Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
OPERARE WINDOWS
Mihaela
DESCRIEREA SISTEMULUI DE OPERARE WINDOWS
Orice sistem de calcul putem să-l considerăm ca fiind format din patru straturi:
• hardware
• sistemul de operare
• utilizatori
2
DESCRIEREA SISTEMULUI DE OPERARE WINDOWS
interfeţe hardware şi software. Odată ajunsă în format intern, informaţia trebuie organizată în vederea
lansării ei în procesare. Entitatea informaţională adusă la starea în care ea poate fi trecută în faza de
procesare poartă numele de dată. Într-un SNC, datele sunt stocate în memorie ca ansambluri de pachete
de opt biţi (octeţi, bytes) sau multipli de opt biţi (cuvinte). Rezultă că datele sunt practic informaţiile
utile, necesar a fi procesate, respectiv informaţiile rezultate în urma procesării (spre exemplu, rezultatul
unei operaţii de calcul poate constitui dată de intrare întro nouă operaţie de calcul).
Alături de date, privite ca informaţie utilă, efectivă, putem vorbi despre adrese sau informaţia
de adresare. Informaţia de adresare prezintă un caracter auxiliar în raport cu datele, servind la localizarea
acestora din urmă. Astfel, o locaţie de memorie poate conţine o informaţie utilă, adică o dată, care poate
însă fi accesată doar dacă se cunoaşte o informaţie auxiliară de adresare – adresa. Ca şi datele, adresele
sunt reprezentate la nivel intern în format binar, ele fiind transferate prin intermediul magistralei de
adrese.
Cea de-a treia clasă de entităţi informaţionale o constituie informaţia de control (semnalele de
control). Informaţia de control are rolul asigurării unui cadru optim de desfăşurare a procesului de
prelucrare a datelor de către SNC. Semnalele de control asigurăsincronismele cerute de structura
hardware a SNC şi protocoalele de procesare impuse de structura software. Magistrala de control
constituie suportul fizic prin care aceste semnale sunt transferate între subsistemele SNC.
- fişiere de text
- fişiere grafice
- fişiere de sunet
- fişiere executabile
- fişiere speciale
În ultima categorie s-au considerat fişierele ce nu aparţin în mod direct nici uneia din clasele
anterior menţionate.
3
DESCRIEREA SISTEMULUI DE OPERARE WINDOWS
- fişiere de aplicaţie
- fişiere utilitare
- fişiere de sistem
În mod evident, fişierele de aplicaţie sunt cele create de utilizator, constituind realizarea
aspectului suprem de funcţionalitate către care tinde orice SNC. Un exemplu de fişier aplicaţie poate fi
un program de rezolvare a ecuaţiei de gradul 2 cu coeficienţi întregi. Fişierele de sistem sunt cele care
constituie în ultimă instanţă sistemul de operare, rezolvând probleme cu tangenţă hardware şi software
de care utilizatorul trebuie să fie degrevat. Un exemplu de astfel de fişier poate fi considerat interpretorul
de comenzi al sistemului de operare MS-DOS. În fine, fişierele utilitare se situează la graniţa dintre
celelalte două clase menţionate.
Exemple de sisteme de operare:
- *BSD
- BeOS
- DOS
- Linux
- Mac OS
- UNIX 36
- Windows
4
DESCRIEREA SISTEMULUI DE OPERARE WINDOWS
5
DESCRIEREA SISTEMULUI DE OPERARE WINDOWS
- monotasking – nu asigură execuţia concurentă şi nici partajarea resurselor între mai multe
procese. Sub controlul unui sistem de operare monotasking, la un moment dat, în sistemul de
calcul se poate executa o singură aplicaţie (task), aceasta rămânând activă din momentul lansării
ei în execuţie şi până la terminarea completă. Cât timp este în execuţie, aplicaţia are acces la toate
resursele SNC. Exemplu: Sistemele de operare MS-DOS şi CP/M sunt sisteme de operare
monotasking.
- multitasking - sunt acele sisteme de operare care asigură execuţia concurentă a mai multor
aplicaţii concomitent. Exemplu: Sistemele de operare Windows şi Unix sunt sisteme
multitasking.
Din punctul de vedere al accesului utilizatorilor la SNC şi al gradului de interacţiune a acestora
cu sistemul, sistemele de operare pot fi:
- seriale - acele sisteme de operare pentru care gradul de interacţiune cu utilizatorul, în timpul
prelucrărilor, este nul.
- interactive - sistemele de operare care permit comunicarea directă între utilizator şi sistemul de
calcul, prin intermediul unui limbaj dedicat acestui scop (limbajul de comandă al sistemului de
operare sau interfaţa grafică utilizator). În plus, utilizatorul poate urmări modul în care se execută
programul său şi poate influenţa, în anumite condiţii, execuţia acestuia. Un sistem de operare
interactiv presupune o arhitectură specifică pentru sistemul de calcul, care să cuprindă
echipamente standard de intrare/ieşire dedicate comunicaţiei utilizatorului cu sistemul de operare
(terminale I/O). Sistemele de operare interactive pot fi:
- monouser - când comunicaţia cu sistemul de calcul este posibilă, la un moment dat, numai pentru
un singur utilizator, prin intermediul consolei sistemului de calcul;
- multiuser - când sistemul de operare poate gestiona comunicarea concomitentăcu mai mulţi
utilizatori, conectaţi la sistemul de calcul prin intermediul echipamentelor de intrare/ieşire.
Exemplu: MS-DOS este un sistem interactiv monouser, în timp ce Unix este un sistem interactiv
multiuser.
După configuraţia hardware deservită, sistemele de operare pot fi:
- SO pentru microsisteme
- SO pentru minisisteme
În prezent se constată tendinţa de apropiere a performanţelor microsistemelor de cele ale
sistemelor de nivel superior lor, în paralel cu tendinţa de apropiere a caracteristicilor sistemelor de
operare pentru sistemele de calcul mari de cele ale sistemelor de operare pentru mini sau microsisteme.
6
DESCRIEREA SISTEMULUI DE OPERARE WINDOWS
În acelaşi timp, se realizează o integrare funcţională tot mai accentuată a diferitelor tipuri de sisteme de
calcul în platforme de lucru comune, de obicei prin conectarea acestora în reţele de calculatoare. Cel
mai elocvent exemplu în această direcţie este reţeaua Internet care realizează legătura între cele mai
diferite tipuri de sisteme de calcul funcţionând sub controlul diverselor SO.
Din punctul de vedere al dezvoltării sistemului de operare, tendinţa actuală este de dezvoltare
a SO portabile, adică acele SO care funcţionează pe arhitecturi hardware diferite. Un exemplu în acest
sens este sistemul de operare UNIX. O altă direcţie este dezvoltarea de familii de SO - de exemplu familia
SO Windows.
Au fost astfel dezvoltate SO interactive, multitasking, asigurând şi funcţiile pentru lucrul în
reţea. Între aceste SO, unele sunt specializate pentru un anumit mod de utilizare, cum ar fi Windows NT
Server pentru serverele de reţea sau Windows NT Workstation pentru staţiile de lucru din reţea.
7
DESCRIEREA SISTEMULUI DE OPERARE WINDOWS
8
DESCRIEREA SISTEMULUI DE OPERARE WINDOWS
Fig.1.
Dosarul (folder) permite definirea unui container în care se pot păstra fişiere, aplicaţii sau alte
dosare. Dosarul este un mecanism de organizare logică, la nivelul interfeţei a diferitelor entităţi cu care
lucrează sistemul de operare, inclusiv a fişierelor. La pornirea calculatorului, se încarcă sistemul de
operare Windows 95 care afişează pe ecranul calculatorului (desktop), interfaţa Explorer. Interfaţa
Explorer este formată din: icoane (Pictograme) care sunt mici desene reprezentative pentru diferite
entităţi cu care lucrează Windows (containere cu posibilităţi ale sistemului, aplicaţie, fişier, dosar, unitate
de disc etc), afişate pe ecran (fig.1.)
Pictogramele - sunt simboluri care reprezintă programele (Word, Excel), fişiere, documente,
grafice, informaţii despre calculator (hard-disc, dischetă)
Suprafaţa de lucru - zona de fundal pe care sunt plasate obiectele (fig.2.)
Indicatorul mouse-ului
Butonul de Start - pentru lansarea meniului Start
9
DESCRIEREA SISTEMULUI DE OPERARE WINDOWS
Fig. 2.
10
DESCRIEREA SISTEMULUI DE OPERARE WINDOWS
Recycle Bin (coşul de gunoi) conţine fişiere şterse pe care sistemul Windows le salvează în
acest container de unde se pot recupera. Golirea completă a containerului se face efectuând clic cu
butonul din dreapta mouse-ului pe pictograma cores-punzătoare şi selectarea opţiunii Empty Recycle
Bin. Ştergerea unui anumit fişier se realizează prin selectarea fişierului respectiv, efectuarea unui clic
cu butonul din dreapta mouse-ului şi selectarea opţiunii Delete. Ştergerea conţinutului containerului
sau a unui fişier se poate realiza şi utilizând meniul corespunzător.
Se pot crea rapid pictograme pe ecranul calculatorului pentru: aplicaţie, fişier, dosar etc.
Pentru aceasta, într-o zona liberă de pe ecran, se executa clic cu butonul din dreapta mouseului şi din
meniul contextual se aleg opţiunile New apoi Shortcut., în caseta de dialog Create Shortcut Command
line se introduce numele unităţii de discuri sau se executa clic pe butonul Browse, se parcurg dosarele
pentru a alege aplicaţia/fişierul, se execută clic pe butonul Next, se scrie numele pictogramei şi se
execută clic pe butonul Finish. Pentru a şterge o pictogramă, se trage peste pictogramă Recycle Bin. Cu
ajutorul mouse-ului se pot muta pictograme prin metoda de trage şi plasează (drag and drop); se
selectează o pictogramă prin efectuarea unui clic pe aceasta şi ţinând butonul mouse-ului apăsat, se
deplasează pictograma în locul dorit.
Butoanele mouse-ului au următoarele roluri:
un singur clic stânga se foloseşte pentru deschiderea meniurilor derulante (butonul Start, orice
fereastra de pe bara de aplicaţii, butoanele din dreapta sus ale oricărei ferestre deschise sau
butoanele din casetele de dialog: OK, Cancel, etc.)
efectuarea unui dublu clic pe pictograma corespunzătoare este folosită pentru deschiderea
unui fişier, program, unitate de disc etc.
clic cu butonul din dreapta în două situaţii: dacă cursorul mouse-ului se află pe suprafaţa de
lucru, va apare un meniu derulant, din care se pot selecta comenzi specifice meniului
principal; dacă cursorul mouse-ului se află pe una din pictograme, va fi afişat un meniu ce
conţine comenzi specifice aplicaţiei corespunzătoare pictogramei.
11
DESCRIEREA SISTEMULUI DE OPERARE WINDOWS
butoane de aplicaţii (task button), câte un buton pentru fiecare aplicaţie activă. Pe buton apare
pictograma aplicaţiei şi numele acesteia. Dacă aplicaţia lucrează cu fişiere, se trece şi numele
acestora (W Microsoft Word - sistem.doc). Se poate efectua operaţia de comutare de aplicaţii
(task switching) ceea ce înseamnă trecerea de la o aplicaţie la alta, fărăsă se închidă aplicaţia
precedentă; trecerea se face prin acţionare buton stânga mouse;
zona pentru configurare (Settings) conţine pictograme pentru configurarea unor elemente ale
sistemului. Prin indicarea cu mouse-ul a unei pictograme, se va deschide o casetă de
informare (Tooltip) în care este afişat numele parametrului controlat. Dacă se execută dublu
clic pe pictogramă, se deschide o casetă de dialog care permite utilizatorului sa modifice
parametrii. Caseta de dialog poate fi închisă fără să se modifice parametrii prin executarea
unui clic in exteriorul ei. Dacă calculatorul are o placă de sunet, pe bara de aplicaţii este
afişată o pictogramă(difuzor), prin indicarea pictogramei, în caseta de informare va fi scris
mesajul Volume. Dacă se execută clic pe aceasta pictogramă se va afişa o casetă cu un
potenţiometru, care permite modificarea valorii volumului; dacă se executa dublu clic se
deschide caseta de dialog Volum Control prin intermediul căreia se pot modifica parametrii
ai plăcii de sunet. Există de asemenea pictograma care afişează ora preluată din sistem sub
forma unui ceas digital (Clock), prin acţionare clic mouse pe pictogramă, se deschide caseta
de informare în care se afişează data; dacă se execută dublu clic pe pictogramă se deschide
caseta de dialog Date/Time Properties prin intermediul căreia se poate actualiza data
sistemului;
Meniul Start (fig.3.) . Cu Butonul Start se deschide meniul Start. Meniul Start se poate
deschide şi prin acţionarea tastei cu desenul specific Windows-ului (fereastra) de pe ultimul
rând al unor tastaturi. Se prezintă pe scurt unele submeniuri ale meniului Start:
Shut Down permite oprirea calculatorului. Sistemul salvează automat modificările
efectuate;
Run permite introducerea numelui unui program pentru a-l lansa în execuţie
Help prezintă instrucţiuni de utilizare a sistemului Windows şi oferă explicaţii
pentru comenzile uzuale;
Find este o opţiune pentru căutarea unui fişier după nume, dată sau o secvenţă de
conţinut; Documents, permite utilizatorului gasirea rapida a unei liste cu ultimele
documente folosite;
Programs conţine mai multe meniuri, printre care:
12
DESCRIEREA SISTEMULUI DE OPERARE WINDOWS
Fig. 3.
13
DESCRIEREA SISTEMULUI DE OPERARE WINDOWS
Fig.4.
Fig.5.
14
DESCRIEREA SISTEMULUI DE OPERARE WINDOWS
Bara de titlu (Title bar) pe care se afişează numele aplicaţiei sau al documentului
deschis în fereastră. Bara de titlu la o fereastră activă este afişată într-o culoare diferită
de a celorlalte ferestre de pe ecran.Titlul ferestrei este afişat în bara de titlu. In funcţie
de tipul ferestrei, poate fi numele unei aplicaţii, al unui dosar, al unui fişier etc.
Bara cu titluri de meniuri (Menu bar) afişează pe orizontală lista cu meniurile
disponibile. Meniurile la rândul lor sunt formate din liste de comenzi care acţionează
în aplicaţia sau documentul deschis în fereastră.
Bara cu instrumente (Toolbar) este afişată sub bara de meniu, este o bară cu butoane
ce conţin pictograme ale unor comenzi care pot fi comandate şi din meniu. Bara
apare numai la anumite ferestre de aplicaţie (Word, Excel etc).
Bara de stare (Status Bar) este afişată în partea inferioară a ferestrelor de aplicaţii şi
afişează diferite informaţii referitoare la acţiunile din aplicaţie de exemplu: o scurtă
descriere a comenzii care este curent selectată.
15
DESCRIEREA SISTEMULUI DE OPERARE WINDOWS
Fig.6.
Butonul meniului de control (Control Menu Box) situat în partea stângă a barei de titlu a
ferestrei; conţine opţiuni pentru manipularea ferestrei. Este util când manipularea ferestrei se face
folosind tastatura.. Pictograma afişată de acest buton este pictograma aplicaţiei care lucrează în fereastră.
Există patru butoane situate în partea dreaptă a barei de titlu a ferestrei, ele pot fi
acţionate numai cu mouse-ul:
Butonul de minimizare (Minimize button) este folosit pentru micşorarea ferestrei la
nivel de pictograma.
Butonul de maximizare (Maximize button) este folosit pentru redimensionarea
ferestrei până la ocuparea întregului spaţiu disponibil ce delimitează fereastra.
Butonul de restaurare (Restore button) apare în locul butonului de maximizare după
operaţia de maximizare, are ca efect refacerea ferestrei la dimensiunea pe care a avut-
o înainte de operaţia de maximizare.
Butonul de închidere (Close button) este folosit pentru închiderea ferestrei. până la
nivel de pictogramă.
Bara de derulare pe verticală şi bara de derulare pe orizontală (Scroll bar) sunt folosite
pentru deplasarea ferestrei peste obiectele afişate (text, pictograme etc); conţin butoane
săgeţi (scrool arow) şi cursoare mobile (scroll box) care pot fi acţionate numai cu
16
DESCRIEREA SISTEMULUI DE OPERARE WINDOWS
17
DESCRIEREA SISTEMULUI DE OPERARE WINDOWS
3.4. MENIURILE
Meniurile conţin o lista cu opţiuni pe care calculatorul le poate executa. Opţiunile pot fi: titlu
de submeniu, o comanda de operaţie sau o valoare a unui parametru. Utilizând mouseul sau tastatura se
alege opţiunea necesară.
Meniul poate fi dezactivat ceea ce înseamnă că nu permite accesul la opţiuni sau activat, în
care caz permite accesul la opţiuni.
În titlul meniului sau în opţiunea de meniu, una din litere este subliniată şi se numeşte litera
de identificare, ea poate fi utilizată pentru a deschide un meniu sau pentru a alege o opţiune din meniu.
Ferestrele de aplicaţie dispun de mai multe meniuri:
o Meniul principal (pull-down), afişează titlurile de meniuri pe orizontală în bara de
meniuri. Prin deschiderea unui meniu din lista de meniuri, se afişează sub acesta un alt
meniu, numit meniu derulant (pop-up menu) care conţine o liste opţiuni.
o Meniul de control . Meniul de control este identificat prin butonul aflat în coltul din
stânga sus al ferestrei; apare la ferestre şi la butoanele ferestrelor minimizate şi conţine
comenzi pentru manipularea ferestrelor şi butoanelor.
Acest meniu se deschide executând clic cu butonul din dreapta pe un obiect, ca urmare se
afişează o listă cu comenzi specifice obiectului (fişier, bară de aplicaţie, ecranul).
18
DESCRIEREA SISTEMULUI DE OPERARE WINDOWS
avut în timpul executării operaţiei sau cere informaţii suplimentare pentru executarea unei operaţii.
Dialogul se poate realiza prin intermediul unor obiecte de pe ecran:
textul explicativ;
zona de editare;
butoanele radio;
comutatoare;
declanşatoare;
liste.
19
DESCRIEREA SISTEMULUI DE OPERARE WINDOWS
fişiere, nume de dosare, nume de unităţi de disc, nume de fonturi etc.). Se alege un
nume din listă atribuind astfel o valoare parametrului. Dacă lista este prea lungă se
folosesc barele de derulare (verticală / orizontală).
20