Sunteți pe pagina 1din 16

Parlamentul României

Camera Deputaţilor

Către
Biroul Permanent al Senatului

În conformitate cu prevederile art. 74 alin. (1) și ale art. 75 alin. (1) din Constituia României, republicată, vă
înaintăm alăturat, spre dezbatere și adoptare, in procedura de urgenta, propunerea legislativă pentru modificarea și
completarea Legii nr. 256/2018, privind unele măsuri necesare pentru implementarea operațiunilor petroliere de către
titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore.

În numele inițiatorilor,

Calitate (Deputat/Senator) Nume Prenume

Semnătură

1
PARLAMENTUL ROMÂNIEI

Senat Camera Deputaților


EXPUNERE DE MOTIVE

Secţiunea 1
Titlul actului normativ

LEGE
pentru modificarea și completarea Legii nr. 256/2018
privind unele măsuri necesare pentru implementarea operațiunilor petroliere de către titularii de acorduri petroliere referitoare
la perimetre petroliere offshore

Secţiunea a 2-a Motivul emiterii actului normativ

Asigurarea securității energetice este obiectivul esențial al politicii energetice a


1. Descrierea situaţiei actuale României, în acord cu cel exprimat şi la nivel european.
Unul dintre obiectivele strategice asumate prin Programul de Guvernare, este
modificarea și completarea Legii offshore nr.256/2018 în vederea demarării proiectelor
strategice de dezvoltare şi exploatare a gazelor naturale din Marea Neagră pentru
creșterea securității energetice, reducerea dependenței de gaze de import și asigurarea
tranziției către surse de energie curate.

Producția de gaze naturale din România, onshore şi offshore acoperă aproximativ


30% din producția de energie primara a ţării. Zonele de producție onshore de gaze
naturale ale României au fost intens exploatate în ultimul secol, producția fiind în
prezent într-o continuă descreştere. Producția internă de gaze naturale în scădere a fost
compensată prin importuri, ceea ce a dus la venituri mai mici la bugetul de stat,
creșterea deficitului de cont curent, pierderi de locuri de muncă precum şi costuri mai
mari pentru populație şi industrie.
În vederea dezvoltării resurselor interne de gaze naturale, un aport semnificativ îl
pot avea resursele din Marea Neagră, care necesită însă investiții substanțiale în
activitățile de explorare și dezvoltare.
În ultimii 15 ani operatorii din sector au investit peste 3,5 mld USD în proiecte de
explorare, dezvoltare şi producție de gaze naturale offshore, din care aproximativ 2,5
miliarde de dolari în activitățile de explorare și peste 1 miliard de dolari în activități de
dezvoltare și redezvoltare pentru zăcăminte existente. Aceste proiecte, orientate spre
punerea în valoare a noi resurse, sunt inițiate de investitori cu experiență, care şi-au
asumat riscuri considerabile la momentul la care au luat decizia de a investi în
proiectele de explorare din Marea Neagră, pe baza premisei menținerii unui climat
legislativ stabil pentru toată durata prevăzută în acordurile petroliere.

Pe lângă costurile ridicate de explorare, dezvoltare şi exploatare în general,


activitatea de explorare în zone de frontieră precum Marea Neagră, are rate de succes
reduse. În plus, riscurile asumate sunt foarte mari deoarece doar 20-30% din sondele de
explorare offshore se concretizează în descoperiri comerciale.
Durata de viață a proiectelor offshore este mult mai mare comparativ cu alte
proiecte de investiții, fiind necesari, în anumite cazuri, peste zece ani de la confirmarea
descoperirilor zăcămintelor până la faza de producție.
Un alt risc asociat proiectelor de explorare, dezvoltare şi producție de gaze
naturale offshore este legat de incertitudinile tehnice şi geologice pe care investitorii şi
le asumă în etapele de explorare, amplificat de lipsa unei infrastructuri offshore în
amonte.
Obținerea încrederii investitorilor, în general, şi asigurarea condițiilor minime

2
PARLAMENTUL ROMÂNIEI

Senat Camera Deputaților


necesare realizării investițiilor specifice în perimetrele offshore din Marea Neagră se
realizează prin: a) stabilitatea fiscală și a redevențelor; b) dezvoltarea unui cadru
legislativ competitiv și stabil necesar valorificării pe termen lung a resurselor naturale.
Impactul asupra economiei românești a investițiilor specifice pentru
exploatarea descoperirilor de gaze naturale, precum și pentru continuarea operațiunilor
de explorare și evaluare a unor noi resurse de hidrocarburi în perimetrele offshore din
Marea Neagră este semnificativ. Acesta se va concretiza prin creșterea securității
energetice, contribuții semnificative la bugetul de stat, locuri de muncă şi o mai bună
poziționare a României pe harta energetică a Europei.
Din perspectiva impactului asupra mediului, gazele naturale au emisii
considerabil mai mici de poluanți atmosferici şi cel mai important, reprezintă cel mai
curat dintre combustibilii fosili, emisiile de carbon pe unitatea de energie fiind cu 40%
mai mici decât ale cărbunelui. Gazele naturale din Marea Neagră au un rol crucial în
tranziția energetică a României și pot sprijini dezvoltarea noilor surse de energie, cum
ar fi hidrogenul.
Continuarea investițiilor în perimetrele românești offshore din Marea Neagră
necesită un cadru de reglementare şi fiscal adecvat, care să permită creșterea șanselor
ca investitorii să ia deciziile de investiții, în contextul riscurilor crescute şi a
provocărilor tehnice menționate mai sus.
În prezent, ținând cont de parametrii de taxare în vigoare, estimările indică o
rentabilitate redusă a acestor proiecte de investiții.
În trecut, a fost recunoscută nevoia de stabilitate fiscală a acestor proiecte, încă
de la momentul încheierii acordurilor petroliere şi implicit, a deciziilor inițiale de
investiții, potrivit prevederilor din Legea petrolului nr. 134/1995: Art. 13 (5); Legea
petrolului nr. 238/2004: Art. 31 (2) şi Art. 61 (1); Ordonanța de Urgenta a Guvernului
nr. 160/1999 privind instituirea unor măsuri de stimulare a activității titularilor de
acorduri petroliere şi subcontractanților acestora, care desfășoară operațiuni petroliere
în perimetre marine ce includ zone cu adâncime de apă de peste 100 metri, aprobata
prin Legea nr. 399/2001 (OUG nr.160/1999): Art. 1, precum şi în clauzele de stabilitate
cuprinse în acordurile petroliere individuale.

2. Schimbări preconizate În vederea susținerii proiectelor de dezvoltare a resurselor de gaze naturale din
Marea Neagră şi pentru a impulsiona producătorii din România să investească în
prelungirea duratei de viată a zăcămintelor existente este propus un set de
amendamente la cadrul legislativ specific proiectelor offshore, care are ca obiective:
1. Stabilitatea fiscală şi a principiilor de piaţă liberă
2. Sistem fiscal competitiv

1. Stabilitatea fiscală este un principiu fundamental în baza căruia investitorii iau


deciziile de investiții ținând cont de costurile semnificative ale investițiilor
offshore, durata îndelungată a realizării proiectelor și riscurile specifice ridicate
ale investițiilor offshore detaliate mai sus. În acest sens, se impune clarificarea
și completarea prevederilor privind stabilitatea regimului fiscal și de redevențe
petroliere incluse în Legea Offshore.
Stabilitatea principiului de piață liberă este esențială pentru investitori, având în
vedere nivelul ridicat al investițiilor în acest segment.

2. Pentru a obține un sistem fiscal competitiv şi a permite investitorilor un nivel


normal al rentabilității, este necesară eliminarea impozitării suplimentare a
veniturilor pentru preturile de vânzare la care investitorii nu realizează
supraprofituri (intre 45,71 lei/MWh şi 85 lei/MWh), cu menținerea grilei de

3
PARLAMENTUL ROMÂNIEI

Senat Camera Deputaților


impozitare în cazul veniturilor suplimentare obținute în urma practicării unor
prețuri mai mari de 85 lei/MWh.
Impozitul pe veniturile suplimentare şi impozitul pe profit și sunt două
impozite diferite și de aceea este necesară o bază impozabilă corespunzătoare,
determinată în mod adecvat. Cele două impozite au reguli diferite de
determinare, așadar, potrivit practicii internaționale relevante, nu se justifică
limitarea unui drept de deducere stabilit prin reguli general aplicabile
impozitului pe profit, prin deducerea aplicabilă pentru impozitul pe veniturile
suplimentare ,
De asemenea, se propune creșterea de la 30% la 40% a nivelului maxim
pentru deducerea investițiilor din segmentul upstream pentru determinarea
impozitului suplimentar, pentru a încuraja investițiile în acest sector.
În plus, se propune eliminarea limitării deducerii investițiilor pentru
calculul impozitului pe profit, pentru a asigura respectarea principiului Codului
Fiscal care prevede ca toate sectoarele de activitate să fie tratate uniform. În
prezent, această limitare împiedică operatorii offshore să deducă amortizarea
tuturor investițiilor efectuate, datorând impozit pe profit la o bază impozabilă
artificial mărită, fiind astfel discriminați comparativ cu restul agenților
economici.
Totodată de reglementează regimul fiscal pentru perimetrele onshore
de adâncime mai mari de 3000m
Se propune eliminarea utilizării prețului de referință în determinarea bazei de
calcul a impozitului asupra veniturilor suplimentare. În acest fel, sunt respectate
principiile fiscalității prevăzute de Codul Fiscal şi România se va alinia cu
practica internațională referitoare la determinarea impozitelor upstream pe baza
prețurilor realizate.
Modificările propuse reflectă practica internațională în industria de petrol şi gaze.

Conform unui studiu realizat în luna iunie 2021 de compania de consultantă


PwC, ”Studiu comparativ privind impozitarea specifică a producției de gaze
naturale offshore din Europa”, în anul 2020, România avea cea mai mare rată
efectivă de impozitare a sectorului de gaze naturale offshore (23%) comparativ cu
restul de state europene relevante pentru producția offshore, de aproximativ 4,3
ori mai mare decât media acestora, estimată la 5,3%.
Acest nivel ridicat de impozitare efectivă arată necesitatea modificării
regimului fiscal, astfel încât acesta să devină atractiv investițiilor, cu atât mai mult
în contextul tranziției energetice. Astfel, pentru restabilirea echilibrului şi a
competitivității regimului fiscal este necesară modificarea Legii Offshore (Legea
nr. 256/2018).
3. Alte informaţii

Secţiunea a 3-a
Impactul socio-economic al proiectului de act normativ
Impactul la nivel macroeconomic al proiectelor de exploatare a
1. Impactul macroeconomic descoperirilor de gaze naturale, precum și continuarea operațiunilor de explorare și
evaluarea a unor noi resurse de hidrocarburi în perimetrele offshore din Marea Neagră,
include:
 Creșterea investițiilor de capital vor acționa ca un catalizator pentru creșterea
economică a României

4
PARLAMENTUL ROMÂNIEI

Senat Camera Deputaților


 Creșterea veniturilor bugetare
 Crearea sau menținerea de locuri de muncă
 Creșterea contribuției la produsul intern brut
 Creșterea securității în aprovizionarea energetică
 Dezvoltarea furnizorilor locali şi a comunităților locale
 Accesul la tehnologii de ultimă oră;
 Îmbunătățirea balanței de plăți externe a României

 Creșterea șanselor ca România să se poziționeze ca important pol energetic


regional.

1^1 Impactul asupra mediului Nu este cazul.


concurenţial şi domeniului ajutoarelor
de stat
2. Impactul asupra mediului de afaceri Modificările şi completările introduse prin proiect sunt de natură să stimuleze pozitiv
firmele implicate direct, contractorii si alte companii din lanțul de aprovizionare pentru
industria offshore precum și sectoarele conexe, inclusiv cele care pot asigura o
prelucrare superioară a gazelor naturale (ex. industria petrochimică, îngrășăminte
agricole, generarea de energie electrică, transporturi pe bază de gaz natural lichefiat
sau comprimat, dezvoltarea rețelelor de distribuție gaze naturale, producția de hidrogen
și alți noi combustibili cu emise reduse de carbon.

2^1. Impactul asupra sarcinilor Nu este cazul.


administrative
2^2. Impactul asupra întreprinderilor Modificările şi completările introduse prin proiect vor stimula dezvoltarea
mici şi mijlocii întreprinderilor mici și mijlocii implicate în sectorul offshore, a industriilor conexe,
precum și a celor afectate pozitiv de impactul economic indirect și indus generat de
proiectele offshore.
3. Impactul social Nu este cazul.
Impact pozitiv asupra mediului, gazele naturale având emisii considerabil mai mici de
4. Impactul asupra mediului poluanți atmosferici si, cel mai important, reprezintă cel mai curat dintre combustibilii
fosili, emisiile de carbon pe unitatea de energie fiind cu 40% mai mici decât ale
cărbunelui.

5. Alte informații Nu au fost identificate.


Secţiunea a 4-a
Impactul financiar asupra bugetului general consolidat, atât pe termen scurt, pentru anul curent, cât şi pe termen lung (pe 5
ani)
- mii lei -

5
PARLAMENTUL ROMÂNIEI

Senat Camera Deputaților


Indicatori Anul Următorii Media
curent 4 ani pe 5 ani

1 2 3 4 5 6 7
2022 2023 2024 2025 2026

1. Modificări ale veniturilor bugetare, plus/minus, din Conform studiului „Contribuția proiectelor de explorare și producție a
care: hidrocarburilor din Marea Neagră la dezvoltarea economiei românești”
a) buget de stat, din acesta: realizat de compania de consultanţă Deloitte în luna mai 2018,
(i) impozit pe profit dezvoltarea proiectelor upstream offshore de gaze naturale poate aduce
(ii) impozit pe venit pe perioada derulării lor (orizont 23 ani),venituri totale la bugetul de
b) bugete locale: stat, în valoare de 26,0 mld. USD, media anuală fiind de 1,13 mld.USD,
(i) impozit pe profit generează suplimentar 71,3 mld. USD în PIB-ul României și creează
c) bugetul asigurărilor sociale de stat: și/sau menține în medie peste 30 de mii de locuri de muncă anual în
(i) contribuţii de asigurări România pe întreaga perioadă.
Estimările rezultate arată că fiecare mld. USD investit în activități
offshore de țiței și gaze naturale în România generează suplimentar 3
mld. USD în PIB-ul României în următorii 23 ani. Mai mult, contribuie
direct şi indirect cu venituri de 1,9 mld. USD la bugetul de stat și
creează și/sau menține în medie 2.198 de locuri de muncă anual în
România pe întreaga perioadă (2018-2040).
Efectul dezvoltării cu succes a proiectelor upstream offshore s-ar
propaga, de asemenea, în sectoarele conexe (de exemplu, transportul și
distribuția de gaze naturale) dar și în alte industrii (de exemplu, industria
chimică, petrochimică și producția energiei electrice pe bază de gaze
naturale), unde investiții de aproape 9 mld. USD ar fi posibile în urma
surplusului de gaze și competitivității economice astfel create. La rândul
lor, aceste investiții ar conduce la înființarea și menținerea a cca. 42.000
de locuri de muncă până în 2040, la un impact cumulat estimat de 18,3
mld. USD asupra veniturilor la bugetul de stat, precum și la un surplus
cumulat de aproape 99 mld. USD în producția națională de bunuri și
servicii între 2020 și 2040,
Trebuie remarcat faptul că aceste beneficii ar putea fi obținute fără nicio
nouă cheltuială publică directă. Dimpotrivă, o creștere a producției ar
suplimenta veniturile la bugetul public național, fără a genera cheltuieli

6
PARLAMENTUL ROMÂNIEI

Senat Camera Deputaților


suplimentare pentru statul român. Beneficiile unui astfel de stimulent ar
trebui, prin urmare, să fie atractive în scopul recuperării decalajului față
de țările UE mai bine dezvoltate.
În plus, aceste resurse suplimentare de gaze naturale, devenind
comercial viabile, ar contribui la asigurarea aprovizionării sustenabile a
României cu energie, la atingerea țintelor de decarbonizare pe termen
lung, precum și la dezvoltarea infrastructurii naționale, sau a altor
industrii cu valoare adăugată mare, cum ar fi chimia și petrochimia.

2. Modificări ale cheltuielilor bugetare plus/minus, din Nu este cazul.


care: Dependența României de importurile de gaze naturale se poate majora
a) buget de stat, din acesta: semnificativ, ajungând la 53% în anul 2030, în condițiile nedezvoltării
(i) cheltuieli de personal rezervelor din Marea Neagră și pe fondul declinului natural al producției
(ii) bunuri şi servicii onshore și creșterii consumului, ceea ce va genera un impact major
b) bugete locale: asupra securității energetice.
(i) cheltuieli de personal Menținerea unui grad redus de dependență de importuri este
(ii) bunuri şi servicii condiționată de dezvoltarea rezervelor de gaze naturale din Marea
c) bugetul asigurărilor sociale de stat: Neagră.
(i) cheltuieli de personal
(ii) bunuri şi servicii
3. Impact financiar, plus/minus, din care:
a) buget de stat
b) bugete locale
4. Propuneri pentru acoperirea creşterii cheltuielilor Nu este cazul.
bugetare
5. Propuneri pentru a compensa reducerea veniturilor Nu este cazul.
bugetare
6. Calcule detaliate privind fundamentarea
modificărilor veniturilor şi/sau cheltuielilor bugetare
7. Alte informații
Secţiunea a 5-a
Efectele proiectului de act normativ asupra legislaţiei în vigoare
1. Măsuri normative necesare pentru aplicarea
prevederilor proiectului de act normativ:
a) acte normative în vigoare ce vor fi modificate sau

7
PARLAMENTUL ROMÂNIEI

Senat Camera Deputaților


abrogate, ca urmare a intrării în vigoare a proiectului de act
normativ;
b) acte normative ce urmează a fi elaborate în vederea
implementării noilor dispoziţii.
1^1 Compatibilitatea proiectului de act normativ cu
legislația în domeniul achizițiilor publice
2. Conformitatea proiectului de act normativ cu
legislaţia comunitară în cazul proiectelor ce transpun
prevederi comunitare
3.Măsuri normative necesare aplicării directe a actelor
normative comunitare
4. Hotărâri ale Curţii de Justiţie a Uniunii Europene
5. Alte acte normative şi/sau documente internaţionale
din care decurg angajamente
6. Alte informaţii

Secţiunea a 6-a
Consultările efectuate în vederea elaborării proiectului de act normativ
1. Informaţii privind procesul de consultare cu
organizaţii neguvernamentale, institute de cercetare şi
alte organisme implicate
2. Fundamentarea alegerii organizaţiilor cu care a avut loc
consultarea, precum şi a modului în care activitatea acestor
organizaţii este legată de obiectul proiectului de act
normativ
3. Consultările organizate cu autorităţile administraţiei
publice locale, în situaţia în care proiectul de act
normativ are ca obiect activităţi ale acestor autorităţi,
în condiţiile Hotărârii Guvernului nr. 521/2005 privind
procedura de consultare a structurilor asociative ale
autorităţilor
administraţiei publice locale la elaborarea proiectelor
de acte normative
4. Consultările desfăşurate în cadrul consiliilor
interministeriale, în conformitate cu prevederile Hotărârii
Guvernului nr. 750/2005 privind constituirea consiliilor

8
PARLAMENTUL ROMÂNIEI

Senat Camera Deputaților


interministeriale permanente
5. Informaţii privind avizarea către:
a) Consiliul Legislativ
b) Consiliul Suprem de Apărare a Tarii
c) Consiliul Economic şi Social
d) Consiliul Concurenţei
e) Curtea de Conturi
6. Alte informații
Secţiunea a 7-a
Activităţi de informare publică privind elaborarea şi implementarea proiectului de act normativ

1. Informarea societăţii civile cu privire la necesitatea


elaborării proiectului de act normativ
2. Informarea societăţii civile cu privire la eventualul
impact asupra mediului în urma implementării
proiectului de act normativ, precum şi efectele asupra
sănătăţii şi securităţii cetăţenilor sau diversităţii
biologice
3. Alte informații
Secţiunea a 8-a
Măsuri de implementare

1. Măsurile de punere în aplicare a proiectului de act


normativ de către autorităţile administraţiei publice
centrale şi/sau locale – înfiinţarea unor noi organisme
sau extinderea competenţelor instituţiilor existente.
2. Alte informații

9
PARLAMENTUL ROMÂNIEI

Senat Camera Deputaților


Inițiatori:

Senator Nicolae - Ionel Ciucă Deputat Ion Marcel Ciolacu

Deputat Kelemen Hunor Deputat Varujan Pambuccian

Deputat Virgil – Daniel Popescu

10
PARLAMENTUL ROMÂNIEI

Senat Camera Deputaților


LEGE
Pentru modificarea și completarea Legii nr. 256/2018 privind unele măsuri necesare pentru implementarea
operaţiunilor petroliere de către titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore

Parlamentul României adoptă prezenta lege

Articol I:
Legea nr. 256/2018 privind unele măsuri necesare pentru implementarea operațiunilor petroliere de către titularii de acorduri
petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 984 din
14.11.2018, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:

1. Articolul 1 se modifică și se completează și va avea următorul conținut:

„Art.1.(1)Prezenta lege stabileşte unele măsuri necesare pentru implementarea operaţiunilor petroliere de explorare,
dezvoltare, exploatare a zăcămintelor de petrol şi de abandonare, precum şi a lucrărilor/lucrărilor la sonde aferente
operaţiunilor petroliere, desfăşurate de titularii de acorduri petroliere cu privire la perimetrele petroliere offshore și
onshore de adâncime, în conformitate cu prevederile acordurilor petroliere încheiate între titulari şi Agenţia Naţională
pentru Resurse Minerale, denumită în continuare ANRM.
(2)În situaţia în care un titular este parte la un acord petrolier care se referă atât la perimetre petroliere localizate pe
uscat, cât şi la perimetre petroliere offshore sau are calitatea de titular atât al unui/unor acord/acorduri
petrolier/petroliere care se referă la perimetre petroliere localizate pe uscat, cât şi la perimetre petroliere offshore,
prevederile prezentei legi se aplică numai referitor la operaţiunile petroliere desfăşurate cu privire la perimetrele
petroliere offshore și onshore de adâncime. „

2. La articolul 2 alineatul (1), după litera l) se introduc cinci noi litere, literele m), n), o) p) şi r), cu următorul
cuprins:

„m) regimul fiscal specific aplicabil activităților de explorare, dezvoltare, exploatare şi abandonare include:
(i) impozitul asupra veniturilor suplimentare obținut din perimetrele reglementate de prezenta lege
prevăzut la art. 19;

n) regimul de redevențe include baza de calcul și metoda de calcul a redevenței petroliere, cotele procentuale de
redevență petrolieră și pragurile de producție brută aferente acestor cote, reglementate de Legea petrolului nr. 238/2004
cu modificările și completările ulterioare, aplicabile la data de 1 ianuarie 2022;

o) modificare a regimului de redevențe și a regimului fiscal specific aplicabil activităţilor de explorare, dezvoltare,
exploatare şi abandonare – prevăzută la art. 21 cuprinde:
(i) introducerea de noi redevențe, contribuții, taxe și impozite, tarife, aplicabile specific sau în mod
disproporționat sectorului petrolier. În acest sens, impozitele, taxele ş contribuţiile, tarifele
aplicabile specific sau în mod disproporționat sectorului petrolier, cuprind: impozitele, taxele şi
contribuţiile, tarifele aplicabile unui număr limitat de sectoare de activitate, cum ar fi sectorul
energetic sau sectorul extractiv sau cele aplicabile unui număr limitat de agenţi economici, definiţi
pe baza unor criterii limitative, cum ar fi cifra de afaceri sau nivelul profitului.
(ii) majorarea cotelor procentuale de redevență petrolieră sau modificarea pragurilor de producţie brută
aferente acestor cote, stipulate în fiecare acord petrolier la data de 1 ianuarie 2023 sau modificarea
bazelor de impozitare ori a metodei de calcul a redevențelor petroliere datorate la data de 1 ianuarie
2023 pentru operațiuni petroliere de exploatare a petrolului din zăcămintele petroliere, reglementate
de Legea petrolului nr. 238/2004 cu modificările şi completările ulterioare;
(iii) majorarea cotelor, modificarea bazelor de impozitare sau a metodei de calcul al oricăruia dintre
impozitele, taxele și contribuțiile aplicabile la data de 1 ianuarie 2023, exclusiv sectorului petrolier;
(iv) introducerea de noi impozite, taxe, contribuţii sau tarife aplicabile asupra activelor specifice
operațiunilor petroliere desfășurate de titularii de acorduri petroliere, cum ar fi: sonde, platforme
marine, conducte, stații de tratare, măsurare, preluare, predare a petrolului.

11
PARLAMENTUL ROMÂNIEI

Senat Camera Deputaților


p) investiţii în segmentul upstream – cuprind toate investițiile de dezvoltare și extindere a zăcămintelor existente,
explorarea și dezvoltarea de noi zone de producție, înregistrate conform prevederilor contabile, executate atat offshore
cât şi pe uscat, referitoare la toate tipurile de resurse de petrol și de zăcăminte offshore și/sau onshore de adâncime,
respectiv: zăcăminte de gaze naturale libere, zăcăminte de gaze naturale și condensat, zăcăminte de țiței și gaze asociate
sau zăcăminte de țiței. Notiunea „investiție inregistrată conform reglementărilor contabile” include costurile aferente
investiției, indiferent dacă acestea se inregistrează în contul de profit și pierdere sau în imobilizari corporale sau
necorporale sau imobilizări în curs.”

r) perimetru petrolier onshore de adâncime – perimetru petrolier localizat pe uscat, a cărui ariei corespunzătoare
proiecţiei la suprafaţă a conturului părţii din scoarţa terestră în interiorul căreia, pe un interval de adâncime mai mai
mare de 3000 m, se realizează lucrări de explorare, dezvoltare, exploatare sau înmagazinare, precum şi suprafeţele
necesare desfăşurării activităţilor de explorare, dezvoltare, exploatare, înmagazinare şi transport al petrolului.

3. Articolul 18 se modifică și va avea următorul cuprins:

„Art. 18 - Titularilor de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore și/sau onshore de adâncime aflate
în curs de executare la data de 1 ianuarie 2022 li se aplică, pe toată perioada derulării acestora, regimul de redevențe
și regimul fiscal specific aplicabil activităților de explorare, dezvoltare, exploatare și abandonare, existente la data de 1
ianuarie 2023.”

4. La articolul 19, alineatul (12) se abrogă,.

5. Articolul 19 se modifică și va avea următorul cuprins:

„Art. 19 - (1) Titularii de acorduri petroliere offshore și/sau onshore de adâncime, inclusiv filialele acestora şi/sau titularii
de acorduri petroliere referitoare la perimetre offshore și/sau onshore de adâncime, aparţinând aceluiaşi grup de interes
economic care desfăşoară efectiv atât activităţi de extracţie, cât şi activităţi de vânzare a gazelor naturale extrase din aceste
perimetre sunt obligaţi la calcularea, declararea şi plata impozitului asupra veniturilor suplimentare.

(2) Prin venit suplimentar se înţelege diferenţa dintre preţul mediu ponderat al gazelor naturale vândute din producţia
internă proprie din perimetrele offshore și/sau onshore de adâncime, din care se deduc costurile de transport, distributie,
înmagazinare şi alte costuri logistice in masura in care sunt suportate de catre titularul acordului petrolier, şi preţul de
85 de lei/MWh, înmulţită cu volumele de gaze vândute din producţia internă proprie din perimetrele offshore.

(3) Impozitul asupra veniturilor suplimentare prevăzut la alin. (1) se calculează prin aplicarea unuia sau unor procente
de calcul, după caz, asupra veniturilor suplimentare obţinute din vânzarea gazelor naturale din producţia internă proprie
extrase din perimetrele offshore și/sau onshore de adâncime, aşa cum acestea sunt determinate potrivit anexei nr. 2,
impozit din care se deduce valoarea investiţiilor în segmentul upstream. Procentele de calcul al impozitului se
calculează pe baza preţurilor de vânzare a gazelor naturale pentru care se aplică impozitul asupra veniturilor
suplimentare practicate de către titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore și/sau onshore
de adâncime, pe baza grilei de preţuri de mai jos, ajustate anual începând cu 1 ianuarie 2019 cu indicele anual al
prețurilor de consum, după cum urmează:
a) 15% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 85 lei/MWh şi mai
mici sau egale cu 100 lei/MWh;
b) 30% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 100 lei/MWh şi mai
mici sau egale cu 115 lei/MWh;
c) 35% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 115 lei/MWh şi mai
mici sau egale cu 130 lei/MWh;
d) 40% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 130 lei/MWh şi mai
mici sau egale cu 145 lei/MWh;
e) 50% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 145 lei/MWh şi mai
mici sau egale cu 160 lei/MWh;
f) 55% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 160 lei/MWh şi mai
mici sau egale cu 175 lei/MWh;

12
PARLAMENTUL ROMÂNIEI

Senat Camera Deputaților


g) 60% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 175 lei/MWh şi mai
mici sau egale cu 190 lei/MWh;
h) 70% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 190 lei/MWh.

(4) Limita maximă a deducerii investiţiilor în segmentul upstream nu poate depăşi 40% din totalul impozitului pe
veniturile suplimentare .

(5) Operatorii economici prevăzuţi la alin. (1) calculează, declară şi plătesc lunar impozitul suplimentar, până la data de
25 a lunii următoare celei pentru care datorează impozitul.

(6) Modelul şi conţinutul declaraţiei privind impozitul asupra veniturilor suplimentare se stabilesc prin ordin al
preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a
prezentei legi.

(7) În măsura în care aplicarea prezentelor prevederi impune emiterea de instrucţiuni cu privire la impozitul asupra
veniturilor suplimentare, acestea vor fi emise prin ordin comun al ministrului finanţelor publice şi al ministrului
energiei, cu avizul autorității competente.

(8) Sumele datorate de titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetrele offshore și onshore de adâncime ca
impozit asupra veniturilor suplimentare, se colectează într-un cont special utilizat pentru finanţarea înfiinţării şi
extinderii reţelelor de distribuţie a gazelor naturale şi a racordurilor la sistemul naţional de transport gaze naturale,
precum şi alte investiţii stabilite prin hotărâre a Guvernului. Repartizarea sumelor colectate se face prin hotărâre a
Guvernului. Colectarea impozitului asupra veniturilor suplimentare se administrează de către Agenţia Naţională de
Administrare Fiscală, potrivit Legii nr. 207/2015, cu modificările şi completările ulterioare.

(9) Valoarea cumulată a investiţiilor în segmentul upstream, înregistrate în evidenţa contabilă potrivit reglementărilor
legale în vigoare, de la intrarea în vigoare a prezentei legi până în luna pentru care se calculează impozitul asupra
veniturilor suplimentare, precum şi valoarea investiţiilor, care au fost înregistrate în evidenţa contabilă până la data
intrării în vigoare a prezentei legi, se diminuează lunar cu valoarea investiţiilor în segmentul upstream deduse din
impozitul pe veniturile suplimentare. Deducerile se aplică până la atingerea valorii cumulate a investiţiilor în segmentul
upstream, înregistrate în evidenţa contabilă conform legilor în vigoare.
ANRM și Agenţia Naţională de Administrare Fiscală verifică, conform competențelor, realizarea investițiilor în
segmentul upstream deduse din impozitul pe veniturile suplimentare .

(10) În cazul înstrăinării investiţiilor pentru care s-a beneficiat de deducerea prevăzută la alin. (3) şi (4), deducerea
acordată se scade din valoarea cumulată a investiţiilor în segmentul upstream proporţional cu raportul dintre valoarea
investiţiilor cedate şi valoarea investiţiilor înregistrate în segmentul upstream în perioada de referinţă în care a fost
acordată.

(11) Impozitul asupra veniturilor suplimentare, calculat în condițiile prezentei legi, reprezintă, pentru operatorii
economici cheltuială deductibilă la stabilirea rezultatului fiscal, în condițiile prevederilor Legii nr. 227/2015 privind
Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare”

6. Articolul 20 se modifică și se completează și va avea următorul conținut:

„Art. 20 - (1) Pe toată durata derulării acordurilor petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore și onshore de
adâncime, titularii acordurilor, inclusiv operatorii economici afiliați acestora:
a) au dreptul de a comercializa în mod liber hidrocarburile produse din perimetrele petroliere respective, la
prețurile și în cantitățile determinate de către aceştia, în acord cu legislatia națională precum si cu principiile
Uniunii Europene de piață liberă;
b) nu pot face obiectul unor restrictii referitoare la preţ, comercializare, ofertare şi/sau vanzare a
hidrocarburilor după data de 31 decembrie 2022, cu excepţia prevederilor legale obligatorii din România
precum si ale Uniunii Europene;

13
PARLAMENTUL ROMÂNIEI

Senat Camera Deputaților


(3) Prin derogare de la aliniatul (1) si/sau (2), Guvernul, prin Hotarare de Guvern, la propunerea Ministerului
Energiei, in situatie de criza energetica si/sau de distorsiune a aprovizionarii cu gaze naturale a Romaniei, poate
lua măsuri de vânzare cu prioritate în Romania, a cantităților de gaze naturale extrase din perimetrele respective.

4) În vederea protejării siguranței energetice a României, contractele bilaterale de tranzacționare a


cantităților de gaze exploatate din perimetrele reglementate de prezenta lege, vor fi notificate spre avizare
Autorității Naționale de Reglementare a Energiei

(5) Pentru contractele menționate la alin (4) Statul Român prin Administrația Națională a Rezervelor
de Stat și Probleme Speciale - A.N.R.S.P.S va avea drept de preemțiune pentru achiziționarea cantităților
de gaze ce urmează a fi tranzacționate, în condițiile contractuale negociate de către cei doi operatori
economici.

7. Articolul 21 se modifică și se completează şi va avea următorul cuprins:

„Art. 21 - (1) Regimul de redevenţe şi regimul fiscal specific aplicabil activităţilor de explorare, dezvoltare, exploatare
şi abandonare, prevăzute la art. 18 și art. 19, odată ce au fost introduse în acordurile petroliere, nu se vor modifica,
indiferent sub ce formă, în favoarea sau în defavoarea titularilor de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere
offshore și onshore de adâncime, pe toată durata acestora.

(2) Prevederile art. 20 vor rămâne nemodificate pe toată durata acordurilor.”

8. Articolul 25 litera n) se abrogă.

9. Articolul 31 se modifică și va avea următorul cuprins:

„Art.33 - Începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi, în cazul acordurilor petroliere offshore și onshore de
adâncime, nu se aplică prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 7/2013 privind instituirea impozitului asupra veniturilor
suplimentare obţinute ca urmare a dereglementării preţurilor din sectorul gazelor naturale, aprobată cu modificări prin
Legea nr. 73/2018, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Ordonanţei Guvernului nr. 6/2013 privind instituirea
unor măsuri speciale pentru impozitarea exploatării resurselor naturale, altele decât gazele naturale, aprobată cu
modificări şi completări prin Legea nr. 261/2013, cu modificările ulterioare„

10. Articolul 34 se modifică și va avea următorul cuprins:

„Art. 34 - Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale şi titularii de acorduri petroliere pot încheia acte adiţionale la
acordurile petroliere referitoare la perimetre petroliere reglementate de prezentata lege, aflate în curs de executare la
data de 1 ianuarie 2022, pentru a reflecta la nivel contractual prevederile art. 18, 19, 20 și 21.”

11. ANEXA nr. 2 se modifică și va avea următorul cuprins:

ANEXA nr. 2 - Formula de calcul pentru impozitul asupra veniturilor suplimentare

14
PARLAMENTUL ROMÂNIEI

Senat Camera Deputaților


În funcţie de nivelul preţului mediu ponderat al gazelor naturale vândute din producţia internă proprie din perimetrele
reglementate de prezenta lege, denumit în continuare PMPC, se aplică următoarele formule de calcul:
1.În cazul în care PMPC este între 85 lei/MWh şi 100 lei/MWh inclusiv, ajustate cu IPC, impozitul asupra veniturilor
suplimentare total datorat se calculează astfel:
IVST = ISO - VID
ISO = CI * VS
VS = (PMPC - PB) * VGC
VID = min (VI, 0,4 * ISO)
IVST – impozitul asupra veniturilor suplimentare total datorat;
ISO – impozitul suplimentar calculat la veniturile suplimentare din vânzarea gazelor naturale din producția proprie din
perimetrele reglementate de prezenta lege, în urma practicării unor preţuri PMPC între 85 lei/MWh şi 100 lei/MWh inclusiv,
ajustate cu IPC, după caz;
CI – cota de impozitare a veniturilor suplimentare din vânzarea gazelor naturale [15% - conform art. 19 alin.(3) lit. (a)],
aplicabilă în urma practicării unor preţuri PMPC între 85 lei/MWh şi 100 lei/MWh inclusiv, ajustate anual cu rata IPC
incepand cu 1 ianuarie 2019;
VS – venitul suplimentar din perimetrele reglementate de prezenta lege , calculat din vânzarea gazelor naturale din producția
proprie, cu preţuri PMPC între 85 lei/MWh şi 100 lei/MWh inclusiv;
PMPC – preţul mediu ponderat al gazelor naturale vândute din producţia internă proprie din perimetrele reglementate de
prezenta lege, din care se deduc costurile de transport, distributie, înmagazinare și alte costuri logistice in masura in care sunt
suportate de catre titularul acordului petrolier;
PB – preţ de bază minim al intervalului de calcul corespunzător respectiv, pentru preţuri PMPC între 85 lei/MWh şi 100
lei/MWh inclusiv este 85 lei/MWh, ajustat anual cu rata IPC începând cu 1 ianuarie 2023;
VGC – volumele de gaze vândute din producția internă proprie din perimetrele reglementate de prezenta lege;
IPC – indicele anual al preţurilor de consum din anul precedent publicat de Institutul Naţional de Statistică din Romania;
VID - valoarea investiţiilor în segmentul upstream deductibile
VI – valoarea cumulată a investiţiilor în segmentul upstream aşa cum sunt prevăzute la art. 19 alin. (9) care se diminuează
lunar cu valoarea VID dedusă;
2.În cazul în care PMPC depăşeşte 100 lei /MWh, ajustat cu IPC, impozitul asupra veniturilor suplimentare total datorat se
calculează astfel:
IVST = ISO - VID
ISO = CI * VS
VS = (PMPC - PB) * VGC
VID = min (VI, 0,4 * ISO)
ISO – suma impozitelor suplimentare, calculate pentru fiecare interval de preţ conform art. 19 alin.(3) lit.(a)-(h), respectiv:
ISO = ISO1 + ISO2 +...+ ISOi
ISOi se calculează conform formulei de calcul de la pct. 2 unde termenii corespunzători au următoarele semnificaţii:
CI – cota de impozitare a veniturilor suplimentare din vânzarea gazelor naturale din perimetrele reglemenate de prezenta
lege, pentru fiecare interval de preţ corespunzător conform art. 19 alin.(3) lit.(a)-(h);
PB – preţ de bază minim al intervalului de calcul corespunzător, ajustat anual începând cu 1 ianuarie 2019 cu IPC;
VS – venitul suplimentar din perimetrele reglemenate de prezenta lege, calculat pentru fiecare intervalul de preţ
corespunzător.
Exemplu de calcul: pentru vânzarea unui volum VGC de 1 MWh la un preţ de vânzare de 122 lei/MWh, din care se deduc
costurile de transport, distributie, înmagazinare și alte costuri logistice in cuantum total de 2 lei, impozitul asupra veniturilor
suplimentare total datorat se calculează aplicând formulele de mai sus astfel:
IVST = ISO - VID = 8,5 – 3,4 = 5,1 lei
ISO = CI1 * VS1 + CI2 * VS2 + CI3 * VS3 = 0,15*15 + 0,30*15 + 0,35*5 = 8,5 lei
VID = 0,4*ISO = 0,4*8,5 = 3,4 lei
CI1 = 0,15 - cota de impozitare (15%) a veniturilor suplimentare din vânzarea gazelor naturale din perimetrele reglementate
de prezenta lege, aplicabilă în urma practicării unor preţuri între 85 lei/MWh şi 100 lei/MWh inclusiv, conform art. 19 alin.
(3) lit. a), ajustate anual cu rata IPC incepand cu 1 ianuarie 2019;
CI2 = 0,3 - cota de impozitare (30%) a veniturilor suplimentare din vânzarea gazelor naturale din perimetrele reglementate
de prezenta lege, aplicabilă în urma practicării unor preţuri între 100 lei/MWh şi 115 lei/MWh inclusiv, conform art. 19 alin.
(3) lit. b), ajustate anual cu rata IPC incepand cu 1 ianuarie 2019;
CI3 = 0,35 - cota de impozitare (35%) a veniturilor suplimentare din vânzarea gazelor naturale din perimetrele reglementate
de prezenta lege, aplicabilă în urma practicării unor preţuri între 115 lei/MWh şi 130 lei/MWh inclusiv, conform art. 19 alin.
(3) lit. c), ajustate anual cu rata IPC incepand cu 1 ianuarie 2019;
VS1 = (100 - 85)*1 = 15 lei venitul suplimentar din perimetrele reglementate de prezenta lege, calculat ca diferenţă între 100
lei/MWh şi 85 lei/MWh, ajustate anual cu rata IPC incepand cu 1 ianuarie 2019;

15
PARLAMENTUL ROMÂNIEI

Senat Camera Deputaților


VS2 = (115 - 100)*1 = 15 lei venitul suplimentar din perimetrele perimetrele reglementate de prezenta lege, calculat ca
diferenţă între 115 lei/MWh şi 100 lei/MWh, ajustate anual cu rata IPC incepand cu 1 ianuarie 2019;
VS3 = (120 - 115)*1 = 5 lei venitul suplimentar din perimetrele perimetrele reglementate de prezenta lege, calculat ca
diferenţă între PMPC (120 lei/MWh din exemplul dat), şi 115 lei/MWh (preţul de bază minim al intervalului), ajustate anual
cu rata IPC incepand cu 1 ianuarie 2019.

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 și ale art. 76 alin. (2) din
Constituția României

PREȘEDINTELE PREȘEDINTELE

CAMEREI DEPUTAȚILOR SENATULUI

Ion Marcel Ciolacu Florin Vasile Catu

16