Cod ECLI ECLI:RO:TBBTO:2020:058.

000356
Cod operator de date cu caracter personal 8353
Dosar nr. 1859/40/2020 Anulare act administrativ

ROMÂNIA
TRIBUNALUL BOTOŞANI
SECŢIA DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Şedinţapublică din data de 07 octombrie 2020
Instanţa compusă din:
Preşedinte - Hanachiuc Gina Alina
Grefier - Fecioru Gogălniceanu Geanina

S E N T I N Ţ A NR. 3 5 6

Pe rol judecarea cauzelor conexate privind pe reclamanţii Andrei Cosmin Ionuţ şi

Cojocariu Berenţan Elena Paula, în contradictoriu cu pârâţii Biroul Electoral de
Circumscripţie Municipală Nr. 1 Botoşani şi Biroul Electoral de Circumscripţie Judeţean Nr.
7 Botoşani, având ca obiect anulare act administrativ.
La apelul nominal făcut în şedinţa publică, se prezintă reclamanta Cojocariu Berenţan
Elena Paula, avocat Bosovici Simona pentru reclamantul Andrei Cosmin Ionuţ, locţiitor –
Ababei Bosânceanu Constantin pârâtul Biroul Electoral de Circumscripţie Municipală Nr. 1
Botoşani, preşedinte Condurache Mihai şi locţiitor Brânzac Lucian pentru Biroul Electoral de
Circumscripţie Judeţean Nr. 7 Botoşani şi avocat Dieac Cătălin pentru intervenientul Flutur
Cătălin-Mugurel, lipsind reprezentantul intervenientului Partidul Naţional Liberal – Filiala
Judeţeană Botoşani.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă, după care: instanţa constată că
la dosarul nr. 1859/40/2020 a fost conexat dosarul nr. 1876/40/2020 al Tribunalului Botoşani.
Având cuvântul asupra competenţei instanţei, reclamanta Cojocariu Berenţan Elena
Paula arată că instanţa este competentă general, material şi teritorial să judece prezenta cauză
raportându-se şi la dispoziţiile Deciziei nr. 16 /2017 a ÎCCJ în care se menţionează că, în
astfel de situaţii cum este şi prezenta speţă, competenţă să soluţioneze este instanţa de
contencios administrativ.
Avocat Bosovici Simona achiesează la opinia reclamantei sus-menţionate şi arată că
aparţine instanţei de contencios administrativ competenţa.
Reprezentantul pârâtului Biroul Electoral de Circumscripţie Municipală Nr. 1
Botoşani, arată că, din toate punctele de vedere, competenţa aparţine Tribunalul Botoşani.
Reprezentanţii pârâtului Biroul Electoral de Circumscripţie Judeţean Nr. 7 Botoşani,
arată că lasă la aprecierea instanţei acest aspect.
Instanţa îşi verifică competenţa şi, având în vedere poziţia reprezentanţilor părţilor,
care sunt de acord cu stabilirea competenţei materială şi teritorială a Tribunalului Botoşani, în
temeiul art. 131 alin. 1 din Noul Cod de procedură civilă, se declară competentă din punct de
vedere general, material şi teritorial, în soluţionarea cauzei, în temeiul art. 10 din Legea nr.
554/2004 raportat şi la considerentele Deciziei Curţii Constituţionale nr. 325/2004.
Instanţa constată că numiții Flutur Cătălin-Mugurel şi Partidul Naţional Liberal –
Filiala Judeţeană Botoşani au formulat cerere de intervenţie în cauză, atât în dosarul nr.
1859/40/2020, cât şi în dosarul nr. 1876/40/2020, conexat.
Instanţa acordă cuvântul părţilor cu privire la calificarea cererilor de intervenţie
formulată de intervenienții Partidul Naţional Liberal – Filiala Judeţeană Botoşani şi Flutur
Cătălin Mugurel, precum şi cu privire la admisibilitatea cererilor de intervenţie.
Avocat Dieac Cătălin arată că redactorul cererii a intitulat-o cerere de intervenţie
principală şi, în subsidiar, dacă instanţa va considera că nu întruneşte calităţile de cerere
principală, să fie calificată drept accesorie. Din punctul dumnealui de vedere, ar fi o
Digitally signed by Tribunalul
Botosani
Date: 2020.10.16 10:48:09 +03:00
Reason: Document semnat digital
intervenţie accesorie în sensul de a se păstra hotărârea pârâtului Biroului Electoral de
Circumscripţie Municipală.
Cu privire la admisibilitatea în principiu solicită admiterea în principiu a acestei cereri
de intervenţie, întrucât interesul candidatului Flutur Cătălin este mai mult decât evident de a
se proceda la renumărare voturilor dată fiind şi diferenţa mică de voturi şi erorile flagrante din
procesele verbale, dar în principal interesul este dat de calitatea acestuia de competitor
electoral.
Reclamanta Cojocariu Berenţan Elena Paula solicită respingerea cererii, având în
vedere că aceasta urmează a fi calificată ca fiind cerere de intervenţie accesorie în sprijinul
Biroului Electoral Municipal.
Avocat Bosovici Simona arată că achiesează la susţinerile reclamantei Cojocariu
Berenţan Elena Paula şi solicită respingerea admisibilităţii în principiu a cererii de intervenţie.
Reprezentantul pârâtului Biroul Electoral de Circumscripţie Municipală Nr. 1
Botoşani lasă la aprecierea instanţei calificarea şi soluţionarea admisibilităţii în principiu.
Reprezentanţii pârâtului Biroul Electoral de Circumscripţie Judeţean Nr. 7 Botoşani
arată că lasă la aprecierea instanţei calificarea şi soluţionarea admisibilităţii în principiu.
Instanţa califică cererile de intervenţie ca fiind de intervenţie accesorie, dat fiind
faptul că nu se invocă o pretenţie proprie concretă prin aceaste cereri, ci doar respingerea
cererilor de chemare în judecată, după care admite în principiu cererile de intervenţie
având în vedere că sunt formulate în timpul unui proces pendinte, se justifică un interes prin
formularea acestor cereri justificat de menţinerea hotărârilor şi renumărarea voturilor, dat
fiind că domnul Flutur Cătălin Mugurel a fost un competitor în alegerile locale pentru
funcţia de primar din partea PNL.
Cu privire la probatoriu, instanţa a solicitat pârâtului BECM documentaţia care a stat
la baza emiterii hotărârii.
Reprezentantul pârâtului Biroul Electoral de Circumscripţie Municipală Nr. 1
Botoşani, locţiitor Ababei Constantin arată că a depus acele hotărâri împreună cu
documentaţiile aferente la cererea de suspendare şi că nu mai are alte înscrisuri.
Reprezentanţii pârâtului Biroul Electoral de Circumscripţie Judeţean Nr. 7 Botoşani
depun la dosar Hotărârea nr. 58 şi contestaţia formulată.
Având în vedere că birourile electorale şi-au finalizat activitatea şi au predat
documentele, instanţa a emis adresă către Judecătoria Botoşani pentru a se depune copii ale
proceselor verbale ale secţiilor de votare şi totodată s-a solicitat de la compartimentul arhivă
al Tribunalului Botoşani documentaţia care a fost înaintată de către BECM Nr. 1 în dosarul de
suspendare nr. 1878/40/2020. Înscrisurile sunt depuse la dosar.
Instanţa pune în discuţia părţilor necesitatea conexării la dosarul de faţă, care are ca
obiect anularea Hotărârilor 200 şi 58, a dosarului nr. 1874/40/2020 al Tribunalului Botoşani
referitoare la anularea celei de-a doua hotărâri de renumărare a voturilor, respectiv Hotărârea
nr. 205/2020, având în vedere şi faptul că Judecătoria Botoşani a depus documentaţia
solicitată doar într-un singur exemplar, la dosarul de faţă.
Reclamanta Cojocariu Berenţan Elena Paula arată că este de acord cu conexarea
dosarelor.
Avocat Bosovici Simona arată că este de acord cu conexarea dosarelor.
Reprezentantul pârâtului Biroul Electoral de Circumscripţie Municipală Nr. 1
Botoşani arată că este de acord cu conexarea dosarelor.
Reprezentanţii pârâtului Biroul Electoral de Circumscripţie Judeţean Nr. 7 Botoşani
arată că lasă la aprecierea instanţei această măsură.
Avocat Dieac Cătălin pentru intervenientul Flutur Cătălin arată că se opune măsurii,
motivat de faptul că sunt temeiuri separate la Hotărârile 200 şi 205.
Reclamanta Cojocariu Berenţan Elena Paula depune la dosar ultima circulară emisă de
către Biroul Electoral Central şi prin care au fost clasate toate cererile de renumărare a
voturilor din toată ţara şi de asemenea a depus Hotărârea 209 şi procesul verbal.
 Dat fiind că măsura conexării se decide de completul învestit cu dosarul cu număr
mai mic, instanţa suspendă temporar discuţiile în dosarul de faţă, pentru strigarea dosarului
nr. 1874/40/2020.
La reluarea discuţiilor în dosarul de faţă, instanţa constată că în dosarul nr. 1874 s-a
dispus măsura conexării acelei cauze la dosarul de faţă.
Instanţa întreabă părţile dacă au solicitări de administrare de probatorii în afară
înscrisurilor depuse la dosar.
Părţile, având pe rând cuvântul, solicită admiterea probei cu înscrisurile depuse la
dosar, pe care instanţa le administrează, apreciindu-le utile, concludente şi necesare
soluţionării cauzelor reunite.
Nemaifiind alte cereri, instanţa declară terminată cercetarea judecătorească şi acordă
cuvântul părţilor atât pe excepţiile invocate prin cererile de intervenţie, cât şi pe fond. Dat
fiind măsura implicită de unire a excepţiilor cu fondul, pentru bunul mers al dezbaterilor,
stabileşte că ordinea prezentării concluziilor va fi atât pe excepţii, cât şi pe fond va fi
următoarea: reclamanţii, pârâţii şi intervenientul accesoriu.
Reclamanta Cojocariu Berenţan Elena Paula solicită respingerea tuturor excepţiilor
invocate. Cu privire la inadmisibilitatea acţiunii solicită a se constata că este îndreptăţită să
acţioneze în contencios administrativ având în vedere că acţiunea sa nu se încadrează în art. 5
prevăzut de Legea nr. 554/2004 care prevede în mod clar care sunt hotărârile ce nu pot fi
atacate în contencios administrativ. În ceea ce priveşte excepţia lipsei calităţii procesuale
solicită a se observa că în conformitate cu legea contenciosului administrativ orice persoană
vătămată într-un drept al său şi care prezintă un interes poate forma o acţiune în contencios
administrativ, astfel încât această excepţie nu poate fi admisă. Cu privire la excepţia
necompetenței, solicită respingerea acesteia raportat la deciziile Curţii Constituţionale şi ale
ICCJ care au stabilit competenţa generală, materială şi teritorială la instanţele de contencios
administrativ, respectiv la Tribunalul Botoşani, tribunal competent dat fiind raza teritorială
unde a fost emisă prezenta hotărâre.
Pe fond, fără a mai relua tot ceea ce a descris în cererea de chemare în judecată,
menţionează că principalul motiv pentru care solicită anularea şi pentru care solicită a se
constata că cele două hotărâri emise de biroul electoral municipal şi hotărârea emisă de Biroul
Electoral de Circumscripţie Judeţean sunt lovite de nulitate absolută este acela că nu sunt
motivate, un lucru esenţial prevăzut la emiterea unui act administrativ. De altfel, mai arată că
aceste două hotărâri au fost date cu încadrarea greşită a acelei contestaţii, ca fiind întâmpinare
şi nu contestaţie, întrucât majoritatea din membrilor B.E.C.M. au considerat că această
contestaţie se referă la competenţa B.E.C.M. întemeindu-se pe art. 27 din Legea 115. Ori, aşa
cum se poate observa din conţinutul art. 27, în competenţa B.E.C.M. nu este dată procedura
de numărare şi renumărare a voturilor, indiferent cum sunt acestea, fie că sunt nule sau valabil
exprimate, astfel încât această cerere formulată de PNL- Filiala Judeţeană Botoşani şi Cătălin
Mugurel Flutur trebuia să fie catalogată ca o contestaţie care ar fi trebuit să fie verificată dacă
a îndeplinit procedura prevăzută de art. 95. Totodată, solicită a se observa că din hotărârile
contestate se observă că măsura de renumărare a voturilor nu a fost motivată în raport de o
dispoziţie legală care să o reglementeze, mai ales în contextul prevederilor Hotărârii 98,
ulterior a acelei circulare emisă de către Biroul Electoral Central, hotărâri care au putere de
lege şi care trebuiau să fie puse în aplicare. Neavând toate aceste caracteristici, arată că toate
hotărârile sunt lovite de nulitate absolută, motiv pentru care solicită admiterea acţiunilor aşa
cum au fost formulate şi a se dispune anularea tuturor hotărârilor atacate.
Avocat Bosovici Simona pentru reclamantul Cosmin Andrei solicită respingerea
excepţiilor invocate ca neîntemeiate şi pe fond admiterea acţiunii aşa cum a fost formulată.
Subliniază faptul că necompetenţa materială a fost deja soluţionată de instanţă în sensul că,
instanţa de contencios administrativ este competenţă să soluţioneze această cauză şi că
reclamantul are calitate procesuală activă. Aceasta îi este dată în primul rând de dispoziţiile
art. 1 din Legea 554 potrivit căruia orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al
său printr-un act administrativ are dreptul să se adreseze instanţei de contencios administrativ.
De asemenea, arată nici nu se poate vorbi de excepţia lipsei de interes pentru că prin această
hotărâre interesul legal al reclamantului a fost în mod direct vătămat, aşa încât a avut interes
să conteste această hotărâre prin toate procedurile prevăzute de lege.
Cu privire la acţiunea formulată, solicită a se dispune anularea celor două hotărâri nr
200 şi nr. 205 aşa cum s-a solicitat, întrucât sunt nelegale, sunt lipsite de temei legal.
Analizând Hotărârea 200 a observat că aceasta este total lipsită de temei legal pentru că în
preambulul hotărârii se face vorbire de dispoziţiile art. 3 din Hotărârea nr. 2 a Biroului
Electoral Central, că indică art. 27, lit. g din lege şi care se referă la atribuțiunile pe care le are
B.E.C.M, la atribuțiunile acestuia, în sensul că soluţionează întâmpinări, soluţionează
contestaţii. Ceea ce a decis B.E.C.M. prin Hotărârea nr. 200 trebuia să se întâmple la
momentul primirii buletinelor de vot, a proceselor verbale cu buletinelor de vot în secţiile de
votare, conform dispoziţiilor art. 95; dacă ne aflam la acel moment procedural al etapei
prevăzute în Legea 115, atunci la acel moment s-ar fi putut face întâmpinări şi ar fi putut fi
soluţionate contestaţii.
Totodată, arată că a verificat în acelaşi timp dacă la această Hotărâre 200 din
29.09.2020 a fost o documentaţie, dacă s-a încheiat un proces verbal cu opiniile membrilor
biroului electoral pentru a putea înţelege modalitatea în care au ajuns la aceste hotărâri, însă
nu s-a găsit nici un proces verbal, nu este motivată această hotărâre, în schimb s-au găsit
câteva înscrisuri ataşate, contestaţii, care de fapt ar fi trebuit să fie numite întâmpinări.
Arată că s-a solicitat prin cererea formulată de către PNL, Flutur Cătălin Mugur şi
Miron Brânduşa Cristina renumărarea voturilor justificat de faptul că, raportat la numărul de
voturi valabil exprimate pe toate secţiile de votare, procentul de voturi considerate ca fiind
nule este mult prea mare. Pe acest fond, având aceste nemulţumiri exprimate s-a formulat
această contestaţie şi s-au ataşat o serie de înscrisuri. Dacă însă se vor analiza aceste înscrisuri
se va constata că ele sunt făcute în afara perimetrului legal stabilit de către Legea 115. Astfel,
s-a ataşat o contestaţie, care de fapt este o întâmpinare făcută de Bunu Cătălin, care invocă
faptul că îi lipsesc două buletine de vot. Această întâmpinare a fost depusă în cadrul secţiei de
votare şi a fost soluţionată de membrii comisiei de votare înainte de predarea către B.E.M. a
procesului verbal pentru că în finalul acestei contestaţii toţi membrii comisiei şi-au exprimat
punctul de vedere cu privire la incidentul existent cu privire la cele două buletine de vot şi au
arătat că a fost o greşeală. A mai arătat că toţi au semnat în acest sens, chiar şi d-nul Bunu
Cătălin care reclamă acest lucru, a atestat prin semnătura lui faptul că este o greşeală. Apoi s-a
observat, tot la această contestaţie a persoanelor care au solicitat renumărarea, o serie de
înscrisuri depuse de Gheorghiţă Gianina: contestaţie şi întâmpinare. Această contestaţie scrisă
de Gheorghiţă Gianina semnată la 28.09.2020 nu a fost făcută şi depusă în cadrul secţiei de
votare, ci ulterior. Ea nu apare nici în momentul în care membrii secţiei de votare, din care a
făcut parte şi Gheorghiţă Gianina, au semnat procesul verbal. Procesul verbal al acelei secţii
de votare de la Biroul Electoral nr. 77 nu cuprinde nici o contestaţie din partea lui Gheorghiţă
Geanina care a semnat procesul verbal fără nicio obiecțiune. Ulterior, apare această cerere
făcută în nume propriu. De asemenea, arată că Gheorghiţă Oltiţa Geanina mai face o
întâmpinate tot ulterior, după ce s-a depus procesul-verbal semnat fără niciun fel de obiecțiuni
prin care cere respectarea proceduri de la art. 93 alin. 1, lit. e depunând 4 înscrisuri sau 5
înscrisuri cu partea finală din procesul verbal al secţiei de votare în care aceasta menţionează
că – „am depus întâmpinare nu s-a soluţionat, fapt pentru care am formulat contestaţie la
întâmpinare”. În procesul verbal depus de această secţie la biroul electoral municipal nu există
această contestaţie, această menţiune, iar Gheorghiţă Geanina semnează alături de ceilalţi 12
membri că nu există contestaţie. Ulterior, vine la B.E.C.M. cu copia ultimei file, cu 4 sau 5
semnături. Arată că este ulterior făcută în afara biroului secţiei de votare, cu nişte obiecțiuni
care nu fac corespondenţă în realitate. De asemenea, arată că un semn de întrebare este şi
faptul că pe aceste înscrisuri pe unul dintre ele jos apare pentru preşedintele consiliului
judeţean o altă întâmpinare pentru consiliul judeţean, iar pe ultimele 3 procese verbale pe care
le depune în sprijinul susţinerilor sale nici nu mai apare jos rubrica pentru cine a formulat
aceasta contestaţie. Evident, aceste întâmpinări, contestaţii, nu au fost făcute în cadrul secţiei
de votare, nu au fost depuse la biroul electoral municipal, pentru că acolo se va fi regăsit
procesul verbal al secţiei de votare cu descrierea exactă a modului în care s-a desfăşurat
procesul electoral; procesele verbale sunt semnate de toţi membrii fără obiecţiuni, fără
contestaţii. Aşadar, această Hotărârea nr 200/29.09.2020 nu putea să soluţioneze , nemaiavând
temei legal, la data când s-au depus aceste întâmpinări şi contestaţii ulterior depunerii
proceselor verbale ale secţiilor de votare şi încărcării lor în sistem informatic.
De asemenea, arată că la baza Hotărârii 205 contestate de reclamant există o sesizare a
d-nului Flutur Cătălin Mugurel prin care solicită renumărarea voturilor valabil exprimate din
18 secţii de votare ale căror procese verbale care au fost modificate de BECM fără temei
legal. Arată faptul că aşa zisele modificări care ar fi survenit au fost numai la prima pagină a
proceselor verbale şi au vizat operaţiunea aritmetică de adunare a buletinelor înscrise care
trebuiau să totalizeze prin adunare, buletinele de vot valabil exprimate, buletine de vot nule,
deci totalul buletinelor de vot predare conform listelor electorale permanente fără a se
modifica nimic la numărul de voturi valabil exprimate şi nici la cele nule care au rezultat în
urma procesului de votare. Susţine că aceste modificări au fost făcute legal de biroul electoral
municipal în baza unor hotărâri date de Biroul Electoral Municipal conform Anexelor 1 A şi 1
B din Regulamentul 98 din 15 august 2020 al Biroului Electoral Central şi aceste hotărâri nu
au fost contestate de către nimeni, de către nici o persoană care s-ar fi considerat îndreptăţită
la acest fapt. Aşadar, această Hotărâre nr. 205 prin care s-a dispus renumărarea pe motiv că ar
fi fost modificate procesele verbale nu este legală, este o hotărâre dată în afara legii şi
nemotivată pentru că, aşa cum s-a arătat, lipseşte temeiul juridic procesul verbal care ar fi
trebuit să stea la baza admiterii ei şi, de asemenea, timpul în care ar fi trebuit să fie soluţionată
această solicitare. Mai arată încă odată faptul că toate modificările făcute de B.E..C.M. sunt
însoţite de hotărâri, care nu au fost conteste în nici un fel şi că în acest moment aceste hotărâri
nici nu mai pot fi puse în executare pentru că Biroul Electoral Central a emis această circulară
cu putere de lege pentru întreg procesul electoral tocmai datorită numeroaselor cereri de
renumărare existente. Mai arată că prin circulara emisă s-a hotărât, urmare a numeroaselor
cereri de reverificare, că vor trebui să respecte o serie de criterii care sunt clar precizate şi care
au în vedere doar verificarea proceselor verbale ale fiecărei secţii de votare, dacă aceste
procese verbale corespund cu cele înregistrate în sistem informatic. Susţine că această
circulară a fost adusă la îndeplinire, a fost emis deja un proces verbal definitiv de către
B.E..CM. în baza articolului 103 din Legea 115/2015 actualizată şi modificată, astfel încât
apreciază că aceste hotărâri contestate trebuie anulate. Menţionează că pe lângă faptul că sunt
nelegale, nici nu mai pot fi puse în executare, însă păstrarea lor şi menţinerea lor în această
formă dă naştere unor speculaţii, unor discuţii nejuridice despre punerea lor în executare, aşa
încât instanţa trebuie să meargă până la capăt şi, constatând nelegalitatea acestor hotărâri, să
dispună anularea lor.
Reprezentantul pârâtului Biroul Electoral de Circumscripţie Municipală Nr. 1
Botoşani, locţiitor Ababei Constantin lasă soluţionarea cauzei la aprecierea instanţei, aşa cum
a arătat şi în cererea de suspendare, întrucât aceste hotărâri nu au fost luate cu unanimitate, ci
doar cu majoritate, Hotărârea 200 a fost cu o majoritatea de 7 la 4, iar Hotărârea 205 cu
majoritate de 8 la 3, cu precizarea că nu poate exprima părerea tuturor membrilor de birou. În
ce priveşte Hotărârea 200 prin care B.E.C.M. a dispus renumărarea voturilor nule, solicită a se
avea în vedere că, în conformitate cu Hotărârea B.E.C. nr. 58 din 15.09.2020, B.E.C.M, la
primirea dosarelor, nu avea ca şi atribuţie numărarea voturilor nule, ci doar verificarea
voturilor nule contestate, care ar fi fost contestate în secţii. Or, aşa cum a arătat reprezentantul
PSD, în secţia respectivă, în secţia 77, nu s-a făcut nici o contestaţie cu privire la vreun vot
nul, ci doar reprezentantul PNL reclama faptul că nu s-ar fi respectat procedura prevăzută de
art. 93 alin 1 din Legea 115 şi anume că nu s-a luat fiecare vot în parte să se arate la toţi
membrii biroului. Cu privire la acest aspect, solicită a se ţine cont că preşedintele secţiei a dat
o declaraţie după două zile la sediul B.E.C.M. în care a arătat că respectiva contestaţie ar fi
fost făcut oarecum tardiv, după încărcarea de către informaticianul secţiei a procesului verbal
în SIMPV. Mai arată că reprezentantul PNL s-a prezentat cu acea contestaţie când
preşedintele se pregătea să iasă pe uşă, toţi membrii erau plecaţi, nu mai aveau ce să facă
pentru că procesul verbal era încărcat în sistemul informatic.
 Cu privire la Hotărârea 205 prin care s-a dispus numărarea voturilor valabil exprimate
la cele 18 secţii de votare, această hotărâre a fost luată tocmai datorită presiunii pusă de
reprezentantul PNL de la ei din birou, pe membrii biroului şi datorită faptului că era o
diferenţă foarte mică între cei doi candidaţi - Flutur Cătălin Mugurel şi Andrei Cosmin - de
doar 16 voturi. Au considerat că ar fi mai bine să se procedeze la renumărarea acestor voturi.
Mai arată că în momentul când s-a luat această hotărâre nu era emisă circulara şi nota de
Biroul Electoral Central prin care au fost clasate toate cererile de renumărare din ţară şi, de
asemenea, au fost mai clar explicate dispoziţiile Hotărârii nr 98/2020. Subliniază faptul că
lasă la aprecierea instanţei soluţionarea cauzei.
Reprezentanţii pârâtului Biroul Electoral de Circumscripţie Judeţean Nr. 7 Botoşani,
arată că lasă la aprecierea instanţei soluţionarea cauzei.
Avocat Dieac Cătălin arată că a formulat o excepţie de inadmisibilitate a cererii de
anulare şi o excepţie a lipsei calităţii procesuale activă, excepţii pe care le susţine în sensul
admiterii acestora. În ce priveşte excepţia necompetenţei şi a lipsei de interes arată că îşi
menţine concluziile.
Avocat Dieac Cătălin arată, cu privire la necompetenţă şi inadmisibilitate, că această
instanţă este pe cale să deschidă cutia Pandorei cu abordarea de interpretare în cheia Deciziei
C.C..R din 2004 destul de veche, pentru că va fi un val de contestaţii bazate pe liberul rol
acces la justiţie şi consideră că Legea 115 exact acest lucru a înţeles să-l evite, să protejeze
instanţa de judecată sau să protejeze oamenii politici, prin introducerea unui sistem de
contencios electoral, care să fie complet dintr-un capăt în altul în care intervenţia instanţei de
judecată să nu aibă loc decât în anume cazuri expres prevăzute. Mai arată că intenţia
legiuitorului a fost ca materia contenciosului electoral să fie separată de instanţa de judecată şi
de instanţa aceasta de contencios, în principal. Decizia ÎCCJ nr. 16/2017, acea dată în recursul
în interesul legii care precizează: „Când legea organică stabileşte o procedură specială de
cenzură a actelor administrative se aplică această procedură: ori de câte ori în legile electorale
nu se prevede o procedură specială de contestare a actelor emise de structurile electorale, în
jurisprudenţă s-a recunoscut dreptul de acces la justiţie, potrivit legii contenciosului cu
jurisdicţie caracter general în materia actelor administrative”, ceea ce este absolut normal.
Arată că liberul acces la justiţie l-a invocat de foarte multe ori, este articolul său favorit din
Constituţia României, dar în cazul în care ne referim la structura în materia contenciosului
administrativ teoretic ar trebui ca el să nu aibă o procedură specială de contestare a Legii 115,
astfel încât reclamanta Cojocariu Berenţan Elena Paula şi reclamantul Andrei Cosmin să
ajungă în faţa instanţei. Ei spun că nu există această procedură specială în Legea 115, însă
domnul avocat apreciază că există această procedură specială şi se referă la art. 39 alin. 1 din
Legea 115/2015, unde menţionează: „Biroul electoral central are următoarele atribuţii”, iar la
litera ( e) zice: „primeşte şi soluţionează orice contestaţie cu privire la organizarea şi
desfăşurarea legii autorităţilor administraţiei publice locale altele decât cele care prin prezenta
lege sunt date în competenţa instanţelor judecătoreşti”. Dacă interpretăm acest articol -
„altele decât cele care sunt date în competenţa instanţelor judecătoreşti”, înseamnă că în cazul
în care nu scrie expres în lege că instanţa judecătorească rezolvă contestaţia, nu o rezolvă
instanţa. Aşadar se elimină art. 21 alin. 2 din Constituţie printr-o lege organică. Biroul
electoral central este format din 7 judecători, e un fel de instanţă de război, cu caracter
provizoriu care funcţionează pe perioada alegerilor şi trebuie mers la Biroul Electoral Central
care judecă orice altă contestaţie decât ce se dă expres la instanţe. Dacă în lege nu se spune
expres că se merge la instanţă, înseamnă că rămâne Biroul Electoral Central. Din acest motiv,
consideră că Decizia CCR 325 nu are cum să fie analizată şi folosită în acest litigiu pentru că
nu a putut avea în vedere art. 39 din Legea 115, care este la o diferenţă de 11 ani. Într-adevăr
este liberul acces la justiţie, dar şi Curtea Constituţională a precizat de foarte multe ori că şi
liberul acces la justiţie are anumite limitări, care dacă sunt date prin lege organică şi prevăd un
anumit echilibru al puterilor constituţionale, cu siguranţă poate fi acceptat. Apreciază că
Biroul Electoral Central funcţionează foarte bine ca o instanţă, dă decizii, sunt semnate de
judecătorul Florescu, sunt motivate. Consideră că articol 39 care precizează că soluţionează
orice contestaţie trebuie valorificat de către reclamanţi, în sensul de a merge la Biroul
Electoral cu orice contestaţie. Din acest motiv, consideră că poate soluţia în prezenta cauză ar
fi eventual trimiterea la Biroul Electoral Central, deşi soluţia, din punctul său de vedere, mai
pragmatic, ar fi de respingere pe criteriul inadmisibilităţii, potrivit notelor scrise.
Cu privire la calitatea procesuală activă solicită admiterea excepţiei.
Pe fondul cauzei, arată că sunt contestate Hotărârea 200, Hotărârea 205 şi Hotărârea
58 care este dată în contestaţie la Hotărârea nr 200. Consideră că Hotărârea 200 şi Hotărârea
205 sunt acordate corect. Cu privire la Hotărârea 200 intervenientul Flutur Cătălin Mugurel ca
şi PNL a căzut pradă cutumei pentru că toate alegerile de până acum s-au desfăşurat într-o
manieră de etalare a voturilor nule în interiorul Biroului de Circumscrie Municipală. Mai arată
că toate voturile nule se pun într-un dosar, fiecare secţie apare cu un dosar care începe cu
procesul verbal şi la sfârşit sunt voturile nule. Toate aceste voturi nule erau scoase din
respectivul dosar şi se verificau. A rămas tributar acestei maniere de rezolvare şi, din acest
motiv, a apărut şi această contestaţie. Nu are rost să încerce să transforme realitatea în ceva ce
nu a fost. Acesta a fost motivul pentru care a apărut întâmpinarea formulată de către Flutur
Cătălin şi PNL, pentru că solicitau o verificare a voturilor nule. Şi, într-adevăr, erau multe,
pentru că la modul concret s-a avut de ştampilat 4 buletine cu o singură ştampilă şi cu o
singură imprimare de cerneală, astfel încât la ultimul buletin care putea să fie al primarului,
cum este ceea ce ne interesa pe noi, să nu mai fi avut tuş în ştampilă. Acea urmă de ştampilă,
dacă nu a fost văzută de membrul din comisia de vot, era posibil să transforme un vot nul într-
un vot valabil. Pe procedură, nu are foarte multe apărări de făcut, însă consideră că
întâmpinarea intervenientului, poate fi admisă şi, ca atare solicită admiterea şi păstrarea
Hotărârii 200 de renumărare a acestor voturi nule. Mai arată că, într-adevăr, era necesar ca
fiecare reprezentant al PNL-ului din secţia de vot să ia atitudine împotriva unor voturi
declarate în mod nelegal nule.
Nu la fel stă situaţia în ce priveşte Hotărârea 205, acolo din punct de vedere
procedural, consideră că are 100% dreptate, respectiv s-au făcut modificări în interiorul
biroului electoral de circumscripţie municipală după închiderea secţiilor de vot. Nu mai exista
posibilitatea ca un membru al secţiei de vot să facă întâmpinări la ceea ce se întâmpla în
biroul electoral de circumscripţie municipală. Întâmpinarea făcută de către Flutur Cătălin a
fost cu totul şi cu totul îndreptăţită faţă de maniera de lucru haotică, în procedura organizată în
care s-a procedat la numărarea acestor voturi. Coroborat cu faptul că din 85 de secţii doar 7
secţii nu ştiau să numere, restul au erori zero; 7 secţii sunt cu 15 voturi lipsă, 11 voturi lipsă,
ş.a. este chestiunea de fraudă electorală care nu poate fi analizată aici. A considerat că
maniera de centralizare a voturilor este o atribuţie a biroului electoral prevăzută în articolul
101 al Legii 115. Pentru funcţia de primar, centralizarea se face de biroul electoral şi se
încheie separat câte un proces verbal pentru toate operaţiunile. Această centralizare a voturilor
implica şi verificarea acelor procese verbale, verificare care s-a făcut cu corectarea lor. Se va
constata că sunt depuse la dosar, nu sunt de o calitate foarte bună, dar se va observa că sunt
nişte erori flagrante.
Arată că nu poţi să tratezi un proces electoral cu atâta uşurinţă mai ales în condiţiile în
care diferenţa între candidaţi este de 16 voturi, iar procesul verbal final nu se închide pentru le
lipsesc 50 de voturi. Mai arată că 37 de voturi ar lipsi, 50 de persoane şi-au pus buletinele, dar
nu au mai votat, 37 de voturi lipsesc, iar 16 voturi este diferenţa între candidaţi, acesta nu mai
este caz de eroare, acesta este caz de viciere gravă a procesului electoral. Înţelege la 1000, la
2000 să spunem, au apărut brusc mai multe persoane care sunt exuberante cu buletinele de vot
în 2020, ceea ce nu s-a întâmplat în 2016 unde a dat cheia absolut corect. Arată că aceste
procese verbale, de exemplu, cum este secţia de votare 83, există la dosarul instanţei unde se
va observa ce modificări s-au făcut în absenţa membrilor secţiilor de vot. Toate modificările
sunt ştampilate de către preşedintele secţiei de votare, sunt modificări esenţiale, de la 436 –
448 şi care toate duc la concluzia că ori au lipsit persoane, ori buletine de vot au fost date mai
multe; oricum sunt erori din toate punctele de vedere, aceasta ar fi la secţia 83. Referitor la
faptul că Hotărârea 205 nu este motivată, solicită a se verifica Anexa 1 A din lege unde dă
modelul de proces verbal de hotărâre privind efectuarea de corecturi. Mai solicită a se
observa dacă există vreun pasaj impus de legiuitor unde să spună „motivarea pentru această
hotărâre este”, dar nu există, pentru că procesul electoral este unul rapid şi din acest motiv se
consideră că motivarea, nu că nu este esenţială, dar poate fi privită că motivarea este
adoptarea solicitărilor din întâmpinare, adoptarea în cuprinsul hotărârii, ar putea avea şi
această interpretare. Mai arată că la Secţia 83 s-a blocat sistemul informatic, pentru că de
atâtea ori au efectuat modificările pentru că nu reuşeau să scoată cele 50 de persoane, să le
vină de undeva, s-a blocat sistemul, iar la Secţia 24 le poate depune pentru că sunt de o
calitate mai mare, are şi listări, sunt 5 hotărâri de rectificare a acestor cifre de pe tabel. Aceste
înscrisuri sunt ataşate la dosar, însă doreşte să le mai depună, pentru că sunt de o calitate mai
bună. Mai arată că aceste rectificări s-au făcut fără prezenţa membrilor secţiei de vot şi fără
reprezentantul PNL din secţia de votare, s-au făcut de către preşedintele secţiei de vot care
depunea dosarul şi cu preşedintele de circumscripţie municipală care a adoptat această
manieră.
Arată că a făcut întâmpinare, a fost admisă şi s-a dispus renumărarea. Din acest motiv
a considerat că procedura le-a permis să facă întâmpinare la acţiunile biroului electoral de
circumscripţie municipală, hotărârea dată de acest birou a fost corectă din acest punct de
vedere şi urmează să se facă acea renumărare în baza Hotărârii 205 la secţiile care au fost
identificate cu respectivele probleme, apreciind că atât din procedură, dar şi ca elemente
materiale cererea de intervenţie accesorie în sensul de respingere a cererii de anulare, poate fi
admisă. Depune concluzii scrise.
În replică, reclamanta Cojocariu Berenţan Elena Paula arată că în şedinţele în care
s-au adoptat cele două hotărâri a solicitat să i se indice care este temeiul legal pentru a se
proceda la renumărare. Mai arată că s-a ajuns în faţa unor hotărâri care nu mai aveau cale de
atac şi care din punct de vedere legal nu puteau fi controlate de către un for superior care să
analizeze dacă sunt sau nu legale. Arată reclamanta că trecând şi peste acest aspect şi fiind
pusă în calitate de membru al biroului electoral în faţa punerii în executare a acestei hotărâri,
trebuia să meargă să facă renumărarea, însă nu avea nici un temei legal care îi permită să
ajungă la sacii cu buletine de vot care se aflau în custodia Judecătoriei Botoşani. Mai arată că,
ajungând lângă încăperea unde sunt depozitaţi sacii cu buletinele de vot, saci care sunt sigilaţi,
încăpere care este sigilată, orice rupere de sigilii fără un temei legal este infracţiune, ori
tocmai acest lucru l-a dorit - să se ferească şi să se apere atât pe ea, cât şi pe restul colegilor,
de săvârşirea unor infracţiuni, pentru că ea exercită profesia de avocat, ori un dosar penal
practic ar pune-o în imposibilitatea de a-şi practica meseria.
Avocat Dieac Cătălin arată că este la dosar procesul verbal final pe care se vede
ştampila, cu corecturile făcute, sumele aşa cum sunt adunate sunt prevăzute în concluziile
scrise, dau 50 de persoane mai puţin la numărătoare, adică au fost 50 de persoane care au
intrat în secţia de vot, dar nu au votat, 37 dintre ele au votat, dar buletinul de vot nu există.
Mai arată că 37 de voturi sunt lipsă la o diferenţă de 16 de voturi între cei 2 candidaţi; aşadar
renumărarea apreciază că este, pe lângă ce va urma eventual cu privire la frauda electorală,
actul de igienă în praful care s-a făcut cu acest proces-verbal.

TRIBUNALUL

Deliberând asupra acţiunilor conexate de faţă, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de 1.10.2020, sub nr.
1859/40/2020, reclamanta Cojocariu Berenţan Elena Paula, în contradictoriu cu pârâţii
Biroul Electoral de Circumscripţie Municipală nr. 1 Botoșani (în continuare B.E.C.M.) şi
Biroul Electoral de Circumscripţie Judeţeană nr. 7 Botoșani (în continuare B.E.J.), a
solicitat anularea Hotărârii nr. 200/29.09.2020 emisă de BECM şi a Hotărârii nr. 58/2020
emisă de BEJ.
Separat, prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de 2.10.2020, sub
nr. 1876/40/2020, reclamantul Cosmin Ionuţ Andrei, în contradictoriu cu pârâţii Biroul
Electoral de Circumscripţie Municipală nr. 1 Botoșani (în continuare B.E.C.M.) şi Biroul
Electoral de Circumscripţie Judeţeană nr. 7 Botoșani(în continuare B.E.J.), a solicitat
anularea aceloraşi hotărâri.
 Cererile au fost motivat identic, în sensul următor:
La data de 28.09.2020, în cadrul B.E.C.M. nr. l BT, a fost înregistrată contestaţia
formulată de către PNL, Cătălin Flutur şi Brîndușa Miron, prin care s-a solicitat, în baza art.
27 alin 1 lit. t, g din Legea 115/2015, reverificarea buletinelor de vot considerate nule, pentru
secţiile de votare 1-85 din Municipiul Botoşani, motivat de faptul că „după predarea
proceselor verbale de către reprezentanţii lor din secţiile de votare, au constatat că, raportat la
numărul de voturi valabil exprimate, pe toate secţiile de votare, procentul de voturi
considerate ca fiind nule, este mult prea mare”, motiv pentru care ar fi avut suspiciunea
rezonabilă că procedura de anulare a voturilor este viciată. În consecinţă, au solicitat
renumărarea tuturor buletinelor de vot nule, în vederea rectificării acestora, respectiv pentru a
se constata dacă declararea acestora ca fiind nule s-a făcut în conformitate cu respectarea
prevederilor aplicabile şi dacă numărul total de voturi nule declarate este corect şi real. În
susţinerea contestaţiei, s-au depus următoarele înscrisuri: o contestaţie formulată în temeiul
art. 27 alin. 1 lit. g din Legea nr. 115/2015 prin care numitul Bunu Cătălin din Secţia de
votare nr. 12 a adus la cunoştinţa preşedintelui de secţie că lipsesc două buletine de vot de la
dna Ştefana Cristina, dar pe care membrii Biroului Secţiei de votare au calificat-o drept o
eroare umană, o întâmpinarea formulată de numita Gheorghiţa Oltiţa Gianina (care nu poartă
semnătura preşedintelui Secţiei 77 şi nici Ştampila de control) prin care aceasta solicita
reanalizarea, renumărarea, verificarea tuturor buletinelor de vot nule şi valabil exprimate, o
contestaţie formulată de numita Gheorghiţa Oltiţa Gianina (care nu poartă semnătura
preşedintelui Secţiei 77 şi nici Ştampila de control) prin care se contesta „situaţia dată
întâmpinării depuse anterior” şi „respectarea procedurii legale”, poze ale ultimei pagini ale
proceselor verbale ale Secţiei de Votare de la Consiliul Judeţean şi Preşedintele Consiliului
Judeţean certificate pentru conformitate de către doamna Miron Brânduşa şi în care apare
menţiunea „am depus întâmpinare şi contestaţie la întâmpinare”, poze incomplete ale ultimei
pagini ale unor procese verbale ale unei secţii de votare certificate de conformitate de către
aceeaşi doamnă în care apare menţiunea „am depus întâmpinare şi contestaţie”. Reclamanţii
au mai arătat că au vrut să verifice dacă cele consemnate în aceste înscrisuri corespund
realităţii şi au descărcat procesele verbale din aplicaţia AEP, ocazie cu care au constatat că
pe procesul verbal din Secţia de votare nr. 77 nu există menţiunea că s-au formulat
întâmpinări şi contestaţii în timpul procesului de votare sau de numărare a votului, de unde
rezultă că înscrisurile au fost depuse pentru a induce în eroare. S-a mai arătat că pe niciun
proces verbal al Secţiilor de votare nu rezultă că din partea PNL sau a altcuiva s-ar fi făcut
vreo întâmpinare sau contestaţie cu privire la modul de desfăşurare a operaţiunilor de
numărare a voturilor sau că ar fi existat vreo fraudă electorală.
Conform art. 95 din Legea nr.115/2015, „ (1) În timpul operaţiunilor de votare, de
deschidere a urnelor de numărare şi totalizare a voturilor, precum şi de înregistrare a
rezultatului votării în procesele verbale, se pot face întâmpinări, cu privire la aceste
operaţiuni. (2) Biroul Electoral al secţiei de votare hotărăşte de îndată asupra întâmpinărilor.
(3) Împotriva soluţiei date cu ocazia rezolvării întâmpinării se pot formula contestaţii în scris,
care se prezintă preşedintelui secţiei de votare care eliberează depunătorului o dovadă de
primire".
Reclamanţii au apreciat că această procedură prealabilă nu a fost respectată, deoarece
din înscrisurile înregistrate în SIMPV, respectiv din procesele verbale ale secţiei de votare 77,
nu rezultă înscrierea menţiunilor care apar în pozele ataşate. Aceste menţiuni au fost făcute în
fals, inclusiv semnăturile membrilor secţiei de votare, care în pozele PNL apar semnăturile a 4
membri, când în realitate procesele verbale ale SV77 au fost semnate de toţi membrii. Mai
mult decât atât, scrisul celui care a consemnat aceste menţiuni este identic cu scrisul prin care
este trecut numele numitei Gheorghita Oltiţa ca membru în secţia de votare şi care legal nu
avea voie să facă astfel de menţiuni în procesul verbal al secţiei de votare, deoarece acesta
este întocmit de către preşedintele de secţie.
Reclamanţii au evidenţiat faptul că pe întâmpinarea şi contestaţia numitei Gheorghiţă
care a fost ataşată în copie la contestaţia PNL şi Flutur, nu este aplicată ştampila SV 77 şi
semnătura preşedintelui, ca dovadă de primire, și că acest lucru nici nu era posibil, întrucât
din declaraţia dată de către preşedintele secţiei la data de 29.09.2020 în faţa preşedintelui
BECM nr. 1, rezultă faptul că o astfel de contestaţie s-a încercat a se depune după finalizarea
procedurii de numărare a voturilor şi de încărcare în SIMPV a procesului verbal final, iar
pozele depuse rezultă că ar fi făcute la un proces verbal ce atestă numărarea voturilor la
Preşedinte Consiliul Judeţean şi Consiliul Judeţean.
Trecând la dezbaterea "contestaţiei" formulate de către PNL, Cătălin Flutur şi
Branduşa Miron, majoritatea membrilor au recalificat aceasta "contestaţie" ca fiind
întâmpinare, întrucât au avut ca temei legal art. 27 lit. g din Legea 115/2015. Făcând această
recalificare a cererii s-a putut trece la dezbaterea ei în fond, a întâmpinării, care însă la fel cu
votul majorităţii a fost admisă, fără însă a avea un suport probator în spate, pentru toate cele
85 de secţii de votare, ci doar pentru secţia 77, care oricum nu corespundea cu adevărul şi care
avea aşa zisul „proces verbal" de la CJ sau PCJ, nicidecum de la Primar sau Consiliu Local şi
pentru care, de altfel, s-a admis renumărarea voturilor nule.
Reclamanţii au invocat Hotărârea nr. 109/28.09.2020 a BECM nr. l Botoşani, prin care
a fost respinsă ca inadmisibilă contestaţia numitei Brânduşa Miron prin care solicita la data de
28.09.2020, ora 3.45, stoparea procesului de centralizare a proceselor verbale din secţiile de
votare şi renumărarea tuturor voturilor. Această hotărâre a fost dată cu votul unanim al
membrilor BECM, care au constatat inadmisibilitatea, tocmai pentru neîndeplinirea procedurii
prealabile prevăzute de art. 95 din Legea 115/2015, învederând că, la momentul actual, există
deja o hotărâre definitivă de constatare a inadmisibilităţii unor contestaţii şi o hotărâre care
este dată diametral opus şi în contradicţie cu dispoziţiile legale.
Alt argument în susţinerea acţiunii l-a constituit faptul că din Hotărârea BEC nr.
98/15.09.2020 rezultă care este procedura exactă prin care se pot face modificări ale
proceselor votare din secţiile de votare. Renumărarea şi reverificarea voturilor nule ar fi
ilegală întrucât acest lucru se poate realiza doar cu semnătura şi certificarea preşedintelui
secţiei de votare care la momentul actual şi-a încetat activitatea. În conformitate cu art. 7 din
Hotărârea nr. 98, pot fi făcute corecţii ale cifrelor care atestă voturile valabile exprimate
obţinute de partidele politice sau de candidaţi, numai ca urmare a hotărârilor Biroului
electoral de circumscripţie date în soluţionarea unor contestaţii referitoare la valabilitatea
unor voturi valabil exprimate, care au fost stabilite, la nivelul secţiei de votare ca fiind nule,
fiind interzis a se face alte tipuri de corecţii în afara cadrului procedural.
De altfel, cererea făcută de către PNL, Cătălin Flutur şi Brandusa Miron menţionează
că formulează „contestaţie cu privire la operaţiunile Birourilor Electorale ale Secţiilor de
votare din Mun. Botoşani” şi nu la activitatea Biroului Electoral de Circumscripţie Municipală
nr.1 Botoşani, chiar dacă este indicat temeiul de drept ca fiind art. 27 lit. g Legea 115/2015,
iar o astfel de contestaţie pentru a fi admisă, necesita îndeplinirea procedurii prealabile, aşa
cum de altfel s-a constatat şi cu prilejul soluţionării altor contestaţii.
Concluzionând, reclamanţii au solicitat a se observa că admiterea întâmpinării
formulate de către PNL, Cătălin Flutur şi Miron Brîndușa, prin care se solicita reverificarea
buletinelor de vot nule din toate secţiile votare nu este susţinută de un minim material
probator, ci doar de „suspiciuni„ şi singurele aşa zise „dovezi” sunt pentru SV 77, astfel că o
eventuală admitere a cererii de reverificare a buletinelor nule, ar fi trebuit să se decidă doar
pentru Secţia de vot 77, nu pentru toate secţiile.
S-a mai arătat că Hotărârea nr. 200/29.09.2020 a fost dată cu încălcarea competenţei
materiale întrucât atribuţiile birourilor electorale de circumscripţie sunt cele prevăzute de art.
27 din Legea nr. 115/2015, iar printre acestea nu se regăseşte renumărarea voturilor. În
cazul unor suspiciuni cu privire la procedura de numărare a voturilor, legea electorală
prevede următoarele posibilităţi: formularea unei întâmpinări în timpul operaţiunilor de
votare, de deschidere a urnelor, de numărare şi totalizare a voturilor, competenţa aparţinând
Biroului electoral al secţiei de votare, formularea de contestaţii scrise împotriva soluţiei date
cu ocazia rezolvării întâmpinării, competenţa aparţinând Biroului Electoral de
circumscripţie, sesizarea privind frauda electorală sau apel împotriva Încheierii Judecătoriei
de validare sau invalidare a alegerii primarului.
 Într-un final, s-a mai arătat că Hotărârea este lovită de nulitate şi pentru nemotivare,
fiind dată cu încălcarea art. 9 alin. 6 din Regulamentul de organizare şi funcţionare a
birourilor electorale constituite pentru alegerile locale din anul 2020 aprobat prin Hotărârea
nr. 2/2020, art. 1 din Constituţie şi art. 41 din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii
Europene.

Pârâţii nu au formulat întâmpinare în termenul procedural stabilit în procedura

scrisă.

În cauză, au depus cereri de intervenţie Partidul Naţional Liberal – filiala judeţeană

Botoșani şi Flutur Cătălin Mugurel atât împotriva cererii depusă de reclamanta Cojocariu
Berenţan Elena Paula, cât şi împotriva cererii depuse de reclamantul Cosmin Ionuţ Andrei,
solicitând admiterea cererilor de intervenţie şi respingerea ca inadmisibilă, iar în subsidiar, a
cererilor de chemare în judecată având ca obiect anularea Hotărârilor nr. 205 şi 58, cu
cheltuieli de judecată .
În motivarea cererii de intervenţie s-a arătat că Flutur Cătălin-Mugurel este candidatul
la funcţia de primar al Municipiului Botoşani din partea PNL. Şansele de a fi ales primar au
fost apreciate ca fiind foarte mari, drept dovadă fiind numărătoarea voturilor acordate care îl
situează pe al doilea loc, la o distanţă de primul loc de doar 16 voturi. Există importante
bănuieli că această numărătoare nu s-a desfăşurat corect, iar o renumărare ar conduce la o
schimbarea clasamentului prin plasarea pe locul I a lui Flutur Cătălin Mugurel.
A mai arătat că hotărârile mai sus menţionate au directă legătură cu alegerile pentru
funcţia de primar, buletine de vot care urmează să fie verificate şi renumărate sunt strâns
legate de candidatura sa şi reuşita în alegeri, existând un interes evident şi direct pentru
menţinerea valabilităţii respectivelor hotărâri. Aceste hotărâri au fost emise ca urmare a
solicitărilor reprezentantului PNL şi a lui Flutur Cătălin Mugurel în B.E.C.M., astfel încât
păstrarea în vigoare a acestora şi punerea în executare reprezintă un interes direct al acestor
persoane.
Au arătat intervenienţii că următoarele elemente conduc la concluzia că cererea este
inadmisibilă:
1.Persoana care a formulat prezenta cerere în raport de dispoziţiile art. 36 aliniatul 2,
precum şi art. 37 din Legea nr. 115/2015 aceasta, în calitate de membru al B.E..CM, nu poate
avea calitate procesuală activă în formularea unei cereri în anulare a unei hotărâri B..EC.M.
2.În temeiul legii contenciosului administrativ nr.554/2004, art. 3, nu se dovedeşte
interesul legal pentru formularea contestaţiei în raport de motivele expuse pe fond şi de
calitatea semnatarului de membră a B.E.C.M.
3.De asemenea, având în vedere dispoziţiile art. 37 din Legea 115/2015, precum şi de
dispoziţiile ulterioare, respectiv art. 103 aliniatul 2 litera j, toate hotărârile emise de către
BECM sunt definitive: "Hotărârile pronunţate de birourile electorale de circumscripţie sunt
definitive".
Din interpretarea textelor de lege, respectiv coroborate Legea nr. 554/2004 art. 5,
precum şi Legea nr. 115/2015 rezultă că nu există o dispoziţie legală în legea din urmă care să
prevadă posibilitatea contestării deciziilor.
Acestea poate fi atacată potrivit legii contenciosului administrativ doar în condiţiile în
care ar fi o excepţie ori în situaţia dată legea contenciosului respectiv art. 5(2) exceptează de
la controlul instanţei actele administrative pentru care este prevăzută prin lege organică o altă
procedură.
Având în vedere aceste aspecte rezultă în mod clar că pe procedura contenciosului
administrativ nu poate fi analizat o hotărâre emisă în baza legii speciale, respectiv Legea nr.
115/2015 (în acest sens a invocat decizia ICCJ 3160/2014 şi ICCJ 3742/2012).
Pentru cele ce preced, a invocat excepţia inadmisibilităţii cererii de anulare a
hotărârilor birourilor electorale.
Pe fond a solicitat respingerea acţiunii ca netemeinică şi nelegală, motivat de faptul
că hotărârile a căror anulare se solicită au fost emise cu respectarea întocmai a dispoziţiilor
legale aplicabile, cu votul majorităţii membrilor B.E.C.M. nr. 1 Botoşani, respectiv ai
B.E.C.J. nr. 7 Botoşani.
În concluzie, a solicitat admiterea, în principiu, a cererii de intervenţie principală sau,
în subsidiar, a cererii de intervenţie accesorie, respingerea cererii de anulare pe cale de
excepţie, ca inadmisibilă sau pe fond, ca netemeinică şi nefondată.
În drept, au fost invocate prevederilor art. 61-63 din Noul Cod de Procedură Civilă şi
art. 103 alin. 2 lit. j din Legea nr. 115/2015, precum şi celelalte prevederi legale de
reglementare în materie.

Pe de altă parte, la data de 1.10.2020 reclamanta Cojocariu Berenţan Elena Paula a

mai depus o cerere de chemare în judecată, înregistrată sub nr. 1874/40/2020, prin care a
solicitat în contradictoriu cu pârâtul B.E.C.M., anularea Hotărârii nr. 205/30.09.2020.
De asemenea, la data de 2.10.2020 reclamantul Cosmin Ionuţ Andrei a solicitat
acelaşi lucru, cererea fiind înregistrată sub nr. 1875/40/2020.
Cererile au fost motivat identic, în sensul următor:
La data de 30.09.2020, în cadrul B.E.C.M. nr. 1 Botoşani au fost înregistrate
contestaţiile nr. 196 şi 197 formulate de către Cătălin Flutur, prin care s-a solicitat, în baza art.
27 alin. 1 lit. g din Legea nr. 115/2015 reverificarea buletinelor de vot valabile pentru 18
secţii de votare din Municipiul Botoşani, motivat de faptul că „există neconcordanțe între
procesele verbale completate în secţiile de vot şi procesele verbale introduse în SIMPV,
modificări ce au fost făcute sub îndrumarea membrilor BEM cu aplicarea ulterioară a
ştampilei de control al SV, solicitând astfel reverificarea buletinelor de vot pentru alegerea
primarului şi renumărarea voturilor din secţiile: 80, 58, 83, 66, 24, 22, 76, 61, 65, 20, 59, 84,
81, 14.”
Cu majoritate de voturi cererea formulata de către Cătălin Flutur a fost calificata ca
fiind „întâmpinare”, împotriva activităţii desfăşurate de către Biroul Electoral Municipal.
Calificând aceasta cerere, in mod eronat ca fiind întâmpinare, s-a putut trece la dezbaterea in
fond a problemei supuse spre analiza si astfel a fost admisa, cu majoritate de voturi, cererea
de renumărare a buletinelor ce au voturi exprimate valabil, din toate cele 18 secţii de votare.
În al doilea rând trecându-se la analiza pe fond a întâmpinării, au considerat că această
întâmpinare a fost depusă după termenul legal, deci după data de 28.09.2020 (fiind astfel
tardivă), termen prevăzut de calendarul stabilit de către BEC ce face parte integrantă din
Legea 115/2015, însă această chestiune a fost respinsă motivându-se că temeiul de drept al
întâmpinării îl reprezintă art. 27 cu privire la activitatea BEM Nr. 1, activitate care nu este
încă finalizată.
S-a arătat că aceste întâmpinări (care au fost conexate cu votul majorităţii membrilor)
au fost susţinute cu copii după procese verbale din anumite secţii de votare, la care se
presupune ca s-ar fi făcut corecturi neautorizate de către preşedinţii secţiilor.
Reclamanţii au arătat că aceste înscrisuri nu le-au creat convingerea ca întâmpinarea
este fondată, întrucât, pentru reverificarea buletinelor de vot valabile exista o cu totul alta
procedura, prevăzută de Legea 115/2015 si de Hotărârea B.E.C. nr.98/15.09.2020 şi care, în
urma verificărilor efectuate, au constatat ca nu a fost îndeplinită, în secţiile de votare nefiind
depuse întâmpinări sau contestaţii la întâmpinări care să investească B.E.C.M. să pronunţe o
hotărâre definitivă în acest sens. Mai mult decât atât, făcându-se referire la activitatea din
secţia de vot, era clar ca aceasta solicitare, mascată sub denumirea de „întâmpinare”, este de
fapt o „contestaţie” si trebuia soluţionată ca atare.
Astfel, reclamanţii au arătat că procedura prev. art. 95 din Legea 115/2015 nu a fost
respectată deoarece, din înscrisurile depuse, nu rezultă înscrierea unor ştersături sau corecturi
pe procesele verbale ale secţiilor de vot.
Având în vedere faptul că numărarea, respectiv procedura de renumărare este o
operaţiune care ţine strict de activitatea secţiei de votare, reclamanţii au considerat că
întâmpinarea depusă de Cătălin Flutur trebuia să fie calificată ca fiind strict o contestaţie, care
vine a fi făcută după îndeplinirea unei proceduri prealabile şi care trebuia soluţionată prin
respingerea ei ca fiind inadmisibilă, în cazul în care nu ar fi fost considerată ca fiind tardiv
formulată.
În susţinerea celor consemnate mai sus, s-a dat exemplul Hotărârii nr.
109/28.09.2020 a BECM Nr. 1 Botoşani, menţionată şi mai sus.
Mai mult decât atât, din toate procesele verbale ale tuturor secţiilor de votare (1-85) nu
rezultă că din partea PNL sau a altcuiva s-ar fi primit vreo întâmpinare cu privire la modul de
desfăşurare a operaţiunilor de numărare a voturilor sau că ar fi existat vreo fraudă electorală.
Un alt argument prin care s-a solicitat anularea Hotărârii nr.205 din 30.09.2020 a
BECM Nr.1 Botoşani, îl reprezintă faptul că din Hotărârea BEC 98/15.09.2020 rezulta care
este procedura exacta prin care se pot face modificări ale proceselor verbale din secţiile de
votare. O astfel de procedura de renumărare, reverificare a buletinelor de vot valabile,
presupunând prin absurd ca s-ar efectua şi ar trebui să fie efectuate modificări în procesele
verbale ale secţiilor de votare, ar fi ilegală , întrucât acest lucru se realizează prin semnătură si
certificarea preşedintelui secţiei de votare, cu aplicarea ştampilei de control al Biroului
electoral al Secţiei de votare, secţii de votare care la momentul actual si-au încetat activitatea.
Si tot în conformitate cu art. 7 din Hotărârea BEC 98 „ pot fi făcute corecţii ale cifrelor care
atesta voturile valabil exprimate obţinute de partidele politice sau candidaţi, numai ca urmare
a hotărârilor Biroului electoral de circumscripţie date în soluţionarea unor contestaţii
referitoare la valabilitatea unor voturi exprimate, care au fost stabilite, la nivelul secţiei de
votare ca fiind nule”. Este interzis a se face alte tipuri de corecţii în afara cadrului procedural.
Ori la acele procese verbale unde exista corecturi făcute în noaptea votului, au fost efectuate
întocmai cu Hotărârea B.E.C.M, conform anexelor prevăzute de Hotărârea B.E.C.
98/15.09.2020.
Concluzionând, reclamanţi au solicitat să se observe că admiterea întâmpinării
formulate de către Cătălin Flutur, prin care se solicita reverificarea buletinelor de vot valabile
din 18 secţii de votare, nu este susţinută de un minim material probator, ci doar pe
„suspiciuni,,. Dacă aceste suspiciuni ar fi fost concretizate, aveau la îndemâna procedura
prevăzută de lege, ca până la data de 28.09.2020 să ceară la B.E.C. anularea alegerilor în
Circumscripţia Municipală Botoşani, ceea ce nu s-a întâmplat.
S-a mai arătat că actul administrativ emis a fost dat cu depăşirea competenţelor oferite
de legislaţia în vigoare. Atribuţiile birourilor electorale de circumscripţie sunt cele prevăzute
de art. 27 din Legea nr. 115/2015, iar printre acestea nu se regăseşte renumărarea voturilor. În
ipoteza în care există suspiciuni cu privire la procedura de numărare a voturilor, legea
electorală prevede următoarele: în primul rând posibilitatea formulării de întâmpinări în
timpul operaţiunilor de votare, de deschidere a urnelor, de numărarea şi totalizare a voturilor -
art. 95 alin. (1) Legea nr.115/2015, competenţă soluţionare Biroul electoral al secţiei de
votare; în al doilea rând, împotriva soluţiei date cu ocazia rezolvării întâmpinării se pot
formula contestaţii în scris - art. 95 alin. (3) Legea nr. 115/2015, competenţă de soluţionare
Biroul electoral de circumscripţie; în al treilea rând, sesizarea cu privire la frauda electorală –
art. 39 alin. (1) Legea nr. 115/2015, competenţă de soluţionare Biroului electoral central; în al
patrulea rând, apel împotriva încheierii judecătoriei de validare sau invalidare a alegerii
primarului - art. 149 alin, (4) din OUG nr. 57/2019 privind Codul administrativ, competenţă
de soluţionare tribunalul.
S-a mai arătat că întâmpinările formulate de către Cătălin Flutur sunt inadmisibile
pentru că nu s-a făcut dovada respectării procedurii prevăzute de art.95dinLegea 115/2015. În
cauză nu s-au formulat întâmpinări/contestaţii pentru cele 18 secţii de votare. Dacă s-ar fi
formulat astfel de întâmpinări/contestaţii, acestea trebuiau să se regăsească la dosar şi trebuiau
consemnate în rubrica specifică din procesele verbale contestate. Reprezentanţii PNL au fost
prezenţi în calitate de membri în comisiile birourilor electorale ale secţiilor de votare 1-85,
precum şi în comisia de centralizare a voturilor, în condiţiile în care au semnat fără obiecțiuni,
procesele verbale, nu s-a putut reţine cele sesizate de contestatori. În cazul în care ar fi existat
contestaţii/întâmpinări, acestea trebuiau să se regăsească în dosarul constituit conform
prevederilor art. 96 alin. 1 din Legea nr. 115/2015 şi predată biroului electoral de
circumscripţie. La rândul său, biroul electoral de circumscripţie, după primirea dosarelor de la
birourile electorale ale secţiilor de votare, avea obligaţia soluţionării contestaţiilor formulate,
aşa cum prevăd dispoziţiile art. 98 alin. (1) din lege, după care proceda la totalizarea voturilor
şi distribuirea mandatelor. Din analiza proceselor verbale privind centralizarea voturilor,
constatarea rezultatelor alegerilor şi atribuirea mandatului de primar, întocmite de secţiile de
votare, nu rezultă că acestea au fost sesizate cu contestaţii pe care ar fi trebuit să le
soluţioneze, procesele verbale fiind semnate de toţi membrii biroului electoral, inclusiv de
persoanele desemnate de P.N.L.
Un alt motiv de nulitate l-a reprezentat faptul că Hotărârea nr. 205/29.09.2020 a
Biroului electoral de circumscripţie municipala nr. 1 Botoşani nu este motivată.
În conformitate cu prevederile art. 9 alin. (6) din Regulamentul din 3 august 2020 de
organizare şi funcţionare a birourilor electorale constituite pentru alegerile locale din anul
2020, aprobat prin Hotărârea nr. 2 din 3 august 2020, hotărârea birourilor electorale sau
măsura adoptată se motivează de către un reprezentant al majorităţii membrilor care a condus
la adoptarea acesteia, numit prin dispoziţia preşedintelui.
Motivarea unui act administrativ are două laturi esenţiale, respectiv indicarea textelor
legale aplicabile situaţiei date, precum şi, în al doilea rând, indicarea împrejurărilor de fapt pe
baza cărora s-a reţinut aplicabilitatea acelor texte legale.
În privinţa obligaţiei autorităţilor administrative de a-şi motiva deciziile, s-a observat
că, potrivit art. 31 alin. 2 din Constituţia României, „ autorităţile publice, potrivit
competenţelor ce le revin, sunt obligate să asigure informarea corectă a cetăţenilor asupra
treburilor publice şi asupra problemelor de interes personal.”
De asemenea, conform art. 1 alin. 3 din Constituţia României, „ România este stat de
drept democratic şi social, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile cetăţenilor;
libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori
supreme, în spiritul tradiţiilor democratice ale poporului român şi idealurilor Revoluţiei din
decembrie 1989, şi sunt garantate.”
Motivarea reprezintă o obligaţie generală, aplicabilă oricărui act administrativ. Ea
reprezintă o condiţie de legalitate externă a actului, care face obiectul unei aprecieri în
concret, după natura acestuia şi contextul adoptării sale. Obiectivul său este prezentarea într-
un mod clar şi neechivoc a raţionamentului instituţiei emitente a actului.
În lipsa motivării explicite a actului administrativ, posibilitatea atacării în Justiţie a
actului respectiv este iluzorie, de vreme ce judecătorul nu poate specula asupra motivelor care
au determinat autoritatea administrativă să ia o anumită măsură. Absenţa acestei motivări
favorizează emiterea unor acte administrative abuzive, de vreme ce lipsa motivării lipseşte de
orice eficienţă controlul Judecătoresc al actelor administrative.
S-a subliniat că art. 41 din Cartea Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene
consacră „ dreptul la bună administrare” care implică şi „obligaţia administraţiei de a-şi
motiva deciziile.”
Date fiind aceste obligaţii, s-a apreciat că absenţa motivării actului administrativ
atacat constituie o încălcare a principiului statului de drept, a dreptului la o bună administrare
şi a încălcare a obligaţiei constituţionale a autorităţilor administrative de a asigura informarea
corectă a cetăţenilor asupra problemelor de interes personal ale acestora.

Pârâtul nu a formulat întâmpinare.

În cauză, au depus cereri de intervenţie Partidul Naţional Liberal – filiala judeţeană

Botoșani şi Flutur Cătălin Mugurel atât împotriva cererii depusă de reclamanta Cojocariu
Berenţan Elena Paula, cât şi împotriva cererii depuse de reclamantul Cosmin Ionuţ Andrei,
solicitând admiterea cererilor de intervenţie şi respingerea ca inadmisibilă, iar în subsidiar, a
cererilor de chemare în judecată având ca obiect anularea Hotărârii nr. 205/2020 adoptată de
B.E.C.M., cu cheltuieli de judecată.
Motivarea cererilor este identică cu cea din dosarele 1859 şi 1876/40/2020, astfel
instanţa nu o va mai reda.
 Prin Încheierile de şedinţă din 7.10.2020, s-au conexat mai întâi dosarul nr.
1876/40/2020 la dosarul nr. 1859/40/2020 şi dosarul nr. 1875/40/2020 la dosarul nr.
1874/40/2020, după care dosarul nr. 1874/40/2020 la dosarul nr. 1859/40/2020.

În cauză a fost administrată proba cu înscrisuri constând în: documentaţia care a stat la
baza celor trei hotărâri contestate, procesele verbale ale tuturor secţiilor de votare din
municipiul Botoșani pentru funcţia de primar, respectiv exemplarul depus la judecătorie,
celălalt exemplar fiind înaintat de B.E.J. Biroului Electoral Central. În orice caz, în privinţa
celuilalt exemplar, se reţine că trebuia să aibă, în final, acelaşi conţinut cu cel al
exemplarului înaintat la Judecătorie.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarea situaţie de fapt:

Prin Hotărârea Biroului Electoral de Circumscripţie Municipală nr. 1 Botoșani nr.
200/29.09.2020 s-a decis admiterea întâmpinării formulate de contestatorii PNL – Filiala
Botoșani, Flutur Cătălin Mugurel – candidat la funcția de Primar al Municipiului Botoșani şi
Miron Cristina Brînduşa – reprezentant PNL în B.E.CM. nr. 1 și s-a dispus renumărarea
voturilor nule la secțiile de votare nr. 1 – 85 pentru consiliul local și primar.
Hotărârea a fost contestată la B.E.J, care prin Hotărârea nr. 58/2020, a respins
contestaţia ca inadmisibilă în temeiul art. 103 lit. j din Legea nr. 115/2015.
Prin Hotărârea nr. 205/30.09.2020 Biroul Electoral de Circumscripţie Municipală nr.
1 Botoșani s-a admis întâmpinarea formulată de Flutur Cătălin Mugurel- candidat la funcţia
de primar al municipiului Botoșani şi a dispus renumărarea voturilor valabil exprimate la
primar la secţiile de votare nr. 80, 58, 83, 66, 24, 22, 76, 61, 65, 20, 59, 84,81, 14,10,2,49 şi
70, cu drept de contestaţie în termen de 24 de ore de la data afişării.

În drept, Tribunalul se va pronunţa cu prioritate asupra excepţiilor care fac inutilă

cercetarea fondului, conform art. 249 C.proc.civ., excepţii care au fost invocate prin cererile
de intervenţie. Instanţa reţine că excepţiile au fost invocate atât în privinţa Hotărârilor nr. 200
şi 58, cât şi împotriva Hotărârii nr. 205, cu aceeaşi motivare, astfel încât va da o soluţie
globală, care să răspundă la argumentele intervenienţilor.
Astfel, în ceea ce priveşte excepţia inadmisibilităţii acţiunii, instanţa reţine că Legea
specială, Legea nr. 115/2015, nu prevede o cale de acces în justiţie pentru Hotărârile Biroului
electoral de circumscripţie municipală care să aibă ca obiect renumărarea voturilor
(indiferent că vorbim de nule sau valabil exprimate). Punctual, Legea nr. 115/2015 prevede
calea în justiţie la art. 54 pentru contestarea Hotărârilor de acceptare sau de respingere a unor
candidaturi, la art. 22 pentru soluţia primarului privind omisiunile, înscrierile greşite sau
oricăror erori din listele complementare, la art. 33 şi art. 41 pentru contestaţiile asupra
modului de organizare şi asupra componenţei biroului electoral de circumscripţie.
În aceste condiţii, chestiunea de drept ridicată în speţă este aceea dacă există
deschisă o cale în justiţie pentru contestarea unor astfel de Hotărâri.
Or, pentru soluţionarea acestei chestiuni, trebuie pornit de la principiul constituţional
al liberului acces la justiţie, precum şi de la principiul constituţional prevăzut de art. 52 alin.
1 din Constituţie în materia actelor administrative, iar răspunsul nu poate fi altul decât acela
că dreptul de acces la instanţă nu poate fi îngrădit în alte condiţii decât cele permise de
Constituţie.
Înalta Curte, prin Decizia nr. 16/20167 a arătat că „ statutul juridic al birourilor
electorale de circumscripţie este acela de autorităţi administrative temporare cu atribuţii
inclusiv jurisdicţionale, aşa cum rezultă din componenţa lor, din natura actelor pe care le
adoptă şi a atribuţiilor legale ce le revin. De altfel, Curtea Constituţională a confirmat acest
statut, câtă vreme a reţinut că "hotărârile birourilor electorale (...) fiind acte cu caracter
jurisdicţional ale organelor administrative (...)” prin Decizia nr. 325/2004. „ Cât priveşte
natura actelor emise de birourile electorale”, tot Înalta Curte a subliniat că „ se remarcă trei
categorii de acte, determinate de competenţele legale. Astfel, birourile electorale: soluţionează
conflictele apărute în perioada electorală (atribuţii de contencios electoral - acte administrativ-
jurisdicţionale); hotărăsc în legătură cu unele operaţiuni electorale (acte administrative); emit
acte de legiferare şi interpretare unitară a dispoziţiilor electorale cu obligativitate pentru toate
celelalte structuri electorale (atribuţii care intră doar în competenţa Biroului Electoral
Central).”
Dând o calificare a celor două Hotărâri adoptate de B.E.C.M., contestate în cauză,
instanţa reţine că acestea au natura de act administrativ, iar nu de act administrativ -
jurisdicţional, din moment ce BECM s-a considerat sesizat cu nişte întâmpinări referitoare la
propria sa activitate, iar nu cu o contestaţie împotriva unei Hotărâri pronunţată de Biroul
electoral al unei secţii de votare, lipsind aşadar elementul jurisdicţional (de soluţionare a
unui diferend dintre două părţi). În ceea ce priveşte Hotărârea nr. 58/2020 pronunţată de
B.E.J., aceasta are natura unui act administrativ-jurisdicţional, chiar dacă soluţia este de
respingere a contestaţiei ca inadmisibilă.
Mai departe, instanţa reţine că pentru contestarea în justiţie a actelor administrative şi
a celor administrativ-jurisdicţionale, dreptul comun îl reprezintă Legea nr. 554/2004, aceasta
fiind înlăturat de la aplicare doar când o lege specială prevede altă cale, astfel cum rezultă în
mod expres din prevederile art. 5 din Legea nr. 554/2004. De altfel, şi Înalta Curte a reţinut
aceeaşi interpretare, în cadrul aceleiaşi Decizii nr. 16/2017, arătând că „ Atunci când legea
organică stabileşte o procedură specială de cenzură a actelor administrative se aplică această
procedură, iar ori de câte ori în legile electorale nu se prevede o procedură specială de
contestare a actelor emise de structurile electorale, în jurisprudenţă s-a recunoscut dreptul de
acces la justiţie potrivit legii contenciosului administrativ, ca jurisdicţie cu caracter general în
materia actelor administrative.”
Or, Legea nr. 115/2015 nu prevede o cale de contestare în justiţie a Hotărârilor BECM
de renumărare a voturilor, cum s-a arătat mai sus. Intervenientul însuşi susţine acest aspect,
invocând dispoziţiilor art. 103 lit. j din Legea nr. 115/2015 potrivit căruia hotărârile
birourilor electorale de circumscripţie sunt definitive. Dar faptul că acest articol stabileşte
caracterul definitiv al Hotărârii, nu înseamnă că stabileşte şi caracterul lor necontestabil în
instanţă.
În opinia Tribunalului, excluderea acestor acte de la controlul judecătoresc
echivalează cu o încălcare a principiului liberului acces la instanţă.
De altfel, considerentul 69 din Decizia nr. 16/2017 a Înaltei Curţi statuează: „În
jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal s-
a statuat că hotărârile emise de biroul electoral judeţean şi de Biroul Electoral Central au
caracterul unor acte administrative care sunt supuse controlului judecătoresc. A exclude
aceste acte de la controlul judecătoresc ar echivala cu o denegare de dreptate, cu o încălcare a
prevederilor constituţionale ale art. 21 alin. (2), care dispun că nicio lege nu poate îngrădi
dreptul persoanelor fizice sau juridice de a se adresa justiţiei. Totodată, Curtea
Constituţională, în Decizia nr. 325 din 14 septembrie 2004, a reţinut că nereglementarea unor
căi de atac specifice împotriva tuturor actelor emise de structurile electorale nu înseamnă
excluderea accesului la justiţie. Aceste hotărâri, pronunţate în cadrul jurisdicţiilor specifice
activităţii electorale, pentru care nu se prevede o cale de contestare specială, pot fi atacate în
condiţiile legii contenciosului administrativ, fiind acte cu caracter jurisdicţional ale organelor
administrative.”
Tribunalul nu poate admite punctul de vedere al intervenientului potrivit căruia
accesul liber la instanţă este asigurat în cazul alegerilor locale prin contestarea Hotărârilor la
Biroul electoral Central. A califica acest Birou drept o instanţă judecătorească este o
exagerare ce nu poate fi primită, fiind contrară prevederilor art. 126 alin. 1 din Constituţie:
„Justiţia se realizează prin Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi prin celelalte instanţe
judecătoreşti stabilite de lege” şi alin. 3: „Este interzisă înfiinţarea de instanţe extraordinare.
Prin lege organică pot fi înfiinţate instanţe specializate în anumite materii, cu posibilitatea
participării, după caz, a unor persoane din afara magistraturii”, dar şi reglementării Biroului
Electoral Central din Legea nr. 115/2015.
Art. 39 alin. 1 lit. e din Legea nr. 115/2015 potrivit căruia Biroul Electoral Central
„soluţionează orice contestaţii, altele decât cele care, prin prezenta lege sunt date în
competenţa birourilor electorale de circumscripţie sau a instanţelor judecătoreşti” nu poate
avea semnificaţia înlăturării dreptului la liberul acces la justiţie, după cum s-a motivat
anterior şi vine în susţinerea ideii potrivit căreia Biroul Electoral Central nu este reglementat
drept o instanţă judecătorească prin această Lege specială. Cel mult, acest text de lege
reglementează o prerogativă administrativ-jurisdicţională a acestui Birou care, după cum bine
se ştie, este facultativă, după cum prevede art. 21 alin. 4 din Constituţie.
Argumentele legate de caracterul incompatibil al procedurii de judecată a
contenciosului administrativ raportat la rapiditatea cu care trebuie judecate astfel de pricini în
materie electorală, iarăşi nu pot fi primite, accesul liber la instanţă neputând fi condiţionat de
aceste considerente de ordin practic.
Cu privire la excepţia lipsei de interes şi a lipsei calităţii procesuale active a ambilor
reclamanţi, motivată strict din perspectiva calităţii de membră a B.E.C.M. a reclamantei
Cojocariu Berenţan Elena Paula, instanţa reţine următoarele:
În materie de contencios administrativ, actele administrative pot fi contestate de
orice persoană care are un interes, considerându-se prejudiciată prin acestea (art. 1: „Orice
persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de către o
autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluţionarea în termenul legal a unei
cereri, se poate adresa instanţei de contencios administrativ competente, pentru anularea
actului, recunoaşterea dreptului pretins sau a interesului legitim şi repararea pagubei ce i-a
fost cauzată”). În privinţa reclamantului Andrei Cosmin Ionuţ interesul este justificat de
faptul că acesta este candidat pentru funcţia de primar, iar măsura de renumărare a voturilor îl
afectează în mod direct, el fiind cel stabilit ca şi câştigător al alegerilor, ulterior adoptării
celor două hotărâri contestate, având din această perspectivă şi calitatea de persoană vătămată.
La rândul său, reclamanta Cojorariu Berenţan Elena Paula, ca reprezentant al PSD-ului în
BECM nr. 1 Botoșani, aceasta are interesul de a susţine interesul partidului care a propus-o
în Birou, rolul său în componenţa Biroului fiind tocmai acela de a veghea asupra modului de
desfăşurare a procesului electoral şi de a reclama eventualele nereguli pe care aceasta le
sesizează. Art. 36 alin.2 şi art. 37 din Legea nr. 115/2015 invocate pentru susţinerea
excepţiei se referă la alegeri parţiale şi nu conţin dispoziţii relevante cu privire la interesul sau
lipsa de interes a reprezentanţilor de partide din birourile electorale de circumscripţie de a
formula acţiuni în instanţă sau măcar contestaţii în faţa birourilor electorale de circumscripţie.

Pe fond, instanţa va analiza pe rând cele două Hotărâri.

În privinţa Hotărârii nr. 200/2020 prin care s-a dispus renumărarea voturilor nule la
secţiile de votare nr. 1-85 pentru Consiliul local şi Primar, Tribunalul reţine următoarele:
Hotărârea contestată nu cuprinde temeiul de drept al măsurii adoptate şi nici
motivarea în fapt a acesteia. Din acest punct de vedere, critica privind lipsa motivării este
întemeiată şi va fi reţinută de instanţă ca atare, ca motiv de anulare a actului administrativ,
suficient pentru a nu mai fi necesară cercetarea celorlalte motive de nelegalitate. Astfel cum
au motivat şi reclamanţii, motivarea actelor administrative face parte din dreptul la o bună
administrare, recunoscut ca atare în documentele internaţionale, dar şi în literatura de
specialitate, precum şi în doctrină. Separat, art. 9 din Hotărârea BEC nr. 2/2020 care
reglementează Regulamentul de funcţionare a Birourilor electoral de circumscripţie instituie
regula motivării hotărârilor adoptate de aceste birouri, iar motivarea trebuie să constea în
prezentarea temeiul de drept a măsurii adoptate, iar nu de prevederile art. 3 potrivit cărora
hotărârile de adoptă cu majoritate de voturi, precum şi în elementele de fapt ce susţin
aplicarea acelui temei de drept.
Instanţa va proceda însă la analizarea şi a celorlalte motive de contestaţie, dat fiind
specificul materiei legii electorale şi faptul că trebuie oferit un răspuns pe cale
judecătorească şi a fondului problemei cu care a fost sesizat B.E.C.M., mai ales în contextul
în care această autoritate nu mai are posibilitatea de a reanaliza, ulterior pronunţării instanţei,
cererea cu care a fost învestit de PNL, Flutur Cătălin Mugurel şi Miron Brânduşa şi mai ales
în contextul în care s-au formulat cereri de intervenţie în sprijinul Hotărârii contestate.
 Astfel, prima chestiune de clarificat în cauză este aceea a calificării naturii cererii
intitulată de semnatarii săi drept contestaţie cu privire la operaţiunile Birourilor electorale
ale secţiilor de votare prin care s-a solicitat reverificarea buletinelor de vot considerate în
mod eronat ca fiind nule pentru Secţiile de votare 1-85- Consiliul Local şi Primar. Cererea
a fost motivată în felul următor: „ după predarea proceselor verbale de către reprezentanţii
noştri din secţiile de votare, am constatat că, raportat la numărul de voturi valabil exprimate
pe toate secţiile de votare, procentul de voturi valabil exprimate este mult prea mare, motiv
pentru care avem suspiciunea rezonabilă că procedura de anulare a voturilor a fost viciată”.
Solicitarea adresată BECM era aceea de a dispune renumărarea tuturor buletinelor de vot
declarate nule, în vederea reverificării acesteia, pentru a se constata dacă declararea ca fiind
nule s-a făcut în conformitate cu respectarea prevederilor aplicabile şi dacă numărul total
de voturi este corect şi real.
Această cerere a fost calificată drept întâmpinare de către B.E.C.M., fără nicio
motivare, strict în baza votului exprimat de membrii Biroului.
Or, instanţa apreciază că în mod greşit s-a apreciat această cerere drept întâmpinare,
întrucât, potrivit economiei Legii nr. 115/2015( art. 27 lit. g: „Birourile electorale de
circumscripţie rezolvă întâmpinările referitoare la propria lor activitate şi contestaţiile cu
privire la operaţiunile birourilor electorale ale secţiilor de votare”), cererile ce privesc propria
activitate a Biroului sunt întâmpinări, iar cele prin care se contestă activitatea desfăşurată de
Birourile electorale ale Secţiilor de votare sunt contestaţii. Cum cererea adresată B.E.C.M.
nu privea propria sa activitate, ci pe cea a Birourilor electorale ale secţiilor de votare, această
cerere trebuia calificată drept contestaţie, cum au denumit-o şi semnatarii săi. Privită drept
contestaţie, soluţia legală era de respingere ca inadmisibilă pentru inexistenţa unor
întâmpinări respinse prin care să se fi solicitat renumărarea voturilor nule, formulate în
timpul procesului de numărare şi totalizare a voturilor adresate Birourilor electorale ale
secţiilor de votare.
Într-adevăr, art. 95 din Legea nr. 115/2015 prevede condiţiile în care se pot semnala
nereguli cu privire la procedura de numărarea voturilor, inclusiv a celor nule: „În timpul
operaţiunilor de votare, de deschidere a urnelor, de numărare şi totalizare a voturilor, precum
şi de înregistrare a rezultatului votării în procesele-verbale se pot face întâmpinări cu privire
la aceste operaţiuni.” Întâmpinările se adresează direct Biroului electoral al secţiei de votare
respective, care hotărăşte de îndată. Alin. 3 clarifică mai departe procedura şi stabileşte:
„Împotriva soluţiei date cu ocazia rezolvării întâmpinării se pot formula contestaţii în scris.
Contestaţiile se prezintă preşedintelui biroului electoral al secţiei de votare, care eliberează
depunătorului o dovadă de primire.” Potrivit art. 27 lit. g din Legea nr. 115/2015, B.E.C.M.
avea doar atribuţia de a soluţiona contestaţia împotriva soluţiei dată de Biroul electoral al
secţiei de votare. Prin Hotărârea Biroului Electoral Central nr. 98/15.09.2020- art. 7 alin. 7 -
(dată în interpretarea legii electorale, cu putere obligatorie pentru B.E.C.M.), în timpul
procedurii de corectare a proceselor verbale întocmite de Birourile electorale ale secţiilor de
votare „pot fi făcute corecţii ale cifrelor care atestă voturile valabil exprimate obţinute de
partidele politice sau de candidaţi, numai ca urmare a hotărârilor Biroului electoral de
circumscripţie date în soluţionarea unor contestaţii referitoare la valabilitatea unor voturi
exprimate, care au fost stabilite, la nivelul secţiei ca fiind nule”. Rezultă astfel că este
întemeiată critica reclamanţilor potrivit căreia B.E.C.M. nu avea competenţă de a se pronunţa
asupra unei întâmpinări prin care se solicita renumărarea voturilor nule (biroul de
circumscripţie comunală neavând atribuţia de a renumăra aceste voturi nule, preventiv), ci
doar aceea de a soluţiona contestaţii împotriva unei eventuale soluţii dată unei întâmpinări
adresate biroului electoral al secţiei de votare în timpul procesului de numărare şi totalizare a
voturilor. Această ipoteză nu se regăseşte în speţă. Din studiul tuturor proceselor verbale ale
Birourilor electorale ale Secţiilor de votare nr. 1-85 Botoșani, depuse în copie conformă cu
originalul de Judecătoria Botoșani, rezultă că la Secţia de votare nr. 11 Botoșani s-a formulat
de către PSD şi PNL o întâmpinare pentru renumărare voturi nule care s-a soluţionat prin
renumărarea acestora. Nicio contestaţie nu s-a formulat la BECM cu privire la această Secţie
de votare. De asemenea la Secţia nr. 49 s-a menţionat că s-a formulat o întâmpinare fără să se
detalieze obiectul acesteia şi nici cine a făcut contestaţia, dar nicio contestaţie nu s-a
formulat la B.E..C.M. cu privire la această Secţie de votare. La Secţia de votare nr. 59 s-a
formulat o întâmpinare din partea PSD de renumărare a voturilor nule, ce s-a admis şi s-a
procedat la renumărare. La secţia de votare nr. 77, pe procesul verbal întocmit de Biroul
electoral se menţionează că nu au fost făcute întâmpinări şi contestaţii. Întâmpinarea
formulată de membra PNL din Biroul electoral al secţiei de votare, Gheorghiţă Oltiţa
Gianiana a fost făcută tardiv, după încheierea procedurii de semnare a proceselor verbale şi
încărcarea lor în aplicaţie, procese verbale care cuprind şi semnătura acesteia, aspect care
rezultă atât din procesul verbal al Biroului Electoral al Secţiei de votare semnat de toţi de
membrii, din declaraţia dată de preşedintele Biroului electoral al Secţiei de votare, din faptul
că întâmpinarea şi contestaţia depusă de această persoană nu conţine nicio menţiune de
înregistrare sau vreo viză de primire din partea preşedintelui secţiei de votare, precum şi din
faptul că fotocopia ultimei file a procesului verbal prezentat de această persoană în care
apare menţiunea „am depus întâmpinare şi contestaţie la întâmpinare” este semnată doar de
preşedinte, locţiitor şi 5 membrii din Birou, cel mai probabil această menţiune fiind
completată de persoana respectivă însăși, ulterior închiderii activităţii Biroului, pe o ciornă
de proces verbal completată greşit.
Pe de altă parte, corect au arătat reclamanţii că, în situaţia suspicionării de către
semnatari a unei fraude electorale, soluţionarea acestei contestaţii era de competenţa
exclusivă a BEC, conform art. 39 lit. h din Legea nr. 115/2015, care în caz de admitere poate
„dispune anularea alegerilor dintr-o circumscripţie electorală, în cazul în care constată, pe
baza probelor administrate, că votarea şi stabilirea rezultatului alegerilor au avut loc prin
fraude de natură a modifica atribuirea mandatelor în circumscripţia electorală respectivă; în
astfel de cazuri, dispune repetarea scrutinului, care are loc în termen de cel mult două
săptămâni de la constatarea fraudei. Noile alegeri au loc în aceleaşi condiţii, folosindu-se
aceleaşi liste electorale şi aceleaşi liste de candidaţi şi candidaturi independente, cu excepţia
cazurilor în care s-a dispus de către birou anularea unei liste de candidaţi sau a unor propuneri
de candidaturi independente, în sarcina cărora s-a reţinut comiterea fraudei care a determinat
anularea alegerilor. Existenţa fraudei electorale se stabileşte de Biroul Electoral Central de la
caz la caz, pe baza probelor prezentate de cei care au invocat-o”.
În concluzia, soluţia de admitere a întâmpinării formulate de PNL, Miron Brânduşa şi
Flutur Cătălin Mugurel şi de renumărare a voturilor nule pentru toate secţiile de votare din
municipiul Botoșani este nelegală, fiind contrară atât prevederilor art. 95 alin. 1, 27 lit. g din
Legea nr. 115/2020 şi art. 7 alin. 7 din Hotărârea BEC nr. 98/2020, cât şi prevederilor art. 39
lit. h din Legea nr. 115/2020.

În privinţa Hotărârii nr. 205/2020 prin care s-a dispus renumărarea voturilor valabil
exprimate la secţiile de votare nr. 1-85 pentru Consiliul local şi Primar, Tribunalul reţine
următoarele:
Prin Întâmpinarea înregistrată sub nr. 196/30.09.2020 privind activitatea Biroului
electoral de circumscripţie municipală nr. 1 Botoșani de verificare şi de introducere în
SIMPV a datelor din procesele verbale privind consemnarea votării pentru Primar din data
de 27.09.2020 formulată de d-l Flutur Cătălin Mugurel, s-a solicitat reverificarea buletinelor
de vot pentru alegerea primarului şi renumărarea voturilor pentru secţiile de votare: nr.
80,58,83,66,24, 22,76,61,65,20,59,84,81 şi 14, iar în situaţia în care, în urma reverificării
Buletinelor de vot rezultă diferenţe faţă de cele consemnate în procesele verbale, extinderea
reverificărilor şi renumărării pentru toate secţiile de votare. În motivarea s-a arătat că
procesele verbale întocmite în secţiile de votare au fost modificate şi corectate la B.E.C.M.
fără a fi efectuate renumărări ale voturilor valabil exprimate şi a celor nule, arătându-se că la
SV 80 numărul voturilor pentru candidatul PSD consemnat în procesul verbal semnat de
toţi membrii era 63, iar în procesul-verbal transmis electronic de operatorul de tabletă
numărul era de 163, însă în B.E.M. pentru soluţionarea acestei neconcordanțe s-a procedat la
renumărarea voturilor, ocazie cu care a constata că PSD avea 162 de voturi, rămânând
neclară situaţia unui vot care a fost atribuit aleatoriu candidatului Florin Nicoi, sub semnătura
preşedintelui SV, la sugestia sau cu acceptul tacit a conducerii BECM, care a avizat procesul
verbal. La SV 58 iniţial a existat o neconcordanță la numărul voturilor pentru candidatul PSD
între p.v. semnat de toţi membrii şi cel introdus de operatorul de tabletă (189), iar la BECM
s-a efectuat modificarea, consemnând un rezultat de 189 de voturi, fără a fi efectuată
renumărarea voturilor celorlalţi candidaţi. La SV 83 au existat o serie de neconcordanțe
care au determinat mai multe modificări ale procesului verbal şi chiar dacă în final i s-a
atribuit 1 vot în plus, soluţia corectă este aceea de a se renumăra toate voturile. La SV 66
există suspiciuni rezonabile că numărul voturilor candidatului PSD a fost modificat din 140
în 148, iar la SV nr. 24 există indicii certe că numărul voturilor candidatului PSD Cosmin
Andrei a fost modificat din 142 în 148.
Prin Întâmpinarea înregistrată sub nr. 197/30.09.2020 privind activitatea Biroului
electoral de circumscripţie municipală nr. 1 Botoșani de verificare şi de introducere în
SIMPV a datelor din procesele verbale privind consemnarea votării pentru Primar din data
de 27.09.2020 formulată de d-l Flutur Cătălin Mugurel, s-a solicitat reverificarea buletinelor
de vot pentru alegerea primarului şi renumărarea voturilor pentru secţiile de votare: nr.
10,2,49 şi 70, iar în situaţia în care, în urma reverificării Buletinelor de vot rezultă diferenţe
faţă de cele consemnate în procesele verbale, extinderea reverificărilor şi renumărării pentru
toate secţiile de votare aflate în situaţii similare. În motivarea s-a arătat că la SV nr. 10 s-a
consemnat în p.v. pentru consemnarea rezultatului votării pentru primar la lit. e un număr de
1787 de buletine de vot primite, iar la lit. f un număr de 1284 de voturi neîntrebuinţate şi
anulate, rezultând în urma unui calcul simplu că un număr de 503 de buletine de vot au fost
întrebuinţate, aceeaşi fiind şi suma voturilor valabil exprimate (lit. c) şi a celor nule (lit. d).
în schimb, în acelaşi proces verbal s-a consemnat că s-au prezentat 514 de alegători din care
503 pe listele permanente şi 11 pe listele suplimentare, iar pentru a se clarifica unde este
eroarea, singura soluţie corectă şi legală este reverificarea tuturor buletinelor de vot şi
renumărarea tuturor voturilor. La SV nr. 2 s-a consemnat în p.v. pentru consemnarea
rezultatului votării pentru primar la lit. e un număr de 1409 de buletine de vot primite, iar la
lit. f un număr de 955 de voturi neîntrebuinţate şi anulate, rezultând în urma unui calcul
simplu că un număr de 454 de buletine de vot au fost întrebuinţate, aceeaşi fiind şi suma
voturilor valabil exprimate (lit. c) şi a celor nule (lit. d). În schimb, în acelaşi proces verbal
s-a consemnat că s-au prezentat 469 de alegători din care 454 pe listele permanente, 14 pe
listele suplimentare şi unul pe listele complementare, iar pentru a se clarifica unde este
eroarea, singura soluţie corectă şi legală este reverificarea tuturor buletinelor de vot şi
renumărarea tuturor voturilor. La SV nr. 49 s-a consemnat în p.v. pentru consemnarea
rezultatului votării pentru primar la lit. e un număr de 1337 de buletine de vot primite, iar la
lit. f un număr de 886 de voturi neîntrebuinţate şi anulate, rezultând în urma unui calcul
simplu că un număr de 451 de buletine de vot au fost întrebuinţate. În schimb, suma
voturilor valabil exprimate (lit. c) 444 şi a celor nule (lit. d)- 4 dă 448. În acelaşi proces
verbal s-a consemnat că s-au prezentat 448 de alegători din care 439 pe listele permanente şi
9 pe listele suplimentare, iar pentru a se clarifica unde este eroarea, singura soluţie corectă şi
legală este reverificarea tuturor buletinelor de vot şi renumărarea tuturor voturilor. La SV
nr. 70 s-a consemnat în p.v. pentru consemnarea rezultatului votării pentru primar la lit. e un
număr de 1384 de buletine de vot primite, iar la lit. f un număr de 984 de voturi
neîntrebuinţate şi anulate, rezultând în urma unui calcul simplu că un număr de 400 de
buletine de vot au fost întrebuinţate. În schimb, suma voturilor valabil exprimate (lit. c)
358 şi a celor nule (lit. d)- 20 dă 378. În acelaşi proces verbal s-a consemnat că s-au
prezentat 378 de alegători din care 370 pe listele permanente şi 8 pe listele suplimentare, iar
pentru a se clarifica unde este eroarea, singura soluţie corectă şi legală este reverificarea
tuturor buletinelor de vot şi renumărarea tuturor voturilor.
Cele două întâmpinări au fost conexate, au fost calificate drept întâmpinări şi au fost
admise, dispunându-se renumărarea voturilor.
Hotărârea contestată nu cuprinde temeiul legal în baza căreia a fost adoptată, iar
motivarea în fapt este următoarea: „ cu privire la întâmpinarea de faţă, membrii biroului
electoral de circumscripţie nr. 1, în urma analizării motivelor cu privire la fiecare proces
verbal reclamat, a apreciat că există suspiciuni în legătură cu realitatea datelor înscrise pe
acestea şi pentru a se elucida şi a nu exista suspiciuni cu privire la legalitatea acestora, s-a
decis cu majoritatea voturilor renumărarea voturilor valabil exprimate la secţiile de votare
mai sus arătate, buletine de vot pentru primar”.
Nu se poate aprecia, astfel, că Hotărârii nr. 205/2020 îi lipseşte în totalitatea
motivarea, precum în cazul Hotărârii nr. 200/2020, însă raportat la faptul că lipseşte temeiul
de drept în baza căruia a fost adoptată măsura dispusă, precum şi la faptul că motivarea în
fapt este insuficientă în sensul că se menţionează că există suspiciuni cu privire la realitatea
datelor din procesele verbale, fără să se menţioneze:
- în ce constau aceste suspiciuni şi
- de ce corectarea neconcordanțelor din procesele verbale efectuată sub egida
Biroului electoral de circumscripţie municipală însuşi, potrivit procedurii reglementată de
Hotărârea nr. 98/2020 a Biroului electoral Central, este ea însăşi susceptibilă de a genera
suspiciuni, instanţa apreciază că aceste vicii lovesc de nulitate şi Hotărârea nr. 205/2020.
Într-adevăr, o motivare corespunzătoare a suspiciunilor reţinute de B.E.C.M., ar fi
fost de natură a deosebi simplele discrepanţe de date din procesele verbale ale B.E.S.V., ce
puteau fi corectate potrivit procedurii reglementate de Hotărârea BEC nr. 98/2020, de
suspiciunile legate de fraudarea alegerilor, care era de competenţa exclusivă a Biroului
Electoral Central, astfel cum prevede art. 39 lit. h din Legea nr. 115/2020.
În ceea ce priveşte procedura de corectură la nivelul biroului electoral de
circumscripţie municipală a proceselor verbale întocmite de Birourile electorale ale Secţiilor
de votare, s-a dat Hotărârea nr. 98/2020 de către Biroul Electoral Central potrivit căreia (art. 7
alin. 2) verificarea proceselor verbale privind consemnarea rezultatelor votării întocmite la
nivelul unei secţii de votare în vederea coerenţei şi a întocmirii corecte a acestora trebuie să
asigure 1) respectarea cheilor de control, înscrise în procesele verbale privind consemnarea
rezultatelor votării şi 2)ca numărul de alegători înscrişi în listele electorale, respectiv cel al
alegătorilor prezenţi la urne, atât cel total cât şi cel din fiecare tip de listă electorală în parte,
să fie identic în toate cele patru tipuri de procese verbale întocmite la o secţie de votare.
Hotărârea reglementează în continuarea că verificarea proceselor verbale se realizează în
prezenţa preşedinţilor birourilor electorale ale secţiilor de votare, precum şi a celorlalţi
membri ai acestora (dar nu toţi membrii, ci doar cei care se deplasează la biroul electoral de
circumscripţie municipală, respectiv locţiitorul şi cel puţin doi membri selectaţi prin tragere
la soţi- cum prevede art. 4 din aceeaşi hotărâri) şi a operatorilor care îi însoţesc. Eventualele
neconcordanţe între datele înscrise în procesele verbale se vor rezolva pe baza materialelor
utilizate în procesul electoral, corecţiile datelor înscrise se vor certifica prin semnătura
preşedintelui Biroului electoral al secţiei de votare şi prin aplicarea ştampilei de control, iar
preşedintele biroului electoral de circumscripţie municipală verifică dacă corecţiile au fost
realizate pe ambele exemplare ale proceselor verbale, semnând în dreapta sus că aceasta au
fost verificate. În ceea ce priveşte corectarea unui proces verbal a cărui fotografie a fost
încărcată în SIMP care conţine neconcordanţe, art. 5 prevede următoarele: corecturile vor fi
realizate de către preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, numai pe baza hotărârii
biroului electoral de circumscripţie municipală, corecturile se certifică prin semnătura
preşedintelui biroului electoral al secţiei de votare şi prin aplicarea ştampilei de control, orice
alte modificări ale proceselor verbale vor fi făcute numai în baza hotărârilor pronunţate ca
urmare a soluţionării unor contestaţii de către biroul de circumscripţie municipală, acestea
urmând a fi asumate prin semnătura preşedintelui şi ştampila de control a biroului electoral
care a adoptat hotărârea (art. 5 din Hotărârea BEC nr. 98/2020). Pot fi făcute corecţii ale
cifrelor care atestă voturile valabil exprimate numai ca urmare a hotărârilor biroului
electorale de circumscripţie pentru soluţionarea unor contestaţii referitoare la valabilitatea
unor voturi exprimate, care au fost stabilite, la nivelul secţiei de votare, ca fiind nule (art. 7
alin. 6 ).
Aşadar, solicitarea de renumărare a buletinelor de vot pentru alegerea primarului şi
renumărare a voturilor şi, respectiv, măsura adoptată prin Hotărârea contestată nu sunt
permise de lege şi de Hotărârea BEC nr. 98/15.09.2020, iar corectarea proceselor verbale sub
aspectul cifrelor care atestă voturile valabil exprimate, pentru altă ipoteză decât cea prev. de
art. 7 alin. 6 din Hotărârea nr. 98/2020 este în mod expres interzisă de art. 7 alin. 7 din
aceeaşi Hotărâre.
Trebuie subliniat că Hotărârea nr. 98/2020 permite efectuarea de corecţii ale
proceselor verbal doar în două situaţii stricte: cu ocazia verificării proceselor verbale la
momentul prezentării preşedinţilor birourilor secţiilor electorale ale secţiilor de votare la
biroul electoral de circumscripţie (etapă depăşită la momentul formulării celor două
întâmpinări întrucât s-a criticat de către semnatarii întâmpinării fie corecturile proceselor
verbale făcute în baza Hotărârilor BECM, conform art. 5 alin. 1 şi 2 din Hotărârea nr.
98/2020, fie necorectarea, la acel moment, a necorelaţiilor din procesele verbale) şi cu ocazia
soluţionării unor contestaţii prin Hotărâre a Biroului electoral Municipal (ipoteză care nu se
regăseşte în speţă pentru că nu s-au înregistrat întâmpinări la Birourile electorale ale secţiilor
de votare a căror soluţionare să facă obiectul unor contestaţii ). Mai trebuie adăugat că
solicitarea de renumărare a voturilor valabil exprimate nici nu era de natură să rezolve
problemele semnalate B.E.C.M., probleme care se reduc în esenţă la necorelarea numărului
total de alegători cu numărul voturilor efectiv întrebuinţate în procesul electoral, rezolvarea
acestor probleme constând în primul rând în verificarea listelor electorale şi numărarea
semnăturilor persoanelor care au votat şi nu renumărarea voturilor valabil exprimate.
În concluzie, Hotărârea nr. 205/2020 este nelegală, pe de o parte, pentru că frauda
electorală nu putea face obiectul vreunei verificări din partea organului emitent, ci doar a
Biroului Electoral Central, iar pe de altă parte simplele necorelaţii de date ale proceselor
verbale se puteau rezolva doar cu respectarea strictă a procedurii reglementată de art. 5,6,7
din hotărârea nr. 98/2020 şi în niciun caz nu se permitea modificarea cifrelor care atestau
numărul voturilor valabil exprimate de competitorii electorali.
Pentru toate aceste argumente, se vor admite cererile formulate de reclamanţi având
ca obiect cele două Hotărâri, respingându-se cererile de intervenţie accesorie în interesul
pârâtului, ca fiind nefondate.

În schimb, în privinţa Hotărârii nr. 58/2020 a BEJ prin care s-au respins ca
inadmisibile mai multe contestaţii, printre care şi contestaţia formulată de doamna Cojocariu
Berenţan împotriva Hotărârii nr. 200/2020 a B.E.C.M., în temeiul art. 103 alin. 2 lit. j din
Legea nr. 115/2020, motivat de faptul că hotărârile pronunţate de birourile electorale de
circumscripţie sunt definitive, instanţa reţine că cererile de chemare în judecată sunt
nefondate.
Astfel, instanţa reţine că Legea nr. 115/2020 nu reglementează o cale de atac
administrativă la B.E.J. pentru hotărârile pronunţate de Birourile electorale de circumscripţie
comunale, orăşeneşti sau municipale. Mai mult, la art. 103 alin. 2 lit. j se stipulează în mod
expres că hotărârile pronunţate de birourile electorale de circumscripţie sunt definitive,
fără să facă diferenţă între birourile electorale de circumscripţie: comunală, municipală sau
judeţeană. Această dispoziţie este inserată în cuprinsul art.103 din Lega nr. 115/2015 care
reglementează conţinutul proceselor -verbal finale privind toate operaţiunile electorale,
centralizarea voturilor, constatarea rezultatului alegerilor şi atribuirea mandatelor pentru
consiliul local, pentru Consiliul General al Municipiului Bucureşti ori pentru consiliul
judeţean, după caz, respectiv pentru primar, pentru primarul general al municipiului Bucureşti
ori pentru preşedintele consiliului judeţean, după caz. Acest act trebuie să conţină o rubrică
referitoare la menţionarea tuturor întâmpinărilor şi contestaţiilor soluţionate, prin hotărâre,
de Biroul electoral de circumscripţie de-a lungul activităţii sale. Art. 103 lit. j stipulează că
hotărârile Biroului sunt definitive. Se înţelege, deci că toate hotărârile date de Birou, de-a
lungul activităţii sale, sunt definitive- în sistem administrativ, desigur .
Drept urmare, Hotărârea nr. 58/2020 a B.E.J. este legală, conţine temeiul de drept şi
motivarea soluţiei adoptate, iar cererile de chemare în judecată având ca obiect anularea
acesteia sunt nefondate, pe când cererile de intervenţie accesorie formulate în sprijinul
pârâtului sunt întemeiate.
 PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
H O T Ă R Ă Ş T E:

Respinge excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamanţilor Cosmin Ionuţ

Andrei şi Cojorariu Berenţan Elena Paula, atât cu privire la cererile de anulare a Hotărârilor
nr. 200/29.09.2020 şi 58/30.09.2020, cât şi cu privire la cererile de anulare a Hotărârii nr.
205/30.09.2020.
Respinge excepţia lipsei de interes a reclamanţilor Cosmin Ionuţ Andrei şi Cojorariu
Berenţan Elena Paula, atât cu privire la cererile de anulare a Hotărârilor nr. 200/29.09.2020
şi 58/30.09.2020, cât şi cu privire la cererile de anulare a Hotărârii nr. 205/30.09.2020.
Respinge excepţia inadmisibilităţii acţiunilor.
Admite cererile de anulare a Hotărârilor nr. 200/29.09.2020 şi nr. 205/30.092020
emise de Biroul Electoral de Circumscripţie municipală nr. 1 Botoșani formulate de
reclamanţii Cosmin Ionuţ Andrei, cu domiciliul în Municipiul Botoşani, Strada Pacea, Nr.
59, Sc. B, Ap. 13, Judeţul Botoşani, şi Cojorariu Berenţan Elena Paula, cu domiciliul în
Municipiul Botoşani, Strada Maramureş, Nr. 12, Judeţul Botoşani, în contradictoriu cu
pârâtul Biroul Electoral de Circumscripţie Municipală Nr. 1 Botoșani, cu sediul în
Municipiul Botoşani, Strada Piaţa Revoluţiei, Nr. 1, Judeţul Botoşani, şi, în consecinţă,
respinge cererile de intervenţie accesorie formulate de Flutur Cătălin-Mugurel, cu
domiciliul în Municipiul Botoşani, Strada Marchian, Nr. 3, Sc. D, Ap. 16, Judeţul Botoşani,
şi Partidul Naţional Liberal, cu sediul în Municipiul Botoşani, Strada Teatrului, Nr. 9,
Judeţul Botoşani, privitoare la aceste hotărâri.
Dispune anularea Hotărârilor nr. 200/29.09.2020 şi nr. 205/30.09.2020 emise de
Biroul Electoral de Circumscripţie municipală nr. 1 Botoșani.
Respinge cererile de anulare a Hotărârii nr. 58/30.09.2020 emisă de Biroul Electoral
de Circumscripţie Judeţeană nr. 7 Botoșani formulate de reclamanţii Cosmin Ionuţ Andrei şi
Cojorariu Berenţan Elena Paula în contradictoriu cu pârâtul Biroul Electoral de
Circumscripţie Judeţeană nr. 7, cu sediul în Municipiul Botoşani, Piaţa Revoluţiei, Nr. 7,
Judeţul Botoşani şi, în consecinţă, admite cererile de intervenţie accesorie formulate de Flutur
Cătălin-Mugurel şi PNL privitoare la această hotărâre.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Eventualul recurs se va depune la Tribunalul Botoșani.
Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin intermediul grefei instanţei,
azi 7.10.2020.
Preşedinte, Grefier,

Red. HGA
Tehn. FG./HGA
8 ex/16.10.2020