Arii motorii

Aria motorie primara

Aria 4 –localizata in girul precentral pe fara superolat (triunghi cu varful inf) si jumatatea
anterioara a lobulului paracentral pe fata mediala
- Are grosime de 4,5mm
- Este izocortex heterotipic agranular
- Contine in stratul 5 neuroni Betz, cei mai numerosi la nivelul lobulului paracentral;
exista aprox.34.000 neuroni betz din care 75% pt mb inf, 18% pt mb.sup. si 7% pt
fata; de la nivelul lor pleaca fibrele groase ale cailor piramidale
In aria 4 isi au originea o parte din ff cailor piramdale si toate fibrele mielinice groase(9-22µ),
cu origine in neuronii Betz; restul fibrelor, cele subtiri (1-4µ) isi au originea in celulele
piramidale mai mici din aria 4 si in ariile 6,3,1,2,5.
Ablatia ariei 4 determina degenerarea a 27-40% din fibrele tracturilor piramidale si a tuturor
fibrelor groase mielinice; la om numai dupa hemisferectomie toate fibrele tractului piramidal
degenereaza→toate fibrele tractului corticospinal au origine corticala
→aria 4 este principalul furnizor
Somatotopia are forma unui homunculus motor, rasturnat, cu capul in jos; proiectia
extremitatii inf. Se face in partea sup a lobulului paracentral, iar inf de aceasta este proiectia
sfincterelor vezical si anal
Ablatia ariei 4 produce efecte diferite in functie de specie:
- La pisica, recuperarea este imediala
- La maimuta initial are paralizie flasca, apoi se recupereaza lent, dar complet
- La om initial are paralizie spastica, apoi recuperarea este lenta, dispre distal spre
proximal, nu se recupereaza miscarile fine, hipotonia este persistenta
Aria 6 – aria premotorie
- Situata inaintea ariei 4 pe fata superolat si mediala
- Izocortex heterotipic agranular
- Lipsesc neuronii Betz
Foster (1936) imparte aria 6 in 2 arii:
- 6a inaintea ariei 4
- 6b inaintea proiectie motorii a fetei
Stimularea ariei 6a produce aceleasi efecte ca 4, dar ablatia ariei 4 face ca stimularea 6a sa nu
aiba nici un efect. →stimulul se transmite de la 6a prin 4
Stimularea ariei 6b produce miscari ritmice, coordonate, complexe pentru mm.fetei,
laringelui, faringelui, masticatori.
Ablatia ariei 6 nu determina pareze si hipotonie ci nesiguranta, neindemanare.
Ablatia ariilor 4 si 6 determina paralizie spastica
Arii motorii secundare
- 40,43 la nivelul ariei somestezice secundare
Arii motorii suplimentare
- Girul frontal superior anterior de aria primara
Tot o arie motorie este si aria Broca (44) care este aria vorbirii articulate

Cai corticospinale
Origine:
- aria 4
- aria 6
- ariile motorii suplimentare 45,47
- aria somestezica primara 3,1,2
- aria somestezica/motorie secundara 40,43
- ariile 5,7 parietale
Fibrele groase (axonii neuronilor Betz ) reprezinta 3% din fibre; restul sunt fibre subtiri (1-
4µ). Fibrele groase sunt pentru miscarile precise si izolate ale extremitatilor membrelor, cele
subtiri pentru miscarile globale si pt tonusul muscular.
Sunt aproximativ 1 milion de fibre mielinizate; mielinizarea lor incepe in luna VI si se
termina la 2 ani
Dupa ce plaeaca de la nivelul scoartei, aceste fibre trec prin corona radiata si apoi prin capsula
alba interna:
- bratul posterior – fibrele corticospinale cu somatotopie dinspre ant spre post : ff pt mb
sup, trunchi, mb inf
- genunchi – ff. corticonucleare
Apoi ajung in mezencefal unde ocupa 3/5 mijlocii ale pedunculilor cerebrali, si au
somatotopia dinspre medial spre lat: mb sup, trunchi, mb inf; fibrele corticonucleare sunt
medial de corticospinale.
Apoi trec prin punte unde sunt dispersate printre ff transversale si nc.pontini
Apoi ajung in bulb, in piramida pulbara, unde 70-90% din fibre se incruciseaza si formeaza
decusatia motorie; primele decuseaza ff pt mb inf apoi pt trunchi apoi pt mb inf. Aceste ff
decusate formeaza in maduva contralaterala fasciculul corticospinal lateral ale carui fibre se
distribuie:
- cervical 50% pt mb sup
- toracal 20%
- lombosacral 30% pt mb inf
Fibrele din girul postcentral ajung pe interneuronii din lamele V, VI, iar cele din girul
precentral pe interneuronii din lama VII Singurele care fac exceptie se pare sunt cele din aria
4 care ajung direct pe motoneuronii din cornul anterior.
Restul de fibre neincrucisate formeaza fasciculul corticospinal anterior care merge prin
cordonul ant de aceeasi parte, langa fisura mediana ventrala, axonii se incruciseaza la nivelul
comisurii albe si trec de partea opusa; controleaza mm.parietali si mm.jgheaburilor vert

Exista si in cadrul fasc corticospinal lat cateva fibre directe diseminate printre cele
incrucisate. Rolul lor este f.important in recuperarea dupa paralizie.
In rezumat, calea corticospinala are 2 neuroni:
- neuron central(cortical) –leziunea determina sintr de neuron motor central cu paralizie
spastica, exagerare reflexe osteotendinoase, Babinski pozitiv
- neuron periferic(medular) – leziunea lui determina sindr de neuron motor periferic cu
paralizie toatal, flasca, abolirea reflexelor si atrofie musculara.

Dominanta emisferica
1864-Broca descrie afazia motorie si observa ca la pacientii sai afazici dreptaci leziunea e
localizata in emisfera stanga(girul frontal inferior, aria Broca) →vorbim cu emisfera stanga
1876 Wernicke descrie afazia senzoriala si observa ca leziunea prntru dreptaci este in partea
superioara a lobului temporal (aria Wernicke, aria 22)
Astfel apare ideea de emisfera dominanta.
In urma testului cu amital sodic s-a demonstrat ca dintre dreptaci 96% au ca emisfera
dominanta stanga si 4% dreapta; dintre stangaci, 70% au emisfera dominanta stanga, 15%
dreapta si 15% nu au emisfera dominanta.Rezulta de aici ca preferina manuala este irelevanta
pentru stabilirea emisferei dominante.
La nastere potentialitatea celor doua emisfere este identica
Dominanta emisferica se instaleaza la 2-3 ani se definitiveaza la 10 ani; lipsa dominantei
emisferice determina balbaiala (de ex daca un copil stangaci este obligat de invatatoare sa
scrie cu dreapta!!!)
Emisfera dominanta:
- monopolul limbajului
- procese rationale secventiale
- calcul matematic
- memorie deductiva
- constiinta
- starile pozitive
Emisfera nedominanta:
- limbaj nonverbal
- perceptia tridimensionala
- muzica
- poezie
- arta
- partea nesintactica a vorbirii (prozodie, intonatie)
- starile negative, depresive