Uz intern

Centrul de Resurse şi Referinţă în Autism Micul Prinţ Bistriţa

Sensory Profile Checklist Rainbow

(dr. Olga Bodashina)

Numele copilului ………………………………….. Data naşterii ……………………...............

Diagnosticat ……………………………….Când?................................Unde? ………………….

SCOP: Acest inventar este alcatuit în scopul completării sale de către părinţii copiilor care au
fost diagnosticaţi cu Tulburări de Spectru Autist (TSA). SPCR are intenţia de a clarifica
experienţele senzoriale ale acestor copii şi de a schiţa un profil senzorial (“Curcubeu”) în scopul
identificării posibilelor plusuri sau minusuri senzoriale care ar putea fi utile pentru selecţia
metodelor de tratament şi de învăţare potrivite.

INSTRUCŢIUNI: Vă rugăm să bifaţi răspunsul corespunzător care se referă la afirmaţie în

următorii termeni:
 FA – a fost adevărat în perioade din trecut: în paranteză specificaţi vârsta copilului la
care această afirmaţie a fost adevărată, de exemplu (doi – cinci ani)
 A – adevărat acum (dacă a fost adevărat şi este adevărat şi acum, bifaţi ambele
răspunsuri)
 F – fals (dacă afirmaţia nu este adevărată)
 NS – nesigur sau nu ştiu.

Informaţia suplimentară este binevenită: scrieţi-o alături de întrebarea la care se referă sau
copiaţi numărul acesteia pe o altă foaie şi adăugaţi informaţia acolo.

1
Vă rugăm să încercaţi să răspundeţi la toate întrebările.

Nr. Comportamente FA A F NS
1. Refractar la orice schimbare
2. Observă orice mică schimbare in mediul înconjurător
3. Nu recunoaşte un mediu familiar dacă se apropie de el dintr-
o direcţie diferită
4. Nu recunoaşte persoane în îmbrăcăminte nefamiliară
5. Nu este păcălit de iluzii optice
6. Se uită constant la particule infime, ridică cele mai mici
bucăţi de scame
7. Nu îi plac întunericul şi lumina puternică
8. Este înfricoşat de sclipiri puternice de lumină, fulger etc
9. Priveşte în jos marea majoritate a timpului
10. Îşi acoperă, închide sau mijeşte ochii la lumină puternică
11. Este atras de lumină
12. Priveşte intens obiectele şi oamenii
13. Mută degetele sau obiectele în faţa ochilor
14. Este fascinat de reflexii, obiecte viu colorate
15. Îşi plimbă mâna pe muchiile obiectelor
16. Inspectează tactil perimetrul
17. Devine uşor frustrat/obosit la lumină fluorescentă
18. Devine frustrat când percepe anumite culori (specificaţi:
)
19. Este fascinat de obiecte colorate şi strălucitoare (specificaţi:
)
20. Poate răspunde diferit (plăcere-indiferenţă-neplăcere) la
aceiaşi stimuli vizuali (lumini, culori, tipare vizuale etc)
21. Selectează, pentru a le acorda atenţie, aspecte ale obiectelor
din mediu în locul întregului obiect (de exemplu, o roată în
loc de întreaga jucărie, maşină etc)
22. Se pierde uşor
23. Se teme de înălţimi, scări, benzi rulante
24. Are dificultăţi la prinderea mingilor
25. Pare speriat când te apropii de el brusc
26. Face mişcări compulsive repetitive cu mâna, capul sau corpul
care fluctuează între aproape şi departe
27. Loveşte/freacă ochii când e într-o stare tensionată
28. Se comportă/simte orb
29. Comportament ritualistic
30. Răspunsul la stimuli vizuali este întârziat (de exemplu, nu

2
 închide ochii atunci când se aprinde lumina etc)
31. Orice experienţă este percepută ca nouă şi nefamiliară,
indiferent de câte ori a fost experimentat acelaşi lucru de
către copil
32. Izbucniri de comportament auto-distructiv/crize de furie sau
retragere ca răspuns la stimuli vizuali
33. Nu pare să vadă în timp ce ascultă ceva
34. Evită contactul vizual direct
35. Pare să urmeze fără discernământ
36. Surprinde prin cunoaşterea de informaţii “necunoscute”
37. Miroase, linge, atinge sau ciocăneşte cu degetul obiectele
38. Pare a fi absorbit de lumini, culori, tipare vizuale
39. Pare să ştie ce fac alţi oameni (care nu sunt prezenţi)
40. Acoperă/freacă/clipeşte etc din ochi ca răspuns la
sunet/atingere/miros/gust/mişcare
41. Se plânge (este frustrat) de culorile “greşite” ale
literelor/numerelor etc pe suprafeţe colorate etc
42. Dovedeşte o bună memorie vizuală
43. Sunt declanşate reacţii de către lumini, culori, tipare vizuale
44. Rezolvă uşor puzzle-uri
45. Îşi aminteşte locuri sau rute
46. Memorează cantităţi enorme de informaţie dintr-o privire
47. Slab la matematică
48. Învaţă substantivele mai întâi
49. Are dificultăţi în ceea ce priveşte adverbele şi prepoziţiile
50. Pattern-uri idiosincratice în dezvoltarea limbajului (de
exemplu, numeşte un lucru când vrea să se refere la altul etc)
51. Devine rapid frustrat când încearcă să facă ceva într-o
încăpere aglomerată, gălăgioasă
52. Pare să nu înţeleagă instrucţiunile atunci când vorbesc mai
multe persoane
53. Îşi acoperă urechile la sunete multiple
54. Are somnul uşor
55. E speriat de animale
56. Îi displac furtunile, marea, mulţimile
57. Nu îi place să fie tuns
58. Evită sunetele şi zgomotele
59. Produce sunete repetitive pentru a respinge (a se izola de)
alte sunete
60. Trânteşte obiectele, uşile
61. Îi plac vibraţiile
62. Îi plac bucătăria şi baia
63. Îi place traficul, aglomeraţia
64. Este atras de sunete, zgomote
65. Rupe hârtia, mototoleşte hârtia în mână
66. Produce zgomote puternice, ritmice
67. Devine frustrat de anumite sunete (specificaţi:

3
 )
68. Încearcă să distrugă/spargă obiecte care produc sunete (ceas,
telefon, jucării muzicale etc)
69. Este fascinat de anumite sunete (specificaţi:
)
70. Poate răspunde diferit (plăcere-indiferenţă-neplăcere) la
aceiaşi stimuli auditivi (sunete, zgomote)
71. Aude doar puţine cuvinte în locul întregii propoziţii
72. Probleme de pronunţie
73. Incapabil să facă distincţie între anumite sunete
74. Îşi loveşte urechile în situaţii stresante
75. Se comportă/simte surd
76. Răspunsul la sunete, întrebări, instrucţiuni este întârziat
77. Ecolalie cu voce monotonă, cu tonuri înalte, ca de papagal
78. Izbucniri de comportament auto-distructiv/crize de furie sau
retragere ca răspuns la stimuli auditivi
79. Nu pare să audă dacă priveşte ceva
80. Reacţionează mai bine la instrucţiuni când acestea “se
adreasează zidului”
81. Se uită după sursa sunetului
82. Pare să fie absorbit de sunete
83. Pare să fie capabil să “citească” gândurile, sentimentele etc
celorlalţi
84. Se plânge de conversaţii, sunete “inexistente”
85. Acoperă/loveşte urechile ca răspuns la lumini,
culori/atingere, textură/miros/gust/mişcare
86. Se plânge (e frustrat) de un sunet ca răspuns la
culori/texturi/atingere/miros/aromă/mişcare
87. Dovedeşte o bună memorie auditivă (pentru poezioare,
cântece etc)
88. Sunt declanşate reacţii de către sunete/cuvinte
89. Foloseşte răspunsuri idiosincratice rutinizate
90. Foloseşte cântece, reclame etc pentru a răspunde
91. Nu poate ţine pasul cu conversaţia
92. Compune bucăţi muzicale, cântece
93. Incapabil să distingă între stimuli tactili de diferite intensităţi
(de exemplu, atingere uşoară sau dură)
94. Refractar la a fi atins
95. Nu poate tolera haine noi; evită să poarte papuci
96. Reacţionează disproporţionat la căldură/frig/durere
97. Evită să se murdărească
98. Îi displace mâncarea de anumită consistenţă (specificaţi:
)
99. Se îndepărtează de oameni
100. Insistă să poarte aceleaşi haine
101. Îi place presiunea, îmbrăcămintea strâmtă
102. Caută presiunea strecurându-se sub obiecte grele etc

4
103. Îmbrăţişează strâns
104. Îi plac joaca dură şi tumbele, căzăturile
105. Predispus la auto-răniri
106. Reacţie slabă la durere, temperatură
107. Nu poate tolera anumite texturi (specificaţi:
)
108. Este fascinat de anumite texturi (specificaţi:
)
109. Poate răspunde diferit (plăcere-indiferenţă-neplăcere) la
aceiaşi stimuli tactili (îmbrăcăminte, texturi, căldură, durere
etc)
110. Se plânge în legătură cu anumite părţi ale hainelor
111. Se loveşte/se muşcă atunci când e într-o stare tensionată
112. Se comportă/simte amorţit (incapabil să simtă)
113. Izbucniri de comportament auto-distructiv/crize de furie sau
retragere ca răspuns la stimuli tactili
114. Nu pare să simtă că este atins atunci când priveşte/ascultă
ceva
115. Incapabil să definească fie textura, fie locaţia atingerii
116. Poate tolera doar atingerea “instrumentală(funcţională)” (nu
“socială”)
117. Câteodată nu reacţionează la niciun stimul tactil
118. Pare să fie absorbit de anumite texturi
119. Pare să simtă durerea celorlalţi
120. Se plânge că este atins/îi e cald/frig în absenţa stimulilor
121. Se plânge (e frustrat) că simte culori, sunete etc atunci când
este atins
122. Se plânge că simte că este atins atunci când este privit
123. Se plânge de durere de spate etc/căldură/frig în locuri
colorate/gălăgioase/aglomerate
124. Dovedeşte o bună memorie tactilă
125. Sunt declanşate reacţii de către texturi/ atingere/temperatură
126. Incapabil să distingă între mirosuri puternice şi slabe
127. Probleme de toaletare
128. Se îndepărtează de mirosuri
129. Se miroase pe sine, oameni, obiecte etc
130. Mânjeşte/ se joacă cu fecale
131. Caută mirosuri puternice
132. Udă aşternutul
133. Nu poate tolera anumite mirosuri (specificaţi
)
134. Este fascinat de anumite mirosuri (specificaţi
)
135. Poate răspunde diferit (plăcere-indiferenţă-neplăcere) la
aceleaşi mirosuri
136. Se plânge de mirosul anumitor bucăţi de mâncare în timp ce
ignoră restul

5
137. Îşi loveşte nasul atunci când e într-o stare tensionată
138. Are dificultăţi de interpretare a mirosurilor
139. Răspunsul la mirosuri este întârziat
140. Izbucniri de comportament auto-distructiv/crize de furie sau
retragere ca răspuns la mirosuri
141. Nu pare să simtă mirosul când priveşte/ascultă etc
142. Evită mirosul direct
143. Câteodată nu reacţionează la niciun miros
144. Inspectează mâncarea înainte de a o mânca
145. Pare să fie absorbit de mirosuri
146. Se plânge/vorbeşte despre mirosuri “inexistente”
147. Acoperă/freacă/loveşte nasul ca răspuns la un stimul
vizual/auditiv/atingere/gust/mişcare
148. Se plânge (e frustrat) de miros ca răspuns la un stimul vizual/
auditiv/atingere/gust/mişcare
149. Dovedeşte o bună memorie pentru mirosuri
150. Sunt declanşate reacţii de către mirosuri
151. Incapabil să distingă între gusturi(arome) tari şi slabe
152. Mănâncă slab (inadecvat)
153. Foloseşte vârful limbii pentru a gusta
154. Vomită/se îneacă uşor
155. Îi e poftă de anumite mâncăruri (simple)
156. Mănâncă orice (pica)
157. Linge sau bagă în gură obiecte
158. Mănâncă mâncăruri amestecate (de exemplu, dulce şi amar)
159. Regurgitează
160. Nu poate tolera anumite mâncăruri (specificaţi:
)
161. Este fascinat de anumite gusturi (specificaţi:
)
162. Poate răspunde diferit (plăcere-indiferenţă-neplăcere) la
aceleaşi mâcăruri
163. Este confuz în legătură cu (se plânge de) mâncarea care
obişnuia să îi placă
164. Are dificultăţi de interpretare a gusturilor
165. Răspunsul la gusturi este întârziat
166. Izbucniri de comportament auto-distructiv/crize de furie sau
retragere ca răspuns la gust
167. Nu simte niciun gust în timp ce mănâncă ceva şi priveşte
/ascultă altceva
168. Mănâncă foarte atent
169. Câteodată nu reacţionează la niciun gust
170. Pare absorbit de anumite mâncăruri
171. Se plânge/vorbeşte de gust “inexistent” în gură
172. Produce mişcări de înghiţire ca răspuns la un stimul
vizual/auditiv/atingere/gust/mişcare
173. Se plânge (e frustrat) de anumite gusturi ca răspuns la un

6
 stimul vizual/auditiv/atingere/gust/mişcare
174. Dovedeşte o bună memorie pentru gusturi
175. Sunt declanşate reacţii de către animte gusturi
176. Neîndemânatic; se mişcă cu greu
177. Postura corpului neobişnuită (dispune corpul în poziţii
ciudate)
178. Are dificultăţi de manipulare a obiectelor mici (de ex.,
nasturi)
179. Întoarce întreg corpul pentru a privi ceva
180. Tonus muscular scăzut
181. Apucă fără forţă; scapă obiecte
182. Nu e conştient de propria poziţie corporală în spaţiu
183. Nu e conştient de propriile senzaţii corporale (de ex., nu
simte foamea)
184. Se loveşte de obiecte, persoane
185. Pare moale; adeseori se sprijină de oameni, mobilă, pereţi
186. Se împiedică frecvent; are tendinţa de a cădea
187. Se leagănă înainte şi înapoi
188. Nu poate tolera anumite mişcări/poziţii ale corpului
189. Este adeseori angajat în mişcări corporale complexe, în
special când este frustrat sau plictisit
190. Poate avea tonus muscular diferit (slab- puternic)
191. Liniile de creion, literele, cuvintele etc sunt inegale (de ex.,
uneori prea înghesuite, alteori greu vizibile)
192. Se plânge în legătură cu membre, părţi ale corpului
193. Dificultăţi la ţopăit, sărituri, salturi, dat pe bicicletă/ tricicletă
194. Pare să nu ştie ce face corpul său
195. Foarte slab la sport
196. Oboseşte foarte uşor, mai ales în locuri gălăgioase/luminoase
sau când stă în picioare
197. Nu pare să ştie poziţia corpului în spaţiu/ ce face corpul,
atunci când priveşte/ ascultă/vorbeşte
198. Are dificultăţi de imitare/copiere a mişcărilor
199. Pare să nu ştie cum să-şi mişte corpul (incapabil să schimbe
poziţia corpului pentru a răspunde unei sarcini/cerinţe)
200. Îşi priveşte picioarele în timp ce merge
201. Îşi priveşte mâinile în timp ce face ceva
202. Pare absorbit de mişcările corpului
203. Se plânge în legătură cu experienţe fizice “inexistente” (de
ex., “zbor” etc)
204. Poziţii involuntare ale corpului ca răspuns la un stimul
vizual/auditiv/atingere/gust/miros
205. Dovedeşte o foarte bună memorie proprioceptivă (de ex.,
înţelege indicaţiile mai bine dacă produce exact acele mişcări
care sunt necesare pentru a urma aceste indicaţii)
206. Sunt declanşate reacţii de către anumite mişcări/poziţii
corporale

7
207. Mimează acţiunea când i se dau indicaţii referitoare la ea
208. Refractar la schimbarea poziţiei/mişcarea capului
209. Reacţii de teamă la activităţi de mişcare obişnuite (de ex.
leagăne, tobogane, carusele etc)
210. Are dificultăţi cu mersul/târâtul pe suprafeţe instabile/inegale
211. Îi displace să stea răsturnat cu capul în jos
212. Devine anxios sau tensionat când picioarele îi părăsesc
pământul
213. Îi plac leagănele, caruselele
214. Se învârte, aleargă în cercuri
215. Are frică de înălţime sau cădere
216. Se roteşte, sare, leagănă etc când e frustrat sau plictisit
217. Poate răspunde diferit (plăcere-indiferenţă-neplăcere) la
aceleaşi activităţi de mişcare (leagăne, tobogane, rotire etc)
218. Refractar la noi activităţi motorii
219. Merge pe vârfuri
220. Devine dezorientat după o schimbare a poziţiei capului
221. Pare inconştient de riscurile presupuse de înălţimi etc
222. Ţine capul drept, chiar şi atunci când se apleacă sau sprijină
223. I se face rău sau vomită din pricina mişcării excesive
(leagăne, carusele, maşini etc)
224. Nu pare să fie deranjat de mişcări atunci când
priveşte/ascultă/vorbeşte
225. Evită activităţile de balansare
226. Devine dezorientat în locuri gălăgioase/luminoase sau după
activităţi fizice
227. Se leagănă în mod inconştient în timpul altor activităţi (de
ex., când priveşte o casetă video)
228. Inspectează o suprafaţă înainte de a păşi pe ea
229. Pare a fi în continuă mişcare
230. Mişcări involuntare ale corpului ca răspuns la un stimul
vizual/auditiv/miros/gust/atingere
231. Face experienţa mişcării în timp ce stă nemişcat (de ex.,
“zbor” în timp ce stă în pat)
232. Sunt declanşate reacţii de către activităţi motorii

8
 Instrucţiuni pentru decodarea inventarului

Aceasta vă va ajuta la completarea tabelului grafic si a curcubeului.

Dacă aţi marcat căsuţa “Adevărat” pentru o întrebare în SPC va trebui să coloraţi căsuţa
corespunzătoare din grafic. De exemplu, dacă aţi răspuns la întrebarea 15 “Adevărat” atunci
coloraţi căsuţa 2 din coloana V. Unele întrebări din profil sunt legate de aceeaşi căsuţă din grafic.
De exemplu, dacă aţi răspuns “Adevărat” fie la întrebarea 76 sau 77, coloraţi căsuţa 9 din
coloana H.
După ce aţi completat graficul, număraţi câte căsuţe colorate aveţi în secţiunea corespunzătoare.
Coloraţi acelaşi număr de căsuţe în secţiunea corespunzătoare a curcubeului. De exemplu, dacă
aţi colorat 10 căsuţe în coloana V, atunci coloraţi 10 căsuţe ale secţiunii V a curcubeului.

V- vizual
A- auditiv
Tc- tactil
S- miros
T- gust
P- proprioceptiv
Vs- vestibular