SECRETIA BILIARA

Dr. Antoaneta Punga

Fiziologie I

1
 Ce este bila ?

n Bila este un produs de secretie si excretie

hepatica, care se acumuleaza in afara
perioadelor de digestie in vezicula biliara, unde
se concentreaza si de unde se elimina
intermitent prin coledoc in a doua portiune a
duodenului. La om, bila este secretata continuu
de catre polul biliar al celulei hepatice
Dr. Antoaneta Punga
Fiziologie I

2
 3
Dr. Antoaneta Punga
 Anatomia functionala a ficatului

n Acesti constituen
Aces constituentti sunt sintetiza
sintetizatti si secretat
secretati de
hepatocite în canaliculele biliare împreună cu un
fluid izotonic care se aseamănă cu plasma în ceea
ce priveşte concentraţia ionilor de Na+ , K+ ,
CI - şi HCO3-
HCO3-
Dr. Antoaneta Punga
Fiziologie I 4
Dr. Antoaneta Punga 5
Fiziologie I
 Ficatul
Ficatul = o importanta glanda anexa a
tubului digestiv, cu structura si functii
extrem de complexe.

Ficatul omului este un organ de culoarea

roşie-închisă, ce cântăreşte 2 - 2,5 kg, fiind
cel mai greu organ al corpului uman.
Dr. Antoaneta Punga
Fiziologie I 6
 Structura ficatului

Este format dintr-

dintr-o :

n stroma conjunctiva

n parenchim hepatic.

Dr. Antoaneta Punga

Fiziologie I 7
Unitatea structurală de bază:
Lobulul Hepatic

Lobulul – forma piramidală,

cu lungimea de câţiva
milimetrii si diametrul de
0.8-2 mm;

Schema unui lobul hepatic si

sistemul sau de irigare
Dr. Antoaneta Punga
Fiziologie I
8
Dr. Antoaneta Punga 9
Fiziologie I
Sistemul vascular:
n vena portă + artera hepatică
n capilare sinusoide

n vena hepatică

Sistemul biliar:
n canaliculi şi ducte biliare

n ducte hepatice → duct hepatic comun

n canal cistic

Celulele Kupffer
n sunt fagocite fixe

n localizarea în aval faţă de vena portă le permite să extragă în

mod eficient bacteriile care ajung în circulaţia portă din
lumenul intestinal, astfel că nu permit invazia în circulaţia
sistemică.
Dr. Antoaneta Punga
Fiziologie I 10
 Hepatocitele (celulele hepatice):

• sunt grupate sub forma unor lame,cordoane,

n sunt dispuse in jurul unui sistem axial complex

Dr. Antoaneta Punga

Fiziologie I 11
Aceste structuri(enumerate anterior) formeaza :
Acinul hepatic = unitatea secretorie a ficatului.

Dr. Antoaneta Punga

Fiziologie I 12
În centrul formatiunilor mai jos mentionate se gaseste o
ramura a venei porte, iar la periferie se gaseste vena
centrolobulara.
Acin hepatic

Dr. Antoaneta Punga

Fiziologie I 13
n In ficat pătrund ramuri ale
arterei hepatice si ale venei
porte, care converg către
vasele sinusoidale, ce se varsa
în venele centrolobulare.

n Vasele sinusoidale–
sinusoidale– marginite
de hepatocite

Dr. Antoaneta Punga

Fiziologie I 14
Dr. Antoaneta Punga 15
Fiziologie I
n Fluxul sanguin din ficat - controlat de un
sistem complex de sfinctere - situate înainte
de vasele sinusoide, în venele centrale sau în
cele sublobulare

Dr. Antoaneta Punga

Fiziologie I 16
 Funcţiile ficatului
n Secreţia biliară este funcţia principală
digestivă a ficatului.
n Reglează metabolismul glucidic, lipidic
şi proteic.
n Sintetizează anumite proteine

n Rezervor pentru vitamine şi fier

n Inactivează şi excretă medicamente şi

toxine (detoxifierea organismului)
Dr. Antoaneta Punga
Fiziologie I 17
Bila

Dr. Antoaneta Punga 18

Fiziologie I
 Rolul vezicii biliare (VB)
n Depozitează bila în cursul perioadelor
interdigestive

n VB are un volum de 30 – 60 ml

n Capacitatea de depozitare a VB atinge 450 ml de

bilă (secreţia din 12 ore) = concentrare de 5 – 20
de ori.

n Acidifierea prin schimbător Na+/H+ solubilizează

Ca++

Dr. Antoaneta Punga

Fiziologie I 19
Din vezicula
biliara, bila
este apoi
eliminata
intermitent in
timpul
digestiei prin
canalul
coledoc in
intestin, in
urma
contractiei
veziculare si a
relaxarii
sfincterului Dr. Antoaneta Punga
20
Oddi. Fiziologie I
 BILA

n secretata de celulele parenchimatoase în mod

continuu.

n se formeaza în canaliculele intercelulare hepatice

ajunge apoi în ductele biliare si în ductul hepatic.

Dr. Antoaneta Punga

Fiziologie I 21
 Proprietaţile bilei
n Secretie pe 24 ore: 800 - 1000 ml
n Gust: amar
n Miros: aparte
n Culoare: variabila
n Densitatea: 1010 – 1035 (data de prezenta
mucusului)
n pH bilei din ductul coledoc: 7,8 – 8
n pH bilei din vezica biliara: 6 – 7
n Nu este un suc digestiv propriu-
propriu-zis şi nu
conţ enzime,, cu excepţ
conţine enzime excepţia fosfatazei
alcaline, ce se exercită
exercită prin bila.
Dr. Antoaneta Punga
Fiziologie I 22
23
 Formarea bilei

Functia biligenetica a ficatului (de formare a bilei)

rezulta din importante deosebiri dintre compozitia
plasmei si a bilei;

Dr. Antoaneta Punga

Fiziologie I 24
Dr. Antoaneta Punga
Fiziologie I 25
 Constituentii principali ai bilei
n acizii biliari
n pigmentii biliari
n colesterol
n lecitina
n acizi grasi
n mucina
n substante anorganice: cloruri de Na,K,Ca;
bicarbonati
fosfati;

Dr. Antoaneta Punga

Fiziologie I 26
 Rolurile bilei
Bila îndeplineşte 2 funcţii majore:
n 1. Digestia şi absorbţia lipidelor prin
emulsionare :
- conferă suprafaţă mare de acţiune enzimelor
pancreatice
- transport sub formă de micelii la polul apical al
enterocitului

2. Mijloc de excreţie pentru produşi rezultaţi din

catabolism: - pigmenţi biliari
- colesterol

Dr. Antoaneta Punga

Fiziologie I 27
 Etapele secreţiei biliare
n Secretia biliară → ca o secret
Secret secretie activă, realizată
cu consum energetic, care are loc la nivelul
hepatocitului.
n Secre
Secrettia ductală
n Secrettia hepatocitului
Secre
n Transportul independent de sodiu este realizat prin
difuziune facilitată
Dr. Antoaneta Punga
Fiziologie I 28
 Mecanismele de secretie a bilei

→ Se realizeaza prin:
1. filtrare, proporţională cu debitul sangvin hepatic
(glucoză,apă,săruri,K,Cl)
2. secreţie activă cu consum de energie (acizi
biliari, săruri biliare)
3. secreţie-
secreţie-absorbţie (apă,Na, Cl) în ductele şi
canalele interlobulare.

Dr. Antoaneta Punga

Fiziologie I 29
In functie de locul de recoltare se disting 3
tipuri de bila :

• Bila duodeno-coledociana – recoltata din

duoden

• Bila veziculara (coledociana) – recoltata din

vezica biliara

• Bila hepatica

Dr. Antoaneta Punga

Fiziologie I 30
 Bila hepatica:

n 97% apa
n 3% reziduu uscat –
- substante anorganice: clorura de sodiu,
clorura de potasiu;
- substante organice; acizi biliari, pigmenti
biliari, colesterol, fosfolipide, mucina,
lecitina
-contine acizi biliari ~ 0,2 – 0,7g/dL
Dr. Antoaneta Punga
Fiziologie I 31
 Bila veziculara:

n 89% apa
n 11% reziduu uscat

- substante anorganice: clorura de sodiu,

clorura de potasiu;
- substante organice: acizi biliari, mucina,
pigmenti biliari, colesterol, lecitina.

Dr. Antoaneta Punga

Fiziologie I 32
 Acizii biliari

n sunt principalii componenti ai bilei ;

n sintetizati in hepatocit atat din colesterolul
*exogen (alimentar)
*endogen (rezultat din celulele hepatice);
n secretati in bila de-a lungul canaliculilor biliari

Dr. Antoaneta Punga

Fiziologie I 33
 Acizii biliari
n acizi biliari primari (colic si chenodezoxicolic)
chenodezoxicolic) care, in
hepatocit se conjuga cu glicocolul si taurina → acidul
glicocolic si taurocolic (secretati activ in canaliculul
biliar). Fixarea Na/K pe acizii biliari conjugati →
sarurile biliare (glicocolatul
(glicocolatul si taurocolatul de Na si K)
n in intestin, o parte din acizii biliari primari sunt
deconjugati si dehidroxilati de enzimele bacteriilor
anaerobe rezultand acizii biliari secundari (acidul
(acidul
dezoxicolic si litocolic)
n - acizii biliari au rol in emulsionarea grasimilor (au
proprietati tensioactive) si favorizeaza absorbtia lor
Dr. Antoaneta Punga
Fiziologie I 34
 Acizii biliari :

*acidul colic (AC)

*acidul chenodezoxicolic (ACDC)
↓
*acidul dezoxicolic (ADC)
*acidul litocolic (ALC)

din AC → ADC
din ACDC → ALC
Dr. Antoaneta Punga
Fiziologie I 35
Absorbtia intestinala a acizilor biliari si
Circuitul hepato-
hepato-entero-
entero-hepatic

Se absorb din intestin in proportie de 98% in

circulatia porta, activ si pasiv.

a). Absorbtia activa:

b).Absorbtia pasiva:

Dr. Antoaneta Punga

Fiziologie I 36
Circuitul hepato-
hepato-entero
entero--hepatic

Dr. Antoaneta Punga 37

Fiziologie I
 Circuitul entero-hepatic al SB
n 94% din SB sunt recirculate prin reabsorbţie în sângele
portal(~2.5 g SB/zi):
~1/2 prin difuzie în porţiunea superioară a intestinului
subţire
~1/2 prin proces de transport activ la nivelul ileonului
terminal
n SB din sângele port ajunge în ficat → hepatocite (aproape în
totalitate)
n •Din hepatocite SB sunt resecretate în bilă
n •SB sunt recirculate astfel de aproximativ 18 ori înainte de a fi
eliminate prin scaun. Pierderile sunt înlocuite de secreţia biliară
de novo a hepatocitelor.

Dr. Antoaneta Punga

Fiziologie I 38
Circuitul hepato-
hepato-entero
entero--hepatic al
acizilor biliari

Dr. Antoaneta Punga

Fiziologie I 39
 Rolul acizilor biliari

- rol in digestia si absorbtia lipidelor ;

- participa la formarea de micelii ;

- absorbtia vitaminelor liposolubile ;

- absorbtia colesterolului ;
- rol coleretic (de stimulare a
secretiei biliare) ;
Dr. Antoaneta Punga
Fiziologie I 40
 Pigmentii biliari

Reprezentati de:

n bilirubina si

n biliverdina (in cantitate mica)

.
Dr. Antoaneta Punga
Fiziologie I 41
 Colesterolul

n constituie 4% din substantele solide ale bilei;

n sub forma libera, neesterificata;
n provine din :
*colesterolul alimentar (exogen)
* prin sinteza hepatica (endogen)

Dr. Antoaneta Punga

Fiziologie I 42
 Fosfolipidele

n Fosfolipidele reprezinta aproximativ 20%

din lipidele biliare.

n Hepatocitele secreta fosfolipide, in

principal lecitine si colesterol

Dr. Antoaneta Punga

Fiziologie I 43
Dr. Antoaneta Punga
Fiziologie I 44
 Concentrarea si depozitarea bilei in VB
n VB concentrează bila prin absorbţia Na+, CI-,
HCO3- şi apei din bilă astfel încât acizii biliari
se pot concentra de 5 până la 20 de ori.
n K+ este concentrat in bila cand apa se absoarbe
si apoi este absorbit prin difuziune, fara consum
de energie ;
n absorbtia Na+ este principalul proces in
concentrarea bilei ;
n Cl-, HCO3- se absorb pentru a mentine
electroneutralitatea solutiei ; Dr. Antoaneta Punga
Fiziologie I 45
 Evacuarea vezicii biliare

n bila este secretata continuu, dar este eliminata

in intestin doar in perioadele digestive ;

n stimulul cel mai puternic care realizeaza

evacuarea bilei este colecistokinina. Ea este
eliberata de mucoasa duodenala ca raspuns la
prezenta produsilor de digestie lipidica in
duoden ;

Dr. Antoaneta Punga

Fiziologie I 46
 Golirea V.B.
Etapă cefalică si gastrică a digestiei
La aproximativ 30 min după ingestia alimentelor,
când lipidele (acizii graşi) ajung în duoden →
secreţie majoră.
n •Mecanisme ale golirii V.B:

- contracţii ritmice ale peretelui V.B

- relaxare simultană a sfincterului Oddi

Dr. Antoaneta Punga

Fiziologie I 47
 Golirea V.B.
n •Stimuli ai contracţiei V.B:
- CCK (major): secretată de celulele I din duoden, în
prezenţa lipidelor
- terminaţii nervoase colinergice secretorii, ale
vagului şi ale sistemului nervos enteric
n •Stimuli ai relaxării sfincterului Oddi:
- CCK + undele de relaxare peristaltică cu originea
înV.B
n •Golirea V.B. este nesemnificativă în lipsa lipidelor şi
completă la o oră după ingestia importantă de lipide.
Dr. Antoaneta Punga
Fiziologie I 48
 biliare:
Reglarea secretiei si excretiei biliare:
- secretia si excretia sunt procese conjugate,
reglate neuro-
neuro-umoral ;
- secretia biliara este un proces continuu ;
- excretia bilei din vezica biliara este un proces
intermitent, conditionat de prezenta
alimentelor ;
Factori coleretici = agenti care stimuleaza
secretia bilei de catre ficat si cresc astfel fluxul
biliar ;
Dr. Antoaneta Punga
Fiziologie I 49
 Reglarea secretiei biliare prin factori coleretici

1. Mecanismul nervos este de importanta redusa

si influenteaza in special irigatia hepatica astfel:

n - Parasimpaticul – creste usor fluxul biliar

(prin mecanism vago-
vago-vagal)

n - Simpaticul – are efecte inhibitoare ;

Dr. Antoaneta Punga

Fiziologie I 50
 Reglarea secretiei biliare prin factori
coleretici
2. M
Mecanismul
ecanismul umoral :
n influenteaza fluxul biliar si compozitia bilei ;
- acizii biliari au efect coleretic actionand la nivelul
canaliculilor si ductelor intrahepatice ;

n- secretina (hormon secretat de mucoasa intestinului

subtire (douden) sub influenta continutului gastric acid
stimuleaza secretia de apa si electroliti in continutul bilei
→
Dr. Antoaneta Punga
Fiziologie I 51
 Reglarea secretiei biliare prin factori
coleretici
n - gastrina (hormon
(hormon digestiv secretat de mucoasa
gastrica din regiunea pilorica a stomacului; secretia sa
este stimulata de prezenta alimentelor; are rol important
in procesul de secretie gastrica, determinand producerea
de acid clorhidric in urma excitarii celulelor parietale ale
glandelor fundice gastrice stimuleaza secretia de acizi
biliari prin stimularea secretiei de secretina .

n hormonii steroizi au efect anticoleretic

Dr. Antoaneta Punga

Fiziologie I 52
 Reglarea secretiei biliare prin factori colagogi

n Mecanismul nervos este de importanta redusa:

- Parasimpaticul – stimuleaza contractia vezicii

biliare, relaxand sfincterul Oddi ;

- Simpaticul – relaxeaza vezica biliara, contracta

sfinterul Oddi

Dr. Antoaneta Punga

Fiziologie I 53
Reglarea secretiei biliare prin factori colagogi

n Mecanismul umoral :

- colecistokinina actioneaza direct asupra

musculaturii netede a vezicii biliare ;
- gastrina – are actiune colecistokinetica redusa ;
- secretina – potenteaza actiunea colecistokininei ;
- evacuarea optima a bilei se face daca sfincterul Oddi
se relaxeaza inaintea contractiei vezicii biliare ;
Dr. Antoaneta Punga
Fiziologie I 54
 Implicaţii clinice

n 1.
1.Calculii
Calculii
biliari

Dr. Antoaneta Punga

Fiziologie I
55
 Formarea calculilor biliari
În condiţii anormale colesterolul poate precipita
formând calculi:
n 1. Absorbţie crescută de apă în VB
n 2. Absorbţie crescută de SB şi lecitină din VB
n 3. Cresterea secreţiei de colesterol în bilă(dietă bogată în
lipide)
n 4. Inflamaţia epiteliului VB
(în infecţiile cronice se produc modificări în
caracteristicile absorbţiei la nivelul mucoasei VB
=absorbţie excesivă de apă si SB, concentrarea
colesterolului cu precipitare = cristale de colesterol)
Dr. Antoaneta Punga
Fiziologie I 56
 Simptomele tulburarilor biliare

Tulburarile functionale ale ficatului si vezicii biliare

se manifesta prin:
n tulburari digestive

n intoleranta alimentara, in special fata de grasimi

n greturi, ameteli;

n migrene postprandial

Dr. Antoaneta Punga

Fiziologie I 57
 2. Icterele
n cand concentratia plasmatica a bilirubinei
creste peste 2 mg% ml plasma = icter
n acumularea bilirubinei in sclere, tegument
si mucoase imprima acestora o culoare
galbena.

Dr. Antoaneta Punga 58

Fiziologie I
 Cauzele icterului :

n A. Icterul prehepatic

n B. Icterul hepatic

n C. Icterul posthepatic

Dr. Antoaneta Punga

Fiziologie I 59
 Cauzele icterului

n A. Icterul prehepatic(hemolitic):
prehepatic(hemolitic)

- produs prin cres

cresterea hemolizei.
- produce o cre
cresstere masivă a bilirubinei
neconjugate(indirecte).

Dr. Antoaneta Punga

Fiziologie I 60
 B. Icterul hepatic
n produs prin:
- leziune a celulei hepatice produsă prin substanţe
toxice sau prin inflamaţie (hepatite) cu
tulburarea transportului şi conjugării de bilirubină;
- absenţă totală sau lipsă de glucuronil transferază la
adult (boala lui Gilbert) sau o deficienţă a
mecanismului de glucuronoconjugare în icterul grav al
nou născutului;
- o inhibiţie enzimatică a glucuronil transferazei.
Dr. Antoaneta Punga
Fiziologie I 61
nC. Icterul posthepatic(prin
posthepatic(prin obstructie); este
datorat prezenţei unui obstacol pe căile de
excreţie ale bilei
bilei--; cum ar fi calculi biliari sau
tumori care provoacă stază. Se caracterizează
printr--o creştere a concentraţiei plasmatice de
printr
bilirubmă conjugată (directă) şi a fosfatazei
alcaline (importantă pentru diagnostic).
Urina are aspect închis iar fecalele sunt
sunt
decolorate,deoarece intestinul nu mai
primesste bilirubină ceea ce împiedică
prime
formarea de stercobilină.
Dr. Antoaneta Punga
Fiziologie I 62
63