MARILENA LASCAR

LILIANA PAICU

VARIANTA
RAPIDA
de pregdtire

A ESEULUI
pentru Bacalaureat
 Cuprins

Argument :.. . ......5

CalendarulexamenuluideBacalaureat20l8 ......6
(ompetenfegeneralegispecificevizate. .......7
Cum abordim (u succes subiectul al lll-lea
al probei scrise de limba;i literatura romSni. .....g

il$€eret*xre r*ffi&Bt# s*c*lt{t e$ Xf;H*E**

Effi *
i i,c} t
$m**Put**E see*$e*Eu$ aE HX-l**

,Pasoptismul.... .... 15
.ri literaturii in perioada pagoptisti:
.':irocluctie ln ,,Dacia literard" - Mihail Kogdlniceanu ... 15
. . e la istorici, romantici, paqoptist6:

--. )'Jegruzzi , Alexandru LapuEneanul

. prtrticularitdlile nuaelei; Ii. construcfia
personajtrlui; _
..:rela{iadintredotrdpersonaje) ......77 _

. Epoca marilorclasici .. 32
- - :---ismul junimist:
Junimea, Titu Maiorescu . .. 32
--::a romantici:
l.lrirai Emine scu: Flosre albastrd $articularitdtile textului poetid .. 37

..
-r.r realistd, psihologici: Ioan Slavici, Maara cu rToroc
'.' u t i cttlsritdtile nuaelei; lL construc{ia personajului;

..,datiqdintredoudpersonaje) ......42
:-:lia: i.L. Caragiale, O scrisoare pierdutd
'-',tr t i cttl aritdfile comediei; Il. construclia p er sonaj ului;
"dstisclintredoudpersanaje) ......58
' --'-:. ctrlt: lon Creangd, Poaesteq luiHarap-Alb
'-'.;.r t i uiaritdtile basmului cult; il. construclin persanajultti;
,Llatiadintredoudpersonajd .....' 73

"l:elungiri ale romantismului qi ale clasicismul.ui

----::.r'ianGoga,Rugdciune(particularitdliletextuluipoetic) .....86
E-&Bere*sr r"* re*'Bt& s3*'€rt sec** *c$ * $ HH-f *e
' r'. Perioada interbelici
-
- :- .. LrrltLrralelliterare in perioada interbelicd:
-'-:--,:nismui,E.Lovines;... .....93
Poezia interbelicd (simbolism
- modemism):
GeorgeBacovia,Plumb(particularitdliletextuluipoeticsimbolist)... ..... 95
TudorArghezi,Testsment(particularitdliletextubripoetic) .....,100
Lucian Blaga, Eu nu strivesc corola de minuni q lumii
{particularitdliletextuluipoeticmodernist) . . . . ..105
Ion Barbu, iiga Crypto qilaponaEnigel
(partiuilaritafile textului poetic modernist) , . . 109
Poezia interbelicd (tradi(ionalismul):
Ion Pillat, Aci sosi pe aremuri (pnrticularitdlile textultri poetic) ... .114

Romanrrl interbelic
Romanul psihologic, modern, subiectiv:
Camil Petrescu, Llltima noapte de dragoste, tntLianaapte de rdzboi
(1. particularitd{ile unui roman psihologic; Il. canstruc{in personajului;
Ill. rela{ia dintre doud personaje) . ..... . 118
Romanul experienfei: Mircea Eliade, Maitreyi
(1. particularitdlile wti romsn al experienlei; IL constructiapersonajului;
1Il. retalia dintre doud personaje) . ..... . 134
Romanul realist de tip obiectiv cu tematicd rurali: Liviu Rebreanu, Ion
(1. partiurlnritdlile unui rofitan interbelic studiat; II. constructia personaiului;
lll.retaliadintredoudpersonaje), ......150
Romanul realist-balzacian, citadin; G. CSlinescu, Enigma Otitiei
0. particularitdlile unui vornan realist-balzacitln; II. construclia personaiului;
lll. rela[ia dintre doud personaje) . . .... . 165
Romanul realist-mitic: Mihail Sadoveanu, B*ltagul
(1. partitularitdlile unui romdn interbelic realist-mitic; ll. construclia personaiultti;
lll. rela{ia dintre doud persancje} , . .... . 181

Dramaturgia
**Drama: Camil Petrescu, Suflete tari
0. particularitdlile unei drame; ll. canstvuctia personajului;
lll.reluliadiutredoufrpersonaje). ...,..197
V. Perioada postbelici
Romanul postbelic (1960*1980): Marin Preda, Moromelii
(L particularitdlile unui roman postbelic; ll. construclia persanaiului;
Ill.reta{iadintredoudpersonaje). ......210
**Romanul postbelic (dupi 198O la alegere, un roman):
Mircea Nedelciu, Zmeuri de chmpie (1935)
{L particularitdlile uruti roman pastbelic, suis dupd L980; ll. relalia dintre doud persanaie) 229
Filip Florian, Toate bufnilele {2072)
(1. partiularitd{ile unui Tlmn1l postbelic, suis dupd L980; II. relalin dintre doui personaje} 237

Poezia postbelicS. Neomodernismul:

Nichita StXnescu, Leaaied tfrndrd, iubirea
(pnrtiailaritd[ile textului poetic] . .248
Teatrul postbelic: Marin SoresctL Iona
(
L partiurlaritd[ile unui text dramatic postbelic; lI: construc[ia personajului) . . .252
 Literatura romini
in secolul al XIX-lea - inceputul
secolului al XX-lea
 PASOPTISMUL
,
t.

Eseu despre Pagoptism.,,Docio literard"

Pasoptismul este un curent ideologic care exprimi viziunea, principiile

;: starea de spirit a participanfilor la Revolu]ia de la 1,848. S-a configurat in
-rioada 1830 - 1860, cu premise in migcarea de innoire de dupd 1.821, qi a
::st animat de principiile iluministe preluate de la $coala Ardelean[, al cirei
:obil esenlial fusese conqtiinfa nafionali.
Programul pagoptismubti vizeazd.dou[ coordonate: politicd gi culturali. in
:a,lrul vieqii culturale are loc intemeierea invilimAntului nafional, a teatrului cas.l-Cn-
naf".{e
;: a presei, iar literatura incepe sd se diferentieze treptat de celelalte dome-
lxa4$Ni/r-
::r. Afirmarea unei generalii de scriitori, gazetari, istorici 9i oameni politici, ntL&il
:"rmitd de posteritate generalia paqoptistS, determin[ inceputul modernitilii
:.-.astre culturale. Scriitorii paqoptiqti au vocafia inceputurilor qi, poate de
:.eea, disponibilitatea de a aborda diverse domenii, genuri, specii, mai multe
:ruri de scriiturh. Polimorfismul preocupdrilor individuale se explicdin con-
:rr.tul epocii.
Scriitorii sunt nevoifi ,,si ardi etapele" care se desfiguraser5 succesiv au,&n;zt$Jt
$fauo.tt*
-:-. literaturile occidentale, in decursul a mai bine de un secol 9i jumitate.
*-;rentele literare (iluminism, preromantism, romantism, clasicism, realism
,:cipient) sunt asimilate simultan. Principala trdsdturd a literaturii pagoptiste
::':lsta in coexistenla curentelor literare, nu numai in opera aceluiagi scriitor,
t,gm,antirlnu!"
: ;hiar in aceeaqi creafie.
Ca fenomen literar, pagoptismul este una dintre ipostazele romantismului
::::ranesc, caracterizat[ prin spirit social qi nafionaf militantism gi mesianism,
j:: care nu exclude insd tematica vie{ii intime, contemplalia gi cultivarea
l -:t-rreSCulUi.
Un rol esenlialin stabilirea unei direcfii unitare in dezvoltarea literaturii
-'.-rne unor reviste importante ale epocit, promovate de Mihail Kogdlniceanu:
.l.;.in literard" (considerat[ promotoarea ,,direc]iei nafionale"), ,,Propdqirea"
;i .Ronfinis literard" .
Constituirea deplind a romantismului paqoptist a fost marcati de pro-
i::i:nul teoretic ,,Introducfie" apdrttin,,Dacialiterard", redactat de Mihail
r:gilniceanu. La inceputul articolului axat pe evidenfierea necesitdlii unei
*:eraturi originale gi nafionale, Kogdlniceanu aratd c[ revista inauajeazd
s:::itorii romAni de pretutindeni s[ publice scrieri originale: ,,Aqadar foaia
tn--c:irri tn fi un repertoriu general al literaturei romfrnegti".
Cele patru puncte ale articolului-program sunt:
o Intemeierea spiritului critic in literatura romAnd pe principiul estetic:
.Criticn noastrd zsa fi nepdrtinitoare; oom critica cartea, iar nu persoana".
15
 o Afirmarea idealului de realizare a unitefi hmbii si a literaturii romAne:
,,!dlul nostru este realizarea dorinlii ca romAnii sd aibd o limbd si o literaturd
comund pentru toli".
r Combaterea imitafiilor qi a traducerilor mediocre: ,,Dorul imitatiei s-a
fdcut la noi o manie primejdioasd, pentru cd omoard tn noi duhul national.
Aceastd manie este mai ales corsArqitoare in literaturd. 1...) Traducliile insd
nu fac o literaturd".
,,9G,ciai
tile)wAn" o Promovarea unei literaturi originale, prin indicarea unor surse de inspi-
rafie in conformitate cu specificul nafional gi cu estetica romanticd:
,,lstoria noastrd are destule fapte eroice, frumoasele noastre tdri sunt destul
de mari, obiceiurile noastre sunt destul de pitoregti gi de poetice pentru ca sd
putem gdsi gi la noi sujeturi de suis, fdrd sd aoem pentru aceasta trebuintd
sd ne tmprumutdm de la alte na[ii" .

Prin precizarea surselor de inspiraliela temelor literare, dar qi prin diver-

sele trimiteri spre trds[turile romantismului (aspirafia spre originalitate,
refugiul in trecutul istorig aprecierea valorilor nafionale gi a folclorului, imbo-
gifirea limbii literare prin termeni populari, arhaici sau regionali), articolul
,,lntr o duclie" devine un manifest liter ar1 al romantismului romAnesc.

1
Manifest literar - text cu valoare de document, esenfial pentru instituirea unei migcdri
literare/a unui curent literar, prin care se afirmi o noui conceplie literarS, de obicei in mod
polemic fald de miqcarea anterioari.

16
 Nuvela istorici, romanticS, pagoptisti:
,,Alexandru Lapuyeonttl" de C. Negruzzi
l. Particularitilile unei nuvele studiate

- *f*xt
Prima nuveli istorici din literatura romind, ,,Alexandru Lnpugneanul" de Costache
\egruzzi, aparline prozei romantice, fiind publicatd in perioada pa;optistd, in primul
:rumbr al revistei ,,Dacin literara" (1840).
".r'idertqeer*e e d*ui tr;is*E,e..de; a*e ntav*Ee!, Pr*asnF€ sffi tes$qsE det
r Curent literar: nuveli romantici - argumente: tema de inspiralie istorich, construclia
liniar5, personaje excepfionale in situalii exceplionale, antiteza blAndefe - cruzime,
culoarea epocii.
r Doud **e*ple, o replicd memorabild (,,Dacd uoi ntt md ore[i, ett ud oreLt..,", in capitolul
l1 9i o situa[ie exceplionali (scena uciderii celor 47 de boieri, in capitolul al lll-lea).
r Specia IiterarS: nuvelS istoricS. Raportul realitate - licIiune. Surse de inspira(ie:
,,Letopiseful ldrii Moldouei" de Grigore Ureche qi cel al lui Miron Costin.
{:i -,{Bf#etd? q#h,eu:tt Ftuc" prEc: r"*p*feu ."t* {# E+rre
r Tema istoricS: lupta pentru putere in a doua domnie a lui Alexandru Ldpuqneanul
(7564 - 1569), inMoldova seiolului al XVI-lea.
r Echilibrul compozi{ional: Nuvela cuprinde patru capitole, care hxeazS, momentele
subiectului, fiecare cu cate un mofto cu rol rezumativ: capitolul I (expozitiunea si
intriga) * ,,Dncd aoi nu md ore{i, eu ad urert..,"; capitolul al lllea (desfigurarea acliunii)
-,,Ai sn dni snnta, dontrrrti!") capitolul al ltl-lea (punctul culminant) -,,Capul lui Moloc
.'r(m. ..": ca pitolu I al lV-lea (deznodamAntu l) - ,, Dc ma uoi scula, pre mtrl!i nm si popesc
;i err..." .

r Timpul ;i spaliul ac[iunii: a doua domnie a lui Ldpuqneanul, in Moldova.

r Actiunea nuvelei. Capitolul I * expozifiunea (intoarcerea lui Alexandru LdpuEneanul
la tronul Moldovei, iitSO+, siintSlnirea cu solia boierilor) qi intriga (hotirArea domni-
torului de a-Ei relua tronul). Capitolul a1 II-Iea - desflqurarea acfiunii (deciziile luate
de domnitor in a doua domnie, urmate de discufia cu doamna Ruxanda). Capitolul
al III-lea - punctul culminant (discursul domnitorului Ia mitropolie, ospdlul de Ia
iralat, uciderea celor 47 de boieri, a lui Mofoc, ,,leacul de fricd"). Capitoiul al IV-lea -
.leznoddmantul 1o[rivirea ti ranului).
:'.:==Eglr.?Fi#i't* ## stflL*{:tl$r'*i gi ** H$mhei *$* *"r*ew*aeE
r Principalul conflict: lupta pentru putere intre domnitor si boieri; conflictul secundar,
Jirrtrqclomnitor qi traclStorul IVlo.toc, ilustreazh dorin[a de rizbunare. e&q
r Personajele sunt romantice: personaje exceplionale (au calitili gi de{ecte ieqite din aS
e&
.rrmun) in situa[ii excepfionale, construite in antiteza, liniare psihologic, rostesc --q!k5*
.- -- !: -: -- - -- -,-- l^i t ^
:ePllcr memoraDile. G,,
r Modalitilile de caracterizare a personajeior: directe;i indirecte. w
r Personajul principal: Alexandru L5pugneanul este personaj romantic, ce intruchi- **qft
Q
:'eazi tipul domnitorului sAngeros, tiran qi crud. dd
Fr
I rtt
Personaje secundare: Doamna Ruxanda apare in antitezi cu Lhpugneanul: blAndele
- .ruzime, caracter slab - caracter tare. Boierut Mo[oc reprezinl.6 tipul boierului tri- ft r
ft
Ef&
ditor, viclean, lag, intrigant.
 * Personajele episodice: Spancioc gi Stroici sunt tineri boieri patriofi cu rol justiliar, in
antitezS cu boierul triddtor.
s Personajul colectiv, reprezentat de mullimea revoltati de tArgoveli, apare pentru
prima datd in literatura noastrd.
* Tehnica narativi: inl6n1uirea. Perspectiva narativi: obiectiv5.
ffi Stilul narativ se remarcS prin sobrietate, concizie. Registrele stilistice arhaic qi regional
contribuie la culoarea local6. Limbajul personajelor este un miiloc de caracterizare
indirect5, mai ales prin replici memorabile, ,,Daid uoi nu md areli, eu 7)d ur€l.t", ,,Ptoqti,
dar mulli!" etc.
il*nrla*aie
Prima noastrd nuveli istoricd este o capodoperd, potrivit criticului G. CXlinescu: ,,NLfiie-
lc istaricd uAlexandru Ldpuqneunul" ar fi deaenit o scriere celebrd ca si "Hamlet" dacd lite'
rotura romdni ar fi naut in ajutor prestigiul unei limbi uniaersale" .

.t
\
B
ir
\rl
G,
vl
(u
\r
*
ia
*F
s
tr
8.
 l. Eseu despre particularit5file
unei nuvele studiate

Context
Prima nuveld istoricd din literatura rom6nd, ,,AlexandruLdpugneanul" de
Costache Negruzzi, aparline prozei romantice, fiind publicatd in perioada
pqrcptisti, in primul numdr al revistei ,,Dacia literard" (1840). Este inspiratd
din istoria nafionalS, potrivit recomandlrilor formulate de Mihail Kogdlni-
oeanu in manifestul literar al romantismului romAnesc, articolul-program
ittihrlat,,Introduclie" .

I. Evidenlierea doui trisituri ale nuvelei, prezente in textul dat

a
,,Alexandru Ldpugneanul" este o nuveli deoarece este o construc{ie
1[uroas[, epicd, in proz6,, cu un fir narativ central 9i conflict concentrat. Se ,. .
deerve.o.,ii,iuintrigii,tendin!adeobiectivareaperSp".ti""i"u.uti""jia"ffi
sigurare a verosimilitetii faptelor prezentate. Personajele relativ pu{ine 9i
Grracterizate succint pun in lumind trdsdturile personajului principal.
Este o nuveli romantici prin tema de inspirafie istoric[, personaje
aceptionale in situafii excepfionale, construite in antitezd (blAndelea doam-
rei Si cruzimea domnitorului), prin culoarea epocii redati in descrieri cu
reloare documentard (de exemplu: portretul hzic al doamnei in capitolul al W1buL
n*nantltm,
]lea vestimentalia lui Lipugneanul in biserici, masa domneasci), gesturi
ryectaculoase gi replici devenite celebre.
Doud exemple pentru romantism sunt replica memorabili rostitX de
lipugneanul ,,Dacd aoi nu md ureli, eu ad areu..." la intAlnirea lui cu solia
, in capitolul I, replic[ preluatd din cronica lui Ureche, 9i situa{ia
[5, precum scena uciderii celor 47 de boieri, in capitolul aI III-lea
kativd pentru cruzimea tiranului medieval.
Nuvela istorici este o specie literard cultivatX de romantici, care se inspird
trecutul istoric (Evut Mediu) in ceea ce privegte tema, subiectuf persona-
i{e $l culoarea epocii (mentalitdqi, comportamente, relalii sociale, obiceiuri,
*stimenta{ie, limbaj).
Raportul realitate - ficfiune este ilustrativ pentru viziunea despre lume
scriitorului pagoptist, care se inspir[ din ,,Letopise{ul ldtii Moldopei"
lui Grigore Ureche gi din cel al lui Miron Costin. Din cronica lui Ure- acnfifafa
C. Negruzzi preia imaginea personalitd{ii domnitorului Alexandru +i #r"ti*,,
unele fapte (uciderea boierilor) gi replici (mottoul capitolelor
i al lV-lea), dar modifici ficfional realitatea istoric[, potrivit esteticii roman-
gi ideologiei pagoptiste. Degi istoria atestX faptul c[, la revenirea lui Ale-
ndru Lipugneanul, Moloc fuge in Poloni4 unde este decapitat, Negruzzi
;Estreazd ca personaj, ca sd il poatd caracteriza mai bine pe domnitor. In
uciderii lui Mofoc, Negruzzi se inspird din cronica lui Miron Costin.
crea$e a autorului este boierul Stroici, neatestat documentar gi care, prin
19
 atitudinea ireverenfioasd fafi de domnitor,reprezirrtd idealurile democratice
ale pagoptigtilor.
2. Prezentarea subiectului nuvelei, prin raportare Ia tema acesteia
Nuvela istoricd are ca temi evocarea celei de-a doua domnii a lui Alexan-
tefi.e dru Ldpugneanul (1564-1569). Lupta pentru impunerea autorit[fii domnegti
wrpu gi consecinfele definerii puterii de cltre un domnitor crud se raporteazd la
realitifile social-politice din Moldova secolului al XVI-lea.
Echilibrul compozifional, clasic, este realizat prin otganizarea textului
narativ in patru capitole, care fixeazd momentele subiecfului. Capitolele poar-
t[ cAte un motto cu rol rezurnativ, ce con(in cAte o replicd importantd: capito-
lul I (expoziliunea gi intriga) - ,,Dacd aoi nu md ateli, eu ad oreu.. . " (rXspunsul
eeAil;l,aal dat de L[pugneanul soliei de boieri); capitolul al ll-lea (desfiqurarea acfiunii)
- ,,Ai sd dai samd, doamnd!" (avertismenful adresat de vdduva unui boier deca-
fit*wl pitat doamnei Ruxanda, pentru ci nu opregte crimele sofului sdu); capitolul
al III-lea (punctul culminant) - ,,Capul lui Moloc arem... " (cererea norodului
revoltat); capitolul al IV-lea (deznoddmAntul) - ,,De md rsoi scula, pre mul[i am
sd popesc qi eu... " (ameninfarea impotriva tuturor rostit5 de Ldpugneanul care,
bolnau fusese cdlugdrit qi pierduse astfel puterea domneasc[).
Acliunea nuvelei este pus[ Pe seama unor personaje ale ciror caractere
puternice se dezvdluie in evolulia gradati a conflictului. Timpul gi spafiul
rtomenlzlx, acfiunii sunt precizate gi conferd verosimilitate narafiunii. Nuvela incepe
talie.ehilui cu intoarcerea lui L[pugneanul pe tronul Moldovei, in a doua sa domnie;
acliunea se desf[goar[ apoi la curtea domneasc[ 9i la mitropolie. Ultimul
capitol red[ moartea domnitorului, patru ani mai tdrziu, in cetatea Hotinului.
Capitolul I cuprinde expoziliunea (intoarcerea lui Alexandru L5pugneanul
la tronul Moldovei, in \564, in fruntea unei armate turceqti si intAlnirea cu
solia format[ din cei patru boieri trimigi de domnitorul Tomga: VeverilX,
Mo{oc, Spancioc, Stroici) gi intriga (hot5rArea domnitorului de a-gi relua tro-
nul gi dorinfa sa de rizbunare fafi de boierii triditori).
Capitolul al Il-lea corespunde, ca moment al subiectului, desfdgurdrii
acliunii gi cuprinde intAmplXri declangate de revenirea la tron a lui
Alexandruldpugneanul: fuga lui Tomqa in Muntenia, incendierea cetifilor
Moldovei, desfiinlarea armatei pdm6ntene, confiscarea averilor boieregti, uci-
derea unor boieri, fapte urmate de intervenfia doamnei Ruxanda pe lAngd
domnitor pentru a pune capdt omorurilor qi de promisiunea pe care i-o face
acesta.
Capitolul al III-lea (punctul culminant) confine mai multe scene foman-
tice, prin caracterul exceplional: discursul domnitorului la slujba religioasH
de la mitropolie, ospdful de la palat gi uciderea celor 47 de boieri, omorArea
lui Moloc de cdtre mullimea revoltatd qi,,leacul de fricd" pentru doamna
Ruxanda.
tn capitolul al IV-lea este inf5flgat deznoddmAntul, moartea tiranului prin
otrdvire. Dupd patru ani de la cumplitele evenimente, Lipuqneanul se retrage
in cetatea Hotinului. Bolnav de friguri, domnitorul este c[lugdrit dupi obi-
ceiul vremii. Deoarecg cAnd iqi revine, ameninld sX-i ucidi Pe toti (inclusiv
20
pe propriul fiu, urmagul la tron), doamna Ruxanda accept[ sfatul boierilor
de a-l otrdvi.

3" Analiza, !a alegere, a dou5 coff*ponente de structur& gi de limbaj

ale nuvelei
Conflictul nuvelei pune in lumini personajul principal. Conflictul prin-
cipal, politic, relevi lupta pentru putere intre domnitor gi boieri. Conflictul u)aW
rdzbunarea domnitorului impotriva vomicului Moloc (boierul care ,1tlin*i,pa!-,
'ecundar,
il trddase in prima domnie), se declangeazdin primul capitol si se incheie ul@d
in capitolul al III-lea. Conflictul social, intre boieri gi popor, este limitat la 4Eunndb
revolta mul(imii din capitolul al III-lea.
Contrastul dintre Ldpuqneanul gi doamna Ruxanda, evidenliat in capito-
lul al Il-lea, plaseazd personajele intr-o relafie de antitez[ (inger - demon),
;pecific romanticd.
Personajele sunt realizate potrivit esteticii romantice: personaje
ercepfionale (au calitef qi defecte iegite din comun) in situalii excepfionale,
consiruite in antitezS, liniare psihologic. in funclie de rolul lor in acfiune, ele
sunt puternic individualizate, construite cu minuliozitate (detalii biografice,
nediu, relalii motivate psihologic) sau portretizate succint.
Modalitilile de caracterizare a personajelor sunt directe (de citre nara- mbdafil$i
:or, de alte personaje, prin autocaracterizare) qi indirecte (prin fapte,limbaj, da catacte-
:omportament, relalii cu alte personaje, gesturi, atitudine, vestimentafie). 4Lgaae

Titlul evidenliazd personalitatea puternici a personajului principal,

erceplional (ieqit din comun) prin hotdrArea qi cruzimea sa, dar gi o caracte- Lonlrliwire
istic[ a nuvelei ca specie narativ5, fapful cd interesul cade asupra construcliei tilfuIai
personajelor.
Alexandru L[pugneanul este personajul principal al nuvelei, personaj
:omantic, excep{ional, care aclioneazX in situalii excepfionale (de exemplu:
scena uciderii boierilor, a pedepsirii lui Mofoc, scena morlii domnitorului
rtrdvit). intruchipeazh,tiptidomnitorului sAngeros, tiran gi crud. El este con- ti/ttuhi de
,lrilttu]na,b
struit din contraste, avAnd cahtefi qi defecte puternice. AvAnd ,,capacitatea de a
':e surprinde, intr-un mod conrsingdtor" ,Ldpugneanul este un personaj ,,rotltnd" ,
spre deosebire de celelalte personaje din nuvelS, ,,plate", ,,construite tn jurul
'.'nei singure idei sau calitdti" (E.M. Forster).
Echilibrul dintre convenfia romanticd qi realitatea individuluisercalizeazd
prin subordonarea tuturo trdsdturilor uneia principale qi voinla de putere,
;are ii c5lduzeqte acfiunile. Crud, hothrAt, vicleary disimulat inteligent, bun
.-unoscitor al psihologiei umane, abil politic, personajul este puternic indivi-
lualizat. Prin forla sa excepfional5, domin[ in rela(iile cu celelalte personaje,
:are sunf in generaf manipulate de cdtre domnitor. Naratorul omniscient il
:aracterizeazd direct prin epitetele care precizeazd ipostazele personajului:
.:'odd", ,,domnLrl", ,,tiranul", ,,bolnauLil" . Replicile sale memorabile ,,Dacd ooi nu
-:i areli, eu od oreu...", ,,Proqti, dar mulli!" gi faptele sAngeroase, exceptionale
:rin cruzime (piramida de capete), contribuie la caracterizarea indirecti a
iranului medieval, potrivit esteticii romantice.
21
 Doamna Ruxanda este un Pelsonaj secundar, de tip romantic, construitin
antitezl,cu Lipugneanul:blAndele - cruzime, caracter slab - caractel tare. Ea
nu actioneazd, din vointe ProPde nici cAnd ii cere sofului s[u sd inceteze cu
omorurile, nici cAnd il otrdvegte. Astfel, prin contrast, pune in lumini voinla
personajului principal.
Boierul Moloc leprezinte tipul boierului tr[dXtor, viclean, 1a9, intrigant.
Nu urmdregte decAt propriile interese. De aceea il tridase pe Ldpugneanul in
Lqtunku.i' prima domnie, iar Ia intoarcelea acestuia, dtpl,refuzul de a lenunla la trorL
m*$'e it lingugegt e ,psemenea cilinelui care tn loc sd muqce, linge milna care-l bate" . Este
lag in fala primejdiei, comportAndu-se grotesc cAnd incearci sd-l determine
pe domn sd nu-l dea mullimii.
in antitezd cu boierul tridXtor sunt personajele episodice Spancioc gi Stro-
ici, cu rol justiliat, teprezerrtAnd boierimea tAnir[. Ei sunt ,,buni patrio{i",
capabili s[ anticipeze migcdrile adversarului.
Personajul colectiV mullimea revoltatd de tArgovefi, apare pentru prima
dat[ in literatura noastrd. Psihologia mulfimii este surprins[ cu finele, gradat,
in mod realist: strAngerea norodului nemulgumit la porlile curfii domnegti din
cavzaunor vegti neldmurite, gdsirea unui vinovat pentru toate suferinfele:
crLlxnfijt ,,Capul lui Moloc z)remt" . Se observd capacitatea domnitorului de manipulare
gi de dominare a gloatei. El orienteazd migcarea haotici a mullimii spre expri-
marea unei singure dorinfe, in acelagi timp rdzbunAndu-se pentru tridarea
de odinioar[ a vornicului Moloc.
tohnirn Tehnica narativi este simpld: narafiunea romanticd se desfdgoar[ linear,
ru,tuatfun cronologic, prin inldnfuirea secvenfelor narative 9i a episoadelor.
Perspectiva narativi este obiectivd, iar naraliunea la persoana a III-a (vizi-
nanalbn. unea,,dinddrdt") amintegte, prin concizie, de relatarea cronicarilor.
Stilul narativ se remarci prin sobrietate gi concizie. Registrele stilistice
,.ul
arhaic gi regional conferl culoarea locald (trdsdturi romanticd), prin expresii
ttolrdtitL
populare, regionalisme (,,we{', ,,pdnd"), arhaisme (,,spahii", ,,z)ornic", ,,armas").
Concluzie
Prima noastri nuveld istoricX este o capodoperd a speciei, potrivit criti-
cului G. Cdlinescu: ,,Nuaela istoricd <<Alexandru Ldpuqneanul" ar fi deztenit o
scriere celebrd ca gi
<<Hamlet, dacd literatura romilnd ar fi aout in ajutor prestigiul unei limbi unizter-
sale". Nuvela lui C. Negruzzi ilustreazi principiile ideologiei pagoptiste gi ale
romantismului romAnesc, dar elementele romantice preponderente coexistd
cu elemente clasice. De asemenea, scriitorul deschide drumul observafiei
realiste.

22