ASOCIAȚIA 

 “PROFEDU”

Program de formare:  
“ DEZVOLTAREA COMPETENȚELOR DE PREVENIRE ȘI
COMBATERE A BULLYINGULUI ÎN ȘCOALĂ”

Cursant: Dorneanu Daniela

Școala: Școala Gimnazială „Petru Rareș” Hârlău, Jud. Iași
[TEMA NR. 1]

Bullyingul sub aspect contextual

Ce este si cine este implicat in bullying?

Bullying-ul este o forma de comportament agresiv în care cineva agresează,

hărțuiește, persecută sau intimidează în mod intenționat și repetat o alta persoană.
Bullying-ul poate fi fizic, verbal sau sub forma unor acțiuni mai subtile. Implică un
dezechilibru al puterii între două persoane, cel mai adesea copii. Persoana agresată este
percepută ca vulnerabilă și are de obicei probleme în a se apară singură, deși  nu face ceva
anume pentru a „provoca” agresiunea.
Bullying-ul poate avea urmări periculoase asupra dezvoltării normale, atât a persoanei
agresate, cât și a agresorului.
Termenul de „bullying” vine de la cuvântul englezesc „bully”, care înseamnă bătăuș,
huligan și este folosit ca atare și în limba română. Se poate traduce prin agresiune, hărțuire
sau intimidare.
Pentru a fi considerat bullying, comportamentul trebuie să fie agresiv și să includă:
 Intenția: agresorul are ca intenție să rănească pe altcineva
 Un dezechilibru al puterii: copiii care-i agresează pe alții își folosesc puterea, cum ar
fi forța fizică, accesul la informații stânjenitoare sau popularitatea – pentru a controla
sau a face rău altora. Agresorul își alege victima care este perceputa ca fiind
vulnerabilă, slabă și nu se poate apăra singură. Dezechilibrele de putere se pot
schimba în timp și pot să apară în situații diferite, chiar dacă implică aceleași
persoane.
 Repetiția: aceeași persoană este rănită mereu și mereu. Comportament de tip bullying
are loc în mod repetat, mai mult de o dată și are potențialul de a se repeta.
Bullying-ul include acțiuni precum amenințarea, răspândirea zvonurilor, atacarea
fizică sau verbală și excluderea intenționată a cuiva dintr-un grup. De multe ori începe ca un
joc, însă se transforma într-un abuz care poate avea efecte foarte grave. Fenomenul bullying
poate avea loc oriunde – la școala, la locul de joacă, în cercul de prieteni, în familie, la locul
de muncă, pe internet.
Exista patru tipuri de bullying:
 Bullying verbal. Este caracterizat de acțiuni verbale rău intenționate, cum ar fi
tachinarea, poreclirea, comentariile sexuale neadecvate, sarcasm, insulte, jigniri,
amenințarea de a provoca ceva rău
 Bullying fizic. Presupune rănirea fizică sau distrugerea posesiunilor cuiva pentru a-l
intimida prin: amenințare prin ridicarea pumnului, lovire, împingere, îmbrâncire,
bătaie, distrugerea lucrurilor celuilalt, gesturi obscene.
 Bullying social. Uneori denumit bullying relațional, se referă la lezarea reputației sau
a relațiilor unei persoane și include: excluderea și izolarea intenționată a acesteia,
influențarea altor persoane de a nu fi prieteni cu acea persoană, bârfitul, lansarea și
răspândirea zvonurilor despre acea persoana, punerea persoanei într-o situație
stânjenitoare în public,
  Bullying electronic (cyberbullying). Este acea forma de bullying prin folosirea
tehnologiilor digitale. Se poate întâmpla pe rețelele de socializare, pe platformele de
schimb de mesaje, platformele de jocuri și pe telefoanele mobile. Agresiunea de tip
bullying față-în-față și cea in mediul online se pot petrece concomitent. Totuși,
cyberbullying lasă amprente digitale - rămân înregistrări care se pot dovedi utile și
care pot oferi dovezile necesare pentru a putea pune capăt agresiunii.
Exemple de cyberbullying sunt: răspândirea minciunilor sau postarea de fotografii
jenante ale cuiva pe rețelele de socializare, transmiterea de mesaje supărătoare, intimidante
sau de amenințări prin platformele de schimb de mesaje, „furarea” identității unei persoane și
transmiterea în numele acesteia de mesaje răuvoitoare cuiva.

Ce roluri joacă persoanele implicate în bullying

Exista diverse roluri pe care copiii le pot juca in bullying. Copiii pot agresa pe alții,
pot fi agresați sau victime sau pot asista la agresiune, fiind spectatori sau martori. Când copiii
sunt implicați în hărțuire, adesea joacă mai mult de un rol. Uneori, copiii pot fi atât agresați,
cât și agresori sau pot fi spectatori când alți copii sunt hărțuiți. 
Cine este la risc?
Nu exista un factor singular care îl determină pe un copil să fie în pericol de a fi
agresat sau de a agresa pe alții. Hărțuirea se poate întâmpla oriunde - în orașe, suburbii sau
sate.
Copiii la risc de a fi agresați (bullied). În general, copiii care sunt agresați au unul sau mai
mulți factori de risc:
1. Sunt percepuți ca fiind „diferiți” față de colegii lor - sunt fie supraponderali, fie
subponderali, poartă ochelari, se îmbracă diferit, sunt transferați recent la școală sau
nu își pot permite ceea ce alți copiii considera că este „cool”
2. Sunt percepuți ca fiind slabi sau incapabili de a se apăra singuri
3. Sunt depresivi, anxioși sau au o stimă de sine scăzută
4. Sunt mai puțin populari decât ceilalți și au puțini prieteni
5. Nu se înțeleg bine cu ceilalți, sunt percepuți ca enervanți sau provocatori și
concurează cu ceilalți pentru atenție
Cu toate acestea, chiar daca un copil are acești factori de risc, nu înseamnă că va fi agresat.
Copiii la risc sa fie agresori (bullies). Cei care hartuiesc nu trebuie sa fie neapărat mai
puternici sau mai mari decât cei pe care îi agresează. Dezechilibrul de putere poate proveni
dintr-o varietate de surse - popularitate, forța fizică, capacitate intelectuală - și copiii care
agresează pot avea mai mult de una dintre aceste caracteristici.
Exista doua tipuri de copii care sunt mai predispuși să-i agreseze pe ceilalți:
 Unii care au conexiuni bune cu colegii lor, au putere sociala mare, sunt excesiv de
preocupați de popularitatea lor și le place să îi domine și să-i controleze pe ceilalți.
 Alții care sunt mai singuratici, mai deprimați sau anxioși, au o stimă de sine scăzută,
pot fi mai puțin implicați la școală, pot fi ușor dominați de colegi și nu le pasă de
emoțiile sau sentimentele altora.
Copiii și adolescenții care se simt în siguranță și susținuți emoțional de familia lor, de școala
și colegi sau prieteni sunt mai puțin susceptibili de a agresa. Cu toate acestea, unii copii nu au
un astfel de suport. Fiecare individ este unic și există mulți factori care pot contribui la
comportamentul agresiv: factori care țin de grupul din care face parte copilul, factori care țin
de familie, factori emoționali, factori care țin de școală.
[TEMA NR. 2]
Instrumente pentru prevenirea bullyingului în clasă (PLAN DE LECȚIE)

PROIECT DIDACTIC
 Profesor: Dorneanu Daniela
 Disciplina: Dirigenție
 Data: _______
 Subiectul: „Prevenirea BULLYING-ului”
 Clasa: VIII-a C
 Timp rezervat: 50 minute
Obiective generale: Scopul lecției: dezvoltarea responsabilității față de propria persoană și
față de ceilalți și a inițiativei în situații de bullying.
Competențe vizate:

✓ Stimularea responsabilității față de propria persoană și față de ceilalți și a

capacității de asumare a acesteia.

✓ Să înțeleagă conceptul de bullying și rolul personal în diminuarea acestui fenomen;

✓ Dezvoltarea gândirii critice și a gradului de angajament în societate;

✓ Discernământ în luarea deciziilor;

✓ Capacitatea de exprimare de sine și interacțiune cu ceilalți;

✓ Dezvoltarea încrederii în propria persoană;

Strategia didactică:
a) Metode și procedee:
 conversația,
 expunerea,
 observarea dirijată,
 povestirea,
 studiul de caz,
 problematizarea,
 jocul de rol;
b) Mijloace de învățământ/materiale:
 tablă/flipchart,
 markere,
 siluetă umană;

c) Forme de organizare a activității: frontală.

 Demersul didactic:

Strategia didactică
Momente
le lecției

Activități (profesor-elev) Mijloace de

Forme
instruire
Discuție pe baza unei întrebări de creare a
organizator
1. Moment

angajamentului:
„Cum stați azi cu energia/cheful Conversația Frontală
de școală, etc?”, eventual și o glumă/întâmplare
personală.
Azi am nevoie de voluntari.
Cine vrea să mi se alăture aici, în fața clasei, timp de
2. Captarea atenției

câteva minute?
Am nevoie de 2 persoane (alegem o persoană înaltă și
una scundă - cel înalt va fi agresorul, cel scund
Joc de rol Frontală
victima).
Doboară-l pe .... numele copilului scund.
(sigur va ezita, așa că este nevoie de încurajare)
Haide, haide, îndrăznește ….(râsete)

Azi vom discuta despre acest subiect sensibil: despre Frontală

fenomenul de bullying....

Și ce ați văzut mai devreme este exact asta: bullying.

Haideți să discutăm puțin despre ce am observat:

1. Ce s-a întâmplat când agresorul a împins în jos
victima? (s-a lăsat și ea în jos)
S-a lăsat și ea în jos, exact!
Ca să împingi pe cineva în jos, trebuie să te lași și tu
3. Dirijarea învățării

în jos…

2. Ce părere aveți: ce crede cel care împinge în jos?

Agresorul îi împinge pe alții în jos crezând că este mai
sus, că e mai bun, crede că se ridică,
călcând pe alții. El sau ea (pauză) - nu râdeți, că sunt
și fete așa - vrea să fie mai sus, mai
puternic, sau pur și simplu să pară mai bun decât alții.

3. De fapt, ce se întâmplă? În fapt, se coboară. Se

coboară în ochii noștri pentru că noi știm că e
de fapt slab. Se coboară. E slab pentru că nu se poate
face remarcat decât prin agresiune, fie
ea fizică sau verbală. E slab pentru că își alege victime
mai mici decât el.
Știe cineva ce înseamnă BULLYING?
Așa este: Bullying-ul e definit ca umilire, ca
batjocură.
Haideți să ne uităm puțin la cuvântul BATJOCURĂ.
BAT+JOC+URĂ
Cum începe bullying-ul? O bătaie în joacă, nu-i așa?
Apoi ... un copil este etichetat, tachinat,
batjocorit în cercul său de cunoștințe sau de către
colegi care îl strigă într-un anume fel...
Acele tachinări - care din păcate uneori se transformă
în îmbrânceli sau chiar în atacuri fizice -
generează URĂ.

Bulling-ul are trei caracteristici:

 este intenționat – agresorul are intenția să

rănească pe cineva;
 este repetat – aceeași persoană este rănită
mereu;
 apare dezechilibrul de forțe – agresorul își
alege victima care este percepută ca fiind
vulnerabilă, slabă și nu se poate apăra singură.

În alte țări acest fenomen este foarte frecvent în școli.

Probabil că și voi cunoașteți cazuri de bullying.

Cunoașteți cazuri de bullying?

Și eu știu cazuri…. și am și eu povestea mea…. (poate

fi o altă poveste personală)
„…aveam în clasă o colegă – rebelă, să zic așa - care
se înțelegea bine doar cu acei colegi care râdeau când
ea batjocorea pe cineva…. colegi de clasă/de școală.

Această colegă nu era de neoprit, însă avea prieteni

din afara liceului care o așteptau la poartă în fiecare
pauză…. și atunci, cum „cu prietenii nu te pui", o
lăsam în pace de fiecare dată când ea îmbrâncea pe
cineva sau înghesuia la colț vreun coleg….

Până într-o zi, când un coleg care - deși nu dorea sa își

prindă puterile cu o fată - a văzut pe holul școlii cum o
fetiță de la o clasă mai mică era batjocorită… Atunci
colegul s-a ridicat și a apărat-o pe fetiță; atunci
m-am implicat și eu și încă 2 colegi, chiar dacă știam
că la poarta școlii așteaptă „prietenii".
 Am văzut mai devreme că, dacă începi să-i împingi pe Frontală
alți oameni în jos, te cobori. Să ne uităm puțin la Conversația
reversul medaliei. Dacă încerci să ajuți pe cineva să se
ridice, să îl împingi în sus, te ridici pe vârfuri, ești mai
5.Obținerea performanței

sus decât înainte, te îmbunătățești pe tine. Ca să ridici

pe altul, trebuie să te ridici pe tine mai întâi. Care este
Regula de Aur?
„Fă altora ceea ce ți-ar plăcea să-ți facă ei ție.”
Solicit elevilor să noteze răspunsurile la următoarele Problemati-
întrebări și să le împărtășească clasei: zarea
•Cum îți vei folosi influența dacă vezi pe cineva
insultat sau abuzat?
Cum te poi apăra dacă un tiran se ia de tine?
Anexa 2
Elevii vor primi 2 fișe cu proverbe, zicători,
epigrame, maxime sau citate despre violență și metode de Un copac,
combatere a acesteia, și va trebui să transcrie pe flori de În perechi flori și
carton colorat 2 sau 3 din cele care i-au impresionat mai
6. Feedbackul

mult. Ideile și sentimentele proprii referitoare la tema pălmuțe

propusă vor fi scrise pe mânuțe decupate din carton . confecționate
Florile și mânuțele astfel completate de copii, vor fi
din carton
lipite pe „Copacul Armoniei”, realizat tot din carton
colorat, în
colorat.
prealabil

Dragii mei…Când vedeți un agresor, luați atitudine, fiți

EROI.
Asigurarea retenției și transferului

Frontală Sala de clasă

Ridicați-vă fără teamă, rămâneți fermi și încrezători în fața
agresiunii verbale. Nu este despre voi, este despre ei.

Alegeți să fiți eroi, să fiți salvatori și nu victime. Strângeți

rândurile, aliați-vă cu cei ca voi și spuneți STOP. E în
puterea voastră. Dar puterea aceasta nu se vede dacă nu
acționați.

Răspund la eventuale întrebări care au apărut și cer feed-

back legat de cum s-au simțit și cei-a ajutat cel mai mult.

De alcătuit un scurt eseu în care să propună soluții de Independent

Tema/acasă

combatere a violenței și agresivității. ă

[TEMA NR. 3]

Instrumente pentru identificarea timpurie și intervenția adecvată în cazuri

de bullying
(Unul dintre elevii dvs. este victima unei activități de bullying. Cum procedați pentru a-i
informa pe părinții acestuia?)

Chiar dacă este o situație despre care copilul victimă nu prea vorbește, există semne care ar
trebui să vă îngrijoreze:

 Copilul are leziuni inexplicabile

 Copilul vine acasă cu hainele și cărțile rupte sau deteriorate
 Copilul acuză frecvente dureri de cap sau dureri de stomac, senzație de rău sau falsă
boală
 Observați schimbări în obiceiurile alimentare, cum ar fi lipsa poftei de mâncare pe o
perioadă lungă de timp
 Copilul vine zilnic înfometat de la școală
 Copilul are dificultăți de somn sau coșmaruri frecvente
 Copilul pierde brusc interesul pentru școală
 Se izolează și nu mai are prieteni
 Are stima de sine foarte scăzută
 Are comportamente auto-distructive, se rănește, vorbește despre sinucidere

Ce pot face părinții copiilor abuzați?

Părinții trebuie, înainte de toate, să poarte discuții cu profesorii copiilor.
Comportamentele agresive sunt destul de vizibile, profesorii ar trebui să fie mult mai
implicați în relațiile dintre elevi și să recunoască bullying-ul, sub orice formă ar apărea.
În al doilea rând, în aceeași măsură, părinții trebuie să poarte discuții și cu copiii.
Comunicați mult cu copiii, conectați-vă cu ei și aflați cât mai multe despre emoțiile lor,
despre prietenii lor, despre școală.
Ce trebuie să îi învețe părinții pe copii?
Până când profesorii vor putea gestiona eficient situațiile de agresiuni psihologice ce au loc în
școli, este important ca părinții să se asigure că cei mici știu să reacționeze atunci când devin
victime. Iată ce trebuie să faci ca părinte:
Aceștia ar trebuie să discute cu copiii despre ce este agresiunea și cum se comporta un
agresor. Asigură-te că știe că, dacă se întâmplă ceva, la școală sau online, este esențial să
discute cu tine acest lucru.
Copiii trebuie să înțeleagă că agresiunea este mai puțin despre victimă și mai mult despre cel
care o face. Copiii care rănesc alți copii au probleme emoționale și au nevoie de ajutor.
Copiii trebuie să învețe că cel mai nepotrivit mod de a reacționa în astfel de situații este să se
implice și să răspundă comportamentului agresorului. Alți copii, care se tem că pot fi la
rândul lor ținte, se vor alia celui mai puternic.
Povestindu-le despre cât de important este profesorul în această situație și despre încrederea
pe care trebuie să o aibă în el contribuie la stingerea unor astfel de situații nedorite.
Jucați-vă! Jocul de rol poate fi un bun instrument
Punând copiii în diferite situații și provocându-i să arate cum ar reacționa dacă ar fi agresați,
copiii învață cum să reacționeze. Oferindu-le exemple din cărți și filme educative, în care
personajele se comportă frumos fac posibil ca cei mici să descopere exemple de personaje
care au reușit să depășească situații delicate.
Părinții trebuie să fie conștienți de propriul comportament. Comportamentul părintelui este
modelul pe care copilul îl va învăța. Nu trebuie minimalizat ceea ce spune copilul. Lăsând
copilul să știe că părintele este acolo pentru a-l ajuta și că dacă el este nefericit, ar trebui să
vorbească cu mama sau cu tata. Prin stabilirea tonului prietenos și încurajarea copiilor de a
lucra în echipă, de a fi amabili și de a avea empatie unul față de altul, părinții și profesorii pot
să cultive un model pozitiv împotriva hărțuirii.
[TEMA NR. 4]

Instrumente pentru identificarea timpurie și intervenția adecvată în cazuri

de bullying
(Realizați un referat despre bullying-ul la clasa, în care să descrieți ce trebuie să facă un copil care
este agresat de colegul/colegii lui.)

Pentru foarte mulți copii interacțiunea cu alți copii, în locuri în care supervizarea din partea
unui adult este mai redusă (în curtea școlii, pe terenul de sport, în pauze, în vestiare sau pe
drumul spre casă), reprezintă o lecție de viață foarte dureroasă. 
Odată cu vârsta, crește frecvența comportamentelor de bullying, iar formele de manifestare se
accentuează. Astfel, dacă la grădiniță copiii se etichetează sau își pun porecle, școlaritatea
mică aduce în prim plan forme mult mai accentuate. Cele mai frecvente forme de bullying
din școlaritatea mică sunt: tachinarea (ex. „aragaz cu patru ochi” pentru copiii care poartă
ochelari, „balenă” pentru copiii care au o greutate mai mare, „girafă” pentru copiii mai
înalți,), izolarea unui copil („Nu vorbiți cu ea!”; „Nu ai ce căuta pe terenul de sport!”),
împrăștierea de zvonuri false. Trecerea la gimnaziu se asociază cu forme din ce în ce mai
complicate. La cele menționate mai sus se adaugă: intimidarea, umilirea, distrugerea
bunurilor personale, deposedarea de bunuri.
Ce putem face?
Un copil care este victimă a bullying-ului are nevoie de sprijinul adulților din jurul lui. Cu
ajutorul adulților, copiii învață cum să facă față comportamentelor de tachinare, poreclire sau
a altor forme mult mai grave. Fiecare copil are nevoie să primească mesajul că aceste tipuri
de comportamente sunt inacceptabile. Deoarece bullying-ul apare de obicei în comunitățile de
copii, acest mesaj trebuie să fie promovat și întărit atât la școală, cât și acasă. Pentru că
bullying-ul afectează pe toți elevii din grup, nu se reduce doar la copilul care agresează și la
victimă, este important să îi învățăm pe copii ce să facă dacă sunt martorii unui asemenea
eveniment. Martorii bullying-ului, care sunt de obicei ceilalți copii, de multe ori se simt în
secret ușurați că nu sunt ei ținta bullying-ului și tind să evite agresorul, nefiind dispuși să
intervină în apărarea copilului agresat.
Pași în gestionarea comportamentului de tachinare. Tachinarea nu poate fi întotdeauna
prevenită, iar noi nu putem controla ceea ce spun sau fac ceilalți. Ce putem face într-o astfel
de situație este să învățăm pe copii cum să își controleze propriile reacții. Aceasta, deoarece
multor copii le lipsesc abilitățile sociale necesare pentru a face față glumelor, etichetărilor și
farselor colegilor lor. În momentul în care ei plâng sau se înfurie, nu fac decât să își
încurajeze colegii în a continua.
Învățați copilul prin joc de rol ce să își spună în situația respectivă sau să o privească
diferit.
 Copilul poate să își spună: „chiar dacă nu îmi place cum mă poreclește pot să fac față
acestei situații “; poate să își pună o întrebare care să verifice valoarea de adevăr a
celor spuse pe seama sa: „este adevărat ce spune … despre mine?” (de cele mai multe
ori se dovedește că nu); poate să se gândească la calitățile sale care contravin
remarcilor negative făcute la adresa sa.
Învățați copilul prin joc de rol să se comporte diferit:
 Ignorarea copilului care tachinează - să se comporte ca și cum celălalt este invizibil
și să acționeze ca și cum nimic nu s-a întâmplat. Ignorarea NU este o metodă bună în
 situații în care cineva tachinează de foarte mult timp și folosește comportamente de
bullying cu scopul de a-l intimida.
 Transmiterea de mesaje la persoana I - acest tip de mesaj asertiv este o metodă
bună de exprimare a propriilor emoții: „Sunt trist/nu-mi place când faci glume pe
seama ochelarilor mei, aș prefera să încetezi”. Exersarea acestei tehnici presupune
stabilirea contactul vizual și folosirea unei ton ferm. Această tehnică funcționează
când este folosită într-un cadru controlat, în care există un adult, există niște reguli,
etc. (cum ar fi în clasă, la școală). Folosirea ei în recreație sau în curtea școlii poate să
ducă la agravarea situației.
  Răspunsul paradoxal. Această tehnică învață copilul cum să-și schimbe modul în
care vede sau înțelege cuvintele pe care celălalt le spune la adresa sa. Astfel, el poate
să schimbe cuvintele de tachinare în complimente. De exemplu, un copil face glume
pe seama sa că poartă ochelari și spune „aragaz cu 4 ochi”. În această situație, poate
să răspundă politicos: „Mulțumesc că ai remarcat că am ochelari!”. Un alt tip de
răspuns paradoxal este exprimarea acordului față de aspectele la care se referă cel ce
tachinează. De exemplu, răspunsul adecvat la adresa unui copil care tachinează și
spune „Ai așa de mulți pistrui!” ar putea fi „Este adevărat, am o mulțime de pistrui!”.
Acordul cu aspectele semnalate elimină dorința de a ține ascuns pistruii, lasă
agresorul fără replică deoarece conflictul este blocat.
 Răspunsul cu un compliment este un alt tip de reacție care descurajează tachinarea.
De exemplu, dacă cineva râde de modul în care copilul aleargă, acesta ar putea
răspunde cu un compliment „Tu ești un bun alergător!”. Umorul este un alt tip eficient
de reacție deoarece este total diferit de răspunsul așteptat și subliniază faptul că nu
există un punct vulnerabil care să fi fost atins.
Pentru situațiile în care comportamentul de bullying se menține și nimic nu pare să
funcționeze, copiii au nevoie să solicite ajutorul unui adult: Primul pas în reducerea
comportamentelor de bullying este să le recunoaștem și să facem ceva pentru stoparea lor (ex.
să semnaleze prietenilor, cadrelor didactice, părinților atunci când nu știu sau nu reușesc să
facă față singuri).
În concluzie:
Ce trebuie să facă un copil care este agresat?
 Să ignore comportamentul de agresare (doar în faza inițială!).
 Să se distanțeze de situația și locul respectiv.
 Să reacționeze într-o manieră fermă (învățarea abilităților asertive).
 Să se asigure de protecție (solicitarea ajutorului).
Ce este important să evite un copil care este agresat: să se înfurie/să plângă; să se
comporte agresiv (să lovească, să înjure etc.), să aducă alți copii sau o gașcă cu ajutorul
căreia să își facă dreptate, să răspundă cu tachinare.
Important de reținut!
Toți adulții, cadre didactice și părinți, care au legătură cu școala trebuie să fie vigilenți în a
identifica acest fenomen și a interveni. O dată identificat fenomenul este necesar ca adulții să
respecte cele 3 principii de intervenție:
1. să acționeze imediat
2. să-i ofere credit copilul agresat
3. să ia măsuri pentru a diminua puterea celui care agresează.
 [TEMA NR. 5]
Cyberbullying-ul
 (Explicați afirmația: Consecințele cyberbullying-ului pot fi până la cele mai dramatice)
Cyberb
ullying-ul sau hărțuirea online este bullying-ul realizat prin dispozitive mobile sau internet.
Cyberbullying-ul este foarte neplăcut pentru că poate fi public, greu de dat jos de pe Internet
și te poate afecta tot timpul, chiar și când ești acasă.
De ce este cyberbullying-ul atât de îngrozitor și de ce consecințele acestuia pot fi până la cele
mai dramatice?
 O mulțime de oameni pot să vadă ce se întâmplă sau chiar să participe.
 Se poate să nu știi cine te hărțuiește pentru că acesta și-a creat un cont fals și trimit în mod
anonim mesaje de hartuire.
 Este greu de îndepărtat pentru că este postat pe internet și poate fi ușor preluat sau salvat de
alte persoane, făcând astfel de cele mai multe ori imposibilă ștergerea tuturor copiilor.
 Este greu să scapi dacă simți nevoia să folosești tehnologia des.
 Conținutul poate fi văzut de foarte multe persoane.
 Conținutul poate fi găsit de străini la o căutare Google.
 Informațiile postate pe internet rămân online și nu mai ai controlul asupra lor.
Cum arată cyberbullying-ul ?
 Primirea unor mesaje răutăcioase de la persoane cunoscute sau de la necunoscuți.
 Primirea unor mesaje amenințătoare sau jignitoare prin intermediul rețelelor sociale.
 Trimiterea către alții a unor poze sau clipuri cu tine cu scopul de a te jigni sau a te face să te
simți stânjenit
 Răspândirea de zvonuri despre.
 Furtul parolelor tale pentru a-ți prelua conturile.
 Crearea unui profil fals cu pozele tale sau postarea de statusuri și comentarii ca venind din
partea ta.
Cum poate afecta cyberbullying-ul ( consecințe) ?
O persoană care este hărțuită online poate experimenta multe trăiri negative, precum:
 Sentimente de vinovăție;
 Persoana se poate simți prinsă într-o situație fără scăpare ( trăind adevărate drame);
 Se poate simți singură, ca și cum nimeni nu o susține (izolare);
 Se poate simți exclusă datorita complexelor formate in urma hartuirilor;
 Își formează sentimente de depresie, supărare și respingere de către grup;
 Sentimente de frică, nesiguranță, neîncredere în propriile puteri, dispariția personalității;
 Anxietate și stres repetat care poate duce la gesturi disperate chiar la suicid.
Ce pot face pentru a preveni cyberbullyingul ?
 Nu posta informații personale precum adresa sau numărul de telefon și nu le împărtăși pe
acestea cu persoane necunoscute. Ai grijă ce tip de poze postezi sau distribui.
 Păstrează-ți parolele doar pentru tine. Nu le spune nici măcar prietenilor.
 Nu răspunde unor mesaje atunci când ești nervos sau supărat. Un răspuns din partea ta poate
încuraja hărțuitorul să continue.
 Deloghează-te pentru o perioadă de timp.
 Raportează și blochează persoanele care te deranjează.