Data-12.04.

21
Subiectul-Legislaţia privind comercializarea, traficul şi consumul de substanţe
toxice generatoare de adicţie

Motto (”Legea-i aspră, dar e lege.”)(Marcus Tullius Cicero)

În Republica Moldova, comercializarea, circulaţia, controlul şi prevenirea consumului

abuziv de substanţe nocive sunt reglementate prin mai multe acte normative.
 Legea nr. 382 din 06.05.1999 cu privire la circulaţia substanţelor narcotice şi
psihotrope şi a precursorilor;
 Legea nr. 713 din 06.12.2001 privind controlul şi prevenirea consumului abuziv de
alcool, consumului ilicit de droguri şi de alte substanţe psihotrope;
 Codul penal al Republicii Moldova nr. 985-XV din 18.04.2002;
 Codul contravenţional al Republicii Moldova nr. 218-XVI din 24.10.2008;
 Hotărârea Guvernului nr. 1208 din 27.12.2010 cu privire la aprobarea Strategiei
Naţionale Antidrog.
În Republica Moldova, potrivit celor mai modeste aprecieri ale experţilor, mai bine de 30
de mii de cetăţeni consumă droguri,precursori, etnobotanice şi analogii ale acestora.
Conform datelor furnizate de medici, anual, decedează 120-140 de narcomani,majoritatea
fiind mai tineri de 30 de ani. De regulă, se consumă substanţe interzise de origine
vegetală, fabricate din plante crescute pe teritoriul ţării. În afară de marijuana şi opiu,
sunt răspândite şi amfetaminele.Specialiştii mai constată şi creşterea circulaţiei
substanţelor narcotice gen ”Spice”, în legislaţie ele fiind menţionate pentru prima dată în
anul 2016. Aceste droguri constituie o masă vegetală, tratată cu o compoziţie chimică, al
cărei consum provoacă schimbări psihoactive.Pentru consumul şi păstrarea drogurilor
legislaţia moldovenească prevede răspundere administrative ori penală.
Dacă persoana consumă substanţe narcotice, dar nu le păstrează în cantităţi interzise, ea
nu este pasibilă de pedeapsă penală, ceea ce nu exclude sancţiunile prevăzute de Codul
contravenţional:amendă între 600 şi 1500 lei sau cca 72 de ore de muncă neremunerată în
folosul societăţii. Dacă substanţele interzise sunt predate benevol, persoana este eliberată
şi de răspundere administrativă.Aceeaşi regulă este valabilă şi în cazul adresării benevole
sau al acordului de a apela la serviciile unei instituţii medicale.
Pedeapsa penală este prevăzută în cazul depistării asupra persoanei sau la ea acasă a unei
cantităţi de droguri care depăşeşte doza minimă (adică peste 0,01 g heroină, 0,03 g
efedrină, 0,5 g haşiş,2 g marijuana uscată sau 14 g de cea proaspătă).
În ultimii ani, pe glob, atitudinea faţă de utilizatorii de droguri se schimbă, prin
dezincriminarea acestora, adică recunoaşterea narcomanilor ca oameni bolnavi, şi nu
criminali. Adepţii dezincriminării cred că narcomania este o boală, iar consumatorul de
droguri – un bolnav, care are nevoie de ajutor medical. Pe viitor, narcomanilor li se va
oferi posibilitatea de a alege reabilitarea medicală în locul pedepsei cu închisoarea. În
cazul unui refuz, poate fi aplicată pedeapsa, care presupune privaţiune de libertate. În
acelaşi timp, multă lume este sigură că este o naivitate să credem că narcomanii nu fac
nimic rău. Aceştia îi ispitesc pe cei din jur, în special pe copii şi adolescenţi, ceea ce nu
poate să nu îi alarmeze pe părinţi. În opinia unanimă a experţilor, dezincriminarea nu
poate dezrădăcina definitiv
viciul narcomaniei. Dar ajustarea chibzuită şi progresivă a politicii de stat în domeniu va
contribui la creşterea responsabilităţii sociale a oamenilor, la reducerea numărului de
dependenţi de droguri şi a ratei de decese din cauza utilizării de preparate interzise.
Legea pedepseşte cultivarea, producerea, fabricarea, experimentarea, extragerea,
prepararea, transformarea, punerea în vânzare, livrarea cu orice titlu, transportul,
procurarea, deţinerea ori alte operaţiuni privind circulaţia drogurilor de risc (barbitalul,
canabisul, marijuana, diazepamul, ketamina) şi de mare risc (heroina, LSD,
amfetaminele, cocaina, codeina, concentratele din tulpini de mac, opiumul).Hotărârea de
Guvern nr. 212 din 04.04.1995 şi Legea viei şi vinului nr. 57-XVI din 10.03.2006,
care reglementează comerţul cu băuturi alcoolice, stipulează că spirtoasele nu pot fi
comercializate persoanelor care nu au împlinit vârsta de 18 ani. De asemenea, este
interzisă vânzarea băuturilor alcoolice în instituţii de învăţământ, medicale, preşcolare, în
cămine pentru elevi şi studenţi, în întreprinderile comerciale aflate în raza de 50 m de
instituţiile preşcolare şi de învăţământ.
Vânzătorii, directorii şi alte persoane cu funcţii de conducere din întreprinderile de
comerţ poartă răspundere pentru nerespectarea prezentelor norme legislative.Datele unui
studiu despre comercializarea produselor din tutun arată că jumătate din elevii care
fumează îşi cumpără ţigările în chioşcurile de lângă şcolile în care învaţă. Afişarea
acestor produse în chioşcurile din apropierea instituţiilor de învăţământ îi determină pe
tineri să fumeze. Republica Moldova este una dintre ţările cu cea mai mare densitate de
unităţi comerciale care vând produse din tutun în preajma şcolilor. Interzicerea totală a
afişării, publicităţii şi promovării produselor din tutun în unităţile de comerţ cu
amănuntul ar proteja mai bine adolescenţii şi copiii de un asemenea viciu ca
fumatul.Potrivit legislaţiei în vigoare,unităţile de comerţ situate în preajma şcolilor la o
distanţă mai mică de 50 m nu pot vinde ţigări, iar la 100 m nu pot vinde produse cu un
conţinut sporit de zahăr şi grăsimi.La 1 ianuarie 2016, în Republica Moldova au intrat în
vigoare prevederile legii care interzice orice publicitate a produselor din tutun.
Cum e în alte ţări
În Suedia, dar şi în alte state membre ale Uniunii Europene (UE), vânzătorii le cer
cumpărătorilor să le arate cartea de identitate, pentru a demonstra că nu sunt minori. În
caz contrar, amenzile aplicate comercianţilor sunt de câteva mii de euro.
Japonia este prima ţară care a interzis, în 1900, vânzarea produselor din tutun
persoanelor sub 20 de ani. Pentru a reduce fumatul în rândul tinerilor, autorităţile nipone
au introdus cardul «taspo»(tobacco card), eliberat persoanelor cu vârsta de peste 20 de
ani şi fără de care nu se pot cumpăra ţigări de la automate.
În SUA, vânzătorii de alcool şi de tutun au dreptul să îi ceară tânărului actele de
identitate, pentru a verifica dacă acesta are 21 de ani (limita pentru alcool) sau 18 ani
(limita pentru tutun). Dacă încalcă legislaţia, comercianţii suportă amenzi între 200 şi
6.000 de dolari, iar copiii pot fi pedepsiţi cu ore de muncă în folosul comunităţii şi cu
amenzi.
SARCINI PENTRU REALIZARE
1. Enumeraţi comportamentele legate de comercializarea substanţelor nocive pentru care
se administrează pedepse.