VULGATA

Biblia vulgata sau Vulgata este o versiune a Bibliei(Vechiul Testament și Noul

Testament), tradusă în limba latină. Primele traduceri ale Bibliei în latină datează din
secolele III-IV d.Hr., dar erau imprecise. În secolul al IV-lea, papa Damasus I a hotărât
ca Sfântul Ieronim să traducă Biblia în latină.

Pagina de titlu a ediției din anul 1590 -Vulgata Sixtina

Dorind să lucreze cu textul ebraic, Sf. Ieronim a călătorit la Bethleem, unde a fondat o
mănăstire și în anul 390 a început traducerea. Comparând versiunile redactate în
limbile ebraică, aramaică și limba greacă și traducând Evangheliile din greacă în latină, Sf.
Ieronim a dat creștinătății cea de-a doua versiune a Bibliei în limba latină, după Vetus
Latina.
Vulgata nu a fost imediat acceptată în toate bisericile latine, dar în sec. al V-lea a
devenit o carte universală. S-a transmis prin numeroase variante scrise de mână,
copiate de călugări. Cu timpul, aceste interpolări au necesitat corecturi permanente.
În anul 1456, Johannes Gutenberg a tipărit prima ediție a Vulgatei, iar noua tehnologie a
confirmat faptul că opera avea nevoie de o nouă ediție corectată. Conciliul
Tridentinum al Sf. Scaun a examinat-o și a decretat la 8 aprilie 1546
versiunea Vulgatei ca singura autentică.

Ediția revizuită a fost finalizată în timpul Papei Clement al VIII-lea și a apărut

la Roma în 1592. Denumită Sixtina-Clementina, aceasta a fost revăzută și corectată în edițiile
din 1593 și 1598, devenind textus receptus al Bisericii Catolice.
Papa Pius al X-lea a inițiat o nouă ediție a Vulgatei.
Diverse ediții critice au fost produse în timpurile moderne. În 1965
a fost creată o comisie de către Conciliul Vatican II pentru
revizuirea Vulgatei, iar în 1979 a fost publicată Nova Vulgata. A
fost promulgat de Papa Ioan Paul al II-lea ca text oficial latin al
Bisericii Romano-Catolice, la fel ca a doua ediție lansată în 1986.