Modurile şi timpurile verbale

A.
Moduri personale sau predicative
1. Indicativ – acţiuni reale
a. Prezent
b. Imperfect – sufixul „a” înainte de desinenţa de persoană şi număr

Mâncam Priveam Mergeam

Mâncai Priveai Mergeai
Mânca Privea Mergea
Mâncam Priveam Mergeam
Mâncaţi Priveaţi Mergeaţi
Mâncau Priveau Mergeau

c. Perfect compus
Verb auxiliar „a avea” + verbul de conjugat la participiu
Am stat Am pus Am fost
Ai stat Ai pus Ai fost
A stat A pus A fost
Am stat Am pus Am fost
Aţi stat Aţi pus Aţi fost
Au stat Au pus Au fost

d. Perfect simplu
Dormii Spălai Închisei
Dormişi Spălaşi Închiseşi
Dormi 0 Spălă 0 Închise 0
Dormirăm Spălarăm Închiserăm
 Dormirăţi Spălarăţi Închiserăţi
dormiră Spălară Închiseră

e. Mai-mult-ca-perfect – sufixul „se” aşezat înaintea desinenţei de persoană şi număr

Dormisem Spălasem Închisesem

Dormiseşi Spălaseşi Închiseseşi
Dormise 0 Spălase 0 Închisese 0
Dormiserăm Spălaserăm Închiseserăm
Dormiserăţi Spălaserăţi Închiseserăţi
Dormiseră Spălaseră Închiseseră

f. Viitor
- Viitor literar
Verb auxiliar „a vrea” + verbul de conjugat la infinitiv
Voi scrie Voi tăia
Vei scrie Vei tăia
Va scrie Va tăia
Vom scrie Vom tăia
Veţi scrie Veţi tăia
Vor scrie Vor tăia

- Viitor popular
„o” invariabil + verbul de conjugat la conjunctiv („să”)
O să scriu O să tai
O să scrii O să tai
O să scrie O să taie
O să scriem O să tăiem
O să scrieţi O să tăiaţi
O să scrie O să taie
 Verb auxiliar „a avea” (prezent) + verbul de conjugat la conjunctiv („să”)
Am să scriu Am să tai
Ai să scrii Ai să tai
Are să scrie Are să taie
Avem să scriem Avem să tăiem
Aveţi să scrieţi Aveţi să tăiaţi
Au să scrie Au să taie

2. Conjunctiv – acţiuni posibile, realizabile, dorite (SĂ)

a. Prezent
Să vreau Să ştiu
Să vrei Să ştii
Să vrea Să ştie
Să vrem Să ştim
Să vreţi Să ştiţi
Să vrea Să ştie

b. Perfect / trecut
SĂ + FI + verbul de conjugat la participiu
Să fi vrut Să fi ştiut
Să fi vrut
Să fi vrut
Să fi vrut
Să fi vrut
Să fi vrut

3. Condiţional-optativ – acţiuni posibile, realizabile, dorite, însă

condiţionate
a. Prezent
 Vb. aux. „a avea” + vb. de conjugat la infinitiv

Aş face Aş pleca
Ai face Ai pleca
Ar face Ar pleca
Am face Am pleca
Aţi face Aţi pleca
Ar face Ar pleca

b. Perfect / trecut
Vb. aux „a avea” + FI (vb. aux.) + vb. de conjugat la participiu
Aş fi făcut Aş fi plecat
Ai fi făcut Ai fi plecat
Ar fi făcut Ar fi plecat
Am fi făcut Am fi plecat
Aţi fi făcut Aţi fi plecat
Ar fi făcut Ar fi plecat

4. Imperativ – acţiuni impuse (porunci sau îndemnuri)

! Nu are timpuri
! Doar la persoana a II-a

Spală, spălaţi!
Scrie, scrieţi!

! La negaţie:
NU + verbul de conjugat la infinitiv (singular)
Zi! – Nu zice!
Fă! – Nu face!
Du-te! – Nu te duce!
Fii! – Nu fi!
 B. Moduri nepersonale sau nepredicative
1. Infinitiv – numele acţiunii
A mânca, a face, a ieşi etc.

! verbul „a putea” atrage verbe la infinitiv fără particula „a” (CD)

Putem sta la mare mai mult. (ce putem?)

2. Gerunziu – acţiuni în desfăşurare

- terminaţiile –ând sau –ind
Fiind, mâncând, ştiind, privind, plecând etc.

3. Participiu – acţiuni încheiate

- sufixele gramaticale –t sau –s
Ars, privit, ales, stat etc

5. Supin – de cele mai multe ori, exprimă finalitatea sau scopul acţiunii
Prepoziţie + verbul de conjugat la participiu
De
La
Despre
Pentru

Am citit o carte despre sădit pomi fructiferi. – vb la supin

Am citit o carte despre sădirea pomilor fructiferi. – substantiv cu
prepoziţie

La pescuit, de mâncat, despre şofat, pentru observat etc.