LUCRAREA MU 18

CONSTRUCŢIA ŞI REGLAREA GHIDAJELOR

1. NOŢIUNI DE BAZĂ
Ghidajele sunt cuple cinematice inferioare prin intermediul cărora se materializează
traiectoriile generatoare (generatoarea G sau directoarea D), rectilinii sau circulare, necesare
generării suprafeţelor la prelucrarea pieselor pe maşini-unelte. Realizarea şi menţinerea formei
corecte a acestor traiectorii reprezintă aspecte esenţiale ale construcţiei şi întreţinerii maşinilor-
unelte. În acest context, dintre cerinţele impuse ghidajelor sunt de reţinut : • asigură precizia de
realizare a curbelor G şi D reale; • menţinerea în timp îndelungat a acestei precizii, ceea ce
înseamnă durabilitate mare; • costuri reduse din punct de vedere tehnologic; • întreţinere şi
recondiţionare cu costuri minime.
În funcţie de traiectoria elementului mobil (EM: masă, sanie, cărucior, culisor etc.) în raport cu
elementul fix (EF: batiu, montant, suport etc.), ghidajele sunt rectilinii (predominante datorită folosirii
frecvente a mişcării de avans rectilinii) şi circulare. După natura frecării dintre aceleaşi elemente,
ghidajele sunt: cu frecare mixtă, cu frecare lichidă (hidrodinamice, hidrostatice, aerostatice), cu frecare
de rulare/alunecare (cu elemente intermediare), cu levitaţie magnetică.
Pe durata exploatării maşinii-unelte, jocul funcţional dintre suprafeţele de ghidare se măreşte,
ceea ce influenţează negativ precizia de deplasare a elementului mobil şi, ca urmare, precizia
tehnologică a maşinii-unelte. Readucerea acestui joc la valoarea care asigură precizia şi rigiditatea
pentru un timp de funcţionare cât mai mare se face cu dispozitive speciale de preluare a jocurilor.
Construcţia acestora este diferită şi depinde de natura frecării, condiţiile impuse de precizie şi de
rigiditate, de profilul şi forma ghidajului.

1.1. Reglarea jocurilor din ghjidajele cu frecare mixtă

La ghidajele rectilinii, jocul se reglează, în general, cu ajutorul unor pene paralele sau înclinate,
al căror profil este dreptunghiular, trapezoidal sau în formă de paralelogram. Poziţionarea penei de
reglare în raport cu celelalte suprafeţe de ghidare se face în funcţie de profilul ghidajului (în A, în V,
plan, coadă de rândunică etc.), de mărimea şi precizia acestuia şi de uşurinţa operaţiei de reglare.
Ghidajele cu profilul în coadă de rândunică (fig. MU 18.1) se reglează folosind mai multe
soluţii constructive. În soluţia cea mai simplă se foloseşte o pană paralelă P (fig. MU 18.1,a,b,c,d) în
formă de paralelogram; reglarea jocului făcându-se printr-un număr de şuruburi laterale (S). Piuliţele T
se folosesc pentru blocare şi deblocare. Uzura penei nu se produce uniform pe lungimea acesteia,
deoarece presiunea de contact este mai mare în zona şuruburilor de reglare. Repartizarea uniformă a
presiunii de contact în lungul penei şi, ca urmare, o diminuare a uzurii se obţine folosind pene cu profil
trapezoidal (fig. MU 18.1,e...h) sau pene înclinate (fig. MU 18.1,i,j,k). Pentru primul caz, în funcţie de
înălţimea H (fig. MU 18.1,g) a ghidajului se recomandă următoarele valori pentru dimensiunile a şi b:
a = (0,9...1,2)  H ; b = (0,8...1,1)  H (1)
Pentru construcţiile din fig. MU 18.1,e,f, reglarea jocului se face cu ajutorul şuruburilor S2,
slăbindu-se în prealabil şuruburile 1, iar la celelalte două variante reglarea se determină în funcţie de
mărimea adaosurilor intermediare A. La ghidajele cu pene înclinate, deplasarea longitudinală a penei în
scopul reglării jocului se face prin intermediul unui şurub de reglare (fig. MU 18.1,i) sau cu câte un
şurub pentru fiecare sens de deplasare (fig. MU 18.1,j,k), obţinându-se o siguranţă mai mare a reglării.
206 ELEMENTE DE ORGANOLOGIE A MAŞINILOR - UNELTE

Fig. MU 18.1. Soluţii constructive pentru reglarea jocurilor din ghidajele cu frecare mixtă cu profil în coadă de rândunică.

Penele de reglare au, de regulă, înclinarea cuprinsă între 1/40...1/100. Cu creşterea lungimii
penei, înclinarea se micşorează în scopul asigurării unui raport convenabil între grosimile penei la cele
două capete.
Prin folosirea penelor de reglare se micşorează rigiditatea elementului mobil, ceea ce
favorizează apariţia vibraţiilor. Diminuarea acestui efect defavorabil se obţine printr-o corectă aşezare
a penelor care se realizează prin tuşarea suprafeţelor de aşezare şi strângerea corespunzătoare a
acestora.
Soluţii constructive de reglare a ghidajelor cu profil plan s-au reprezentat în fig. MU 18.2. Se
constată că jocul dintre suprafeţele de susţinere (portante) care suportă sarcina exterioară F se preia cu
ajutorul penelor P1 şi P3 (fig. MU 18.2,a), montate pe cele două suprafeţe de închidere. Jocul în plan
orizontal dintre suprafeţele de conducere (ghidare), care sunt sub acţiunea forţelor orizontale R1 şi R2,
se preia prin intermediul penei P2 (montată în partea opusă forţei celei mai mari).
Reglarea jocurilor în plan vertical se simplifică din punct de vedere tehnologic dacă suprafeţele
de închidere ale elementului mobil se realizează cu riglele de închidere RI (fig. MU 18.2,b). Ca soluţii
de reglare a jocurilor în plan vertical se folosesc tuşarea (răzuirea) suprafeţelor în contact (fig. MU 18.
2,d), acţionarea penei P prin şurubul S cu contrapiuliţă (fig. MU 18.2,e), îndepărtarea unui număr de
plăcuţe T de adaos (fig. MU 18.2,f).

c.
b.

a.

d. e. f. g.

Fig. MU 18.2. Soluţii constructive pentru reglarea jocurilor din ghidajele cu frecare mixtă cu profil plan.
MU 18. Construcţia şi reglarea ghidajelor 207

Montarea pe o singură parte a ghidajului a unei pene de reglare are dezavantajul că elementul
mobil îşi schimbă poziţia relativă faţă de celelalte elemente de structură ale maşinii-unelte. De aceea,
când condiţiile de precizie tehnologică o impun, pentru menţinerea invariabilă a poziţiei reciproce a
elementului mobil, în plan orizontal, se folosesc pe ambele părţi ale ghidajului pene de reglare (fig.
MU 18.2,c,g).
Ghidajele cu profil în A (fig. MU 18.3,a) şi în V (fig. MU 18.3,b) nu necesită dispozitive de
reglare, deoarece au proprietatea de autoreglare şi, ca urmare, contactul dintre suprafeţele conjugate se
menţine şi după apariţia uzurii. Dacă aceste ghidaje sunt închise din necesitatea de a prelua momentul
de răsturnare al elementului mobil, riglele de închidere RI (fig. MU 18.4,a,b) se prevăd cu posibilitatea
de reglare a jocurilor folosind şuruburile S1 şi S2.
Ca ghidaje cu frecare mixtă s-au impus în ultima vreme cele construite cu ajutorul unor
benzi de ghidare nemetalice cu autolubrifiere, de tip „TURCITE <<B>>“ (fig. MU 18.5). Datorită
proprietăţilor fizice şi mecanice ale acestor materiale, ghidajele constituite au următoarele însuşiri:
• posibilitatea de autolubrifiere, astfel că ungerea nu este întotdeauna obligatorie; • forţe de frecare
reduse, independente de viteza elementului mobil, ceea ce asigură o mişcare uniformă şi stabilă a
elementului mobil, eliminându-se fenomenul de stick-slip; • posibilitatea apariţiei acestui fenomen
se datorează şi diferenţei reduse dintre coeficientul de frecare static ( = 0,02...0,08) şi coeficientul
de frecare dinamic; • uzura suprafeţelor de ghidare nesemnificativă, ceea ce conferă o duritate
mare, eliminându-se în parte recondiţionările; • comportare dinamică foarte bună în condiţii de
încărcare maximă şi viteze mari de deplasare ale elementului mobil; • capacitate de încărcare foarte
bună, presiunea de contact admisibilă fiind în domeniul 0,2…2 MPa, comportarea nefiind
influenţată de variaţia sarcinii; • datorită absorbţiei reduse de apă, modificările dimensiunilor sunt
nesemnificative, comportându-se bine în prezenţa lichidului de răcire, lichidelor de răcire uleioase
şi lichidelor de ungere; • posibilitatea de absorbţie şi de alimentare a impurităţilor depozitate pe
suprafeţele de ghidare în timpul exploatării; • temperatura din timpul funcţionării trebuie să se
încadreze în domeniul de − 40ºC…80ºC, la valori apropiate de limita superioară, presiunea
micşorându-se; • la creşteri de temperatură, într-un timp minim, materialul nu suferă ruperi
iremediabile, înregistrându-se totuşi deformaţii reduse; • variaţia coeficientului de frecare în funcţie
de viteza elementului mobil depinde de perechea de materiale ce constituie ghidajul, de la o anumită
viteză, obţinându-se invariabilitatea acestui coeficient; • comportarea ghidajelor depinde de
materialul elementului fix prin duritatea acestuia (oţel matriţat→ 240 HB, oţel călit→ 60HRC) şi de
rugozitatea suprafeţelor: Ra = 0,8...3,2 m (la valori ridicate creşte uzura); • costuri reduse datorită
elaborării prin sinterizare şi presare şi aplicare prin lipire cu adezivi speciali la temperatura mediului
de 20ºC…23ºC şi o umiditate de 50%; • condiţii tehnologice de prelucrare favorabile (după lipire)
unei calităţi superioare a suprafeţelor (Ra = 0,2...0,8 m) obţinute prin frezare, rectificare sau
răzuire; grosimea benzilor fiind de 1,5; 2,5; 3; 4,5; 6; 7,5; 9; 10,5 mm.

a.
a1. a2.

a. b.
b.
b1. b2.

Fig. MU 18.3. Profilul ghidajelor în A şi V. Fig. MU 18.4. Reglarea jocurilor din ghidajele cu
profil în A.
208 ELEMENTE DE ORGANOLOGIE A MAŞINILOR - UNELTE

b. c.
a.

d. e.
f.

Fig. MU 18.5. Profile de ghidaje cu frecare mixtă folosind benzi nemetalice (TURCITE <<B).

Soluţii constructive de ghidaje cu benzi nemetalice de tip TURCITE <<B>> referitoare la

profil şi formă s-au reprezentat în fig. 5 şi, respectiv, fig. 7 din anexă.

1.2. Reglarea jocurilor din ghidajele cu frecare de rulare

Ghidajele de rulare (cu elemente intermediare) se folosesc cu precădere la maşinile-unelte cu
comandă numerică (MUCN) datorită unor avantaje, dintre care esenţiale sunt următoarele:
• micşorarea uzurii şi, ca urmare, mărirea durabilităţii; • micşorarea forţelor de frecare, ceea ce
contribuie la reducerea puterii motorului electric de acţionare a lanţului cinematic de avans; • obţinerea
unor viteze mari de deplasare rapidă (v = 5...25 m/min); • eliminarea fenomenului de stick-slip
(mişcare sacadată), specific vitezelor mici de deplasare, ceea ce favorizează obţinerea unor indici
superiori pentru precizia de poziţionare şi de repetabilitate.
În general, un ghidaj cu frecare de rulare se compune din corpurile de rulare 1 (fig. MU 18.6),
căile de rulare 2 şi colivia 3. Corpurile de rulare (bile - fig. MU 18.6,a; ace - fig. MU 18.6,b,c; role -
fig. MU 18.6,d) ca şi căile de rulare (bare sau inele, după cum ghidajele sunt circulare sau rectilinii) se
construiesc din oţeluri speciale cu duritate mare (61...65 HRC), fiind călite şi lepuite.
Profilul căilor de rulare se alege în funcţie de forma corpului de rulare, mărimea şi natura
solicitărilor.
În funcţie de contactul dintre corpurile de rulare şi căile de rulare, adică de starea de
pretensionare (prestrângere), ghidajele rectilinii se folosesc în următoarele variante constructive: • fără
prestrângere prealabilă, • cu prestrângere prealabilă; • cu prestrângere prealabilă, parţială.

a. b. c. d.
Fig. MU 18.6. Elementele constitutive ale ghidajelor cu elemente intermediare.
MU 18. Construcţia şi reglarea ghidajelor 209

Ghidaje de rulare fără prestrângere prealabilă (fig. MU 18.7) sunt specifice ghidajelor
deschise şi se folosesc atât la maşini-unelte grele (greutatea elementelor mobile asigură, în condiţiile
acţiunii forţelor de aşchiere, contactul permanent pe întreaga lungime a ghidajelor), cât şi la maşinile-
unelte la care forţele de aşchiere acţionează vertical şi cât mai central faţă de ghidaje (maşini de
rectificat, maşini de găurit în coordonate). Corpurile de rulare sunt ace sau bile, iar căile de rulare se
află în construcţie separată (placate - fig. MU 18.7,a,b) sau dintr-o bucată cu elementul mobil EM şi,
respectiv, elementul fix EF (fig. MU 18.7,c).
Este de remarcat simplitatea constructivă şi tehnologică a acestor ghidaje.
Ghidajele de rulare cu prestrângere prealabilă preiau momente de răsturnare, datorită
existenţei unor suprafeţe în cadrul căilor de rulare, care îndeplinesc şi funcţia de închidere.

b.

c.
a.
Fig. MU 18.7. Ghidaje de rulare fără prestrângere prealabilă.

b.
a.

e.
c. d.

f.

Fig. MU 18.8. Ghidaje de rulare cu prestrângere prealabilă.

210 ELEMENTE DE ORGANOLOGIE A MAŞINILOR - UNELTE

.
Fig. MU 18.9. Ghidaje de rulare cu prestrângere prealabilă produse de firma THK (Japonia).

Absenţa jocurilor dintre corpurile şi căile de rulare sau reducerea acestora conferă acestor
ghidaje o rigiditate mare. Pentru prestrângerea prealabilă se folosesc şuruburile 7 (fig. MU
18.8,a,b,c,d), pene transversale (P - fig. MU 18.8,e,f), arcuri sau se prevăd valori corespunzătoare
pentru dimensiunile elementelor conjugate. Aceste soluţii constructive au dezavantajul că nu pot fi
folosite decât pentru curse mici ale elementului mobil EM, deoarece nu este posibilă reîntoarcerea
(recircularea) corpurilor de rulare. Aceste dezavantaje sunt eliminate de construcţiile cu ghidaje
reprezentate în fig. MU 18.9, ale căror elemente constructive sunt: 1 - inel-opritor; 2 - casetă;
3 - garnituri de protecţie; 4 - niplu de ungere; 5 - rând de bile încărcate; 6 - rând de bile descărcate;
7 - rigle de închidere; 8 - cale de rulare pentru elementul fix EF; 9 - colivie.
Ghidajele de rulare cu prestrângere prealabilă parţială sunt caracterizate de faptul că
prestrângerea se realizează numai în plan orizontal prin intermediul unor dispozitive speciale,
prestrângerea în direcţie verticală realizându-se datorită greutăţii proprii a elementului mobil EM.
Aceste construcţii de ghidaje au o răspândire largă datorită unor avantaje de natură tehnologică.
Totodată, domeniul de utilizare este extins cu rezultate bune la maşini-unelte cu elemente mobile de
greutate relativ mare, cât şi la cele la care asigurarea unei rigidităţi mari şi lipsa jocului în plan
orizontal prezintă importanţă deosebită. Pentru exemplificare, în fig. MU 18.10 s-au reprezentat două
soluţii constructive de ghidaje cu prestrângere prealabilă, parţială. În ambele cazuri, ghidarea
elementului mobil în plan orizontal se face prin folosirea a patru rulmenţi cu bile (1 şi 2).
Prestrângerea şi reglarea ulterioară în plan orizontal se realizează prin deplasarea radială a
celor doi rulmenţi 2, fo-losindu-se soluţii con-structive simple, precum: montarea rulmenţilor pe
arbori cu excentric (fig. MU 18.10,a), folosirea penelor înclinate etc. În construcţia reprezentată în
fig. MU 18.10,b, căile de rulare sunt formate din barele cilindrice 3, iar corpurile de rulare 4 sunt
bile recirculabile.

Fig. MU 18.10. Ghidaje de rulare cu prestrângere prealabilă parţială.

MU 18. Construcţia şi reglarea ghidajelor 211

O construcţie aparte o formează ghidajele care folosesc ca elemente intermediare tanchetele cu

role 1 (fig. MU 18.11). Acestea se compun din partea centrală pe care se află calea de rulare a rolelor 2,
prevăzute cu o degajare centrală în care pătrunde o lamă de menţinere a acestora. Prinderea tanchetelor
de elementul mobil EM se face cu şuruburile 5.

b.

c.

a.

d. e.

f.

g.

Fig. MU 18.11. Ghidaje de rulare cu tanchete cu role.

212 ELEMENTE DE ORGANOLOGIE A MAŞINILOR - UNELTE

Cu ajutorul tanchetelor cu role se realizează construcţii de ghidaje pentru majoritatea profilelor

de ghidaje în variantele cu prestrângere prealabilă (fig. MU 18.11,a) sau fără prestrângere prealabilă
(fig. MU 18.11,d). Prestrângerea se realizează folosind construcţii cu pană acţionate de şurub (fig. MU
18.11,c), arcuri disc A (fig. MU 18.11,a), plăcuţe de adaos (fig. MU 18.11,e), pene transversale P (fig.
MU 18.11,f,g) ş.a. Forţa de prestrângere ajunge până la 20% din sarcină. Partea de ghidare a
elementului fix EF se plachează cu plăcuţe (3, 4) executate din oţel aliat care se fixează, în funcţie de
grosime, cu adeziv sau cu şuruburi din oţel.
În concluzie, aceste construcţii de ghidaje se caracterizează prin gabarit redus, portanţă de
valori ridicate şi rigiditate mare.

2. SCOPUL LUCRĂRII
Prin lucrarea de laborator se urmăreşte studiul construcţiei ghidajelor cu frecare mixtă şi a
ghidajelor cu elemente intermediare. În acest scop, se studiază profilul şi forma ghidajelor, construcţia
propriu-zisă (ghidaje monobloc sau ghidaje placate) pentru cele două elemente (mobil şi fix),
posibilităţile de reglare a jocurilor şi soluţii de protecţie a ghidajelor împotriva aşchiilor şi a
impurităţilor.

3. INDICAŢII PENTRU EFECTUAREA LUCRĂRII

Obiectivele propuse prin scopul lucrării se vor finaliza astfel: • studiul constructiv şi
posibilităţile de preluare a jocurilor specifice ghidajelor cu frecare mixtă analizând ghidajele
elementelor de structură ale strungului normal SN 400 (pentru cărucior, sanie transversală, sanie
portcuţit şi păpuşă mobilă) şi ale maşinii de frezat universale FU-1 (masă, sanie transversală şi
consolă); • studiul constructiv al tanchetelor cu role existente pe standul cu elemente de organologie
ale maşinilor-unelte; • posibilităţile de prestrângere a corpurilor de rulare prin analiza unor construcţii
reprezentate în fig. 3…7, din anexa lucrării.

4. CUPRINSUL REFERATULUI
a. Construcţia ghidajelor cu frecare mixtă prin reprezentarea variantelor constructive folosite la
strungul normal SN 400 (sania portcuţit) şi maşina de frezat universală FU1 (masa).
b. Definitivarea unor construcţii de ghidaje cu frecare mixtă prin reprezentarea soluţiilor de
reglare a jocurilor (completarea soluţiilor din fig. 3).
c. Definitivarea unor construcţii de ghidaje cu elemente intermediare fără prestrângere
prealabilă sau cu prestrângere prealabilă (completarea soluţiilor din fig. 4...6).
d. Definitivarea unei construcţii cu ghidaje folosind benzi metalice Turcite (completarea
soluţiilor constructive reprezentate în fig. 7).
e. Explicaţii referitoare la construcţiile ghidajelor de rulare cu tanchete cu role reprezentate
în fig. 8, 9 şi 10.
MU 18. Construcţia şi reglarea ghidajelor 213

Anexa MU 18
Catedra de MSP Lucrarea MU 18 Student_______________
___________________
Laboratorul CONSTRUCŢIA ŞI REGLAREA Anul______Grupa_____
MAŞINI-UNELTE GHIDAJELOR Data________________
a. Definitivarea unor construcţii de ghidaje cu frecare mixtă

Fig. 1.
b. Definitivarea unor construcţii de ghidaje cu elemente intermediare
Fără prestrângere prealabilă Cu prestrângere prealabilă

Fig. 2. Fig. 3. Fig. 4.

c. Definitivarea unor construcţii de ghidaje folosind benzi metalice Turcite. Explicaţii:

a. b.

Fig. 5.

Anexa MU 18 (continuare)