIFICAREA UNITĂŢILOR DE ÎNVĂŢARE

UNITATEA DE ÎNVĂŢARE: ACTIVITĂŢI CU MATERIALE DIN NATURA

NR. ORE:7 ore

Nr. Detalieri Ob. Activitati de invatare Evaluare Nr. Data

crt. de ref. ore
continut
1.1;  observatii dirijate în cadrul drumeţiei
2.2; organizate în apropierea şcolii;
1.  Colectarea 2.3;  colectarea materialelor (drumeţie);  observare 1
materialelor din 3.1;  observaţii privind caracteristicile sistematică;
natură, grupare 3.2; materialelor identificate:flori, petale, seminţe,
după diferite 4.1; frunze, conuri, crenguţe, pietre, etc.);  probă
criterii (formă, 4.3.  exerciţi de sortare şi grupare a materialelor practică;
mărime, culoare) după anumite caracteristici (formă, mărime,
culoare, etc.)  evaluare
reciprocă

 observarea dirijată a unor lucrări;

 Tehnici de  exerciţiul – joc de descoperire a etapelor de
2. lucru: decupare, lucru;
lipire, vopsire,  exerciţii de ordonare a operaţiilor necesare 6
asamblare obţinerii unor lucrări;
 exerciţii de decupare, lipire, vopsire şi
asamblare a materialelor din natură;
 activităţi practice de realizare a unor
produse simple;
 exerciţii de umplere a unor contururi trasate
cu seminţe, boabe, puf, rumeguş;
 realizarea unor produse în cadrul unei
echipe;
 exprimarea orală a unor opinii relative la
produsele proprii sau ale altora;
 activităţi practice de realizare a produselor,
combinând materialele şi tehnicile în funcţie
de caracteristicile lor;
 conversaţii despre posibilele utilizări ale
obiectelor confecţionate;
 realizarea unor expoziţii cu lucrările proprii;
 conversaţii, explicaţii privind respectarea
normelor igienico - sanitare
UNITATEA DE INVATARE: ACTIVITATI CU MATERIALE SINTETICE:HARTIA

NR. ORE:5 ore

Nr. Detalieri Ob. Activitati de invatare Evaluare Nr. Data

crt. de ref. ore
continut
1.1;  observaţii privind caracteristicile  observare
1.  Stabilirea 1.2; materialelor identificate; sistematică
caracteristicilor 2.1;  exerciţii de decupare după contur, lipire,  probă 1
hârtiei (intuitiv) 2.2; rupere; practică;
2.3;  discuţii prin care se urmăreşte educaţia  autoevalua
3.1; ecologică (reciclarea hârtiei); re
3.2;  observare dirijată şi explicaţii pe marginea  evaluare
4.3 unor compoziţii decorative simetrice; reciprocă
 activităţi practice de realizare a unor produse
simple;
 exprimarea orală, în cuvinte simple, a unor
opinii relative la produsele proprii sau ale
altora;
 realizarea unor produse în cadrul unei
echipe;
2.  Trasarea după  exerciţii de decupare după contur, lipire;
şablon, decuparea  observare dirijată şi explicaţii pe marginea 4
după conturul unor compoziţii decorative simetrice;
trasat şi lipirea  activităţi practice de realizare a unor produse
simple;
 exprimarea orală, în cuvinte simple, a unor
opinii relative la produsele proprii sau ale
altora;

 activităţi de îmbogăţire a mediului

înconjurător apropiat (clasa, camera
personală) cu lucrările proprii;
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE: ACTIVITATI CU MATERIALE SINTETICE:FIRE

NR. ORE:3 ore

Nr. Detalieri Ob. Activitati de invatare Evaluare Nr. Data

crt. de ref. ore
continut
1.1;  exercitii-joc de alegere a firelor;  observare
1.  Stabilirea 2.2;  observaţii privind caracteristicile sistematică;
caracteristicilor 2.3; materialelor identificate;  probă 1
firelor (intuitiv) 3.1;  exerciţii de alegere a mostrelor de fire dintr- practică;
3.2; un grup de materiale date;  autoevalua
4.1;  activităţi practice de realizare a unor re;
4.3; compoziţii şi jucării simple din fire;  evaluare
4.4.  exprimarea orală, în cuvinte simple, a unor reciprocă
opinii relative la produsele proprii sau ale
altora;
 activităţi de îmbogăţire a mediului
înconjurător apropiat (clasa, camera personală)
cu lucrările proprii;

2.  Însuşiri, tehnici  identificarea firelor dintr-un grup de

de lucru: răsucire, materiale; 2
împletire în 3, 4  gruparea firelor după diferite criterii date:
sau 8, tăiere, culoare, grosime, materialul din care sunt
lipire, înnodare, obţinute;
şnuruire  exercitii de tăiere a firelor;
  exercitii de înnodare a firelor;
 exercitii de împletire a firelor în două, trei
sau patru;
 activităţi practice de realizare a unor produse
simple;
 exprimarea orală, în cuvinte simple, a unor
opinii relative la produsele proprii sau ale
altora;
 activităţi de îmbogăţire a mediului
înconjurător apropiat (clasa, camera personală)
cu lucrările proprii;
 exercitii de analizare a lucrărilor

UNITATEA DE INVATARE: GOSPODARI SI GOSPODINE

NR. ORE:2 ore

Nr. Detalieri Ob. Activitati de invatare Evaluare Nr. Data

crt. de ref. ore
continut
1.2  exerciţii de folosire şi identificare a  observare 2
1.  Pregătirea 1.4 ustensilelor folosite în bucătărie; sistematică
micului dejun  exerciţiu-joc de aranjare a mesei pentru
micul dejun;
 conversaţii, explicaţii privind respectarea
normelor igienico-sanitare în situaţiile impuse
de activităţile rutinei zilnice;
 Proiect didactic

Data:
Clasa: a I-a
Aria curricularǎ: Educaţie tehnologică
Disciplina:Abilităţi practice
Subiectul: Colaje cu flori şi fluturi
Tipul lecţiei: de formare de priceperi şi deprinderi.
Obiective de referinţǎ:
1.2.-să aplice tehnici de prelucrare a materialelor utilizând instrumente şi ustensile adecvate;
2.2-să îmbine în mod adecvat tehnicile de realizare a unor produse simple şi / sau complexe;

Obiective operaţionale:
O.1-să traseze cu ajutorul şabloanelor forma florilor şi fluturilor;
O.2-să decupeze corect formele desenate;
O.3-să obţină flori folisind mai multe forme decupate;
O.4-să respecte etapele de lucru pentru realizarea unor produse simple;
O.5-să finiseze lucrările realizate folosind diferite tehnici (rǎsucire, mototolire)
O.6-să analizeze respectând planul dat, lucrările colegilor.

Strategii didactice:
 Metode şi procedee: conversaţia, observarea dirijatǎ, ciorchinele, explicaţia, demonstratia,
exerciţiul, turul galeriei;
 Mijloace de învǎţǎmânt: casetofonul, retroproiectorul;
 Material didactic: planşe model, CD-melodii pentru copii
Materiale de lucru: carton colorat hârtie glase de culori diferite , foarfece, lipici, creioane colorate, carioci
Forme de activitate: frontalǎ, individualǎ, pe grupe
Bibliografie:
1.* * * * * - Curriculum Naţional. Programe şcolare pentru învăţământul primar, clasele I – II, Bucureşti,
1. Joachim, Schonheer – „Jucării din hârtie”,Ed.Ion Creangă, Bucureşti, 1979, p.23.
2. Neagu, Draga – „Fantezii şi îndemânare”,Ed.Tineretului, Bucureşti, 1979, p.30
3. Zülal Aytüre-Scheele – „Hobby ORIGAMI – Construcţii din hârtie pentru cei mici şi cei mari”, Ed.M.A.S.T.
România, 2001, p.49
4. Cireaşă, Victor – „Călătorie în lumea plantelor”,Ed.Casa Editorială Regina, Iaşi, 2001, p.76.
Momentele Obiective Desfǎşurarea lecţiei Strategii didactice Evaluare
lecţiei operaţiona
le Activitatea învǎţǎtorului Activitatea elevilor Metode şi Mijloace
procedee /resurse
didactice materiale

1.Moment Voi pregăti şabloanele necesare Elevii îşi pregătesc cele conversaţia
organizatoric pentru obţinerea formelor de flori şi fluturi, necesare desfăşurării orei de abilităţi
planşele model. practice: coli de hârtie colorată, foarfece, activitate
Mobilierul este din timp aranjat lipici, creioane colorate, carioca.. frontală
pentru lucrul în grupe de câte patru elevi. Cei şaisprezece elevi ai clasei se
grupeazǎ în funcţie de anotimpurile în
care s-au nǎscut. Astfel se formeazǎ 4
grupe de câte 4 elevi.
2. ,,Ce am realizat ultima datǎ la abilitǎţi …peisaj de primǎvarǎ. conversaţia aprecieri
Reactualizare practice?” verbale
a ,,Ce tehnicǎ de lucru am folosit?” …ruperea liberǎ a hârtiei.
cunoştinţelor ,,Vreau sǎ vǎd lucrǎrile finisate acasǎ şi ce Prezintǎ lucrǎrile doar elevii care nu au formativǎ
aţi mai lucrat în aceastǎ tehnicǎ. terminat lucrarea
în clasǎ şi cei care au dorit sǎ-şi
evidenţieze calitǎţile creative.
activitate chestionare
Anunţ elevii cǎ au de completat , frontală orală
pe grupe, un ciorchine cât mai bogat, Copiii propun mai multe cuvinte
3.Captarea pornind de la cuvântul ,,natura”. Timpul de sau expresii pe aceastǎ temǎ. Se scriu ciorchinele
atenţiei lucru e de 3 minute. doar cele care sunt acceptate de
majoritatea membrilor din grup.
Completeazǎ (responsabilul desemnat de
Notez la tablǎ, într-un ciorchine, o variantǎ grupǎ) ciorchinele pe fişele primite. La
cât mai completǎ, obţinutǎ din rǎspunsurile expirarea timpului, responsabilul prezintǎ
elevilor. ideile descoperite.

64
 Realizez un dialog pe baza Câştigǎ echipa cu cele mai conversaţia
rǎspunsurilor date de elevi, încercând o multe notaţii.
direcţionare spre tema propusǎ. Rǎspund întrebǎrilor.
Le prezint mai multe imagini cu retroproiec
flori. torul,
Vizualizeazǎ imaginile de pe calculator
panou. ul, CD
4.Anunţarea Astăzi vom realiza împreună Ascultǎ cu atenţie. conversaţia
temei şi a diferite colaje cu flori şi fluturi.Pentru a
obiectivelor realiza lucrări frumoase trebuie să decupaţi activitate
corect forma florilor şi fluturilor, apoi să frontală
folosiţi aceste forme în diferite lucrări
alături de alte elemente pe care le veţi
considera necesare.

5. Le voi arăta elevilor planşele Aceştia vor observa că conversaţia,

Prezentarea pregătite ca model. elementele decupate au fost montate pe observarea planşe Observare
conţinutului Explic şi demonstrez etapele de suportul de hârtie în diferite situaţii dirijatǎ, model comportamen
şi lucru: înfăţişînd: explicaţia, tală
demonstraţia I.Trasarea formelor cu ajutorul şabloanelor; 1.Grădina de flori demonstraţia
Decuparea formelor desenate;Se insistă 2.Vaza cu flori
asupra faptului că trebuie să fie foarte 3.Imprimeu pentru rochiţa
atenţi la trasarea formelor şi să decupeze păpuşii hârtie
pe marginea desenată. glase
II.Realizarea florilor din mai multe părţi
decupate pentru a sugera dimensiunea foarfece
spaţială a acestora Se arată că vor lipi două activitate
forme, una peste alta astfel încât petalele frontală
florilor să se intercaleze. Apoi vor lipi un
bănuţ decupat din hârtie colorată pentru a
marca centrul florii. III.Montarea carton
elementelor decupate pe suportul de colorat

65
5.Obţinerea O.1 hârtie;Se Activitatea
va specifica de faptulrealizare
că vor lipia Incep lucrul şi ascultǎ sau casetofon
lipici obsrevare
performanţel O.2 doar zonasecentrală
lucrărilor va desfăşura
a figurilor
pe fonddecupate,
muzical: fredoneazǎ cîntecele de pe CD-ul CD sistematică
or O.3 petalele de
cântece şi aripile
primăvară
fluturaşului
pentru copii
să rămână
şi din muzical. muzical comportamen
O.4 libere. copiilor.
folclorul explicaţia hârtie tală
O.5 IV.Finisarea lucrărilor: confecţionarea Folosind materialele distribuite demonstraţia culori
glase
codiţelor,Li frunzelor,
se comunicăantenelor,
faptul că alte
pot şi instrumentele de lucru,
Se va discuta cu elevii
elevii vor
în exerciţiul
elemente.
realiza Se cuvaaltesugera
lucrǎri teme, diferite de cele,
ca frunzele legătură , cula modalităţile
realiza alegere una de din
finisare
lucrările
: cu foarfece
codiţele florilor,
sugerate de mine;antenele
doar elmentele
fluturilor
(fluturi
şi alte
şi ajutorul hârtiei mototolite sau răsucite, cu
propuse. carton
sǎ se să
elemente
flori) regǎseascǎ
fie realizate
pe planşe.prin diferite ajutorul creioanelor colorate sau carioca. colorat
tehnici şiVoi materialeurmări
(fire de lânǎ,
activitatea
hârtie conversaţia lipici
independentă
creponatǎ). a elevilor şi, dacă va fi culori
necesar,Numesc
voi interveni
un elev sǎcu repete,
indicaţii
pe scurt,
şi Ascultǎ şi, eventual,
paşii de lucru.
explicaţii suplimentare, voi corecta unele completeazǎ cu alte informaţii, dacǎ e
greşeli deÎilucru
voi depistate.
atenţiona în legătură cu nevoie.
regulile deLefolosire
sugerez elevilor să realizeze
a foarfecii. Impǎrţirea sarcinilor în grup:
lucrări originale.
Pentru o mai mare eficienţǎ în Un elev contureazǎ şi decupeazǎ
ceea ce fac, sarcinile de lucru se regǎsesc florile.
scrise pe masa fiecǎrei grupe. Al doilea elev contureazǎ şi
6.Analiza Voi expune lucrǎrile pe pereţii decupeazǎ fluturii. turul galeriei analiza
lucrărilor şi clasei. Al treilea elev realizeazǎ partea conversaţia produselor
aprecierea O.6 ,,Care sunt criteriile după care vom din mijloc corectă petalele
a florilor, rǎsuceşte
…1.decuparea după realizate
acestora analiza lucrările?” florilor,
contur; aripile fluturilor. observare
Al2.realizarea
patruleaformelor
elev florilor
lipeşte
şi sistematică
elementele pe planşǎ.
fluturilor cât mai originală; comportamen
3.respectarea etapelor de lucru; tală
4.elemente de originalitate;
5.aspectul îngrijit al lucrǎrii.
Elevii se rotesc prin clasǎ pentru a
examina şi discuta fiecare produs. Işi iau
notiţe şi pot face comentarii pe o hârtie
alǎturatǎ lucrǎrii expuse. Dupǎ turul
galeriei, grupurile îşi reexamineazǎ

66
 propriile lucrǎri prin comparaţie cu
celelalte şi citesc comentariile scrise explicaţia
Se evidenţiază elevii care au alǎturi. observarea
respectat criteriile date, au lucrat îngrijit şi dirijatǎ
se recomandă celor care au avut unele
ezitări să fie mai atenţi.
Ca activitate transdisciplinarǎ vom Cântǎ în cor ,,Luna mai”.
cânta ,,Luna mai”-anotimpul florilor.
7.Evaluarea Acord calificative elevilor care s- conversaţia
activităţii au evidenţiat prin lucrări deosebite.
Voi aprecia activitatea întregului Ascultǎ cu atenţie.
colectiv de elevi, voi face unele precizări şi
observaţii unor elevi.
Le voi recomanda ca următoarele
lucrări să fie realizate cu mai multă grija şi
îi voi anunţa că în curând va avea loc un
concurs naţional unde dorim să participăm.
Tema concursului este „Universul
florilor”. Îi rog să se gândească şi să
propună diferite modalităţi de realizarea a
unor lucrări pentru concurs.

67
 PROIECT DIDACTIC

Data
Clasa: a II-a
Aria curriculară : Tehnologii
Obiectul : Abilităţi practice
Subiectul : „Figuri surpriză”
Mijlocul de realizare : Confecţionarea unor jucării din materiale sintetice
Tipul lecţiei : formarea de priceperi şi deprinderi
Obiectivul fundamental : exersarea priceperilor şi deprinderilor pentru
realizarea corectă a figurinelor

Obiectivele operaţionale:
La sfârşitul orei elevul va fi capabil:
A. Cognitive:
O1- să cunoască tipurile de materiale sintetice;
O2- să combine deşeurile rămase de la confecţionarea altor produse în
vederea realizării de noi obiecte
O3- să „dea viaţă” produsului realizat prin exprimarea însuşirilor sale
(tratare interdisciplinară)
B. Psihomotorii :
O4- să decupeze corect părţile componente ale figurinei;
O5- să asambleze corect, proporţional părţile componente;
O6- să-şi exercite percepţia spaţială, răbdarea, voinţa;
C. Afective:
O7- să orneze cu plăcere şi interes figurina aleasă;
O8- să se bucure de faptul că se poate folosi de un produs
confecţionat de el;

Resursele:
a) Materiale : figurine –model, dopuri, deşeuri (fire, material textil, sârmă,
hârtie), substanţe pentru lipit, o păpuşă ursuleţ,
b) Umane : 21 elevi
c) Temporale : 45 minute

Strategiile didactice : explicaţia, conversaţia demonstraţia, jocul de rol,

munca independentă

68
Bibliografie :
1.M. E. C. , Programe şcolare pentru învăţământul primar (aria curriculară
Tehnologii), Ed. Corint, Bucureşti, 1998
2. Bearff, Ursula, Carte de construit pentru copii, Ed. Vox, Bucureşti, 1997
3.Şerdean, Ion, Diţuleasa, Florian, Metodica activităţilor practice în ciclul
primar, Ed. Didactică şi Pedagogică, 1977

69
 Desfăşurarea lecţiei :

N Momente O Activitatea învăţătorului Activitatea elevilor Metode Forme de Modalităţi

r. pedagogice b. activitate de
c evaluare
rt
.
1 Moment Asigur ordinea şi disciplina necesare Se pregătesc pentru lecţie.
. organizatoric lecţiei.
Verific materialele elevilor calitativ
şi cantitativ..
2 Captarea Martinel (o păpuşă animată) le Recepţionează mesajul. Conversaţia Activitate
. atenţiei spune elevilor povestea lui: a fugit Ascultă povestea lui frontală
de acasă, deoarece „stăpânul” lui se Martinel.
purta urât cu toate jucăriile. Maşinile
nu mai aveau roţi, roboţeii erau fără
picioare, iar Banani,
maimuţica,rămăsese fără ochi. Era
singur şi trist. Dorea să stea cu noi
prieteni.
3 Anunţarea -În această oră vom realiza mici Elevii vor repeta tema Explicaţia Activitate
. temei şi a păpuşi, care îl vor înveseli pe propusă şi vor citi frontală
obiectivelor Martinel. obiectivele ce trebuie
Obiectivele urmărite în lecţie sunt realizate.
scrise pe tablă, iar elevii iau
cunoştinţă de ele.
4 Prezentarea Iniţiez un dialog despre personajele Elevii enumeră Conversaţia Aprecieri

70
. şi intuirea fantastice întâlnite în lecturile citite. personajele cunoscute şi le verbale
modelului caracterizează succint.
Activitate
Observă modelele
frontală
prezentate.
Le prezint câteva modele de figurine Observaţia
realizate ce întruchipează diferite
personaje.
Discut despre materialele necesare şi
modul de lucru.
O -Ce materiale recunoaşteţi că s-au
1 folosit pentru figurine? -S-au folosit fire, hârtia,
-Precizati ce caracteristici au aceste pânză, sârmă, pene. Conversaţia
materiale.
-Ce puteţi spune despre modul în - Mai întâi au fost
care au fost confecţionate acestea? decupate formele necesare
şi apoi lipite pe un suport.
-De unde provin materialele pe care - Sunt deşeuri rămase de
le veţi folosi? la alte lucrări pe care le-
am realizat.

5 Explicarea Explic şi demonstrez: Elevii urmăresc cu atenţie Explicaţia Activitate

. tehnicii de -Vom trasa conturul formelor pe şi interes explicaţiile, frontală
lucru care le vom folosi în redarea observă etapele pe care le
expresivităţii chipurilor. Avem vor respecta în realizarea Demonstraţia
nevoie de hârtie colorată şi de figurinei.
şabloane. Decupăm apoi fiecare
formă pe linia de contur. Pentru a fi

71
 identice unele forme le pliem întâi şi
apoi le decupăm (creasta cocoşului,
ochii, urechile ursuleţului).În funcţie
de modelul ales vom confecţiona
părul din fire (tăiem firele de aceeaşi
lungime şi le înnodăm la un capăt),
coada (alegem penele, le pictăm în
culori vii şi le lipim între ele). În
final toate acestea le vom lipi de
suport cu atenţie, simetric, pentru ca
păpuşa să fie cât mai deosebită.
6 Realizarea O Pe tablă sunt scrise etapele de lucru. Fiind mai multe modele, Explicaţia Munca
(execuţia) 2 După ce elevii îşi aleg un anumit elevii îşi aleg unul dintre independentă
Demonstraţia în centre de
lucrării model se grupează pe centre de ele, pentru ca apoi să-şi
interes
O interes pentru a confecţiona figurile selecteze materialele pe
4 surpriză. care le vor folosi.
Pe parcursul activităţii reiau unele Pe parcursul activităţii lor
O explicaţii, corectez unele greşeli vor primi îndrumări.
5 pentru a evita formarea greşită a Elevii îşi desfăşoară
depriderilor, urmăresc respectarea activitatea propriu-zisă
. O etapelor de lucru şi supraveghez realizând corect figurinele.
7 cum decupează, cum lipesc, cum
asamblează părţile componente.
O
6
7 Evaluarea Evaluarea acestui tip de lucrare este
. lucrării o evaluare minimală, deoarece

72
 trebuie respectate etapele şi modelul.
Gradul de creativitate poate fi diferit
numai la modul de decorare în
finisarea lucrării.
Lucrarea fiecărui elev va fi apreciată
după:
-corectitudinea tăierii formelor Elevii îşi vor aprecia Observaţia Activitate
-asamblarea corectă lucrările. frontală
-aspectul îngrijit al lucrării Analiza
-completarea după imaginaţie, cu
alte elemente Conversaţia
O -ordinea şi curăţenia la locul de
3 muncă.
Figurinele realizate corect, estetic,
care reprezintă un anumit personaj,
trebuie să „prindă viaţă” cu ajutorul
celor care le-au făcut, iniţiindu-se un
dialog între ele, pe tema „Care ar fi
O cel mai potrivit prieten pentru Elevii din fiecare centru Joc de rol
8 Martinel?” de interes îşi vor desemna
Voi aprecia în general activitatea. un reprezentant care va
Se vor expune câteva lucrări la participa la dialogul dintre
expoziţie. figurine.
Acasă elevii pot completa
figurinele sau pot
confecţiona alte modele
create de ei.

73
 BIBLIOGRAFIE

1.Lucian Stan,Ileana Stan,Gabriela Dorobanţu,Ecaterina Ghiţă –Abilităţi

practice-ghid metodologic privind proiectarea şi desfăşurarea activităţilor de
predare- învăţare-evaluare – clasele I-IV,Editura Aramis ,Bucureşti,2002
2.Mihai Diaconu – Îndrumător pentru lecţiile de abilităţi practice –
clasele I-IV, Editura Petrion,Bucureşti
3.Învăţământ primar Nr.1-2001 – Revistă dedicată cadrelor didactice-
Editura Discipol, Bucureşti