Снимок экрана 2022-03-07 в 11.32.24

TESTE
1. O formă grupată, necrotică și profundă de afectare a mai multor foliculi pilosi adiacenți,
provocată de stafilococi, se numește:
A. furuncul
B. hidrosadenita
C. impetigo contagios
D. foliculită
E. furuncul antracoid
2. Infecţie piococică foliculară şi perifoliculară cu

evoluţie spre necroză se numește:
A. foliculită
B. ectima
C. intertrigo
D. furuncul
E. impetigo
3. Pacient cu foliculită
profundă - indicați
tratament local adecvat:
A. crioterapie
B. antiseptice
C. antibiotice topice
D. dermatocorticoizi
E. comprese umede reci

4. Pacient cu leziuni dureroase la nivelul
comisurilor bucale - perleș. Obiectiv:
placi erozive, acoperite de cruste
purulente melicerice, situate pe un teren
eritematos - stabiliți diagnosticul
prezumtiv:
A. sifilis
B. streptococie;
C. candidoză
D. herpes simplex
E. lichen plan
5. Copil cu cu impetigo contagios -

indicați topicele terapeutice adecvate:
A. albastru de metilen
B. mupirocină
C. mometazon furoat
D. acid fuzidic
E. acid azelaic
6. Indicați semnele clinice caracteristice pentru
scabie:
A. papule plate, poligonale, strălucitoare,

ombilicate
B. vezicule grupate și șanțul acarian
C. prurit sever cu exacerbare nocturnă
D. localizarea în spațiile interdigitale ale
mâinilor, zonele articulațiilor,
abdomen, fese
E. semnul Wickham pozitiv
7. Pacient cu piodermie caracterizată prin veziculo-bule (flictene), eroziuni, cruste melicerice -

indicați forma clinică:
A. furuncul
B. impetigo contagios
C. pitiriazis simplex
D. erizipel
E. intertrigo
8. Pacient cu leziuni pe față care apar periodic în ultimii 2 ani. Obiectiv: papulo-pustule, leziuni
eritemato-edematoase, centrate de firul de păr și confluate în plăci mici, cruste melicerice,
microscopic este negativ la fungi - indicați diagnosticul prezumptiv:
A. sicozis parazitar
B. impetigo bulos
C. impetigo contagios
D. sicozis vulgar
E. erizipel
9. Indicați leziunile specifice pentru

scabie:
A. leziuni de tip prurigo

B. leziuni lineare marginite de o
eroziune scuamoasă şi
veziculă perlată
C. leziuni de grataj(excoriații)
D. plăci urticariene
E. pseudolimfoame
10. Pacient cu pitiriazis alb – indicați semnele clinice caracteristice:
A. macule albe, alb-sidefii, net delimitate, fără descuamare, asimptomatice;

B. rețele hiperpigmentate în ochiurile cărora tegumentul este hipopigmentat;
C. macule cu marginele ușor ridicate și bine conturate, hipopigmentate, anestezice;
D. macula depigmentată, alb-sidefie, bine delimitată în jurul unui nev pigmentar;
E. macule descuamative, neregulate, albe, palidate sau brun-deschise
11. Alegeți manifestările clinice sugestive pentru
intertigo-ul streptococic:
A. plăci eritemato-papuloase, bine conturate,
infiltrate, de culoare roșie, suprafața
lucioasă, acoperite pe alocuri de scuame
lamelare, detașabile
B. plăci erodate, macerate, cu contur neregulat, cu
depozite albicioase și focare-
fiice adiacente
C. plăci eritemato-scuamoase, contur policiclic,
margine supranivelată, activă, cu
extindere progresivă periferică
D. plăci eritemato-erozive, cu contur difuz, acoperite de cruste purulente melicerice
E. plăci erodate, acoperite de vegetații suculente, depozite crustoase cenușii, miros fetid
12. Indicați dermatoză pruruginoasă frecvent complicată de piodermie:
A. Lichen plan
B. Scabie
C. Psoriazis
D. Sclerodermia
E. Toate cele enumerate
1.
Expresia clinică a leziunilor papuloase în sifilis:

A. reliefate, emisferice, de culoare roșie-inchisă (arămie), dure la palpare, indolore,
înconjurate de un guleraș scuamos Biett
B. simetrice, cu creşterea periferică şi confluarea, de culoare roză, acoperite de scuame
lamelare la detașarea cărora se constată roua sângerândă
C. pruriginoase, de culoare roşu-violacee, poligonale, plate, netede şi lucioase,
ombilicate central, cu o rețea albicioasă pe suprafața
D. foliculare situate pe un teren eritematos și asociate de telangioectaziile
E. formă conică, de culoare roșie-brună, dimensiuni mici, consistență fermă, acoperite
cu cruste galben-cenușii, aderente, care acoperă ulcerațiile crateriforme
2
La un pacient de 34 ani pe scalp se
observ plăci alopecice, firele de păr
fiind rărite, margini rău delimitate,
tegumentul neschimbat, cu un aspect
neregulat asemănător cu "stofa mâncată
de molii". TPHA 4+. Indicați maladia
pentru care este caracteristică expresia
clinică susnumită.
A. psoriazis
B. alopecia areată
C. microsporia
D. tricofiția
E. sifilis
3
Alegeți expresia clinică pentru alopecia

sifilitică:
A. plăci alopecice (rărirea părului), margini
rău delimitate, tegument intact, aspect
neregulat asemănător cu "stofa mâncată de
molii";
B. plăci alopecice lipsite complet de păr,
margini bine delimitate, ovolar-rotunde,
tegumentul neschimbat, ,,semn de
exclamare” pozitiv;
C. plăci alopecice rotunde, unice, cu suprafața
scuamoasă, părul rupt la 5-8 mm de la emergență,
hiperkeratoză foliculară pronunțată;
D. plăci alopecice mici, rotunde, multiple, cu suprafața
scuamoasă, părul rupt la 0-2 mm de la emergență;
E. leziuni inflamatorii cu evoluţie centrifugă, acoperite
cu scuame galbene in formă de farfurie avand un
miros neplăcut comparat cu cel al urinei de şoareci.
4. Indicați cea mai precoce și frecventă
manifestare în sifilisul secundar:
A. condiloama lată
B. ectima
C. rozeola
D. alopecie
E. leucomelanodermie
5. La un pacient de 19 ani pe limbă se observ plăci depapilate, bine delimitate limba luând aspect
de "plăci în livadă cosită". TPHA 4+. Care poate fi diagnosticul?
A. candidoza
B. sifilis
C. lichenul plan
D. psoriazis
E. eritem polimorf
6. La un pacent de 25 ani pe limbă se observ plăci
erozive, bine delimitate, ovalare, cu un depozit
pseudomembranos. Suferă de diabet zaharat. TPHA 4+.
Care poate fi diagnosticul?
A. candidoza
B. sifilis
C. lichenul plan
D. psoriazis
E. eritem polimorf
7. Papule caracterizate prin plăci depapilate sau

depozite aderente, limba luând aspect de "plăci în
livadă cosită", sunt observate în sifilisul:
A. primar seronegativ;
B. primar seropozitiv;
C. secundar;
D. latent;
E. terțiar.
8. Indicați stadiul sifilisului dobândit în care sunt observate leziunile papuloase palmo-plantare:
A. primar;
B. latent recent;
C. secundar;
D. terțiar;
E. latent tardiv.

9. Manifestările clinice caracteristice pentru adenopatia sifilitică sunt:
A. apare la 7-8 zile de la instalarea sifilomului primar
B. este regională şi, de regulă, unilaterală
C. nodulii sunt moi și dureroși la palpare
D. tegumentul adiacent este intact
E. are tendință de ulcerare
10. Goma sifilitică este caracteristică pentru sifilisul:
A. Primar
B. Secundar
C. Terțiar
D. Congenital
E. Latent
11. Alegeți manifestările clinice sugestive pentru angina eritematoasă sifilitică:

A. dureroasă
B. semne generale pronunţate (febră, frisoane, fatigabilitate)
C. leziuni eritematoase bine conturate
D. papule erozive
E. asociere cu rozeola cutanată
12. Pentru leucomelanodermia sifilitică sunt caracteristice:

A. macule acromice, pana la 1-2 cm în diametru, neconfluate, inconjurate de halou
hipercromic
B. sunt pruriginoase
C. macule secundare hipopigmentate pe torace, având testul Baltzer pozitiv
D. sunt simetrice, preponderant pe părțile laterale ale gâtului
E. apar în primele două luni ale bolii

13. . Diagnosticul diferențial al alopeciei sifilitice se

efectuează cu următoarele maladii:
A. Microsporia
B. Tricofiția
C. Alopecia areată
D. Psoriazis
E. Alopecia androgenică
14. Goma este prezentă în sifilis:

• Primar
• Secundar
• Terțiar
• Latent recent
• Latent tardiv
15. La un pacient la nivelul palmelor se observ leziuni papuloase, reliefate, emisferice, de
culoare roșie-inchisă (arămie), dure la palpare, indolore, înconjurate de un guleraș
scuamos Biett. TPHA 4+. Care poate fi diagnosticul?
A. Psoriazis
B. Sifilis
C. Tinea manum
D. Lichen plan
E. Veruci vulgare
I . Complement simplu
Diagnostic Dermatologic
1. 31.(38)Definiţiilacorespunzătoare leziunii elementare secundare de
maculă secundară este:
a) depozite pe suprafaţa pielii rezultate din uscarea unor serozităţi
existente
b) lipsa de substanţa cu traiect liniar, produsă prin grataj
c) discromia suprafeţei lezionale în urma evoluţiei leziunilor
precedente
d) depozite de celule cornoase exfoliate
e) perdere de substanţa liniară, datorată pierderii elasticităţii cutanate

---------------------------------------------------------------------
2. 32. (39) Alegeți definiția scuamei:
existente
precedente
e) pierdere de substanţa liniară, datorată pierderii elasticităţii cutanate

-------------------------------------------------------------------
3. 33. (40) Alegeți definiția crustei:

existente
precedente

---------------------------------------------------------------------
4. 34.(41) Alegeți definiția fisurii:

existente
precedente

---------------------------------------------------------------------
5. 35.(42) Alegeți definiția excoriaţiei:
existente
precedente

---------------------------------------------------------------------
6. 36.(43) Alegeți definiția eroziunii:

a) sechelă cutanată rezultată prin substituirea zonei afectate cu ţesut fibros
b) excrescenţe papilomatoase grupate
c) îngroşarea epidermului (uneori și dermului) cu accentuarea
cadrilajului normal al pielii

d) pierdere de substanţă, care afectează atât epidermul cât şi dermul,
producându-se cicatrici
e) pierdere de substanţă superficială ce interesează epidermul
---------------------------------------------------------------------
7. 37.(44) Ulceratia este:


---------------------------------------------------------------------
8. 38.(45) Cicatricea este:

d) leziune cu pierdere de substanţă, a cărei adâncime depășește membrane
bazală, se vindecă, de obicei, cu cicatrici

---------------------------------------------------------------------
9. 39. (46)Lichenificarea ca leziune morfologică elementară secundară

reprezintă:
a) repararea unei pierderi de substanţă prin ţesut conjunctiv de
neoformaţie, fără glande şi fire de păr

c) îngroşarea limitată a unei zone de tegument constând în accentuarea
desenului cutanat
---------------------------------------------------------------------
10. 40. (47) Alegeți definiția vegetaţiei:

repararea unei pierderi de substanţă prin ţesut conjunctiv de
neoformaţie, fără glande şi fire de păr

---------------------------------------------------------------------
11. 41(48).Alegeți definiţia

urticii
a) elevaţie palpabilă circumscrisă, proeminentă, având caracter
infiltrativ, localizată la nivelul epidermului sau dermului

superficial
b) leziunenecavitară, exudativă, proeminentă, ce reprezintă un edem
circumscris al stratului papilar al dermului

c) modificare circumscrisă a culorii şi texturii pielii, lipsind
modificarea reliefului cutanat

d) leziune cavitară, superficială sau profundă, proeminentă,
circumscrisă, cu conţinut purulent

e) acumulare vizibilă de fluide intra- sau subepidermice, conţinut seros
sau sero-hemoragic, dimensiunea mai mare de 0.5 cm

---------------------------------------------------------------------
12. 42. (50)Alegeți definiţia maculei


superficial
b) leziune necavitară, exudativă, proeminentă, ce reprezintă un
edem circumscris al stratului papilar al dermului


e) acumulare vizibilă de fluide intra- sau subepidermice, conţinut
seros sau sero-hemoragic, dimensiunea mai mare de 0.5 cm

---------------------------------------------------------------------
13. 43. (51)Alegețiefiniţia papulei:

superficial




---------------------------------------------------------------------
14. 44.(52)Definiţia
pustulei este:

superficial




---------------------------------------------------------------------
15. 45. (53)Definiţia

veziculei este:
a) leziune infiltrativă, necavitară, proeminentă, ce reprezintă un
infiltrat dermic profund, cu evoluţie, de obicei, spre ulceraţie şi

cicatrici
b) leziune cavitară proeminentă cu conţinut fluid clar, dimensiuni
mai mici de 0.5 cm, localizată exclusiv în epiderm

c) leziune infiltrativă fermă, palpabilă, bine delimitată, cu sediul
în dermul profund şi/sau hipoderm

d) leziune cavitară proeminentă cu conţinut fluid clar, dimensiuni
mai mari de 0.5 cm, localizată epidermal şi/sau subepidermal

e) leziune cavitară cu continut sero-purulent, dimensiuni mai mici
de 0.5 cm.
---------------------------------------------------------------------
16. 46.(54) Nodozitătea reprezintă:
a) leziune infiltrativă, necavitară, proeminentă, ce reprezinta un

cicatrici

d) leziune cavitară proeminentă cu conţinut fluid, dimensiuni mai
mari de 0.5 cm, localizată epidermal şi/sau subepidermal

e) leziune necavitara exudativă produsă prin vasodilatatie
---------------------------------------------------------------------
17. 47. (55)Bulareprezintă:


cicatrici



e) leziune cavitara cu continut sero-purulent, dimensiuni mai
mari de 0.5 cm, localizată epidermal si/sau subepidermal

---------------------------------------------------------------------
18. 48. (56) Definiţiatuberculului este:
infiltrat dermic profund, de marimea pana la un bob de mazare,

cu evoluţie, de obicei, spre ulceraţie şi cicatrici



e) leziune necavitară exudativă produsă prin vasodilatatie
---------------------------------------------------------------------
---------------------------------------------------------------------
Complement multiplu
Diagnostic Dermatologic
19. 315.(364)Alegeți leziunile elementare primare:

a) maculă
b) papulă
c) eroziune
d) pustulă
e) urtică
---------------------------------------------------------------------
20. 316. (365)Leziunile elementare primare sunt:

a) nodozitate
b) tubercul
c) exulceraţie
d) bulă
e) veziculă
---------------------------------------------------------------------
21. 317. (366)Indicați leziunile elementare primare:

a) lichenificare
b) pustulă
c) fisură
d) crustă
e) urtică
---------------------------------------------------------------------
22. 318. (367)Alegeți leziunile elementare primare infiltrative:

a) veziculă
b) papulă
c) nodozitate
d) urtică
e) bulă
---------------------------------------------------------------------
23. 319. (368)Alegeți leziunile elementare primare exudative:
a) maculă
b) urtică
c) tubercul
d) bulă
e) pustula
---------------------------------------------------------------------
24. 320.(369)Indicați leziunile elementare primare cavitare:

a) pustulă
b) veziculă
c) bulă
d) urtică
e) papulă
---------------------------------------------------------------------
25. 321. (370)Leziunile elementare secundare sunt:
a) fisură
b) ulceraţie
c) purpură
d) telangiectazie
e) lichenificare
---------------------------------------------------------------------
26. 322.(371)Alegeți leziunile elementare secundare:

a) papulă
b) pustulă
c) eroziune
d) crustă
e) scuamă
---------------------------------------------------------------------
27. 323.(372) Alegeți leziunile elementare secundare:

a) nodozitate
b) vegetaţie
c) cicatrice
d) excoriaţie
e) tubercul
---------------------------------------------------------------------
28. 324.(373)Indicați dermatozele cu leziuni primare de macule:

a) vitiligo
b) pemfigus
c) vasculite alergice
d) ihtioză vulgară
e) pitiriazis versicolor
---------------------------------------------------------------------
29. 325.(374)Alegeți dermatozele cu eventuale eritrodermii în evoluția
clinică:
a) psoriazis
b) rozacee
c) limfom cu celule T
d) ihtioză vulgară
e) dermite post-medicamentoase (toxidermii)

---------------------------------------------------------------------
30. 326.(375)Indicați dermatozele cu leziuni primare de papule:
a) eritem nodos
b) psoriazis
c) vitiligo
d) lichen plan
e) verucă vulgară
--------------------------------------------------------------------
31. 327.(376)Selectați dermatozele cu leziuni primare de pustule:

a) vegetaţii veneriene
b) sicozis vulgar
c) pitiriazis rozat Gibert
d) acnee vulgară
e) sicozis tricofitic
---------------------------------------------------------------------
35. 328.(377)Tuberculca leziune primară elementară se întâlneste în

următoarele dermatoze:
a) eritem polimorf
b) lupus vulgar
c) lupus eritematos
d) lepră
e) urticarie
---------------------------------------------------------------------
exprimate prin nodozități:

32. 329.(378)Indicați dermatozele
a) eritem exudativ polimorf
b) purpură Henoch-Schonlein
c) tricofiţie antropofilă
d) lepră
e) tuberculoza cutanată
---------------------------------------------------------------------
33. 330. (379) Indicați dermatozele exprimate prin vezicule:

a) rozacee
b) eczemă
c) herpes simplex
d) pitiriazis rozat Gibert
e) dermatită herpetiformă Duhring

---------------------------------------------------------------------
exprimate prin bule sunt:

34. 331.(380) Dermatozele
a) sindrom Stevens-Johnson
b) psoriazis
c) sindrom Lyell
d) pemfigus vulgar
e) urticarie
---------------------------------------------------------------------
35. 332. (381)Alegeți dermatozeleexprimate prin urtici:

a) dermatită de contact la urzică
b) epidermoliză buloasă
c) angioedem Quincke
d) vasculită urticariană
e) urticarie acută
---------------------------------------------------------------------
36. 340.(389). Leziunile monomorfe sunt caracteristice pentru:
a) urticarie
b) veruci vulgare
c) lichen plan
d) dermatită atopică
e) eczemă microbiană
---------------------------------------------------------------------
37. 341.(390). Leziunile polimorfe sunt caracteristice pentru următoarele

dermatoze:
a) dermatită herpetiformă Duhring
b) vitiligo
c) eczema
d) lichen plan
e) veruci vulgare
---------------------------------------------------------------------
38. 343.(392)Fenomenul Köbner pozitiv este caracteristic pentru:

a) pemfigus vulgar
b) sclerodermie
c) psoriazis
d) scabie
e) lichen plan
---------------------------------------------------------------------
---------------------------------------------------------------------
39. 345. (394)Dermatozele pruriginoase sunt:

a) pitiriazis rozat Gibert
b) eczema microbiană
c) scabie
d) lichen plan
e) limfom cu celule T
---------------------------------------------------------------------
40. 346.(395)Alegeți afecțiunile cu interesare comună a comisurii bucale (perleş,

cheilită angulară):
a) candidoză
b) streptodermie
c) stafilodermie
d) herpes simplex labial
e) herpes Zoster
---------------------------------------------------------------------
41. 347. (396) Indicați afecțiunile cu interesare comună a mucoaselor:
a) ihtioza vulgară
b) sindrom Stevens-Johnson
c) pemfigus seboreic
d) lichen plan
e) tinea facies
---------------------------------------------------------------------
Virozele cutanate
Agentul patogen în molluscum contagiosum este:
1. 118.(145)
a) bacterie
b) fung
c)virus
d) protozoar
e) molusc
---------------------------------------------------------------------
Agentul cauzal în veruca vulgară face parte din familia

2. 119.(146)
taxonomică corespunzătoare:
a) Herpesviridae
b)Papillomaviridae
c) Poxviridae
d) Parvoviridae
e) Hepadnaviridae
---------------------------------------------------------------------
147)Alegeți tabloul clinic corespunzător pentru verucă

3. 120.(
vulgară:
a) papule epidermice turtite, ferme la palpare,netede, lucide, de
formă rotundă, de 1-5 mm Ø, culoarea roz-gălbuie-cenușie,

frecvent localizate pe faţă, dosul mâinilor, regiunea cefalică.
b) formaţiuni papuloase vegetante de consistenţa moale, frecvent
macerate, cu localizare ano-genitală

c) formaţiuni exofitice, pediculate, de culoarea pielii, localizate
mai ales în regiunea cefalica,

periorificial, regiunea bărbii
d) papule neinflamatorii, bine conturate, cu mărimea 2-3 mm
până la 1 cm, de formă rotund - ovalară, suprafaţa keratozica, de

culoarea pielii sau gri-cenuşie.
e) papule keratozice plate, înconjurate de un inel cornos, de
culoarea pielii, până la 1 cm Ø, localizate pe zonele de presiune

---------------------------------------------------------------------
Alegeți tabloul clinic corespunzător pentru verucă plană:

4. 122.(149)
a) papule epidermice turtite, ferme la palpare,netede, lucide, de
formă rotundă, de 1-5 mm Ø, culoarea roz-gălbuie-cenușie,

frecvent localizate pe faţă, dosul mâinilor, regiunea cefalică.
b) formaţiuni papuloase vegetante de consistenţa moale, frecvent
macerate, cu localizare ano-genitală

c) formaţiuni exofitice, pediculate, de culoarea pielii, localizate
mai ales în regiunea cefalica,

periorificial, regiunea bărbii
d) papule neinflamatorii, bine conturate, cu mărimea 2-3 mm

e) papule keratozice plate, înconjurate de un inel cornos, de
culoarea pielii, până la 1 cm Ø, localizate pe zonele de presiune

--------------------------------------------------------------------
Expresia clinică a primo-infecţiei în cazul zonei zoster este:

5. 124.(152)
a) herpes simplex
b) vaccina
c) variola
d)varicela
e) hepatita B
---------------------------------------------------------------------
Alegeți doza nictemerală eficientă de aciclovir în zona
6. 125.(154)
zoster:
a) 100mg x 1/zi
b) 200mg x 2/zi
c) 400mg x 3/zi
d) 600mg x 4/zi
e) 800mg x 5/zi
---------------------------------------------------------------------
Alegeți doza nictemerală eficientă de aciclovir în primo-

7. 126.(155)
infecţia cu herpes simplex:

a) 100mg x 2/zi
b) 200mg x 2/zi
c) 200mg x 3/zi
d) 200mg x 4/zi
e) 200mg x 5/zi
II. Complement multiplu
Virozele cutanate
Selectați preparatele si optiunile utile în tratamentul local al
8. 493. (547)
herpesului simplex:
a) coloranţi anilinici
b) fluocinolon
c) aciclovir
d) clotrimazol
e) penciclovir
---------------------------------------------------------------------
9. 495. Alegeți preparatele utile ăn tratamentul sistemic al

(549)
herpesului simplex:
a) grizeofulvină
b) prednisolon
c) aciclovir
d) foscarnet
e) doxiciclină
---------------------------------------------------------------------
Alegeți componetele viruşilor dermatofili:

10. 496. (550)
a) ADN şi ARN
b) ADN sau ARN
c) capsidă
d) înveliş protido-lipidicți
e) ribozomi
---------------------------------------------------------------------
Semnele clinice sugestive pentru veruca vulgară sunt:

11. 497. (551)
a) prurit accentuat
b) evoluţie lentă asimptomatică
c) localizarea preponderentă pe faţă
d) papule neinflamatoare
e) limfoadenopatie regională
---------------------------------------------------------------------
Indicați arealele de cantonare şi propagare a virusului

12.499. (553)
varicelo-zosterian:
a) cornurile anterioare medulare
b) nodulii limfatici regionali
c) dermatomul de afectare
d) rădăcina posterioară a nervilor rahidieni
e) ganglionii senzitivi cranieni sau rahidieni

---------------------------------------------------------------------
13. 502. (556)Selectați semnele clinice sugestive pentru herpes zoster:

a) leziuni asimptomatice subiectiv
b) prurit generalizat
c) plăci eritematoase cu vezicule grupate
d) distribuţie dermatomală
e) simptom Nicolsky - pozitiv

---------------------------------------------------------------------
14. 503.(557)Dermatozele virale sunt:
a) veruca vulgară
b) zona zoster
c) condiloame acuminate
d) condiloame late
e) molluscum contagiosum
---------------------------------------------------------------------
15. 504. (558)Alegeți semnele clinice sugestive pentru herpes simplex:

a) senzaţii de arsură în zona afectată
b) vezicule grupate şi eroziuni policiclice
c) localizări muco-cutanate
d) nevralgii postherpetice
e) recurenţe frecvente
--------------------------------------------------------------------
16. 505. (559) Dermatoze virale produse de papilomavirusurile umane

sunt:
a) condiloame late
b) condiloame acuminate
c) veruci plane
d) molluscum contagiosum
e) veruci vulgare
---------------------------------------------------------------------
17. 508. 562)Alegeți semnele sugestive pentru molluscum

(
contagiosum:
a) lipsa senzaţiilor subiective
b) papule perlate emisferice ombilicate, de culoarea tegumentului
c) papule plate, poligonale, ombilicate, de culoarea roz-violacee
cu luciu specific
d) exprimarea conţinutului albicios, grăuncios, format din celule
epidermice afectate
e) incidenţă înaltă la copii şi la imunodeprimaţi
---------------------------------------------------------------------
18. 510. ( 564)Indicați complicaţiile eventuale în Herpes zoster:

a) piodermie secundară
b) nevralgie postherpetică
c) cicatrici hipertrofice şi cheloide
d) varicela
e) hipoacuzie şi complicaţii oculare

---------------------------------------------------------------------
Indicați virozele cutanate cu transmitere sexuală:

19. 515. (569)
a) condiloame acuminate
b) herpes simplex
c) molluscum contagiosum
d) herpes Zoster
e) veruci plane
1. (174) După tipul elementelor morfologice patologice stomatitele se împart în

următoarele forme:
A. catarale
B. ulcero-membranoase
C. gangrenoase
D. aftoase
E. toate cele enumerate
2. (175) Care manifestări clinice indicate mai jos sunt

caracteristice pentru afte bucale:
A. depozite de culoare gălbuie sau cenușie care se înlătură ușor ulterior formând
membrane masive aderente
B. plăci papuloase depapilate, bine delimitate limba luând aspect de "plăci în livadă
cosită"
C. plâci papuloase cu depozitul alb-cenușiu care nu se decolează la raclare
D. plăci ulceroase marcate de o bordură roșie vie, acoperite cu depozite fibrinoase,
gâlbui, dureroase, după epitelizare nu rămân semne
E. depozite de culoare albă, gălbuie, cenușii sau de culoare întunecată pe zona papilelor
filiforme hipertrofiate
3. (176) Care manifestări clinice indicate mai jos sunt

caracteristice pentru glosita descuamativa hiperplazică:
A. depozite de culoare gălbuie sau cenușie care se înlătură ușor ulterior formând membrane
masive aderente
B. plăci papuloase depapilate, bine delimitate limba luând aspect de "plăci în livadă cosită"
C. plâci papuloase cu depozitul alb-cenușiu care nu se decolează la raclare
D. plăci ulceroase marcate de o bordură roșie vie, acoperite cu depozite fibrinoase, gâlbui,
dureroase, după epitelizare nu rămân semne
E. depozite de culoare albă, gălbuie, cenușii sau de culoare întunecată pe zona
papilelor filiforme hipertrofiate
4. (177)Indicați formele clinice de glosita descuamativă:

A. superficială
B. hiperplazică
C. lichenoidă
D. netedă
E. tuberoasă
5. (178)Indicați formele clinice de glosita romboidală:

A. superficială
B. hiperplazică
C. netedă
D. tuberoasă
E. papilomatoasă
6. (179)Indicați semnele clinice caracteristice pentru glosita romboidală netedă:

A. o zonă plată, indoloră, nu proemină de la nivelul mucoasei din apropiere, de
culoare roz-roșu (uneori cu un ten cianotic), lipsită de papile
B. focarul rotund sau ovalar, de culoare roșie cu o nuanță cianotică, lipsit de papile,
constituit din tuberculi de diferite dimensiuni, separați de plicile pronunțate
("caldarâm de granit")
C. hiperplazii verucoase tumorale (senzația de prezența unui corp străin), cu un fondal
lat și vârful plat, de culoarea roz-albicioasă, dimensiuni până la 3-5cm în diametru,
nu se apreciază la palpare
D. focarele unice sau multiple formate în urma proceselor de keratinizare și exfoliere
suprapuse, de formă și culoarea diversă ("hartă geografică")
E. plăci papuloase depapilate, bine delimitate limba luând aspect de "plăci în livadă
cosită"
7. (180)Indicați semnele clinice caracteristice pentru glosita descuamativă:
A. o zonă plată, indoloră, nu proemină de la nivelul mucoasei din apropiere, de culoare

roz-roșu (uneori cu un ten cianotic), lipsită de papile
B. focarul rotund sau ovalar, de culoare roșie cu o nuanță cianotică, lipsit de papile,
constituit din tuberculi de diferite dimensiuni, separați de plicile pronunțate
("caldarâm de granit")
C. hiperplazii verucoase tumorale (senzația de prezența unui corp străin), cu un fondal
lat și vârful plat, de culoarea roz-albicioasă, dimensiuni până la 3-5cm în diametru,
nu se apreciază la palpare
D. focarele unice sau multiple formate în urma alternanței permanemte a
proceselor de keratinizare și exfoliere suprapuse, de formă și culoarea diversă
("hartă geografică")
E. plăci papuloase depapilate, bine delimitate limba luând aspect de "plăci în livadă
cosită"
8. (181) Specificați cea mai frecventă forma clinică de glosita

descuamativă observată deseori la persoane cu hipersensibilitatea mucoasei bucale
către diferite metale folosite în protezare:
A. superficială
B. hiperplazică
C. lichenoidă
D. netedă
E. tuberoasă
9. (182) Specificați cea mai frecventă forma clinică de stomatită

declanșată de intoleranța la protezele dentare sau la fenomene de bimetalism este:
A. Stomatita catarală
B. Stomatita ulcero-membranoasă
C. Stomatita gangrenoasă
D. Stomatita aftoasă
E. Stomatita netedă
10. (183) Indicați cele mai frecvente afte:

A. bipolare
B. simple
C. recidivante
D. cutanate
E. herpetiforme
11. (184)Aftoza majoră evoluează prin următoarele forme clinice:

A. Sutton
B. Neumann
C. Cooke
D. Miescher
E. Manganotti
12. (185)Indicați semnele clinice majore pentru sindromul Behcet:
A. leziuni bucale (ulcerații recidivante bucale de tipul stomatitei aftoase)

B. leziuni genitale (ulcerații recidivante pe scrot la bărbați, pe labiile genitale și vagin
la femei)
C. leziuni oculare (uveită sau iridociclită)
D. manifestări cutanate polimorfe (de tip eritem polimorf, pustule, infiltrate
hipodermice)
E. manifestări neurologice (scleroza diseminată, meningita aseptică sau meningoencefalita,
tromboza sinusurilor craniene)
13. (186)Indicați semnele clinice minore pentru sindromul Behcet:
A. manifestări ulcerative bucale și genitale

B. manifestări oculare (uveite sau iridociclite)
C. manifestări vasculare (tromboze, anevrisme, pseudo-anevrisme, hemoragii și
stenoze)
D. afectarea articulară (artralgii, artrite nedistructive)
E. manifestări cutanate polimorfe
14. (187)Care manifestări clinice indicate mai jos sunt

caracteristice pentru boala Behcet:
A. leziuni ulceroase, rotunde sau ovalare, cu dimensiuni de la 2 la 10mm în diametru,

fundul acestora este plat sau mai adânc și acoperit de un depozit gălbui necrotic in
partea centrală
B. leziuni papuloase, de dimensiuni mici până la 2 mm, de culoare alb-sidefii sau alb-cenușii,
formează o rețea din linii, arcuri, dantele sau capătă un aspect de ferigă
C. leziuni erozive, zemuinde, bine delimitate, indolore, acoperite de un depozit
pseudomembranos, extrem de contagioase
D. plăci albe, sidefii sau opace, de formă neregulată, cu contur limitat, indurate la pipăit și
suprafața aspră, mamelonată sau străbătută de adâncituri vizibile
E. erupții proeminente, cu aspect vegetant, asemănătoare cu creasta de cucoș, cu vârful ascuțit,
filiform, de obicei roșii, moi, ulterior devinind infiltrate și dure cu aspect lemnos
15. (188) Alegeți manifestările clinice caracteristice pentru papilomatoza floridă orală:
A. leziuni ulceroase rotunde sau ovalare, cu dimensiuni de la 2 la 10mm în diametru,
fundul acestora este plat sau mai adânc și acoperit de un depozit gălbui necrotic in partea
centrală
B. leziuni papuloase, de dimensiuni mici până la 2 mm, de culoare alb-sidefii, sau alb-
cenușii, formează o rețea din linii, arcuri, dantele sau capătă un aspect de ferigă
D. plăci albe, sidefii sau opace, de formă neregulată cu contur limitat,indurate la pipăit și
suprafața aspră, mamelonată sau străbătută de adâncituri vizibile în cazuri mai avansate
E. erupții proeminente, cu aspect vegetant, asemănătoare cu creasta de cucoș, cu
vârful ascuțit, filiform, de obicei roșii, moi, ulterior devinind infiltrate și dure cu
aspect lemnos
16. (189) Alegeți manifestările clinice caracteristice pentru lichen plan bucal:
partea centrală
B. leziuni papuloase, de dimensiuni mici până la 2mm, de culoare alb-sidefii, sau
alb-cenușii, formează o rețea din linii, arcuri, dantele sau capătă un aspect de
ferigă
D. plăci albe, sidefii sau opace, de formă neregulată cu contur limitat, indurate la pipăit
și suprafața aspră, mamelonată sau străbătută de adâncituri vizibile în cazuri mai
avansate
E. erupții proeminente, cu aspect vegetant, asemănătoare cu creasta de cucoș, cu vârful
ascuțit, filiform, de obicei roșii, moi, ulterior devinind infiltrate și dure cu aspect
lemnos
17. (190) Alegeți manifestările clinice caracteristice pentru leucoplazia orală:

partea centrală
B. leziuni papuloase, de dimensiuni mici până la 2mm, de culoare alb-sidefii, sau alb-
D. plăci albe, sidefii sau opace, de formă neregulată cu contur limitat, indurate la
pipăit și suprafața aspră, mamelonată sau străbătută de adâncituri vizibile în
cazuri mai avansate
lemnos
18. (191) Alegeți manifestările clinice caracteristice pentru sifilidele papuloase pe
mucoasa bucală:
partea centrală
B. leziuni papuloase, de dimensiuni mici până la 2mm, de culoare alb-sidefii, sau alb-
D. plăci albe, sidefii sau opace, de formă neregulată cu contur limitat, indurate la pipăit
și suprafața aspră, mamelonată sau străbătută de adâncituri vizibile în cazuri mai
avansate
lemnos
19. (192)Indicați semnele clinice sugestive pentru boala Behcet:
A. manifestări ulcerative bucale și genitale

B. manifestări oculare (uveite sau iridociclite)
C. manifestări vasculare (tromboze, anevrisme, pseudo-anevrisme, hemoragii și stenoze)
D. testul patergic pozitiv
E. manifestări cutanate polimorfe
20. (193)Indicați cheilitele propriu-zise:

A. cheilita exfoliativă
B. cheilita glandulară
C. cheilita meteorologică
D. cheilita actinică
E. cheilita atopică
21. (194) Alegeți din cele enumerate cheilitele simptomatice:
A. cheilita atopică
B. cheilita de contact
C. cheilita exfoliativă
D. cheilita eczematoasă
E. cheilita glandulară
22. (195) Macrocheilita se constată în sindromul:

A. Melkerson-Rozenthal
B. Behcet
C. Raynaud
D. Parry-Romberg
E. Senear-Uscher
23. (196) Stomatita aftoasă se constată în sindromul:

A. Melkerson-Rozenthal
B. Behcet
C. Raynaud
D. Parry-Romberg
E. Senear-Uscher
24. (197)Alegeți manifestările clinice caracteristice pentru cheilita exfoliativă exudativă:

A. cruste de culoarea galben-cenușie sau galben-brună pe zona Kline, de dimensiuni
destul de mari (atârnă ca un șorț), porțiunea învecinată cu pielea, cât și comisurile
rămân neatinse
B. cruste „de mică” cenușii sau brun-cenușii, aderernte cu partea centrală de buze și dezbinate
la margini, prin decolarea lor se observă o suprafață roșie evocatoare fără eroziuni, zona
Kline uneori este ușor hiperemiată
C. un eritem pronunțat, hiperkeratoză, formarea de eroziuni sau ulcere și atrofie cicatrizantă;
colorație scuamelor este azurie sub lampa Wood
D. arii cornoase, hiperkeratozice, cu suprafața boselată, învecinată cu fisuri adânci și dureroase
și zone erozive sau ulcerate sângerânde, acoperite parțial de cruste mai frecvent pe buza
inferioară
E. o descuamare lamelară persistentă formată prin scăderea elasticității semimucoasei buzei,
pierderea plicaturării normale, plăci keratozice alb-cenușii, netede, difuze sau reticulare
25. (198)Alegeți manifestările clinice caracteristice pentru cheilita exfoliativă uscată:

A. cruste de culoarea galben-cenușie sau galben-brună pe zona Kline, de dimensiuni destul de
mari (atârnă ca un șorț), porțiunea învecinată cu pielea, cât și comisurile rămân neatinse
B. cruste „de mică” cenușii sau brun-cenușii, aderernte cu partea centrală de buze și
dezbinate la margini, prin decolarea lor se observă o suprafață roșie evocatoare fără
eroziuni, zona Kline uneori este ușor hiperemiată
inferioară
26. (199)Alegeți manifestările clinice caracteristice pentru cheilita în lupus eritematos

cronic:
C. un eritem pronunțat, hiperkeratoză, formarea de eroziuni sau ulcere și atrofie
cicatrizantă; colorație scuamelor este azurie sub lampa Wood
inferioară
27. (200)Alegeți manifestările clinice caracteristice pentru cheilita actinică:

inferioară
E. o descuamare lamelară persistentă formată prin scăderea elasticității semimucoasei
buzei, pierderea plicaturării normale, plăci keratozice alb-cenușii, netede, difuze sau
reticulare
28. (201)Alegeți manifestările clinice caracteristice pentru cheilita abrazivă

precanceroasă (Anzilotti și Manganotti):

D. arii cornoase, hiperkeratozice, cu suprafața boselată, învecinată cu fisuri adânci și
dureroase și zone erozive sau ulcerate sângerânde, acoperite parțial de cruste mai
frecvent pe buza inferioară
29. (202)Indicați formele clinice de cheilită glandulară primară:

A. simplă
B. supurativă superficială Baelz
C. supurativă profundă Volkmann
D. eroziv-ulceroasă
E. atopică
30. (203)Alegeți manifestările clinice caracteristice pentru cheilita glandulară primitivă:
A. puncte roșii din care se elimină picături de salivă (roua) în regiunea de tranziție a
mucoasei spre partea roșie a buzei
B. edem indolor a buzei cu ulcerații superficiale și crustificare
C. abcese, sinusuri și fistule, posibilă malignizarea
inferioară
E. nici una din cele enumerate
31. (204)Indicați semnele clinice sugestive pentru sindromul Melkerson-Rozenthal:

A. macroheilită
B. limba plicaturată
C. paralizie facială
D. stomatita aftoasă
E. elefantiazis
32. (205)Focare multiple pe limbă formate în urma alternanței permanemte a proceselor

de keratinizare și exfoliere suprapuse, de formă și culoarea diversă ("hartă geografică")
sunt caracteristice pentru:
A. glosita descuamativă
B. glosita romboidală
C. glosita plicaturată
D. glosita viloasă
E. nici una din cele enumerate
33. (206)Bolnavul suferă de glosita descuamativă. Obiectiv:

depozite de culoare diversă (albă, gălbuie, cenușii) situate
pe zona papilelor filiforme hipertrofiate. Indicați forma
clinică:
• superficială
• hiperplazică
• lichenoidă
• netedă
• tuberoasă
34. (207)Indicați forma clinică de glosită caracterizată prin focare multiple formate în
urma proceselor de keratinizare și exfoliere suprapuse, de formă și culoarea diversă
("hartă geografică"):
A. romboidală
B. descuamativă
C. viloasă
D. scrotală
E. nici unu din cele enumerate
35. (208)Pacientul suferă de cheilita exfoliativă exudativă. Alegeți manifestările clinice

caracteristice pentru maladia dată:
A. cruste de culoarea galben-cenușie sau galben-brună pe partea roșie a buzelor,
de dimensiuni destul de mari (atârnă ca un șorț), porțiunea învecinată cu pielea,
cât și comisurile rămân neatinse
B. cruste „de mică” cenușii sau brun-cenușii, aderernte cu partea centrală de buze și
dezbinate la margini, prin decolarea lor se observă o suprafață roșie evocatoare fără
eroziuni, zona Kline uneori este ușor hiperemiată
C. un eritem pronunțat, hiperkeratoză, formarea de eroziuni sau ulcere și atrofie
cicatrizantă; colorație scuamelor este azurie sub lampa Wood
D. arii cornoase, hiperkeratozice, cu suprafața boselată, învecinată cu fisuri adânci și
dureroase și zone erozive sau ulcerate sângerânde, acoperite parțial de cruste mai
frecvent pe buza inferioară
E. o descuamare lamelară persistentă formată prin scăderea elasticității semimucoasei
buzei, pierderea plicaturării normale, plăci keratozice alb-cenușii, netede, difuze sau
reticulare
36. (209) Pacientul de 39 ani prezintă acuze la leziuni pe partea roșie a buzelor. Durata
maladiei o lună. Obiectiv: cruste de culoarea galbene, de dimensiuni destul de mari
(atârnă ca un șorț, porțiunea învecinată cu pielea, cât și comisurile rămân neatinse).
Indicați diagnostic prezumptiv.
A. cheilita descuamativă uscată
B. cheilita descuamativă exudativă
C. cheilita angulară
D. chelita abrazivă
E. cheilita glandulară
37. (210) Pacientul prezintă acuze la leziuni bucale situate în

regiunea de tranziție a mucoasei spre partea roșie a buzei.
Durata maladiei 2 luni. Indicați forma clinică de cheilită.
A. cheilita descuamativă
B. cheilita angulară
C. chelita abrazivă
D. cheilita glandulară
E. cheilita metereologică
38. (211) Pacientul de 25 ani prezintă acuze la leziuni pe buze. Obiectiv: în regiunea de
tranziție a mucoasei spre partea roșie a buzei se evidențiază puncte roșii, din care se
elimină picături de salivă. Durata maladiei 4 săptămăni. Indicați forma clinică de
cheilită.
39. (212) Pacientul de 78 ani prezintă acuze la leziuni pe buza inferioară. Se află la
evidența la medic-oncolog. Durata maladiei 2 ani. Obiectiv: arii cornoase,
hiperkeratozice, cu suprafața boselată, învecinată cu fisuri adânci și dureroase și zone
ulcerate, sângerânde, acoperite parțial de cruste. Indicați forma clinică de cheilită.
40. (213) Pacient de 46 ani suferă de boala Behcet. Alegeți manifestările clinice bucale
A. leziuni papuloase, de dimensiuni mici până la 2 mm, de culoare alb-sidefii sau alb-
B. leziuni erozive, zemuinde, bine delimitate, indolore, acoperite de un depozit
C. plăci albe, sidefii sau opace, de formă neregulată, cu contur limitat, indurate la pipăit
și suprafața aspră, mamelonată sau străbătută de adâncituri vizibile
D. erupții proeminente, cu aspect vegetant, asemănătoare cu creasta de cucoș, cu vârful
lemnos
E. leziuni ulceroase, rotunde sau ovalare, cu dimensiuni de la 2 la 10mm în
diametru, fundul acestora este plat sau mai adânc și acoperit de un depozit
gălbui necrotic in partea centrală
41. (214) Macrocheilita se constată în sindromul:
A. Behcet
B. Raynaud
C. Parry-Romberg
D. Melkerson-Rozenthal
E. Senear-Uscher
42. (215)Afta ca leziune este o:
A. papulă
B. fisură
C. excoriație
D. ulcerație
E. pustulă
43. (216) Pacientul de 34 ani prezintă acuze la o leziune pe

gingie. Obiectiv: o neoformațiune indoloră, elastică, roșie-cianotică, nu sângerează.
Care poate fi diagnostic prezumptiv?
A. epulisul
B. aftă
C. fibromatoză
D. gemangioam
E. spinaliom
44. (217) Pacientul de 48 ani
prezintă acuze la leziuni pe
gingie. Obiectiv: gingia de
culoare roșu-pal, consistență
fibroasă, ferm atașată de dinți,
semne de inflamație lipsesc,
volumul gingiei este vizibil crescut. Indicați diagnostic

prezumptiv.
A. epulisul
B. aftoză
C. fibromatoză
D. sifilis secundar
E. nici unu din cele enumerate
45. (218) Pacientul de 15 ani prezintă acuze la o leziune pe

buza inferioară observată de la naștere. Obiectiv: o
formațiune indoloră, de consistență elastică, de culoare
cianotică. Indicați diagnostic prezumptiv. .
A. epulisul
B. aftă
C. bazaliom
D. gemangiom
E. spinaliom
46. (219) Pacientul de 14 ani prezintă acuze la leziuni pe buze.
Durata maladiei 1.5 ani. Obiectiv: pe partea roșie a buzelor se observ granuli gălbui,
ușor reliefați, indolori. Care poate fi diagnostic prezumptiv?
A. Cheilita glandulară
B. Lichen plan
C. Boala Fordyce
D. Herpesul simplex
E. Boala Behcet
47. (220)Bolnava cu pemfigus vulgar. Care semnele clinice sunt utilizate pentru
confirmarea diagnosticului:
A. Asboe-Hansen
B. Nikolski
C. „fenomenul de pară”
D. Besnier-Mescerskii
E. Auspitz
48. (221) La o pacientă de 58 ani pe limbă se observ eroziuni
cu un miros fetid, multiple, dureroase, de dimensiuni
diverse formand focare cu o bordură festonată. Salivarea e
intensificată, masticația și deglutiția sunt dureroase. Pe
torace - bule muiltiple, eroziuni (semnul Nicolsky
pozitiv). Care poate fi diagnostic prezumptiv?
A. Pemfigus vulgar
B. Epidermoliza buloasă simplă
C. Sifilis secundar
D. Candidoza bucală
E. Boala Behcet
49. (222)Pacient cu pemfigus vulgar. Obiectiv: in cavitatea bucală eroziuni dureroase

care intensifică salivarea, dereglează masticația și deglutiția. Starea generală este gravă.
Care metode de laborator sunt utilizate pentru confirmarea diagnosticului?
a) culturi pe medii selective
b) citodiagnosticul Tzanck
c) examinarea cu lampa Wood
d) imunofluorescenţa directă şi indirectă
e) examen histopatologic
50. (223) Paciența prezintă

acuze la uscăciuni și dureri la alimentarea cu feluri
fierbinți și alimente aspre. Obiectiv: pe mucoasa jugală se
observ papule de dimensiuni diverse, de culoare alb-
sidefii, care contopindu-se între ele formează o rețea și
capătă un aspect de ferigă. Care poate fi diagnostic
prezumptiv?
A. pemfigus vulgar
B. sifilis
C. leucoplazie
D. lichen plan
E. candidoza
51. (224) Diagnosticul diferențial al lichenului plan bucal se face cu următoarele

maladii:
A. Sifilis secundar
B. Pemfigus vulgar
C. Eritem polimorf
D. Leucoplazie
E. Psoriazis
52. (225) Pacient de 40 ani; durata maladiei
3 zile cu un debut brusc. Obiectiv: leziuni
erozive, dureroase, delimitate, situate pe un
fondal eritematos, cu o tendință la
confluare, acoperite cu depozite galben-
cenușii, la decolarea cărora ușor se
provoacă hemoragii parenchimatoase.
Fenomenul Nikolski negativ. Pe buze se observ cruste hemoragice. Pe dosul măinilor
căteva plăci eritemato-papuloase, deprimate central și marcate periferic (aspect în
cocardă). Care poate fi diagnosticul prezumptiv?
A. Sifilis
B. Eritem polimorf
C. Pemfigus vulgar
D. Stomatita herpetică
E. Lichen plan
53. (226)La un pacient de 8 ani pe toată suprafața buzelor se observ bule, eroziuni
extrem de dureroase, cruste hemoragice care limitează deschiderea cavității gurii. Pe
față - plăci eritematoase centrate de veziculo-bule. Durata maladiei 3 zile cu un debut
acut și fenomene prodromale (indispoziție, stare de rău, febră, cefalee, dureri de gât,
musculare, articulare). Care poate fi diagnosticul prezumptiv?
A. Herpes simplex
B. Eritem polimorf
C. Pemfigus vulgar
D. Lichen plan
E. Epidermoliza buloasă simplă
54. (227)Mucoasa bucală este compusă din următoarele straturi:
A. stratul epitelial
B. lamina proprie
C. baza submucoasei
D. nici una din cele enumerate
55. (228)Epiteliul plat pluristratificat al mucoasei cavității bucale este compus din
următoarele straturi:
A. stratul bazal
B. stratul spinos
C. stratul granulos
D. stratul lucid
E. stratul cornos
56. (229)Indicați porțiunile cavității bucale unde în mod normal are loc keratinizarea:
A. plicile palatului dur
B. vîrful papilelor limbii
C. gingia (pe alocuri)
D. palatul moale
E. partea roșie a buzelor
57. (230)Keratinizarea la nivelul mucoasei bucale cu apariția straturilor granular și cornos se
constată în unele procese cronice inflamatorii ca:
A. lichenul plan
B. lupus eritematos
C. leucoplazii
D. psoriasis vulgar
E. pemfigus vulgar
58. (231)Ca deobicei, majoritatea proceselor inflamatorii pe mucoasa cavității bucale se

finalizează cu:
A. hiperemie
B. exudație
C. formarea eroziilor
D. keratinizarea
E. descuamarea celulelor epiteliale
59. (232)Baza submucoasei conține:

A. vasele sanguine și limfatice
B. fibrele conjunctive și elastice
C. glandele salivare mici
D. terminațiuni nervoase
60. (233)Indicați tipuri de papile linguale:
A. circumvalate
B. fungiforme
C. filiforme
D. foliate
E. lenticulare
61. (234) Pacienta este internată cu diagnosticul de edem

Quincke. Leziunile cutanate au apărut brusc după
administrarea lidocainei. Alegeți manifestările clinice
a) sunt foarte pruriginoase
b) sunt nedepresibile
c) au limite imprecise
d) nu au tendinţă de recurenţă în aceleaşi regiuni
e) se menţin mai mult de 24 ore
62. (235) Pacientul de 24 ani face dermatita (eczema) de

contact alergică având periodic leziuni pe obraji, menton,
frunte asociate de prurit intens. Indicați semnele sugestive
pentru maladia dată:
A. apariţia leziunilor la prima expunere la alergen

B. sensibilizarea de tip întârziat
C. sensibilizarea de tip imediat
D. tendinţa leziunilor spre diseminare şi creştere
periferică
E. apariţia leziunilor în exclusivitate pe locul acţiunii
iritantului
63. (236)Pacienta face dermatita

(eczema) de contact iritativă după o
mască pentru pleoape. Indicați
semnele sugestive pentru maladia
dată:
A. leziunile apar în rezultatul sensibilizării

B. leziunile apar în exclusivitate pe locul acţiunii iritantului
C. tendinţa leziunilor spre diseminare şi creştere periferică
D. lipsa tendinţei a leziunilor spre diseminare şi creştere
periferică
E. dispariția leziunilor după încetarea acţiunii iritantului
64. (237)Indicați topicele utilizate în eczema acută

zemuindă:
A. unguente cu dermatocorticoizi şi keratoplastice

B. comprese umede cu soluţii dezinfectante
C. coloranţi anilinici
D. pansamente ocluzive
E. spray-uri cu dermatocorticoizi
65. (238)Pacient cu dermatita (eczema) de contact alergică.
Indicați semnele clinice sugestive pentru maladia dată:
A. leziunile apar la prima expunere la alergen

B. este o reacție alergică de tip întârziat
C. este o reacție alergică de tip imediat
D. se constată tendinţa leziunilor spre diseminare şi
creştere periferică
E. leziunile apar în exclusivitate pe locul acţiunii
iritantului
66. (239)Indicați forma clinică de glosită candidozică caracterizată prin depozite

albicioase:
A. glosita atrofică
B. glosita aftoasă
C. glosita pseudomembranoasă
D. glosita romboidală
E. glosita scrotală
67. (240)Indicați forma clinică de glosită candidozică caracterzată prin zone de

depapilare a mucoasei limbii strălucitoare:
B. glosita hiperplazică
C. glosita pseudomembranoasă
E. glosita viloasă
68. (241) Indicați forma clinică de glosită candidozică caracterizată prin zone
circumscrise de culoare albă, ușor infiltrate.
B. glosita hiperplazică
C. glosita aftoasă
E. glosita viloasă
69. (242)Indicați stadiul sifilisului dobândit pentru care sunt caracteristice erupții
papuloase bucale vegetante, de dimensiuni diverse, proeminente, rotunde, bine
delimitate, cu suprafaţa plată, erodată şi zemuindă:
A. primar
B. secundar
C. terțiar
D. latent recent
E. latent tardiv
70. (243)Alegeți manifestările clinice caracteristice pentru

sifilidele hipertrofice bucale:
A. papule vegetante, de dimensiuni diverse, proeminente, rotunde, bine delimitate,
suprafaţa plată, erodată şi zemuindă
B. formaţiuni papuloase vegetante, de consistenţă moale, bază pendulată, pot fi de diferite
mărimi, frecvent macerate
C. papule de dimensiuni diverse, de culoare alb-sidefii, care
contopindu-se între ele formează o rețea și capătă un aspect
de ferigă
D. leziuni erozive, dureroase, delimitate, situate pe un fondal eritematos, cu o tendință la
confluare, acoperite cu depozite galben-cenușii, la decolarea cărora ușor se provoacă
hemoragii parenchimatoase
E. leziuni ulceroase, rotunde sau ovalare, cu dimensiuni de la 2 la 10mm în diametru,
fundul acestora este plat sau mai adânc și acoperit de un depozit gălbui necrotic in partea
centrală
71. (244) Indicați stadiul sifilisului dobândit pentru care este
caracteristic apariția leziunilor papuloase bucale:
A. primar
B. secundar
C. terțiar
D. latent recent
E. latent tardiv
72. (245)Manifestările clinice sugestive pentru șancrul dur sifilitic sunt:

A. aspect strălucitor;
B. dureros;
C. secreții purulente;
D. culoarea roșie-aramie;
E. marginile ușor ridicate
73. (246)Alegeți manifestările clinice sugestive pentru furuncul:

A. placard pseudotumoral și dureros, polifolicular, fluctuent la palpare, la presiune se
elimină puroi cu aspect de „scurgere în stropitoare”
B. placard pseudotumoral și dureros, fluctuent la palpare, la presiune se elimină puroi și

firele de păr din fiecare folicul pilos implicat – semul fagurilor de miere
C. un nodul inflamator, unifolicular, cu evoluție spre abcedarea centrală și evacuarea

unului dop (burbion) necrotic-purulent
D. placard vegetant, compus din noduli hemisferici, consistenți, translucizi, proemină de

suprafața pielii, acoperit de telangioectazii
E. o masa tumorală proeminentă, cu suprafața ulcerată, acoperită de vegetații, la compresie

se elimină mase cazeoase-necrotice.
74. (247)La un bărbat pe buze și gingie se observ niște formațiuni pigmentare, lipsite se semne
subiective, ușor infiltrate, cu margini neregulate, contururi bine delimitate, suprafața netedă.
Care poate fi diagnostic prezumptiv.
A. melanom
B. bazaliom
C. lichen plan
D. sifilis
E. leucoplazie
75. (248)Alegeți manifestările clinice sugestive pentru spinaliom:
A. placard pseudotumoral și dureros, polifolicular, fluctuent la palpare, la presiune se

elimină puroi cu aspect de „scurgere în stropitoare”
B. placard pseudotumoral și dureros, fluctuent la palpare, la presiune se elimină puroi și

firele de păr din fiecare folicul pilos implicat – semul fagurilor de miere
C. un nodul inflamator, unifolicular, cu evoluție spre abcedarea centrală și evacuarea unului

dop (burbion) necrotic-purulent
D. placard vegetant, compus din noduli hemisferici, consistenți, translucizi, proemină de

suprafața pielii, acoperit de telangioectazii
E. o masa tumorală proeminentă, cu suprafața ulcerată, acoperită de vegetații, la

compresie se elimină mase cazeoase-necrotice
76. (249)Alegeți manifestările clinice sugestive pentru bazaliom:
A. placard pseudotumoral și dureros, polifolicular, fluctuent la palpare, la presiune

se elimină puroi cu aspect de „scurgere în stropitoare”
B. placard pseudotumoral și dureros, fluctuent la palpare, la presiune se elimină

puroi și firele de păr din fiecare folicul pilos implicat – semul fagurilor de miere
C. un nodul inflamator, unifolicular, cu evoluție spre abcedarea centrală și

evacuarea unului dop (burbion) necrotic-purulent
D. placard compus periferic din noduli hemisferici, consistenți, translucizi care

proemină de suprafața pielii și este centrat de ulcerație
E. o masa tumorală proeminentă, cu

suprafața ulcerată, acoperită de
vegetații, la compresie se elimină
mase cazeoase-necrotice
77. (250)La o pacientă pe mucoasa bucală se observ plăci albe, de formă neregulată cu contur
limitat, indurate la pipăit, cu o infiltrație superficială. Evoluția maladiei este lentă, cronic-
recidivantă. Starea generală e satisfăcătoare. Originea micotică s-a exclus. TPHA – negativ.
Care poate fi diagnostic prezumptiv.
A. Sifilis
B. Lichen plan
C. Leucoplazie
D. Candidoză
E. Pemfigus vulgar

78. (251)Pacient face stomatita candidozică. S-a efectuat
examenul microscopic direct al materialului recoltat.
Care din următoarele datele pot fi informative pentru
diagnosticul pozitiv al candidozei:
A. pseudo-micelii (pseudo-hife)
B. filamente miceliene (hife);
C. artrospori
D. celule levurice înmugurite
E. coci
79. (252)Alegeți manifestările clinice sugestive pentru comisurita candidozică:
A. plăci eritemato-veziculo-erozive, policiclice, acoperite cu un depozit fibrinos
B. plăci macerate, umede, acoperite cu un depozit albicios, care se înlătură ușor lăsând o
suprafață erozivă roșie, netedă
C. plăci infiltrative, indolore, bine delimitate, rotunde, ovalare, superficiale, cu suprafaţa
acoperită de un depozit pseudomembranos
D. plăci eritemato-erozive, contur difuz, acoperite de cruste purulente melicerice
E. plăci erodate acoperite de vegetații suculente, depozite crustoase cenușii, miros fetid
80. (253) Pacient face stomatita candidozică. Care din următoarele examene paraclinice sunt
informative pentru diagnosticul pozitiv al candidozei:
a) examenul cu lampa Wood
b) însămânţărea pe medii de cultură
c) microscopia directă
d) examenul histopatologic
e) testul Wickham
1.Pacient de 23 ani. Starea generală satisfăcătoare. Durata maladiei 4 luni.

Senzații subiective minime. Leziunile cutanate sub formă de plăci rotunde
de marimi variabile, bine conturate, netede, de culoare galbue in centru și
roz-liliacie la periferie. La palpare pielea este indurată, aderentă la ţesuturile
adiacente. Proba Baltzer negativă. Alegeți diagnosticul prezumptiv.
a. psoriazis vulgar
b. eritem exudativ polimorf
c. pitiriazis rozat
d. sclerodermie circumscrisă
e. pitiriazis verzicolor
2. Bărbat de 52 ani. 8 ani în urmă a fost stabilit diagnosticul de lupus eritematos.
În present: starea generală satisfăcătoare, din partea organelor interne
schimbări patologice nu sunt. În zona cefalică se observ plăci eritemato-
scuamoase cu atrofie centrală; semnele Besnier- Mescerski și „tocul de damă”
sunt bine exprimate. Examenul de laborator: anticorpi antinucleari-slab
pozitiv, anticorpi anti-dublu catenari–negativ. Alegeți forma clinică a
maladiei:
a. subacut
b. centrifug Biett
c. profund
d. discoidal
e. diseminat
3. Alegeți dermatoza pentru care este caracteristică hiperkeratoza

foliculară, unde pe partea internă a scuamelor hiperkeratozice detaşate
sunt prezente prelungiri filiforme cornoase.
a. psoriazis vulgar
b. tinea facies
c. lupus eritematos cutanat cronic
d. rozacee (rinofimă)
e. epiteliom bazocelular
La examenul clinic al unui pacient cu lupus eritematos cronic discoidal sa
efectuat detașarea scuamei. Alegeți semnele prezente pe imajine
corespunzătoare situației.
a) Auspitz
b) ”coajei de lămâie”
c) Besnier-Meșcerski
d) Kӧbner
e) ”tocului dezbinat”
La un pacient de 42 de ani cu sclerodermie liniară a frunții, procesul a

progresat pe față cu dezvoltarea hemiatrofiei faciale. Indicați sindromul
respectiv..
a) CREST
b) Parry-Romberg
c) Ramsay Hunt
d) Lyell
e) Stevens-Johnson
Psoriazis, lichen plan
1. 150. (187) Indicați durata medie de realizare a fenomenul

Köbner în psoriazis:
a) câteva ore
b) 24 ore
c) 1-3 zile
d) 7-9 zile
e) 20-30 zile
2. 151. (188)Selectați semnul clinic sugestiv pentru lichen plan:
a) Nicolsky
b) Jadasson
c) Baltzer
d) Wickham
e) Rumpell-Leede-Koncealovsky
---------------------------------------------------------------------
3. 152. (189)Defectul fiziopatologic esenţial responsabil de
apariția leziunilor psoriazice este:
a) distrugerea punţilor intercelulare
b) degenerescenţa colagenului
c) hiperproliferarea keratinocitelor
d) fragilitatea cutanată
e) dereglarea vasculară
--------------------------------------------------------------------
4. 153. (190) Alegeți leziunea elementară principală în psoriazis:
a) tubercul
b) papulă
c) nodozitate
d) urtică
e) bulă
---------------------------------------------------------------------
5. 154. (191)Indicați semnul clinic sugestiv pentru psoriazis:
a) Nicolsky
b) Jadasson
c) Auspitz
d) Thompson
e) Baltzer
--------------------------------------------------------------------
6. 156. (193) Selectați stratul cutanat din care derivă papulele în
psoriazis:
a) hipoderm
b) derm profund
c) derm papilar
d) epiderm
e) toate cele menţionate
---------------------------------------------------------------------
7. 157. (194) Alegeți diapazonul lungimii de undă UVB utilizat în
fototerapia psoriazisului:
a) 210-240 nm
b) 240-280 nm
c) 280-320 nm
d) 320-400 nm
e) 410-450 nm
8. 153. (190) Alegeți leziunea elementară principală în lichen plan:

a) tubercul
b) papulă
c) nodozitate
d) urtică
e) bulă
Psoriazis, lichen plan
---------------------------------------------------------------------
9. 561. (618)Semnele clinice caracteristice pentru stadiul de
stagnare ale psoriazisului sunt:
a) fenomenul Köbner - negativ
b) înălbirea centrală a leziunilor
c) creşterea periferică şi confluarea leziunilor
d) apariţia leziunilor noi
e) scuamele acoperă toată suprafaţa papulelor
---------------------------------------------------------------------
10. 567.(624)Indicați datele clinice sugestive pentru psoriazis în

stadiul de avansare:
a) fenomenul Köbner - pozitiv
b) înălbirea centrală a leziunilor
c) creşterea periferică şi confluarea leziunilor
d) apariţia leziunilor noi
e) scuamele acoperă toată suprafaţa papulelor
---------------------------------------------------------------------
11. 568. (625)Alegeți modificările histopatologice epidermice
sugestive pentru psoriazis vulgar:
a) acantoliză
b) acantoză
c) hiperkeratoză proliferativă
d) degenerescență hidropică
e) parakeratoză
---------------------------------------------------------------------
12. 569. (626) Preparatele medicamentoase utile în tratamentul
lichenului plan sunt:
a) corticoterapie în doze de atac şi în cure îndelungate
b) antihistamine
c) corticoterapie (prednisolon 30-40 mg) timp de 5-6 saptamani
d) β-adrenoblocantele
e) retinoizi aromatici
---------------------------------------------------------------------
13. 570. (627) Indicați topografia preferenţială a leziunilor în
psoriazisul vulgar:
a) scalp
b) mucoase
c) feţele de flexie ale articulaţiilor mari
d) feţele de extensie ale articulaţiilor mari
e) regiunea lombo-sacrată
---------------------------------------------------------------------
14. 571. (628)Indicați datele clinice sugestive pentru lichen plan:
a) prurit intens
b) papule neinflamatorii, bine conturate, cu mărimea 2-3 mm
c) papule poligonale, ombilicate, cu faţete strălucitoare, de
culoare violacee
d) macule descuamative, de culoare roz-roşie, bine delimitate
e) atingeri ale mucoasei bucale
---------------------------------------------------------------------
15. 572. (629) Alegeți localizarea de electie a leziunilor în lichen
plan:
a) faţă
b) palme şi plante
c) faţa anterioară a antebraţelor, gambelor, articulaţiei pumnului
d) mucoasa bucală
e) regiunea lombară
---------------------------------------------------------------------
16. 573. (630)Selectați modificările histopatologice epidermice
sugestive pentru lichen plan:
a) hiperkeratoză cu parakeratoză
b) hipergranuloză
c) acantoliză
d) degenerescenţă hidropică a stratului bazal al epidermului
e) acantoză neregulată cu aspect "dinţi de ferestrău"
---------------------------------------------------------------------
17. 576. (633) Indicați formele atipice ale lichenului plan:

a) verucoasă
b) atrofică
c) foliculară
d) buloasă
e) numulară
---------------------------------------------------------------------
18. 577. (634) Indicați formele ușoare ale psoriazisului:
a) vulgară
b) gutată
c) pustuloasă
d) artropatică
e) eritrodermică
---------------------------------------------------------------------
19. 583. (640)Alegeți datele clinice sugestive pentru psoriazisul
vulgar:
a) pata de spermanţet
b) filmul terminal
c) semnul Auspitz
d) semnul Wickham
e) semnul Köbner
---------------------------------------------------------------------
20. 588. (645)Alegeți formele grave de psoriazis:
a) vulgar
b) artropatic
c) eritrodermic
d) pustulos
e) gutat
---------------------------------------------------------------------
1. Copil de 7 ani, nevaccinat cu BCG. Peste 4 saptămâni după o injurie

mecanică s-a instalat un ulcer de formă ovală, cu baza granulară și
hemoragică, cu marginile neregulate şi decollate. Peste 3 saptamini s-a
asociat adenopatia satelită cu character inflamator abcedant şi deschidere la
suprafaţa pielii. Numiți formă de tuberculoză cutanată:
a. tuberculoza papulo-necrotică
b. șancru tuberculos
c. eritem indurat Basin
d. lupus vulgar
e. tuberculoza verucoasă
2. Copil de 10 ani. Proces cu evoluţie îndelungată. La debut au fost

nodozitați hipodermale de culoare roşu – violacee, imobile, aderente la
ţesuturile înconjurătoare cu tendință spre exulcerare. Ulceraţiile sunt
adânci cu marginile neregulate şi decolate, cu fundul murdar, însoţit de
granulaţii moi cu regresiune lentă spre cicatrici neregulate și retractate.
Numiți formă de tuberculoză cutanată:
a. scrofulodermă
d. lupus vulgar
3. Femeie de 33 ani. Leziuni sub formă de tubercule, de culoare roz-gălbuie,
consistenţă moale, nedureroase, cu suprafaţa netedă şi lucioasă. diametru
de 3-4 mm, la diascopie fenomenul „jeleului de mere” pozitiv. Poate
evolua spre ulcerare cu formarea”cicatriclor inperfecte”. Numiți formă de
tuberculoză cutanată:
a. scrofulodermă
d. lupus vulgar
4. Pacienta de 62 ani. Diagnosticată cu tuberculoză pulmonară avansată.
Contaminarea pielii şi a mucoaselor sa realizat în urma autoinoculării.
Testul Mantu negativ. Iniţial au fost noduli de culoare roşie - violacee,
care treptat sau transformat în ulcere mici, foarte dureroase, cu margini
moi şi festonate. Fundul ulcerelor este acoperit cu un deposit sero –
purulent de culoare gălbuie, insoțit de granulaţiile lui Trelat Numiți
forma de tuberculoză cutanată:
f. scrofulodermă
g. șancru tuberculos
h. ulcer tuberculos
i. lupus vulgar
j. tuberculoza verucoasă
5. Pacientă de 48ani. Proces cu evoluție lentă, exprimat prin nodozităţi

hipodermice puţin dureroase, indurate, plate, fără limite bine conturate cu
diametrul 1-5 cm, de culoare galben – cianotică sau violacee. Uneori se
formează ulcere adânci cu marginile decolate şi neregulate, care treptat
se restituie cu cicatrice hiperpigmentate. Testul Mantu pozitiv. Numiți
formă de tuberculoză cutanată:
a. scrofulodermă
c. lupus vulgar
d. eritem indurat Basin
6. Pacient de 48 ani. Macelar de profesie. Proces cutanat cu progresie pe
parcursul 1 an. Leziuni bine delimitate sub formă de papule hiperkeratozice de
consistenţă fermă, culoare roşu-cianotică, cu suprafaţa rugoasă, înconjurate de
un lizereu inflamator. Testul Mantu intens pozitiv. Numiți formă de
tuberculoză cutanată:
a. scrofulodermă
c. lupus vulgar
d. eritem indurat Basin
7. Pacient de 22 ani, originar din Africa. Bolnav din adolescență. Leziuni sub
formă de tubercule şi nodozităţi indolore, de consistenţă dur-elastică cu
diametrul de la 1-2 mm până 2-3 cm care evidențiază un aspect caracteristic
de “facies leonin”. Testul la lepromină negativ. Numiți formă de lepră:
a) borderline-borderline
b) lepromatoasă polară
c) borderline-lepromatoasă
d) tuberculoidă polară
e) borderline-tuberculoidă
Pacientă de 26 ani, originara din India. Leziuni unice, dispuse asimetric, sub
formă de macule şi plăci cu marginile uşor ridicate şi bine conturate, de culoare
discret eritematoasă sau hipopigmentată, cu tendinţă la extensie excentrică
centrifugă, căpătând aspect inelar sau figurat, cu o zonă centrală de vindecare
prin atrofie sau hipopigmentare. Testul la lepromină intens pozitiv. Numiți
formă de lepră:
Numiți semnul sugestiv pentru lupusul vulgar care apare la diascopia

tuberculilor:
a) Asboe-Hansen
b de ”pară”
c) Wickham
d) "jeleului de măr"
e) Rumpell-Leede-Koncealovsky
10. Alegeți forma clinică de psoriazis din imagine:
a. psoriazis gutat
b. eritrodermie psoriazică
c. psoriazis pustulos generalizat Zumbusch.
d. psoriazis vulgar palmo-plantar
e. psoriazis pustulos palmo – plantar Barber
11. Pacient de 37 ani, diagnosticat cu psoriasis circumscris la vârsta de 21

ani. Doi ani in urmă,după un accident rutier,procesul patologic a
progresat semnificativ. Alegeți forma clinică de psoriazis din imagine:
a. psoriazis gutat
b. eritrodermie psoriazică
c. psoriazis pustules generalizat Zumbusch.
d. psoriazis vulgar
e. psoriazis inversat
12. Copil de 7 luni. La examen clinic leziuni papulo-scuamoase, bine conturate

de culoare roşie cu suprafaţa lucioasă.. La examen microscopic al scuamelor
fungi nu sau depistat. Alegeți diagnosticul prezumptiv.
a. intertrigo candidozic
b. psoriazis inversat
c. Tinea cruris
d. intertrigo streptococic
e. ihtioza vulgară
13. Pacient de 42 ani. Proces cutanat diseminat însoțit de afectarea
unghială. Alegeți diagnosticul prezumptiv.
k. rubromicoză
l. candidoză
m. psoriazis
n. lichen plan
o. sifilis
14. Pacient de 24 ani. La examen clinic leziuni papulo-scuamoase diseminate. La

raclajul leziunilor se evidențiază fenomenul de rouă sângerândă. Alegeți
diagnosticul prezumtiv.
a) lichen plan
b) psoriazis
c) sifilis secundar
d) Tinea corporis
e) pitriazis rozat
15. La un pacient cu psoriazis, peste 9 zile după o injurie mecanică au apărut

leziuni papuloase tipice Indicați semnul respectiv.
a) Besnier
b) Auspitz
c) Besnier-Meșcerski
d) Kӧbner
e) Wikham
16. Alegeți dermatoza pentru care este caracteristică

localizarea topografică a leziunilor indicată pe imagine.
a. T-limfom
b. ihtioza vulgară
c. psoriazis vulgar
d. lichen plan
e. lupus eritematos
17. Pacientă de 22 ani. Proces cutanat circumscris la nivelul scalpului.

Părul un este afectat. Semne de atrofie absente. Indicați diagnosticurile
plauzibile.
a. Tinea capitis
b. dermatita seboreică
c. sebopsoriazis
d. lupus eritematos
e. sifilis
18. Pacientă de 22 ani. Proces cutanat circumscris la nivelul scalpului.
Părul un este afectat. Semne de atrofie absente. Indicați diagnosticurile
plauzibile.
A. Tinea capitis
B. dermatita seboreică
C. sebopsoriazis
D. lupus eritematos
E. alopeția areată
1.Debut după o infecție respiratorie acută, insoțită de febră la un adult de 18 ani.

Indicați cauza cea mai probabilă a acestor leziuni orale.
19. Stafilococulauriu.
20. Virusul herpes simplex tip 2
21. Virusulvaricelo-zoosterian
22. Virusul herpes simplex tip 1
23. Streptococulβ-betahemolitic
2.Enumerați leziunile primare prezente într-un focar de herpes.
1. Eritem
2. Papule
3. Pustule
4. Vezicule
5. Urtici
3.Proces acut, insoțit de alterarea stării generale. Leziunile cutanate cu
distribuire dermatomală şi unilaterală. Indicați diagnosticul prezumtiv.
1. Impetigo streptococic
2. Lichen plan
3. Herpes zoster
4. Pemfigus vulgar
5. Dermatită de contact alergică
4.Proces însoțit de papule neinflamatorii, bine conturate, de formă rotund -

ovalară, suprafaţa keratozica, de culoarea pielii sau gri-cenuşie. Indicați
diagnosticul prezumtiv.
1. Veruci vulgare
2. Psoriazis
3. Lichen plan
4. Tuberculoza verucoasă
5. Sifilis secundar
5.Un copil de 12 ani cu leziuni sub formă papule epidermice turtite, ferme la
palpare, de formă rotundă, de 1-5 mm Ø, culoarea roz-gălbuie-cenușie, fără
descuamare, cu suprafaţa netedă şi lucioasă. Alegeți diagnosticul prezumtiv.
1. Acnee vulgară
2. Veruci plane
3. Veruci vulgare.
4. Tuberculoză papulo-necrotică.
5. Molusc contagios
6.Un copil de 7 ani cu leziuni sub formă de papule emisferice şi ombilicate cu Ø 5-7 mm,
de culoarea pielii sau roz- pală, şi un luciu perlat, La exprimarea papulelor se evidenţiază
un conţinut albicios, grăuncios, format din celule epidermice afectate. Erupţiile sunt
lipsite de senzaţii subiective. Selectați diagnosticul prezumtiv.
1. Acnee vulgară
2. Veruci plane
3. Veruci vulgare
4. Tuberculoză papulo-necrotică.
5. Molusc contagios
1. Alegeți stratul epidermal ce este indicat in imaginea

histologica:
a. cornos
b. lucid
c. granulos
d. spinos
e. bazal
2. Indicati ce strat al epidermului este marcat in imaginea

histologica:
a. cornos
b. lucid
c. granulos
d. spinos
e. bazal
3. Selectați stratul epidermal indicat in imaginea histologica:
a. cornos
b. lucid
c. granulos
d. spinos
e. bazal
4. Alegeți stratul epidermului ce este marcat in imaginea

histologica:
a. cornos
b. lucid
c. granulos
d. spinos
e. bazal
5. Indicati modificarea histopatologica in stratul cornos al

epidermului, prezentată pe imagine:
a. acantoza
b. spongioza
c. ortokeratoza
d. parakeratoza
e. exocitoza
6. Indicati modificarea histopatologica in stratul granulos al

a. hiperkeratoza
b. agranuloza
c. acantoza
d. granulomatoza
e. hipergranuloza
7. Indicati modificarea histopatologica in stratul spinos al
a. spongioza
b. acantoza
c. exocitoza
d. acantoliza
e. diskeratoza
8. Indicati modificarea histopatologica in stratul spinos

epidermal din imagine:
a. spongioza
b. exocitoza
c. acantoza
d. acantoliza
e. diskeratoza
9. Indicati ce modificare histopatologica din imagine, este

prezenta la nivelul dermului:
a. infiltrat limfocitar perivascular

b. degenerescenţă fibrinoidă
c. papilomatoză
d. depuneri amiloide
e. degenerescenţa vacuolară
10. Alegeti leziunea morfologică elementară indicată în

imagine (in interiorul cercului):
a. bula
b. pustula
c. vezicula
d. eroziune
e. urtica
11. Selectați leziunea morfologică elementară indicată în

imagine (in interiorul cercului):
a. bula
b. pustula
c. vezicula
d. eroziune
e. urtica
31
Complement simplu
1. intr31.(38) Numiți leziunea morfologică secundară din

imagine cu descrierea corespunzătoare – discromia
suprafeţei lezionale în urma evoluţiei leziunilor
precedente:
a) Maculă hipopigmentară
b) Excoriație
c) Maculă hiperpigmentară
d) Scuame
e) Fisura
—————————————————————————
—————————
2. 32. (39) Menţionaţi leziunea morfologică secundară din

imagine cu descrierea corespunzătoare – depozite de
celule cornoase exfoliate:
a) Crusta
b) Excoriația
c) Maculă secundară
d) Scuama
e) Fisura
-------------------------------------------------------------------
3. intr33. (40) Indicați leziunea morfologică secundară

din imagine cu descrierea corespunzătoare – depozite
pe suprafaţa pielii rezultate din uscarea unor serozităţi
existente:
a) Crusta
b) Excoriația
c) Maculă secundară
d) Scuama
e) Eroziune
—————————————————————————
—————————
4. 34.(41) Selectați leziunea morfologică secundară din

imagine cu descrierea corespunzătoare – pierdere de
substanţa liniară, datorată pierderii elasticităţii
cutanate:
a) Crusta
b) Excoriație
c) Eroziunea
d) Ulcer
e) Fisura
—————————————————————————
—————————
5. 35.(42) Citați leziunea morfologică secundară din imagine

cu descrierea corespunzătoare – lipsa de substanţa cu
traiect liniar, produsă prin grataj:
a) Crusta
b) Excoriația
c) Eroziunea
d) Scuama
e) Fisura
---------------------------------------------------------------------
6. 36.(43) Denumiţiți leziunea morfologică secundară din

imagine cu descrierea corespunzătoare – o pierdere de
substanţă superficială ce interesează epidermul:
a) Excoriația
b) Crusta
c) Lichenificarea
d) Ulcerația
e) Eroziunea
—————————————————————————
—————————
7. 37.(44) Intitulaţi leziunea morfologică secundară din

imagine cu descrierea corespunzătoare – o pierdere
profundă de substanţă, care afectează atât epidermul, cât şi
dermul, producându-se cicatrici:
a) Excoriația
b) Crusta
c) Lichenificare
d) Ulcerația
e) Eroziunea
—————————————————————————
—————————
8. 38.(45) Citaţi leziunea morfologică secundară din imagine
cu descrierea corespunzătoare – repararea unei pierderi de
substanţă prin ţesut conjunctiv de neoformaţie, fără glande
şi fire de păr:
a) Cicatricea
b) Vegetația
c) Lichenificarea
d) Macula secundară
e) Eroziunea
9. 39. (46) Numiți leziunea morfologică secundară din

imagine cu descrierea corespunzătoare – îngroşarea
limitată a unei zone de tegument, constând în
accentuarea desenului cutanat:
a) Cicatricea
b) Vegetația
c) Lichenificarea
d) Scuama
e) Eroziunea
—————————————————————————
—————————
10. 40. (47) Denumiţi leziunea morfologică secundară din

imagine cu descrierea corespunzătoare – excrescenţe
papilomatoase grupate:
a) Cicatricea
b) Vegetația
c) Lichenificarea
d) Ulcerația
e) Eroziunea
---------------------------------------------------------------------
11. 41(48). Menţionaţi leziunea morfologică primară din
imagine cu descrierea corespunzătoare – leziune
necavitară, exudativă, proeminentă, ce reprezintă un
edem circumscris al stratului papilar al dermului:
a) Papula
b) Urtica
c) Macula
d) Pustula
e) Bula
---------------------------------------------------------------------
12. 42. (50) Citaţi leziunea morfologică primară din imagine
cu descrierea corespunzătoare – modificare circumscrisă a
culorii şi/sau texturii pielii, fără modificarea reliefului
cutanat:
a) Papula
b) Urtica
c) Macula
d) Pustula
e) Bula
---------------------------------------------------------------------
13. 43. (51) Numiți leziunea morfologică primară din

imagine cu descrierea corespunzătoare – elevaţie
palpabilă circumscrisă, proeminentă, având caracter
infiltrativ, localizată la nivelul epidermului și/sau
dermului superficial, eventual cu evoluţie pigmentară:
a) Papula
b) Urtica
c) Macula
d) Tubercul
e) Nodozitate
---------------------------------------------------------------------
14. 44.(52) Intitulaţi leziunea morfologică primară din imagine

cu descrierea corespunzătoare – leziune cavitară,
superficială sau profundă, proeminentă, circumscrisă, cu
conţinut purulent:
a) Urtica
b) Vezicula
c) Macula
d) Pustula
e) Bula
---------------------------------------------------------------------
15. 45. (53): Indicați leziunea morfologică primară din
imagine cu descrierea corespunzătoare – leziune
cavitară proeminentă cu conţinut fluid clar, dimensiuni
mai mici de 0.5 cm, localizată exclusiv în epiderm:
a) Maculă
b) Veziculă
c) Tubercul
d) Bulă
e) Pustula
---------------------------------------------------------------------
16. 46.(54) Menţionaţi leziunea morfologică primară din
imagine cu descrierea corespunzătoare - leziune
infiltrativă fermă, palpabilă, bine delimitată, cu sediul
în dermul profund şi/sau hipoderm:
a) Papula.
b) Vezicula
c) Nodozitate
d) Bula
e) Tubercul
---------------------------------------------------------------------
17. 47. (55) Denumiți leziunea morfologică primară din
imagine cu descrierea corespunzătoare – leziune cavitară
proeminentă cu conţinut fluid, dimensiuni mai mari de 0.5
cm, localizată epidermal şi/sau subepidermal:
a) Tubercul
b) Vezicula
c) Nodozitatea
d) Bula
e) Pustula
---------------------------------------------------------------------
18. 48.(56) Citaţi leziunea morfologică primară din imagine cu
descrierea corespunzătoare – leziune infiltrativă,
necavitară, proeminentă, ce reprezinta un infiltrat dermic
specific (granulom), de marimea pana la un bob de mazare,
cu evoluţie, de obicei, spre ulceraţie şi cicatrici:
a) Tubercul
b) Papulă
c) Nodozitate
d) Pustulă
e) Urtică
---------------------------------------------------------------------
19. 49.(67) Selectați dermatoza cu distribuţie dermatomală a
leziunilor cutanate din imagine:
a) Dermatita herpetiformă Duhring

b) Eczemă
c) Morfee lineară
d) Herpes Zoster
e) Dermatită de contact iritativă
---------------------------------------------------------------------
20. 50.(68) Distingeţi dermatoza pruiriginoasă cu leziuni de

vezicule perlate grupate în perechi:
a) Pediculoză
b) Dermatită atopică
c) Scabie
d) Dermatita herpetiformă Duhring
e) Psoriazis
---------------------------------------------------------------------
21. 51.(69) Leziunea morfologică din imagine care

obiectivează pruritul este:
a) Fisura
b) Ulceraţia
c) Eroziunea
d) Excoriaţia
e) Hiperpigmentatia
22. 315.(364) Indicați leziunile elementare primare din

imagini:
a) Maculă
b) Papulă
c) Eroziune
d) Pustulă
e) Urtică
23. 316. (365) Alegeți leziunile elementare primare vizate în

imagini:
a) Papula
b) Bula
c) Pustula
d) Vezicula
e) Nodul
——————————————————————
24. 317. (366) Selectați leziunile elementare primare din
imagini :
a) Papulă
b) Pustulă
c) Maculă
d) Nodozitate
e) Urtică
---------------------------------------------------------------------
25. 318. (367) Denumiţi leziunile elementare din imagini :

imag nu se introd
a) Maculă vasculară
b) Papula
c) Nodozitate
d) Maculă pigmentară
e) Urtica
—————————————————————————
———-
26. 319. (368) Numiți leziunile primare indicate cu săgeți :
a) Maculă
b) Urtică
c) Veziculă
d) Bulă
e) Pustula
---------------------------------------------------------------------
27. 320.(369) Intitulaţi leziunile elementare primare exudative

din imagini:
Nu se introd
a) Pustulă
b) Veziculă
c) Bulă
d) Urtică
e) Tubercul
---------------------------------------------------------------------
28. 321. (370) Menţionaţi leziunile elementare secundare din

imagini:
nu se introd
a) Fisură
b) Ulceraţie
c) Purpură
d) Telangiectazie
e) Lichenificare
—————————————————————————
—————————
29. 322.(371) Numiți leziunile elementare secundare din

imagini:
nu se introd
a) Maculă discromică
b) Vegetație
c) Eroziune
d) Crustă
e) Scuamă
---------------------------------------------------------------------
30. 323.(372) Selectați leziunile elementare secundare din

imagini:
a) Ulcerație
b) Vegetaţie
c) Cicatrice
d) Excoriaţie
e) Fisură
31. Determinati leziunea primara
din imagine
A. Vezicula
B. Pustula
C. Papula
D. Urtica
E. Macula
Teste cu poze
1. Stabiliți diagnosticul clinic prezumtiv, conform imaginii și

datelor clinice:
femeie în vârstă de 67 de ani prezintă acuze la o formațiune
cutanată apărută 2 ani în urmă, localizată pe față, în zona
zigomatică stângă, fără semne subiective
a) melanom
b) bazaliom
c) sarcoma Kaposi
d) papilom
e) carbuncul

datelor clinice:
femeie fumătoare, în vârstă de 68 de ani prezintă acuze la o
formațiune cutanată apărută 6 luni în urmă, localizată pe
semimucoasa buzei superioare, fără semne subiective
a) melanom
b) verucă vulgară
c) spinaliom
d) papilom
e) carbuncul
datelor clinice:
bărbat în vârstă de 55 de ani prezintă acuze la erupție
cutanată apărută 2 ani în urmă, localizată pe plantele
ambelor picioare, relativ simetric, însoțite de edem și
parestezie ușoară, care au crescut în dimensiuni lent,
excentric
a) melanom invaziv
b) epiteliom spinocelular
c) angiosarcoma Kaposi
d) limfom cutanat cu celule T (micozis fungoid)
e) tinea picioarelor

datelor clinice:
femeie în vârstă de 32 de ani, acuză la erupție cutanată
apărută 2 ani în urmă, reprezentată prin pete
hipopigmentate la nivelul mâinilor și feței, simetrice, care
se extind în dimensiune; fără semne subiective
a) melanom
b) tinea feței și mâinilor
c) vitiligo
d) pitiriazis versicolor
e) pitiriazis alb
datelor clinice:
femeie în vârstă de 43 de ani, acuză erupție cutanată pe
față, apărută 3 ani în urmă, pe fondal de piele uscată și
sensibilă, cu multiple leziuni inflamatorii și telangiectazii;
scuame și comedoane absente
a) rozacee, forma papulo-pustuloasă

b) acnee tardivă, forma conglobată
c) lupus eritematos cronic discoidal
d) tinea feței
e) eczemă seboreică a feței

datelor clinice:
femeie în vârstă de 26 de ani acuză erupție cutanată apărută
1 an în urmă în zuna ”U” a feței, pe fondal de ten gras, cu
multiple comedoane închise și deschise.
a) rozacee, forma papulo-pustuloasă

b) acnee tardivă, forma conglobată
c) lupus eritematos cronic discoidal
d) tinea feței
e) eczemă seboreică a feței
Lepra, tuberculoza cutanată
1. 137.(166)Indicați agentul patogen al leprei:

a) bacilul Koch
b) bacilul Hansen
c) bacilul Calmette-Guerin
d) borrelia Burgdorpheri
e) haemophylus Ducreyi
---------------------------------------------------------------------
2. 138.(167) Indicați leziunea elementară tipică pentru lupusul
vulgar:
a) papulă
b) maculă
c) pustulă
d) tubercul
e) nodozitate
---------------------------------------------------------------------
3. 139.(168)Topografia tipică pentru leziunile cutanate în
scrofulodermă este:
a) faţă
b) palme şi plante
c) regiunea cervico-submaxilară
d) partea anterioară a gambelor
e) regiunea sacrală
---------------------------------------------------------------------
4. 140.(169)Topografia tipică pentru leziunile cutanate în lupus
vulgar este:
a) regiunea hipogastrică
b) regiunea sacrală
c) gambe
d) faţă şi gât
e) regiunea extensorie a membrelor
---------------------------------------------------------------------
5. 141(170) Alegeți leziunea elementară tipică pentru eritemul
indurat Bazin:
a) papulă
b) tubercul
c) nodozitate
d) bulă
e) urtică
---------------------------------------------------------------------
6. 142.(171) Alegeți leziunea elementară tipică pentru
scrofulodermă:
a) maculă
b) papulă
c) bulă
d) tubercul
e) nodozitate
---------------------------------------------------------------------
7. 145. (176) Agentul patogen al tuberculozei cutanate este:
a) bacilul Hansen
b) Trichomonas vaginalis
c) Borrelia Burgdorpheri
d) bacilul Koch
e) Haemophylus Ducreyi
8. Selectați formă de tuberculoză cutanată produsă prin

autoinoculare:
a) ulcer tuberculos periorificial
b) șancru tuberculos
c) eritem indurat Basin
d) lupus vulgar
e) tuberculoza verucoasă
9. Indicați cea mai gravă forma de lepră:

10. Indicați cea mai ușoară forma de lepră:

11. Alegeți cea mai contagioasă forma de lepră:

12. Selectați forma de lepră în care proba la lepromină este

negativă:
13. Indicați forma de lepră în care proba la lepromină este

intens pozitivă:
Lepra, tuberculoza cutanată
14. 541. (595)Testele clinice sugestive pentru lupusul vulgar sunt:

a) semnul Asboe-Hansen
b) semnul Pospelov
c) testul Jadasson
d) fenomenul "Jeleului de măr"
e) semnul Nicolsky
---------------------------------------------------------------------
15. 546. (600)Datele clinice sugestive pentru lepra lepromatoasă

sunt:
a) debut cu pete discrete cu creşterea periferică şi evoluţie spre
formarea nodozităţilor
b) contagiozitate sporită
c) contagiozitate diminuată sau absentă
d) localizarea frecventă a nodozităţilor pe faţă, urechi, frunte,
părţile extensorii ale membrelor
e) respectarea viscerală
---------------------------------------------------------------------
16. 547. (601)Semnele clinice caracteristice pentru lepra
tuberculoidă sunt:
a) leziuni unice sau în număr mic dispuse asimetric
b) pete hipopigmentate sau eritematoase cu margini bine
delimitate
c) hipostezie (anestezia) tactilă, doloră şi calorică a erupţiilor
d) contagiozitate sporită
e) atingeri masive viscerale şi ale oaselor
---------------------------------------------------------------------
17. 549. (603)Alegeți formele clinice ale tuberculozei cutanate

tipice:
a) șancrul tuberculos
b) lupus vulgar
c) scrofuloderma
d) tuberculide papulo-necrotice
e) tuberculoza verucoasă
---------------------------------------------------------------------
18. 550. (604)Formele clinice ale tuberculozei cutanate atipice
(tuberculide) sunt:
a) lichen scrofulosorum
b) tuberculoza papulo-necrotică
c) lupus vulgar
d) scrofuloderma
e) eritem indurat Bazin
---------------------------------------------------------------------
19. 551. (605)Datele clinice sugestive pentru lepra nedeterminată
sunt:
a) macule unice depigmentate, dispuse asimetric
b) leziuni bine delimitate
c) afectare neurologică senzitivă pronunţată
d) evoluţie posibilă spre formele polare
e) hipertrofie şi induraţie ale nervelor periferici
---------------------------------------------------------------------
20. 553. (607) Căile de infectare în tuberculoza cutanată sunt:
a) infectare exogenă
b) infectare endogenă
c) prin autoinoculare
d) transfuzional
e) pe cale sexuală
---------------------------------------------------------------------
Tumorile cutanate maligne

Leziunile cutanate în sarcomul Kaposi (forma clasică) sunt
1. 171. (213)
apmlasate electiv la nivelul:

a) feței
b) scalpului
c) trunchiului
d) părţilor proximale ale membrelor
e) extremităţilor distale ale membrelor

---------------------------------------------------------------------
Originea etio-patogenetică a angioreticulozei Kaposi este:

2. 172. (214)
a) dismetabolică
b) neuroendocrină
c) toxico-alergică
d) neoplazică
e) ereditară
------------------------------------------------------------------
3. 173. (215)Originea etio-patogenetică a limfomului cutanat cu celule

T (micozis fungoid) este:
a) fungică
b) dismetabolică
c) neuroendocrină
d) toxico-alergică
e) neoplazică
4. 174. (216)Substratul-țintă în sarcomul Kaposi este:
a) țesutul adipos
b) țesutul muscular
c) țesutul nervos
d) endoteliul vascular
e) vasele limfatice
---------------------------------------------------------------------
Substratul histologic de dezvoltare a bazaliomului este
5. 175. (217)
reprezentat de:
a) membrana bazală
b) celulele germinative
c) celulele spinoase
d) celulele granuloase
e) celulele cornoase
---------------------------------------------------------------------
Topografia de elecţie a bazaliomului este:

6. 176. (218)
a) mucoasa cavității bucale
b) semimucoasele
c) membrele inferioare
d) partea superoară a feţei şi scalpului
e) palmele şi plantele
---------------------------------------------------------------------
Metoda cea mai sigură de tratament în bazaliom este:
7. 177. (219)
a) administrarea de citostatice
b) cauterizarea chimică
c) criodistrucţia
d) radioterapia
e) excizia chirurgicală
---------------------------------------------------------------------
Examenul diagnostic de certitudine în spinaliom este:

8. 178. (220)
a) citodiagnosticul
b) examenul histopatologic
c) examenul radiologic
d) examenul bacteriologic
e) diagnosticul serologic
---------------------------------------------------------------------
Rozacee
Localizarea de elecţie a leziunilor cutanate în rozacee este:
9. 193. (243)
a) toracele
b) palmele şi plantele
c) suprafeţele flexorii ale membrelor
d) faţa
e) scalpul
---------------------------------------------------------------------
Care este acarianul frecvent implicat în dezvoltarea

10. 194. (244)
rozaceei?
a) Sarcoptes scabiei
b) Pyemotes ventricosus
c) Trombicula splendens
d) Demodex folliculorum
e) Alladermanyssus sanguineus
Acnee vulgară
Leziunea eruptivă primară preinflamatorie în acneea
11. 195. (245)
vulgară este:
a) papula
b) pustula
c) nodulul
d) comedonul
e) chistul
---------------------------------------------------------------------
Selectați flora bacteriană anaerobă implicată în producerea
12. 196. (246)
leziunilor în acneea vulgară:

a) Staphylococcus spp.
b) Streptococcus spp.
c) Acinetobacter spp.
d) Propionbacterium spp.
e) Pityrosporum spp.
---------------------------------------------------------------------
Indicați preparatul din grupul retinoizilor aromatici de

13. 199. (249)
sinteză conceput exclusiv pentru tratamentul sitemic al formelor

grave de acnee vulgară:
a) Acitretin
b) Etretinat
c) Isotretinoin
d) Tretinoin
e) Retinol
Tumorile cutanate maligne
Selectați datele clinice sugestive pentru bazaliom:

14. 624. (697)
a) noduli induraţi translucizi
b) margini perlate ale ulceraţiilor
c) metastaze precoce în ganglionii limfatici regionali
d) metastaze precoce la distanţă
e) telangiectazii
---------------------------------------------------------------------
Selectați tumorile cutanate maligne:

15. 625. (698)
a) spinaliom
b) bazaliom
c) keratoacantom
d) melanom
e) papilom
---------------------------------------------------------------------
Selectați datele clinice sugestive pentru spinaliom:
16. 628. (701)
a) leziune eritemato-papulo-scuamoasă infiltrată şi indurată
b) suprafaţă neregulată, prezenţa vegetatiilor verucoase
c) ulceraţii progresive, persistente, crateriforme
d) metastazare precoce regională şi la distanţă
e) metastazare tardivă
---------------------------------------------------------------------
Selectați zonele topografice de elecţie ale spinaliomului:

17. 629. (702)
a) mucoasele şi semimucoasele orale şi genitale
b) faţa
c) dorsul mâinilor
d) palmele şi plantele
e) abdomenul
---------------------------------------------------------------------
Opţiunile curative utile în spinaliom sunt:

18. 630. (703)
a) excizie chirurgicală
b) distrucţie locală prin chiuretare şi electrocauterizare
c) radioterapie
d) chimioterapie cu citostatice
e) fototerapie cu raze UVB

---------------------------------------------------------------------
Rozacee
Selectați factorii incriminaţi în declanşarea rozaceei:

19. 643. (725)
a) anomalii funcţionale ale vascularizaţiei cutanate
b) tulburări digestive
c) disfuncţii endocrine
d) aplicare îndelungată a dermatocorticoizilor pe faţă
e) fotoprotecţie
---------------------------------------------------------------------
20. 647. Administrarea căror produse și medicamente sunt

(729)
contraindicate în rozacee:
a) alimentele fierbinţi şi picante
b) consumul de alcool
c) derivaţii nicotinici
d) dermatocorticoizii
e) metronidazolul
Acnee vulgară
Leziunile primare preinflamatorii în acneea vulgară sunt:

21. 648. (730)
a) papulele
b) pustulele
c) nodulii şi chisturile
d) microcomedoanele
e) comedoanele deschise şi închise

---------------------------------------------------------------------
22. 649. (731) Leziunile inflămatorii în acneea vulgară sunt:

a) microcomedoanele
b) comedoanele deschise şi inchise
c) papulele şi pustulele
d) nodulii şi chisturile
e) maculele hiperpigmentate, cicatricile

---------------------------------------------------------------------
23. 650. (732)Selectați leziunile postinflămatorii în acneea vulgară:

a) maculele hiperpigmentate
b) comedoanele deschise şi închise
c) papulele şi pustulele
d) nodulii şi chisturile
e) cicatricile, atrofia maculară

---------------------------------------------------------------------
24. 651. (733)Indicați zonele elective de afectare seboreică:
a) extremităţile
b) faţa şi scalpul
c) fesele
d) abdomenul
e) toracele
---------------------------------------------------------------------
25. 654. Selectați factorii patogenetici esenţiali implicaţi în

(736)
declanşarea acneei vulgare:

a) endocrin
b) alergic
c) bacterian
d) folicular obstructiv
e) inflamator
Dermatozele buloase
--------------------------------------------------------------------
1. 128.(157)Alegeți leziunea primară în pemfigusul vulgar:
a)eritem
b)veziculă
c) bula
d) urtica
e) pustula
---------------------------------------------------------------------
2. 130. (159)Celulele acantolitice în pemfigusul vulgar se formează în:

a) stratul cornos al epidermului
b) stratul spinos al epidermului
c) stratul bazal
d) derm
e) hipoderm
---------------------------------------------------------------------
3. 131.(160)Semnul Nicolsky în pemfigusul vulgar histopatologic relevă:

a) parakeratoză
b) acantoză
c) spongioză
d)acantoliză
e) granuloză
4. 133.(162) Indicați mecanismul patogenetic esențial în pemfigusul vulgar:

a) bacterian
b) viral
c) fungic
d) neoplazic
e)autoimun
---------------------------------------------------------------------
5. 134.(163)Indicați clasa imunoglobulinelor/anticorpi efectivi în pemfigusul vulgar:
a) Ig A
b) Ig G
c) Ig M
d) Ig E
e) Ig D
6. 516. (570) Indicați manoperele practice sugestive pentru pemfigusurile autoimune:

a) Auspitz
b) Nicolsky
c) Baltzer
d) Asboe-Hansen
e) Wickham
---------------------------------------------------------------------
7. 518. (572) Durata corticoterapiei de susținere în pemfigusul autoimun este:
a) 6 luni
b) 1 an
c) 3 ani
d) pe viață
e) nu se administrează
---------------------------------------------------------------------
8. 519. (573) Indicați dermatozele buloase cu clivaj (de formare a bulelor) suprabazal (în stratul
spinos):
a) Pemfigus foliaceu
b) Pemfigus vulgar
c) Pemfigus vegetant
d) Epidermoliza buloasă distrofică
e) Pemfigus seboreic
---------------------------------------------------------------------
9. 520. (574) Indicați dermatozele buloase cu clivaj (de formare a bulelor) subcorneal (în stratul
granulos):
a) Pemfigus vulgar
b) Pemfigus foliaceu
c) Pemfigus vegetant
d) Pemfigus seboreic
e) Epidermoliza buloasă simplă
---------------------------------------------------------------------
10. 524. (578) Indicați reperele diferenţiale ale pemfigusului foliaceu comparativ cu cel vulgar:
a) evoluție mai gravă
b) clivaj acantolitic mai superficial
c) scuame-cruste pluristratificate
d) afectarea mucoaselor
e) fundal eritematos al leziunilor buloase
---------------------------------------------------------------------
11. 525. (579) Reperele diferenţiale ale pemfigusului vegetant comparativ cu cel vulgar sunt:
a) localizare preponderentă în pliuri
b) clivaj acantolitic (de formare a bulelor) în stratul granulos
c) leziuni papilomatoase, succedând veziculo-bule flasce şi pustule
d) evoluţie mai gravă
e) pot apărea remisiuni complete și îndelungate
---------------------------------------------------------------------
12. 526. (580)Indicați algoritmul tratamentului de atac în pemfigusul autoimun:
a) antibioterapie sistemică
b) prednisolon în doze mici (0,1-0,5mg/kg/zi)
c) prednisolon în doze mari (1-2mg/kg/zi)
d) antiinflamatoare nesteroidiene
e) în stări deosebit de grave puls-terapie până la 1g/zi intravenos
---------------------------------------------------------------------
13. 527. (581) Metodele paraclinice informative în diagnosticul pemfigusului autoimun sunt:
a) cultura pe medii selective
b) citodiagnosticul Tzanck
c) examinarea cu lampa Wood
d) imunofluorescenţa directă şi indirectă
e) examen histopatologic
---------------------------------------------------------------------
14. 531. (585) Formele clinice ale pemfigusului autoimun sunt:
a) vulgar
b) neonatorum
c) vegetant
d) foliaceu
e) seboreic
---------------------------------------------------------------------
15. 532. (586) Ţintele antigenice ale autoanticorpilor în pemfigusurile autoimune sunt:
a) desmogleina I
b) desmogleina III
c) gliadina
d) reticulina
e) topoizomeraza
---------------------------------------------------------------------
16. Cea mai relevantă investigație pentru diagnosticul pemfigusului acantolitic este:
a)testul sanguin la electroliți
b)glucoza sanguină
c)examinarea conținutului bulelor la eozinofile
d)examinarea frotiurilor-amprente pentru depistarea celulelor acantolitice
e)antibiograma
17. Indicați caracteristica erupției în pemfigusul vulgar:

a)leziunile sunt monomorfe
b)leziunile sunt polimorfe
c)leziunile sunt grupate (herpetiforme)
d) leziunile debutează pe mucoase
e)leziunile au tendință de epitelizare rapidă
18. Pemfigusul vulgar se caracterizează prin următoarele:

a)evoluție agravantă
b)apariția pe mucoase
c)tendință spre generalizare
d) leziunile au tendință de epitelizare rapidă
e)stare generală afectată
Hiv-Infecția
originea virusului HIV:
1. 277. (330) Indicați
a) Papovavirus
b) Herpesvirus
c) Parvovirus
d) Paramyxovirus
e) Retrovirus
---------------------------------------------------------------------
2. 278.(331) Receptorul specific de afinitate celulară a virusului HIV

este:
a) CD2+
b) CD4+
c) CD8+
d) CD19+
e) CD28+
---------------------------------------------------------------------
perioadei de incubaţie în infecţia HIV:

3. 279. (332) Indicați durata
a) 1-2 săptămâni
b) 3-12 săptămâni
c) 4-6 luni
d) 8-10 luni
e) 12-24 luni
---------------------------------------------------------------------
4. 280. (333) Selectați răspunsul care explică esenţa seroconversiei sidatice
(HIV/SIDA):
a) scăderea limfocitelor T4
b) raport limfocite T4/T8 - 1:1
c) pozitivarea proteinelor p24 sidatice
d) pozitivarea anticorpilor anti-HIV

e) negativarea anticorpilor anti-HIV
---------------------------------------------------------------------
manifestarea cutanată frecvent asociată de infecţia
5. 281. (334)Alegeți
HIV/SIDA:
a) dermatită exfoliativă
b) dermatită seboreică
c) dermatită de contact
d) dermatită atopică
e) dermatită herpetiformă Duhring

---------------------------------------------------------------------
procesul neoplazic vascular sugestiv pentru SIDA:

6. 282. (335)Alegeți
a) spinaliom
b) bazaliom
c) sarcom Kaposi
d) T-limfom
e) B-limfom
Hiv-Infecția
7. 747. (830)Selectați constiuenţii biochimici ai virusului HIV:

a) ADN
b) ARN
c) proteine
d) glicoproteine
e) lipide
---------------------------------------------------------------------
modalitatile de transmitere a virusului HIV:
8. 748. (831)Indicați
a) contact sexual
b) prin instrumente, seringe şi ace nesterile
c) transfuzie de sânge infectat
d) transplacentar sau prin lapte matern
e) înţepaturi de insecte
---------------------------------------------------------------------
mediile biologice ce contribuie cu certitudine la

9. 749. (832)Selectați
transmiterea virusului HIV:

a) salivă
b) sânge
c) lacrimi
d) spermă
e) secreţia colului uterin

---------------------------------------------------------------------
Manifestările clinice ale primoinfecţiei HIV (sindrom

10. 750. (833)
retroviral acut) sunt:

a) sarcom Kaposi
b) sindrom pseudogripal sau pseudomononucleozic
c) limfadenopatie persistentă generalizată
d) candidoză esofagiană, bronşică, pulmonară
e) erupţie rujeoliformă
---------------------------------------------------------------------
11. 751. (834)Manifestările clinice sugestive pentru pre –SIDA sunt:
a) stomatite persistente şi recidivante cu Candida albicans
b) herpes zoster generalizat (simetric)
c) herpes simplex extins cu evoluţie prelungită
d) sarcom Kaposi
e) leucoplazie orală (linguală) păroasă (viloasă)

---------------------------------------------------------------------
12. 752. (835) Manifestările clinice sugestive pentru SIDA manifestă
sunt:
a) candidoza esofagiană, traheobronşică şi pulmonară
b) candidoză orofaringiană
c) criptococoză diseminată
d) tuberculoză pulmonară/extrapulmonară
e) sarcom Kaposi
---------------------------------------------------------------------
datele clinico-anamnestice sugestive pentru sarcomul

13. 753. (836)Indicați
Kaposi epidemic (HIV-asociat):

a) sex feminin
b) heterosexualitate
c) debut la vârste precoce
d) localizarea leziunilor pe faţă, trunchi, mucoase
e) evoluţie agresivă
---------------------------------------------------------------------
14. 754. (837)Alegeți leziunile sugestive pentru sarcomul Kaposi:

a) pustulă
b) nodul
c) bulă
d) maculă
e) urtică
---------------------------------------------------------------------
15. 755. testele de laborator utilizate pentru stabilirea,
(838)Alegeți
confirmarea şi monitorizarea infecţiei

HIV/SIDA:
a) citodiagnostic Tzanck
b) culturi pe medii selective acelulare
c) ELISA
d) PCR
e) Western-Blot
---------------------------------------------------------------------
16. 758. preparatele antiretrovirale specifice folosite în

(841)Alegeți
tratamentul infecţiei HIV/SIDA:

a) aciclovir
b) foscarnet
c) indinavir
d) zidovudină
e) nevirapină
Lupus eritematos, Sclerodermia
1. 59. (196)Celula predecesoare celulei lupice este:
a) limfocit
b) polimorfonuclear
c) monocit
d) eozinofil
e) bazofil
---------------------------------------------------------------------
2. 160. (197)Preparatul antimalaric de sinteza utilizat în
tratamentul lupusului eritematos cronic este:
a) hidrocortizonă
b) hidroxizină
c) hidroximetilnicotinamidă
d) hidroxocobalamină
e) hidroxiclorochină
---------------------------------------------------------------------
3. 161. (198 Originea patogenetică a lupusului eritematos este:
a) dismetabolică
b) infecţioasă
c) neoplazică
d) autoimună
e) toxico-alergică
---------------------------------------------------------------------
4. 162. (202) Originea patogenetică a sclerodermiei este:
a) dismetabolică
b) infecţioasă
c) neoplazică
d) autoimună
e) toxico-alergică
---------------------------------------------------------------------
5. 163. (203)Hemiatrofie facială în cadrul sclerodermiei liniare se
include în sindromul:
a) Reiter
b) CREST
c) Parry-Romberg
d) Lyell
e) Stevens-Johnson
Lupus eritematos, Sclerodermia
6. 592. (649) Selectați semnele clinice sugestive pentru lupusul

eritematos cronic discoidal:
a) Nicolsky
b) Besnier-Mescersky
c) Asboe-Hansen
d) Haceaturean
e) Pospelov
---------------------------------------------------------------------
7. 593. (650) Alegeți formele clinice ale sclerodermiei:
a) circumscrisă
b) eritrodermică
c) intertriginoasă
d) tumorală
e) difuză
---------------------------------------------------------------------
8. 595. (652)Testele informative în diagnosticul lupusului
a) depistarea celulor lupice circulante
b) examenul histopatologic
c) aprecierea complementului seric
d) imunofluorescenţa directă
e) imunoflurescenţa indirectă
---------------------------------------------------------------------
9. 596. (653)Alegeți preparatele utile în tratamentul local al
lupusului eritematos cutanat cronic:
a) antivirale
b) dermatocorticoizi
c) antibiotice
d) fotoprotectoare
e) coloranţi anilinici
---------------------------------------------------------------------
10. 597. (654)Selectați datele clinice complementare în lupusul
a) dereglări de pigmentaţie (hipo- şi hiperpigmentări)
b) excoriaţii
c) infiltraţie
d) telangiectazii
e) lichenificare
---------------------------------------------------------------------
11. 598. (655)Indicați zonele topografice de electie a leziunilor în
lupusul eritematos cronic discoidal:
a) faţă
b) dosul mâinilor
c) pliurile mari
d) scalp
e) regiunea decolteului
---------------------------------------------------------------------
12. 599.(656)Alegeți semnele clinice cardinale (principale) în
lupusul eritematos cronic discoidal:
a) infiltraţie
b) plăci eritematoase
c) telangiectazii
d) hiperkeratoza foliculară (punctată)
e) atrofie
---------------------------------------------------------------------
13. 604. (662)Indicați formele clinice ale lupusului eritematos

cronic cutanat:
a) discoidal
b) exudativ
c) diseminat
d) profund
e) eritem centrifug Biett
---------------------------------------------------------------------
14. 605. (663)Selectați formele clinice ale sclerodermiei
circumscrise:
a) în plăci
b) liniară
c) centrifugă
d) gutată (”în picături”)
e) verucoasă
---------------------------------------------------------------------
15. 610. (671)Indicați stadiile evolutive în sclerodermia
circumscrisă (morfeea) în plăci :
a) papuloasă
b) edematoasă
c) indurativă
d) atrofică
e) telangiectazică
---------------------------------------------------------------------
16.(656)Alegeți semnele clinice suplimentare în lupusul eritematos
cronic discoidal:
a) Besnier-Meșcerski
b) semnul ”tocului dezbinat”
c) Asboe-Hansen
d) semnul ”coajei de portocală/lămâie”
e) atrofie
1. Pacientul de 18 ani prezintă acuze la
leziuni pe dosul mâinilor asociate
de senzații de febră, prurit și arsură.
Leziunile cutanate au un debut acut
acestea fiind observate sezonier în
ultimii 2 ani. Suferă de infecție
Herpes simplex virus. Examenul
obiectiv relevă prezența leziunilor
eritematoase, rotunde, bine
delimitate, centrul acestora este
deprimat iar periferia - roșie
(cocardă). Stabiliți diagnostic
prezumptiv.
A. Sifilisul
B. Eritemul polimorf
C. Psoriazisul
D. Tinea mannum
E. Lichenul plan
2. Pacientul de 16 ani suferă de eritem polimorf, formă minoră. Indicați semnele clinice
sugestive pentru această maladie.
A. debut acut;
B. leziuni eritemato-papuloase şi/sau veziculo-buloase
cu localizare preponderent
acrală;
C. bule flasce ce apar pe pielea aparent intactă;
D. evoluție spre vindecare spontană;
E. caracter și recurențe sezoniere.

3. Pacientul de 40 ani a fost internat în secția de terapie intensivă în stare gravă asociată de
febră, prostrație, vărsături, leziuni cutanate diseminate și dureroase. Durata maladiei este
de 3 zile, debutul fiind brusc. Examenul obiectiv relevă prezența leziunilor eritematoase
cu o tendință la generalizare, o decolare epidermică întinsă, bule flasce, pielea pacientului
având aspectul unui «mare ars». Semnul Nicolsky este pozitiv. Stabiliți diagnosticul.
A. Sindromul Stevens-Johnson
B. Sindromul Lyell
C. Dermatita herpetiformă Duhring-Brocq
D. Pemfigusul vulgar
E. Epidermoliza buloasă
4. Bolnavul de 20 ani a fost internat în terapie intensivă cu

diagnosticul de sindromul Stevens-Johnson. Care sunt
semnele clinice sugestive pentru această maladie?
A. prodrom febril accentuat

B. o eventuală afectare respiratorie sau renală
C. afectare eroziv-buloasă marcată a mucoaselor şi
progresivă a pielii
D. afectare a peste 50% de suprafaţă cutanată
E. evoluţie spre vindecare spontană
5. La un pacient se observ erupții eroziv-buloase pe tegumente (fața) și mucoasa bucală
(buze, limba) pe un fondal de stare generală gravă. Eroziunile în urma deschiderii bulelor
fuzionează în placarde sângerânde vaste și, pe alocuri, sunt acoperite cu depozite alb-
cenușii. Vorbirea și alimentația sunt dereglate. Leziunile cutanate prezint plăci eritemato-
papuloase, deprimate central și marcate periferic (aspect în cocardă). Care poate fi
diagnosticul prezumptiv?
A. Sindromul Stevens-Johnson
B. Sindromul Lyell
C. Dermatita herpetiformă Duhring-Brocq
D. Pemfigusul vulgar
E. Epidermoliza buloasă
Piodermitele
1. 58. (76) Toate cele enumerate mai jos sunt piodermite non-
foliculare cu excepția:
a) impetigo contagios
b) sicozis vulgar
c) pitiriazis simplex
d) erizipel
e) ectimă
---------------------------------------------------------------------
2. 59.(77)Toate cele enumerate mai jos sunt piodermite cu afectarea
anexelor cutanate excepție fiind:
a) hidrosadenita
b) carbuncul
c) furuncul
d) impetigo contagios
e) sicozis vulgar
3. 60.(78)Indicațimaladia cauzată de germeni piogeni:

a) Pemfigus vulgar
b) Psoriasis
c) Lichen plan
d) Kerion Celsi
e) Sicozis vulgar
---------------------------------------------------------------------
4. 61.(79)Toate cele enumerate mai jos sunt piodermii cu etiologie
primară streptocicică excepție fiind:
a) Perlesul
b) Paronichia
c) Erizipel
d) Pitiiazis simplex
e) Furuncul
---------------------------------------------------------------------
5. 62.(80)Toate cele enumerate mai jos sunt piodermii cu etiologie
primară stafilococică cu excepția:
a) Furuncul antracoid
b) Sicozis vulgar
c) Furuncul
d) Erizipel
e) Hidrosadenită
---------------------------------------------------------------------
6. 63.(81)Indicați nivelul de afectare primară pentru impetigo
streptococic:
a) glanda sudoripară
b) epidermul
c) foliculul pilos
d) dermul
e) hipodermul
7. 65. (84)Indicați nivelul de afectare primară pentru perlesul

streptococic:
b) epidermul
c) foliculul pilos
d) dermul
e) hipodermul
---------------------------------------------------------------------
8. 66.(85) Indicați nivelul de afectare primară pentru erizipel:
b) epidermul superficial
c) foliculul pilos
d) dermul
e) hipodermul
---------------------------------------------------------------------
9. 67.(86)Ce reprezintă osteofoliculita:
a) inflamaţie purulentă a foliculului pilos în totalitate
b) inflamaţie purulentă la nivelul treimii superioare a folicului
pilos
c) inflamaţie supurativă acută a pliurilor cutanate
d) afecţiune inflamatorie recurentă a glandelor sudoripare
apocrine
e) infecţie purulentă foliculară şi perifoliculară cu evoluţie spre
necroză
---------------------------------------------------------------------
10. 68. (87)Ce reprezintă sicozis vulgar:
a) ) afecţiune inflamatorie recurentă a glandelor sudoripare

apocrine
b)maladie supurativă, cronică, granulomatoasă, întâlnită la
imunodeprimaţi
c) inflamaţie supurativă acută a pliurilor cutanate
c) inflamaţie foliculară profundă, subacută sau cronică a bărbii
şi musteţii
necroză
---------------------------------------------------------------------
11. 69.(88)Definiția furunculului :
a) inflamaţie foliculară profundă, subacută sau cronică a

bărbii şi musteţii
b) maladie supurativă, cronică, granulomatoasă, întâlnită la
imunodeprimaţi
c) inflamaţie supurativă acută sau cronică, afectează foliculul
pilos în totalitate
apocrine
e) infecţie purulentă foliculară şi perifoliculară cu evoluţie
spre necroză
---------------------------------------------------------------------
12. 70.(90)Definiția hidrosadenitei:
a) afecţiune inflamatorie recurentă a glandelor sudoripare ecrine

b) inflamaţie supurativă acută sau cronică, afectează foliculul
pilos în totalitate
c) inflamaţie foliculară profundă, subacută sau cronică a bărbii
şi musteţii
apocrine
necroză
---------------------------------------------------------------------
13. 71(91)Indicați o piodermie caracterizată prin bule cu un plafon
flasc, subțire identificat ca „flictenă„:
a) furuncul
b) impetigo
c) sicozis vulgar
d) carbuncul
e) osteofoliculită
---------------------------------------------------------------------
14. 72.(92)Cheilita angulară este o infecție:
a) piogenică profundă a pielii caracterizată prin formarea de

ulceraţii acoperite cu cruste presate aderente
b) bacteriană a dermului şi ţesutului subcutanat superficial, cu
margini bine delimitate
c) herpetică prezentată de vezicule grupate la nivelul buzelor
d) cu exudaţie, crustificare şi fisuri în profunzimea pliurilor
e) streptococică la nivelul comisurilor bucale
---------------------------------------------------------------------

15. 74.(94)Erizipelul este o infecție:
a) streptococică la nivelul comisurilor bucale

b) piogenică profundă a pielii caracterizată prin formarea de
ulceraţii,acoperite de cruste presate, aderente
c)bacteriană a dermului şi ţesutului subcutanat superficial,
cu margini bine delimitate
d)cutanată superficială buloasă (flictene)
e) streptococie uscată scuamoasă localizată de obicei pe față
---------------------------------------------------------------------
16. 76.(96)Erizipelul este o:

a) stafilococie
b) streptococie
c) parazitoză
d) levuroză
e) dermatofiție
---------------------------------------------------------------------
17. 77.(97)Impetigoul contagios este o:
a) stafilococie
b) streptococie
c) parazitoză
d) levuroză
e) dermatofiție
Micozele cutaneo-mucoase
18. 78.(98)Toate cele enumerate mai jos sunt dermatofițiile cu

excepția:
a) tricofitia
b)pitiriazisul versicolor
c) epidermofiţia
d) microsporia
e) favusul
---------------------------------------------------------------------
19. 79.(99)Alegeți manifestările clinice caracteristice pentru
pilomicoză de tip „Kerion Celsi":
a) focare multiple, mici, contur discret, dispuse frecvent în arii
periferice a scalpului, perii rupți parţial şi neuniform la 4-6
mm de la emergenţă
b) plăci alopecice multiple,cu formă neregulată, pe alocuri
confluate, de dimensiuni diverse, acoperite de scuame
furfuracee, părul rupt la 2-3 mm de la emergenţă
c) plăci alopecice rotunde, bine delimitate, mari, cu suprafaţa
scuamoasă, fenomene inflamatorii variabile, părul rupt la 6-8
d) leziuni inflamatorii cu evoluţie centrifugă, acoperite de
scuame galbene în formă de farfurie având un miros neplăcut,
comparat cu cel al urinei de şoareci
e) focare infiltrativ-purulente, rotund-ovalare, cu eliminarea
firelor de păr din fie care folicul
pilos implicat
---------------------------------------------------------------------
microsporia antropofilă:
a) focare multiple, mici, contur discret, dispuse frecvent în
arii periferice a scalpului, perii rupți parţial şi neuniform
la 4-6 mm de la emergenţă
firelor de păr din fie care folicul pilos implicat

---------------------------------------------------------------------
21. 84.(104)Pitiriazisul versicolor se caracterizează clinic prin:
a)macule neinflamatorii, cu descuamare furfuracee, de
culoare pal-roză, galben-verzui la brună sau albă și
dimensiuni variate, până la placarde mari, policiclice
b)plăci discrete eritematoase, acoperite de scuame fine, devinind
cu timpul acromice, întâlnite la copii atopici
c)pete acromice, rotunde sau ovale, egale în dimensiuni,
neconfluate, înconjurate de halou hipercromic
d)plăci eritemato-scuamoasepe trunchi, ovale sau rotunde, cu
marginea reliefată, activă, cu tendință la extensie, având un
halou inflamator periferic
e)macule de dimensiuni și forme diverse, bine delimitate,
neregulate, alb-sidefii
---------------------------------------------------------------------
22. 86. (106)Alegeți manifestările clinice caracteristice pentru
microsporia zooantropofilă:
c) plăci alopecice rotunde, bine delimitate, mari, cu
suprafaţa scuamoasă, fenomene inflamatorii variabile,
părul rupt la 6-8 mm de la emergenţă
---------------------------------------------------------------------
tricofiția superficială:
b) plăci alopecice multiple, cu formă neregulată, pe alocuri
---------------------------------------------------------------------
24. 94.(115)Indicați mediul comun pentru identificarea fungilor:

a) celular McCoy
b) Lowenstein-Jensen
c) Sabouraud
d) Diamond
e) Thayer-Martin
---------------------------------------------------------------------
25. 95.(116)Indicați doza media de grizeofulvină eficientă în
pilomicoze (mg/kg/zi):
a) 10-14
b) 20-22
c) 26-40
d) 41-60
e) 61-100
---------------------------------------------------------------------
26. 97.(118) Indicați tipul fluorescenței la examenul cu lampa
Wood în microsporie:
a) rosu-coral
b) galben-verzuie
c) verzuie
d) lipsește
e) albastră
---------------------------------------------------------------------
27. 98. (119)Indicați vectorii de infectare în Tinea pedis et manum:
a)oamenii
b) pisicile
c) câinii
d) bovinele
e) insectele
---------------------------------------------------------------------
28. 99.(120) Indicați tipul fluorescenței la examenul cu lampa Wood
în pitiriazisul versicolor:
a) rosu-coral
b) galben-verzuie
c) verde
d) lipsește
e) albastră
---------------------------------------------------------------------
29. 100.(122) Indicați tipul fluorescenței la examenul cu lampa
Wood în tricofiţie:
a) rosu-coral
b) galben-verzuie
c) verde
d) lipsește
e) albastră
---------------------------------------------------------------------
30. 101.(123)Cea mai frecventă specia de candida în patologia
dermatologică este:
a) Candida krusei
b) Candida stelatoidea
c) Candida tropicalis
d) Candida albicans
e) Candida glabrata
---------------------------------------------------------------------
31. 102.(124) Indicați forma tipică a onicomicozei candidozice:
a)proximală;
b) albă superficială;
c) distală;
d) subunghială;
e) centrală.
32. 107.(137)Indicați manifestările clinice caracteristice pentru

cheilita angulară candidozică:
a) plăci eritemato-veziculoase policiclice
b) plăci eritemato-erozive acoperite de cruste melicerice
c) papule erozive, ferme la palpare și îndolore
d) plăci eritematoase, macerate, fisurate, cu depuneri
albicioase
e) plăci erozive, sângerânde, dureroase, acoperite de cruste
hemoragice
---------------------------------------------------------------------
33. 284. (468)Indicați agentul patogen ce provoacă pitiriazisul
versicolor:
a) Candida albicans
b) Microsporum ferrugineum
c) Trichophyton violaceum
d) Corynebacterium acne
e) Malassezia furfur
--------------------------------------------------------------------
34. 285.(483)Indicați semnele clinice caracteristice pentru
comisurita candidozică:
a) plăci eritemato-veziculoase policiclice

b) plăci eritemato-erozive acoperite de cruste melicerice
c) papule erozive, ferme la palpare și îndolore
d) plăci macerate, acoperite cu un depozit albicios, care se
înlătură ușor lăsând o suprafața erozivă roșie, netedă
e) plăci erozive, sângerânde, dureroase, acoperite de cruste
hemoragice
35. Indicați semnele clinice caracteristice pentru glosita

candidozică:
a) depozite de culoare gălbuie sau cenușie care se înlătură

ușor ulterior formând membrane masive aderente
b) plăci depapilate, bine delimitate limba luând aspect de "plăci în livadă cosită"
c) plâci papuloase cu depozitul alb-cenușiu care nu se decolează la raclare
d) plăci ulceroase marcate de o bordură roșie vie, acoperite cu depozite fibrinoase, gâlbui,
e) ingroșarea focală a papilelor linguale filiforme, prezența de depozite albe, gălbui, cenușii
sau de culoare întunecată pe zona papilelor filiforme hipertrofiate
36. Indicați semnele clinice caracteristice pentru Tinea facies:
A. plăci descuamative și lichenificate, cu accentuarea cadrilajului cutanat, modificări

pigmentare asociate de prurit intens
B. plăci maculoase, deseori confluate formând placarde festonate cu descuamări
furfuracee, semnul Baltzer este pozitiv
C. plăci maculo-papuloase acoperite de scuame lamelare, ușor detașabile, semnul

Auspitz este pozitiv
D. plăci eritemato-scuamoase, ovale sau rotunde, bine delimitate, cu marginele

reliefate, active, cu tendință de extensie
E. plăci eritemato-papuloase, deprimate central și marcate periferic, aspect „în cocardă”

-----------------------------------------------------------------------------------------
Scabia, Pediculoza
37. 108.(130)Concentraţia de benzil benzoat în tratamentul

scabiei la adulți este:
a) 20%;
b) 60%;
c) 6%;
d) 10-33%;
e) 1%.
---------------------------------------------------------------------
38. 112.(139)Indicați originea agentului patogen al pediculozei:

a) arahnide
b) bacterii
c) insecte
d) viruşi
e) fungi
---------------------------------------------------------------------
Dermatozele alergice
39. 114.(141)Alegeți tipul de hipersensibilizare (Gell şi Coombs) în

eczema alergică de contact:
a) I
b) II
c) III
d) IV
e) toate cele menţionate
---------------------------------------------------------------------
40. 115.(142)Din punct de vedere histologic pentru eczema acută
este caracteristic:
a) acantoză
b)spongioză
c) parakeratoză
d) hiperkeratoză
e) acantoliză
---------------------------------------------------------------------
41. 117.(144) Dermografismul caracteristic în urticarie este:

a) alb
b) rosu
c) mixt
d) lipseste
e) nici unul din cele menţionate
Eritem polimorf
42. 135.(164)Indicați cauza principală a recurențelor eritemului

polimorf minor:
a) streptocociile
b) stafilocociile
c) micozele
d) medicamentele
e) herpesul simplex
---------------------------------------------------------------------
43. 136.(165)Sindromul ce reprezintă eritemul polimorf major este:
a) Parry-Romberg
b) Senear-Usher
c) Reiter
d) Stevens-Johnson
e) Raynaud
Toxidermiile. Sindromul Lyell.
44. 146. (177)Specificați cea mai frecventă forma clinică de

toxidermie (dermită indusă de substante luate pe cale internă)
cauzată de sulfanilamide:
a) acnee
b) urticarie
c) eritrodermie
d) eritem fix
e) eczemă
---------------------------------------------------------------------
45. 147.(179)Specificați leziunea elementară esențială în
epidermonecroliză toxică(sindromul Lyell):
a) veziculă
b) pustulă
c) urtică
d) papulă
e) bulă
---------------------------------------------------------------------
Genodermatozele
46. 164. (205)Originea nozologică a epidermolizei buloase:

a) dismetabolică
b) neuroendocrină
c) ereditară
d) infecţioasă
e) neoplazică
---------------------------------------------------------------------
47. 165. (206)Indicați sediul cutanat al clivajului (de formarea
bulelor) în epidermoliza buloasă simplă:
a) hipoderm
b) dermul reticular
c) dermul papilar
d) membrana bazală
e) epiderm
---------------------------------------------------------------------
48. 167. (208)Specificați sediul cutanat al clivajului (de formarea
bulelor) în epidermoliza buloasă distrofică:
a) hipoderm
b) dermul reticular
c) dermul papilar
d) membrana bazală
e) epiderm
---------------------------------------------------------------------
Sifilis
49. 208. (260)Indicați durata medie a perioadei de incubaţie în

sifilis:
a) 1-2 săptămâni
b) 3-4 săptămâni
c) 5-7 săptămâni
d) 8-9 săptămâni
e) 3-4 luni
---------------------------------------------------------------------
50. 209. (261)Indicați tipul imunitatății în sifilis:
a) congenitală
b) dobândită stabilă (sterilă)
c) dobândită infecţioasă (nesterilă)
d) toate cele menţionate
e) nu se manifestă
---------------------------------------------------------------------
51. 210. (262)Indicați termenul apariției adenopatiei regionale în
sifilis primar:
a) la 2-3 zile de la instalarea sifilomului primar
b) la 7-8 zile de la instalarea sifilomului primar
c) la 2-3 săptămâni de la instalarea sifilomului primar
d) precede şancrul dur
e)concomitent cu apariția şancrului dur
---------------------------------------------------------------------
52. 211. (263)Ce reprezintă rozeola sifilitică din punct de vedere
clinic:
a) leziuni papuloase proeminente, pruriginoase, localizate pe
trunchi, palme şi plante
b)macule vasculare, 5-15 mm în diametru, roz-pale,
subiectiv asimptomatice, fără descuamație, dispar la
vitropresiune
c) macule hemoragice cu aspect de purpură palpabilă
d) leziuni pustuloase localizate pe părţile laterale ale trunchiului,
având un infiltrat subiacent
e) vezicule transparente pe fundalul eritematos, localizate în
proiecţia nervilor intercostali
---------------------------------------------------------------------
53. 215. (267)Indicați leziunea morfologică a gomei sifilitice:
a) pustula
b) tubercul
c) papula
d) vegetație
e) nodozitate
---------------------------------------------------------------------
54. 216. (268)Indicați localizarea electivă a leziunilor în pemfigusul
sifilitic congenital:
a) scalp
b) palme şi plante
c) trunchi
d) pliuri
e) mucoase
---------------------------------------------------------------------
55. 217.(269)Infiltrația difuză Hochzinger în sifilis congenital
precoce prezintă leziuni:
a) eritemato-papuloase difuze ale trunchiului cu descuamare

furfuracee
b) papuloase palmo-plantare circumscrise, dureroase, cu
tendinţă spre confluare
c) infiltrative și eritematoase difuze cu fisuri, lăsând cicatrici
radiare
d) eritemato-scuamoase pe scalp, cu ruperea părului la nivelul
pielii
e) eritrodermice însoţite de frisoane, febră şi descuamare
pronunţată
---------------------------------------------------------------------
56. 218. (270) Expresia clinică a dintilor Hutchinson în sifilis
congenital tardiv este:
a) distrofia caninilor superiori, devenind asemănători cu o daltă

b) distrofia incisivilor inferiori mediani, devenind asemănători
cu o şurubelniţă
c) distrofia incisivilor superiori laterali, bombaţi şi îngustaţi
proximal
d) distrofia incisivilor mediani superiori, cu o stenoză a
marginii lor libere și o incizură distală
e) distrofia caninilor, devenind asemănători cu dinţii de ştiucă
---------------------------------------------------------------------
57. 220. (272) Testul serologic RPR utilizată în diagnosticul

sifilisului este o reacție de:
a) imobilizare
b) fixarea a complementului
d)hemaglutinare
c) microprecipitare
e) imunofluorescență
58. 221. Indicați leziunea primară caracteristică pentru

leucomelanodermia sifilitică:
a) macula
b) bula
c) nodozitate
d) tubercul
e) papula
---------------------------------------------------------------------
59. 223. (275)Indicați durata medie a sifilisului primar (în
săptămâni):
a) 1-2
b) 3-4
c) 6-8
d) 9-10
e) 11-12
---------------------------------------------------------------------
60. 226.(278) Indicați sediul de elecție al rozeolei sifilitice:

a) faţa
b) gâtul
c) toracele
d) organele genitale
e) palmele şi plantele
---------------------------------------------------------------------
61. 227. (279) Indicați leziunea primară caracteristică pentru
condiloamele late:
a) macula
b) bula
c) nodozitatea
d) tuberculul
e) papula
---------------------------------------------------------------------
---------------------------------------------------------------------
62. 230.(282) Alegeți expresia clinico-serologică caracteristică
pentru sifilisul latent:
a) leziuni eritemato-papuloase specifice, reacţii serologice

pozitive
b) leziuni eritemato-papuloase specifice, reacţii serologice slab-
pozitive sau suspecte
c) afectare specifică exclusiv viscerală şi cefalo-rahidiană,
reacţii serologice pozitive
d) lipsa manifestărilor specifice cutaneo-mucoase, reacţii
serologice pozitive
e) nici una din cele enumărate
---------------------------------------------------------------------
63. 232. (284)Cicatricile radiare peribucale Robinson-Fournier
(Parrot) sunt stigmate al sifilisului:
a) primar
b) secundar
c) terţiar
d) congenital precoce
e) congenital tardiv
---------------------------------------------------------------------
64. 234.(287) Indicați testul nespecific (netreponemal) cu antigene

cardiolipinice/fosfolipidice utilizat în diagnosticul sifilisului:
a)imobilizare
b)microprecipitare
d)hemaglutinare
c) imunoenzimatic
e) imunofluorescență
---------------------------------------------------------------------
65. 235. (288)Alegeți preparatul antibacterian de primă linie în
tratamentul sifilisului:
a) Tetraciclină
b) Eritromicină
c) Rifampicină
d) Penicilină
e) Ciprofloxacină
---------------------------------------------------------------------
66. 236. (289)Indicați frecvența diviziunii celulare (durata ciclului
vital) pentru Treponema pallidum:
a) 6-8 ore
b) 10-12 ore
c) 15-20 ore
d) 30-33 ore
e) 40-50 ore
---------------------------------------------------------------------
67. 237. (290) Durata medie a sifilisului secundar este:
a) 6-8 săptămâni
b) 2-3 luni
c) 6-12 luni
d) 2-3 ani
e) 20-30 ani
---------------------------------------------------------------------
68. 238. (291)Indicați stadiul sifilisului pentru care este caracteristic
apariția leziunilor papuloase la nivelul cavității bucale:
a) primar
b) secundar
c) latent
d) terţiar
e) toate cele enumerate
---------------------------------------------------------------------
69. 239. (292) Ce reprezintă clinic semnul guleraşului Biett în sifilis:
a) eritem adiacent papulei

b) papule cu aspect de iris (tras la ţintă)
c) papule pe fond purpuric
d) descuamare periferică a papulelor
e) scuame aderente central şi elevate periferic papulei
---------------------------------------------------------------------
70. 240.(293) Indicați stadiul sifilisului dobândit pentru care este
caracteristică apariția alopeciei:
a) primar
c) secundar
b)latent precoce
d) latent tardiv
e) terţiar
---------------------------------------------------------------------
71. 242. (295) Definiți tipul nozologic pentru sifilisul congenital:
a) ereditar
b) dismetabolic
c) infecţios
d) autoimun
e) neoplazic
---------------------------------------------------------------------
72. 243. (296) Infiltraţia papuloasă Hohsinger se constată în sifilisul:
a) primar dobândit
b) secundar dobândit
c) terţiar dobândit
d) congenital precoce
e) congenital tardiv
---------------------------------------------------------------------
73. 245.(300)Câte doze-săptămânale de benzatin benzilpenicilina

se recomandă în tratamentul sifilisului dobândit precoce (primar,
secundar, latent recent):
a) 2
b) 3
c) 4
d) 5
e) 6.
---------------------------------------------------------------------
74. 246. (301)Doza-priză de benzatin benzilpenicilină în tratamentul
sifilisului la maturi (UA) este:
a) 500 000
b) 1 000 000
c) 1 400 000
d) 2 000 000
e) 2 400 000
---------------------------------------------------------------------
75. 253.(306)Indicați manifestările clinice sugestive pentru
tuberculele sifilitice:
a) leziuni dure, asimetrice, de culoare roșie-aramie,

suprafața netedă, indolore
b) cicatrici "imperfecte" cu tuberculi de recidivă
c) semnul "marmelada de mere" pozitiv la vitropresiune
d) chenar cu perle epiteliomatoase
e) anestezie termică locală
---------------------------------------------------------------------
76. 254. (307)Care din următoarele investigații microscopice sunt
utilizate pentru confirmarea diagnosticului sifilisului primar:
a) microscopie în colorație Ziehl-Nielsen

b) miroscopie directă (nativă)
c) microscopie în câmp întunecat
d) microscopie în coloraţia Gram
e) microscopie în coloraţia albastru de metilen
---------------------------------------------------------------------
77. 256. (309)Indicați amplasarea topografică electivă a
leucomelanodermiei sifilitice:
a) fețele laterale ale gâtului

b) flancuri
c) faţă
d) aria genitală
e) palme şi plante
---------------------------------------------------------------------
78. 257.(310)Manifestările clinice caracteristice pentru rozeola
sifilitică:
a) macule vasculare neinflamatorie (telangiectazii)

b) macule vasculare inflamatorii cu diametrul de 5-15 mm
c) macule vasculare inflamatorii cu diametrul de 5-10 cm
d) macule hemoragice
e) macule discromice
---------------------------------------------------------------------
79. 258.(311)Indicați zonele topografice de elecție ale rozeolei
sifilitice:
a) faţă
b) ariile genitale
c) palme şi plante
d) pliurile mari;
e) toracele
---------------------------------------------------------------------
80. 259.(312). Termenul (în luni) de evidenţă clinico-serologică la
pacienţii imunocompetenţi după un tratament adecvat pentru
sifilis este:
a) 1
b) 2-3
c) 6-12
d) 18-24
e) Nu este necesară
81. Indicați semnele clinice caracteristice pentru sifilidele

papuloase pe limbă:

82. Patologia dentară ale sifilisului congenital tardiv include semnul de

certitudine prezentat de:
- microdonţie sau macrodonţie

- dinţi conici (cu aspect de şurubelniţă)
- dinţi cu suprafaţa triturantă escavată, cu aspect de semilună sau cu aspect de "zimţi de fierăstrău"
- prezenţa tuberculului lui Carabelli, un mugur suplimentar pe faţa internă a primului molar
- implantarea convergentă a incisivilor mediani superiori, cu o
stenoză a marginii lor libere şi o incizură distală (dinți Hutchinson)
Piodermitele
83. 379. (428) )Indicați stafilocociile:

b) furuncul
d) sicozis vulgar
e) hidrosadenita
---
84. 380. (429)Indicați streptocociile:
b) furuncul
d) sicozis vulgar
e) hidrosadenita
85. 388. (437)Indicați conduita de tratament local în stadiul incipent

(infiltrativ) al furunculului:
a) crioterapie
b) keratoplastice
c) antibiotice topice
d) dermatocorticoizi
e) comprese umede reci
---------------------------------------------------------------------
86. 389.(438) Indicați conduita de tratament local în stadiul de stare
(purulent-necrotic) al furunculului:
a) soluţii hipertonice
b) soluţii antiseptice
c) curenţi de înaltă frecvenţă
d) dermatocorticoizi
e) masaj
---------------------------------------------------------------------
87. 390. (439) Indicați conduita de tratament complex în sicozis
vulgar:
a) antimicotice
b) antibiotice
c) dermatocorticoizi
d) coloranţi anilinici
e)keratoplastice
---------------------------------------------------------------------
88. 393.(442)Indicați dermatozele frecvent asociate cu piodermite:

a) scabia
b) pediculoza
c) dermatita atopică
d) psoriazisul vulgar
e) pemfigusul vulgar
---------------------------------------------------------------------
89. 394. Alegeți din cele enumerate piodermitele nefoliculare:
b) erizipel
c) furuncul
d) sicozis vulgar
e) pitiriazis simplex
90. Alegeți din cele enumerate piodermitele foliculare:

b) erizipel
c) furuncul
d) sicozis vulgar
e) pitiriazis simplex
Micozele cutaneo-mucoase
91. 396. (445)Indicați afectiunile provocate de levuri:

a) tricofiţie
b) candidoză
c) favus
d) eritrasma
e)pitiriazisul versicolor
---------------------------------------------------------------------
92. 397. (446)Ţintele biologice comune ale levurilor sunt:
a) pielea
b) mucoasa
c) unghiile
d) organele interne
e) firele de păr
---------------------------------------------------------------------
93. 398. (447)Alegeți expresiile clinice sugestive pentru Tinea
capitis:
a) focar de alopecie cu piele intactă
b) focar de alopecie prin ruperea firelor de păr cu piele
eritematoasă şi scuamoasă
c) focar de alopecie cu cicatrici hipertrofice
d) focar infiltrativ-purulent pseudotumoral, cu eliminarea
perilor şi puroiului la presiune
e) focare de alopecie cu ciactrici atrofoce
---------------------------------------------------------------------
94. 400.(450)Indicați agentii cauzali ai tricofiţiei uscate

(superficiale):
a) Trichophyton gypseum
b) Trichophyton verrucosum
c) Trichophyton tonsurans
d) Trichophyton schoenleini
e) Trichophyton violaceum
---------------------------------------------------------------------
95. 401. (451)În Tinea capitis microscopia directă relevă:
a) celule levurice
b) coci
c) artrospori
d) filamente miceliene (hife)
e) pseudomiceliu (pseudohife)
---------------------------------------------------------------------
96. 402. (452)Indicați țintele de afectare tipică în tricofiţia supurată:
a) palmele
b) plantele
c) ariile bărbii şi mustăţii
d) scalpul
e) patul unghial
---------------------------------------------------------------------
97. 403.(453)Indicați țintele de afectare tipică în microsporie:
a) scalpul
b) plantele
c) palmele
d) pielea glabră
e) mucoasele
---------------------------------------------------------------------
98. 405. (455) Care din următoarele examene paraclinice sunt

informative pentru diagnosticul pozitiv al candidozei:
a) examenul cu lampa Wood
b) însămânţărea pe medii de cultură
c) microscopia directă
d) testul Auspitz
e) testul Baltzer
---------------------------------------------------------------------
99. 406.(456). Indicați preparatele antimicotice sistemice eficace în
dermatofiţii:
a)Natamacină
b) Grizeofulvină
c) Terbinafina
d) Itraconazol
e) Nistatină
---------------------------------------------------------------------
100. 407.(457) Indicați preparate antimicotice de uz topic:
a) Clobetazol
b) Clotrimazol
c) Ketoconazol
d) Bacitracină
e) Terbinafină
---------------------------------------------------------------------
101. 408.(458) Care sunt sursele esentiale de infectare în tricofiţia
supurată:
a) oamenii
b) bovinele
c) pisicile
d) câini
e) rozătoarele
---------------------------------------------------------------------
102. 413.(463)Materialul biologic uzual în diagnosticul de laborator

al dermatofiţiilor sunt:
a) secretii urogenitale
b) sputa
c) firele de păr
d) unghiile
e) scuamele
---------------------------------------------------------------------
103. 414. (464)Metodele diagnostice informative în dermatofiții
sunt:
a) examinare în lumina Wood
b) microscopie directă
c) cultură pe medii selective
d) citodiagnostic Tzanck
e) diascopie
---------------------------------------------------------------------
104. 418.(470) Indicați țintele de afectare tipică în tricofiția

superficială:
a) scalp
b) mucoasele
c) palme
d) unghii
e) pielea glabră
---------------------------------------------------------------------
105. 419. (471)Vectorii de infectare în microsporia zooantropofilă
sunt:
a) oamenii
b) bovinele
c) pisicile
d) câini
e) rozătoarele
---------------------------------------------------------------------
106. 421. (473)Fluorescenţă pozitivă în lumina Wood se evidențiază
în următoarele micoze:
a) Microsporie
b) Tricofiţie
c) Candidoză
d) Pitiriazis versicolor
e) Favus
---------------------------------------------------------------------
107. 423.(475)Alegeți imaginea microscopică în candidoză:

a) filamente miceliene (hife)
b) pseudo-micelii (pseudo-hife)
c) artrospori endotrix
d) artrospori ectotrix
e) celule levurice înmugurite
---------------------------------------------------------------------
108. 424.(476)Indicați formele clinice de candidoză cutanată:
a) stomatită
b) intertrigo
c) vulvovaginită
d) balanopostită
e) perionixul
---------------------------------------------------------------------
109. 425.(477)Indicați formele clinice de candidoză la nivelul
mucoasei bucale:
a)comisurită
b) glosită
c) stomatită
d) cheilită
e) intertrigo
---------------------------------------------------------------------
110. 427. (479)Alegeți preparatele de uz topic eficace în tratamentul
candidozei:
a) Mupirocină
b) Ketoconazol
c) Clotrimazol
d) Natamicină
e) Isoconazol
---------------------------------------------------------------------
111. 428. (480)Alegeți preparatele de uz general eficace în
tratamentul candidozei cutanate:
a) Grizeofulvină
b) Bacitracina
c) Fluconazol
d) Natamicină
e) Itraconazol
---------------------------------------------------------------------
112. 430.(482)Indicați formele clinice pentru Tinea provocată de
Trichophyton rubrum:
a) plantară
b) palmo-plantară
c) generalizată
d) unghială
e) scalpului
---------------------------------------------------------------------
113. 434.(487) Candida albicans este un saprofit exclusiv pentru:
a) cavitatea bucală
b) tubul digestiv
c) uretră şi vezica urinară
d) vagin
e) pielea sănătoasă
---------------------------------------------------------------------
114. 435.(488)Instalarea candidozei este favorizată de:
a) diabetul zaharat
b) contracepţia orală
c) antibiotice sistemice
d) hipotermia
e) Ph-ul crescut al pielii
---------------------------------------------------------------------
115. 436. (490)Alegeți semne clinico-evolutive distincte ale
sicozisului parazitar (vs. cel vulgar):
a) infiltraţie mai pronunţată
b) infiltraţie mai discretă
c) evoluţie acută
d) evoluţie recidivantă
e) margine bine delimitate
---------------------------------------------------------------------
116. 437.(491) Alegeți preparate antimicotice de uz topic:
a) Clobetazol
b) Clotrimazol
c) Betametazonă
d) Terbinafină
e) Naftifină
---------------------------------------------------------------------
Scabia, Pediculoza
117. 439.(493)Indicați leziunile patognomonice pentru scabie:

a) vezicula perlată
b) urtică
c) scuamă
d) pustulă
e) șanţul acarian
---------------------------------------------------------------------
118. 441.(495)Indicați vectorii de transmitere în scabie:
a) oamenii
b) obiecte personale şi de anturaj ale bolnavului
c) insectele
d) bovinele
e) rozătoarele
---------------------------------------------------------------------
119. 442.(496).Sursele de infectare în pediculoză sunt:
a) animale domestice
b) animale casnice
c) animale sălbatice
d) persoane bolnave prin contact direct
e) persoane bolnave prin contact indirect
(497). Indicați semnele clinice sugestive pentru

120. 443.
pediculoză pielii capului:
a) depistarea paraziţilor adulţi pe scalp
b) prezenţa ouălor parazitului (lindini)
c) prurit
d) impetigizarea secundară
e)macule cerulee
---------------------------------------------------------------------
121. 444.(498)Indicați căile de infectare în scabie:
a) verticală
b) directă de contact
c) indirectă de contact
d) aerogenă
e) alimentară
---------------------------------------------------------------------
122. 445. (499)Localizarea preferenţială a leziunilor cutanate în
scabie la adulţi este:
a) faţă şi gât;
b) spaţiile interdigitale ale mâinilor
c) zonele articulațiilor pumnilor, coatelor și genunchiilor
d) palme şi plante
e) regiunea axilară, ombilicală și fesieră
---------------------------------------------------------------------
123. 446. (500)Manifestările clinice sugestive pentru scabie sunt:
a) papule plate ombilicate
b) șanţul acarian şi vezicule perlate
c) prurit sever cu exarcerbare nocturnă
d) semnul Wickham
e) semnul Hardi
---------------------------------------------------------------------
124. 449. (503)Alegeți preparate de uz topic eficiente în tratamentul
scabiei:
a) spregal
b) benzoil peroxid
c) benzoat de benzil
d) sulf p-p
e) toate cele enumerate
---------------------------------------------------------------------
125. 450. (504)Indicați formele clinice de pediculoza:
a) scalpului
b) palmo-plantară
c) corpului
d) pubiană
e) genitală.
---------------------------------------------------------------------
126. 451. (505)Agenţii patogeni ai pediculozelor sunt:
a) Pediculus humanus capitis
b) Phtirius pubis
c)Sarcoptes hominis
d) Pediculus humanus corporis
e) Toate cele enumerate.
---------------------------------------------------------------------
Dermatozele alergice
127. 459. (513)Care tipuri de reacţii de hipersensibilizare (Gell şi

Coombs) sunt implicate în patogenia urticariei:
a) I
b) II
c) III
d) IV
e) absente (urticarie non-alergică)
---------------------------------------------------------------------
128. 460. (514)Mecanismele de realizare a urticariilor alergice sunt:
a) IgE dependent
b) IgA dependent
c) IgG dependent
d) IgM dependent
e) complement dependent
---------------------------------------------------------------------
129. 462.(516)Care sunt semnele clinice sugestive pentru urticaria

acută:
a) prurit intens
b) prezenţa urticilor
c) persistenţa leziunilor timp de 48 ore
d) pusee zilnice repetate pe parcursul a cel mult 6 săptămâni
e) testul pozitiv cu metacolină
---------------------------------------------------------------------
130. 463. (517)Indicați semnele distinctive ale leziunilor în
angioedemul Quincke:
a) sunt foarte pruriginoase
b) sunt nedepresibile
c) au limite imprecise
d) nu au tendinţă de recurenţă în aceleaşi regiuni
e) se menţin mai mult de 24 ore
---------------------------------------------------------------------
131. 465.(519)Indicați semnele clinice sugestive pentru dermatita
(eczema) de contact iritativă:
a) apariţia leziunilor în rezultatul sensibilizării
b)apariţia leziunilor în exclusivitate pe locul acţiunii
iritantului
c) creşterea periferică a leziunilor
d) lipsa tendinţei de diseminare a leziunilor
e) dispariţia leziunilor după încetarea acţiunii iritantului
---------------------------------------------------------------------
132. 466. (520)Alegeți iritanții frecvent implicați în dermatita de
contact simplă (ortoergică/iritativă):
a) urzica
b) acizii şi bazele concentrate
c) polenul
d) nichelul
e) apa fierbinte
---------------------------------------------------------------------
133. 467.(521)Indicați alergenii frecvent implicați în dermatita de
contact alergică:
a) neomicina, benzocaina
b) acizii şi bazele concentrate
c) nichelul, cromul, cobaltul
d) parafenilendiamina
e) urzica
---------------------------------------------------------------------
134. 468. (522)Indicați semnele sugestive pentru dermatita (eczema)
de contact alergică:
a) apariţia leziunilor la prima expunere la alergen
b) sensibilizarea de tip întârziat
c) sensibilizarea de tip imediat
d) tendinţa leziunilor spre diseminare şi creştere periferică
e) apariţia leziunilor în exclusivitate pe locul acţiunii iritantului
---------------------------------------------------------------------
135. 469.(523)Care sunt semnele și leziunile distinctive pentru
eczema acută:
a) descuamare
b) lichenificare
c) eritem
d) veziculaţie
e) edem şi zemuire
--------------------------------------------------------------------
136. 470.(524)Care sunt semnele și leziunile distinctive pentru
eczema cronică:
a) placarde infiltrative, bine delimitate, pruriginoase
b) veziculaţie
c) zemuire
d) lichenificare
e) descuamare
---------------------------------------------------------------------
137. 473. (527)Opţiunile utilizate topic în eczema acută zemuindă:
a) unguente cu dermatocorticoizi şi keratoplastice
b) comprese umede cu soluţii dezinfectante
c) coloranţi anilinici
d) pansamente ocluzive
e) spray-uri cu dermatocorticoizi
---------------------------------------------------------------------
138. 474. (528)Care din medicamentele de mai jos se administrează
în urticarie acută:
a) antihistaminice şi hiposensibilizante
b) antibiotice
c) corticosteroizi
d) vitamine grup B
e) diuretice
---------------------------------------------------------------------
139. 475. (529)Preparate ce formează algoritmul de tratament în
angioedemul Quincke al laringelui:
a) α-adrenoblocatori
b) antihistaminice şi diuretice
c) corticosteroizi i.v.
d) adrenalină i.v.
e) perfuzii hidrosaline masive
---------------------------------------------------------------------
140. 479. (533) Indicați criteriile diagnostice majore ale dermatitei
atopice la copiii sub 2 ani:
a) antecedente familiale de atopie;
b) eczeme faciale și pe părțile de extensie ale membrelor;
c) prurit;
d)evoluție cronică și recidivantă;
e) IgE serice crescute.
---------------------------------------------------------------------
141. 485. (539)Expresiile atopice comune includ:
a) eczema
b) astmul bronşic alergic
c) rinita alergică
d) vasculita alergica
e) conjunctivita alergică
---------------------------------------------------------------------
142 486. (540)Indicați reacţiile de hipersensibilizare (Gell şi Coombs)
implicate în patogenia dermatitei
atopice:
a) I
b) II
c) III
d) IV
e) absente (reacţii non-imunologice)
---------------------------------------------------------------------
Eritem polimorf
143. 534. (588)

Care sunt mecanismele patogenetice comune în
eritemul polimorf:
a) infecţios-alergic
b) psihogen
c) toxico-alergic;
d) tumoral
e) dismetabolic
---------------------------------------------------------------------
144. 535. (589)Indicați formele clinice ale eritemului polimorf
minor:
a) urticariană
b) eritemato-papuloasă
c) nodoasă
d) veziculo-buloasă
e) pustuloasă
---------------------------------------------------------------------
145. 536. (590)Următoarele datele clinice sunt sugestive pentru
eritemul polimorf minor:
a) debut acut
b) eruptii eritemato-papuloase şi/sau veziculo-buloase cu
localizare preponderent acrală
c) bule flasce ce apar pe pielea aparent intactă
d) evoluţie spre vindecare spontană
e) caracter şi recurente sezoniere
---------------------------------------------------------------------
146. 537. (591)Următoarele datele clinice sunt sugestive pentru
sindromul Stevens-Johnson:
a) prodrom febril accentuat
b) o posibilă afectare respiratorie sau renală
c) afectare erozivo-buloasă marcată a mucoaselor şi
progresivă a pielii
d) afectare a peste 50% de suprafeţă cutanată
e) evoluţie spre vindecare spontană
---------------------------------------------------------------------
147. 539. (593)Ce remedii medicamentoase sunt indicate în

tratamentul eritemului polimorf minor:
a) antiinflamătoare nesteroidiene
b) antibiotice
c) hiposensibilizante
d) antihistaminice
e) corticoizi sistemici în doze mari
148. 540. (594)Indicați algoritmul de tratament în sindromul

Stevens-Johnson:
a) reechilibrare hidroelectrolitică
b) nitro-imidazoli in doze mari
c) citostatice în doze mari
d) corticosteroizi în doze mari
e) detoxicare
Toxidermiile, Sindromul Lyell
Genodermatozele
149. 613. (686)Care din următoarele date clinice sunt sugestive
pentru epidermoliza buloasă simplă:
a) apariţia bulelor în zonele supuse traumatismului
b) apariţia cicatricilor reziduale
c) prezenţa miliumului
d) semnul Nicolsky - negativ
e) absenţa modificărilor dentare, ale unghiilor şi părului
---------------------------------------------------------------------
150. 616. (689)Indicați semnele clinice sugestive pentru
epidermoliza buloasă distrofică:
a) apariția spontană a bulelor
b) afectarea mucoaselor
c) anomalii dentare şi unghiale
d) cicatrici deformante, milium, mutilaţii
e) semnul Nicolsky – negativ
---------------------------------------------------------------------
Sifilis
151. 669. (751)Datele clinice sugestive pentru anghina eritematoasă

sifilitică sunt:
a) asimptomatică (absența acuzelor)

b) semne generale pronunţate (febră, frisoane, fatigabilitate)
c) leziuni eritematoase bine conturate
d) papule erozive
e) voce nazonată şi disfonie
---------------------------------------------------------------------
152. 670. (752)Indicați testele serologice nespecifice în sifilis:
a) de imobilizare (TPI)
b) de hemaglutinare (TPHA)
c) de floculare (VDRL, RPR)
d) de fixare a complementului (RBW)
e)de imunofluorescență (FTA)
---------------------------------------------------------------------
153. 671. (753) Indicați testele serologice specifice în sifilis:
a) de imobilizare (TPI)
b) de hemaglutinare (TPHA)
c) de floculare (VDRL, RPR)
d) imunoenzimatice (ELISA)
e) de imunofluorescență (FTA)
---------------------------------------------------------------------
154. 672.(754)Sifilomul primar ca și leziune este o:
a) eroziune
b) fisură
c) excoriaţie
d) vegetație
e) ulceraţie
---------------------------------------------------------------------
155. 673. (755)Indicați leziunile caracteristice pentru sifilisul terţiar:
a) papulă
b) tubercul
c) urtică
d) nodozitate
e) veziculă
---------------------------------------------------------------------
156. 674. (756) Ce teste sunt utile pentru confirmarea diagnosticului
de sifilis:
a) însămânţări pe medii de cultură

b) teste serologice
c) teste alergologice
d) microscopie în câmp întunecat
e) microscopie în coloraţia Gram
---------------------------------------------------------------------
157. 680. (762)Indicați localizările frecvente ale condiloamelor late:
a) torace
b) suprafeţe de extensie ale membrelor
c) limba
d) organe genitale
e) palme şi plante
(764) Indicați semnele clinice sugestive pentru şancrul

158. 682.
amigdalian sifilitic:
a) leziuni papuloase
b) afectare unilaterală
c) margini precise
d) durere la deglutiţie
e) adenopatie regională
---------------------------------------------------------------------
159. 683. (765) Care din leziunile cutanate indicate sunt
caracteristice pentru sifilisul secundar:
a) plăci eritematoase extinse

b) leziuni papuloase şi pustuloase
c) şancru dur
d) gome
e) alopecie şi leucomelanodermie
---------------------------------------------------------------------
160. (766)Expresiile clinice sugestive pentru sifilisul primar sunt:
a) tonzilită eritematoasă
b) șancru dur
c) papule erozive
d) adenopatie regională
e) limfangită specifică
---------------------------------------------------------------------
161. 685. (767)Indicați formele atipice de șancru dur:
a) eritem indurativ
b) edem indurativ
c) panariciu
d) amigdalită
e) fagedenism
---------------------------------------------------------------------
162. 687.(769)Indicați formele clinice de alopecie sifilitică:

a) în luminişuri
b) difuză
c) seboreică
d) areată
e) ofiazică
---------------------------------------------------------------------
163. 688. (770)Indicați semnele clinice de certitudine sugestive
pentru sifilisul congenital tardiv:
a) keratită
b) nas în şa
c) labirintită
d) anomali a incisivilor mediali superiori
e) anomalii a molarilor I superiori
---------------------------------------------------------------------
164. 690.(772)Adenopatia sifilitică se caracterizează prin
următoarele semne clinice:
a) consistenţă moale
b) tendinţă de ramolire
c) mobilitate şi neaderenţă
d) lipsa durerii la palpație
e) abcedare
---------------------------------------------------------------------
165. 693. (775)Indicați varietățile sifilidelor papuloase:
a) miliare
b) lenticulare
c) numulare
d) condiloame acuminate
e) condiloame late
---------------------------------------------------------------------
166. 695. (777) Care sunt caile posibile de transmitere a sifilisului:
a) prin contact direct (sexual, nesexual)
b) prin contact indirect
c) transfuzional
d) transplacentar
e) ereditar
---------------------------------------------------------------------
167. 697. (779)Indicați condițiile de instalare a perioadelor latente în
sifilis:
a) creşterea reactivităţii specifice

b) scăderea reactivităţii specifice
c) anergia serologică (fenomenul de prozonă)
d) creşterea imunităţii specifice
e) scăderea imunităţii specifice
---------------------------------------------------------------------
168. 698. (780)Indicați semnele clinice sugestive pentru sifilisul
congenital la sugari:
a) osteocondrita şi osteoperiostita
b) rinita specifică
c) șancrul dur
d) pemfigusul sifilitic palmo-plantar
e) infiltrația periorificială papuloasă difuză
169. Indicați varietățile sifilidelor gomoase pe limbă:
• glosita ulceroasă
• glosita scleroasă
• glosita sclero-gomoasă
• glosita fisurată
• glosita viloasă
170. Indicați aspecte clinice ale sifilidelor papuloase în cavitatea

bucală:
- plăci depapilate ("plăci în livadă cosită")

- plăci erozive cu un depozit pseudomembranos, rotunde,
ovalare, superficiale, bine conturate
- leziuni hipertrofice, proeminente, rotunde, cu suprafaţa
plată, erodată şi zemuindă (condiloame late)
- leziuni ragadiforme, fisurate, bine conturate
- depozitele cu un aspect de picături albicioase, seamănă cu
picături de lapte închegat
-----------------------------------------------------------------------------
-------------------------
171. Indicați manifestările clinice sugestive pentru angina

eritematoasă sifilitică:
F. dureroasă
G. semne generale pronunţate (febră, frisoane, fatigabilitate)
H. leziuni eritematoase bine conturate
I. papule erozive
J. asociere cu rozeola cutanată
172. Indicați distrofii dentare ale sifilisului congenital tardiv:
- microdonţie sau macrodonţie

- dinţi conici (cu aspect de şurubelniţă)
- dinţi cu suprafaţa triturantă escavată, cu aspect de semilună sau cu aspect de "zimţi de
fierăstrău"
- prezenţa tuberculului lui Carabelli, un mugur suplimentar pe faţa internă a primului molar
- dinți Hutchinson
173. Indicați semnele clinice caracteristice pentru sifilidele

papuloase pe limbă:

Anatomia, histologia și fiziologia cutanată

1. Indicați provinența embriologică a pielii:
a) exclusiv din ectoderm
b) exclusiv din mezoderm
c) exclusiv din endoderm
d) ectoderm şi mezoderm
e) mezoderm şi endoderm
---------------------------------------------------------------------
2. are tesuturi se formează din ectoderm:
C
a) dermul şi anexele cutanate
b) epidermul şi anexele cutanate
c) hipodermul şi anexele cutanate
d) exclusiv anexele cutanate
e) epidermul, dermul, hipodermul şi anexele cutanate

---------------------------------------------------------------------
3. in mezoderm se formează:
D
a) exclusiv epidermul
b) exclusiv dermul
c) exclusiv hipodermul
d) epidermul şi dermul
e) eermul şi hipodermul
---------------------------------------------------------------------
4.(5)Indicați originea embriogenetică a melanocitelor:

a) ectoderm de acoperire
b)neuroectoderm
c) mezoderm
d) endoderm

---------------------------------------------------------------------
5. (6) I ndicați numărul de rânduri celulare ce formează stratul

bazal:
a) 1
b) 2-3
c) 5-10
d) 10-15
e) 15-20
---------------------------------------------------------------------
6.(9) Indicați funcţia principala a keratinocitelor stratului bazal:

a) senzitivă
b) melanogeneză
c) excretoare
d)germinativă
e) secretoare
---------------------------------------------------------------------
7. (10)Indicați funcţia celulelor Langerhans:

a) senzitivă
b) imunologică
c) excretoare
d) melanogeneză
e) fibrogeneză
---------------------------------------------------------------------
8. (11) I ndicați numărul de rânduri celulare ce constituie în mod
normal stratul granulos:
a) 1
b) 2-3
c) 4-6
d) 7-10
e) 10-14
---------------------------------------------------------------------
9.(12) Prezenta topografică a stratului lucid este bine vizibil:

a) faţă
b) bulb pilar
c) palme şi plante
d) patul unghial
e) mucoase
---------------------------------------------------------------------
10.(15) Indicați prezența topografică maximală a stratului

cornos:
a) mucoase
b) faţă
c) pleoape
d) palme şi plante
e) regiunea interscapulară
---------------------------------------------------------------------
11. (16) orfologic membrana bazala reprezintă:

M
a) joncţiunea dintre derm şi hipoderm
b) joncţiunea dintre epiderm şi derm
c) joncţiunea dintre epiderm şi hipoderm
d) joncţiunea dintre hipoderm şi ţesuturile subiacente
e) jonctiunea epdermică intercelulara

---------------------------------------------------------------------
12.(18) ascularizarea epidermului include:

V
a) doua reţele de vase sanguine (superficială şi profundă)
b) o reţea superficială de vase sanguine
c) o reţea profundă de vase sanguine
d) o reţea arcadă vasculară
e) nu este vascularizat
---------------------------------------------------------------------
13.(21) Indicați tipul de secreție a glandelor sudoripare apocrine:
a) merocrin
b) holocrin
c) holomerocrin

---------------------------------------------------------------------
14. ( 22) Indicați tipul de secreție a glandelor sudoripare ecrine:

a) merocrin
b) holocrin
c) holomerocrin

---------------------------------------------------------------------
15. (23) Alegeți tipul de secreție a glandelor sebacee:
a) merocrin
b) holocrin
c) holomerocrin

---------------------------------------------------------------------
16. (24) Alegeți ariile cutanate lipsite de glande sudoripare

apocrine:
a) axile
b) regiunea genitală
c) palme
d) regiunea mamelonului
e) plante
---------------------------------------------------------------------
17.(25) legeți zonele topografice cutanate lipsite de glande
A
sebacee:
a) frunte
b) scalp
c) torace
d) palme
e) plante
---------------------------------------------------------------------
18. (26)Acantoza histopatologic reprezintă:

a ) îngroşare marcată a stratului cornos
b ) keratinizare incompletă
c ) alterare a coeziunii intercelulare epidermice
d ) îngroşare a stratului spinos
e ) distensie patologică a spaţiilor intercelulare cu edem
intercelular
19. (28) Spongioza histopatologic reprezintă:
a) îngroşare marcată a stratului cornos
b) keratinizare incompletă
c) alterare a coeziunii intercelulare epidermice
d) îngroşare a stratului spinos
e) distensie patologică a spaţiilor intercelulare cu edem

intercelular
---------------------------------------------------------------------
20. (29)Hiperkeratoză histopatologic reprezintă:
b) keratinizare incompletă
e) distensie patologică a spaţiilor intercelulare cu edem
intercelular
---------------------------------------------------------------------
21. (30)Parakeratoză histopatologic reprezintă:

b) keratinizare incompletă cu păstrarea nucleelor în celulele
cornoase
e) distensie patologică a spaţiilor intercelulare cu edem intercelular

---------------------------------------------------------------------
22. (31) Degenerescentă hidropică histopatologic reprezintă:

a) îngroşare patologică a stratului granulos
b) apariţie a unui material omogen, eozinofil, strălucitor în dermul
superficial
c) dezintegrare a nucleelor celulare
d) vacuolizare a celulelor stratului bazal
e) inflamaţie cronică cu aglomerări în special de limfocite,
macrofage, celule gigante Langerhans

--------------------------------------------------------------------
23.(33) Notiune corespunzătoare - granulom:
superficial

---------------------------------------------------------------------
24. (34)Hipergranuloza histopatolgic reprezintă:

superficial

---------------------------------------------------------------------
Tratament dermatologic
25. 53.(71)Pasta ca forma farmaceutică reprezintă:

a) amestecuri de substanţe lichide în care se introduc diverse
substanţe active solubile sau insolubile sub formă de suspensii
b) un amestec în părţi egale de pudre şi grăsimi cu efect protector,
sicativ şi calmant
c) preparat topic de consistentă moale bazat pe excipienţi graşi,
liposolubili
d) amestecuri de grăsimi hidrofile cu apă sau soluţii apoase cu
efect emolient, calmant şi răcoritor

e) un amestec de excipienţi pulverulenţi cu efect absorbant,
sicativ şi protector
---------------------------------------------------------------------
26. (72)Crema ca formă farmaceutică reprezintă:


sicativ şi calmant
liposolubili
d) amestecuride grăsimi hidrofile cu apă sau soluţii apoase cu

---------------------------------------------------------------------
27. (73) Loţiunea ca formă farmaceutică reprezintă:

a) amestec de substanţe lichide în care se introduc diverse

sicativ şi calmant
c) preparat topic de consistentă moale bazat pe excipienţi graşi
liposolubili

---------------------------------------------------------------------
28. (74) Pudra ca formă farmaceutică reprezintă:
substanţe active solubile sau insolubile sub

formă de suspensii
sicativ şi calmant
c) topice de consistentă moale bazate pe excipienţi graşi,
liposolubili

---------------------------------------------------------------------
29.(75) Unguent ca formă farmaceutică reprezintă:
a) amestec de substanţe lichide în care se introduc diverse

sicativ şi calmant
liposolubili
d) amestec de grăsimi hidrofile cu apă sau soluţii apoase cu efect
emolient, calmant şi răcoritor

Anatomia, histologia și fiziologia cutanată
30.(341)Stratul granulos lipseşte pe:

a) mucoase
b) palme şi plante
c) semimucoase
d) patul unghial
e) corticala firului de păr

---------------------------------------------------------------------
31. 295.(344)Dermul este format din următoarele straturi:

a) papilar
b) granular
c) reticular
d) spinos
e) cornos
---------------------------------------------------------------------
32.(346)Sistemul fibrilar al dermului include:

a) substanţă fundamentală
b) fibre de colagen
c) fibre elastice
d) fibre de reticulină (argirofile)
e) tonofibrile
---------------------------------------------------------------------
33.299.(348)Sistemul celular normal al dermului include

a) fibroblasti
b) histiocite
c) melanocite
d) fibrocite
e) mastocite
---------------------------------------------------------------------
34.(350)Anexele cutanate includ:

a) glande sebacee
b) glande sudoripare
c) vase si nervi cutanati
d) unghii
e) fire de păr
---------------------------------------------------------------------
35. (354)Funcţiile epidermice specifice (proprii numai epidermului)

sunt:
a) keratogeneză
b) melanogeneză
c) termoreglare
d) plasticitate
e) neurovasculară
---------------------------------------------------------------------
36. (355)Funcţiile dermice specifice (proprii numai dermului) sunt:

a) rezistenţă (tensiune cutanată)
b) elasticitate
c) plasticitate
d) keratogeneză
e) melanogeneză
---------------------------------------------------------------------
37. 11.(360)Receptorii cutanați responsabili de senzaţiile tactile şi

presiune
(mecanorecepţie) sunt:
a) corpusculi Krauze
b) corpusculi Ruffini
c) corpusculi Meissner
d) discuri şi celule Merkel
e) corpusculi Pacini
---------------------------------------------------------------------
38. (361)Receptorii cutanati responsabiil de senzaţiile termice sunt:

a) corpusculi Meissner
b) corpusculi Ruffini
c) corpusculi Krause
d) discuri şi celule Merkel
e) corpusculi Pacini
---------------------------------------------------------------------
Tratament dermatologic
39. (405)Indicați preparatele antimicotice de uz dermatologic:

a) itraconazol
b) ciclosporină A
c) astemizol
d) ketoconazol
e) grizeofulvină
---------------------------------------------------------------------
40.(406)Remediile antibacteriene de uz topic sunt:
a) bacitracină
b) mupirocină
c) terbinafină
d) aciclovir
e) acid fuzidic
---------------------------------------------------------------------
41 (407)Preparatele antivirale folosite în dermatologie sunt:

a) valaciclovir
b) vancomicină
c) aciclovir
d) aceclidină
e) acitretin
---------------------------------------------------------------------
42. 362.(411) Selectați glucoocorticoizii de uz topic:

a) mometazonă
b) betametazonă
c) itraconazol
d) clobetazol
e) bacitracină
---------------------------------------------------------------------
43 .(412). Indicațireacţiile adverse la utilizarea dermatocorticoizilor:

a) hipotricoză
b) atrofie cutanată
c) suprainfectare bacteriană şi micotică
d) inhibarea funcţiei suprarenalelor
e) hiperpigmentaţie
---------------------------------------------------------------------
44. (417) Alegeți preparatele antihistaminice de uz dermatologic:
a) tiosulfat de sodiu
b) clemastină
c) clorură de calciu
d) loratadină
e) cetirizină
---------------------------------------------------------------------
45. (421)Alegeți medicaţile astringente şi antiseptice în comprese umede:

a) etacridina lactată
b) sulfatul de zinc
c) cignolina
d) tanina
e) podofilina
---------------------------------------------------------------------
46. (422)Coloranţii anilinici de uz dermatologic sunt:

a) nitrat de argint
b) albastru de metil
c) violet de genţiană
d) fucsină bazică
e) tinctura de iod
---------------------------------------------------------------------
47. (423)Selectațipreparatele topice cu actiune keratolitică:
a) acidul salicilic
b) acidul para-aminobenzoic
c) rezorcina
d) ureea
e) acidul lactic
---------------------------------------------------------------------
48. (424)Indicați
preparatele reductoare (keratoplastice) de uz topic:
a) oleum cadini
b) oleum zinci
c) ihtiol
d) gudron de huilă
e) cignolin
---------------------------------------------------------------------
49. (425)Alegeți preparatele fotoprotectoare de uz topic:
a) oxipsoralen
b) acid para-aminobenzoic
c) acid tricloracetic
d) aromhidrat de chinină
e) antipirină
1. Care sunt semnele și

leziunile
caracteristice pentru
eczema acută:
a) descuamare
b) lichenificare
c) eritem
d) veziculaţie
e) edem şi zemuire
2. Pacienta de 18 ani prezintă acuze la
leziuni pruriginoase diseminate după
biseptol. Obiectiv: papule
edematoase, de culoare albă,
margini precise, dimensiuni și forme
diverse, situate pe un teren
eritematos, elastice la palpare.
Indicați substratul histopatologic al
erupției.
A. spongioză
B. acantoliză
C. granuloză
D. acantoză
E. edem dermic
3. La un pacient de 34 ani după administrarea paracetamolului au apărut brusc plăci

urticariene, de culoare roșie, elastice la palpare. Indicați semnele clinice caracteristice
pentru urticarie acută.
A. prurit, de obicei, intens
B. monomorfism eruptiv
C. leziunile urticariene persista mai mult de 24 ore
D. pusee repetate pănă la 6 săptămâni
E. dermografismul este alb
4. Pacienta de 56 ani a fost internată în secție de terapie intensivă cu edemul Quincke la

nivelul buzelor și pleoapelor provocat de ciprofloxacină administrată pentru cistită acută.
Obiectiv: se observă o tumifiere difuză, roz-palidă, cu limite imprecise, nedepresibilă la
palpare. Indicați algoritmul medicamentos administrat pentru maladia data.
A. a-adrenoblocatori;
B. antihistaminice;
C. corticosteroizi;
D. epinefrină;
E. perfuzii hidrosaline masive.
5. Pacientul de 27 ani prezintă acuze la

leziuni pe dosul mâinilor
asociate de prurit moderat.
Suferă de eczemă 3 ani această
având o evoluție cronică-
recidivantă cu agravări
declanșate de contactul cu
detergenți. Obiectiv:
accentuarea cadrilajului cutanat
(lichenificare), xeroză,
îngroșarea pielii, excoriații
multiple, fisuri. Indicați
tratament topic corect.
A. dermatocorticoizi, preferential
în lotiuni;
B. dermatocorticoizi, preferential în pomezi;
C. suspenzii uleioase, paste moi;
D. comprese umede cu soluții dezinfectante;
E. unguente cu acțiune keratoplastică/keratolitică.
6. Pacientul de 15 ani face dermatita atopică din mică copilarie ultima acutizare fiind
observată o săptămănă in urmă. Obiectiv: plăci eritemato-edematoase, pruriginoase,
zemuinde, acoperite de vezicule, eroziuni, excoriații. Indicați criterii diagnostice majore
pentru maladia dată:
A. dermografismul alb;
B. xeroză;
C. anamneza eredo-colaterală
pozitivă;
D. prurit accentuat;
E. eczema cu evoluție cronică
și recidivantă.
7. Bolnavul de 27 a fost internat pentru
eczema cronică. Indicați manifestările
clinice sugestive pentru această maladie.
A. plăci descuamative și lichenificate,

accentuarea cadrilajului și modificări
pigmentare asociate de prurit intens
B. plăci maculoase, ovolare, acoperite

central de scuame fine, aderente, cu
aspect foaie de țigară, la periferie
remarcându-se de un guleraș scuamos mai
evident, dispuse de-a lungul liniilor naturale de tracțiune cutanată
C. plăci maculo-papuloase, rotund-ovale, acoperite de scuame lamelare, ușor detașabile
(semnul Auspitz pozitiv)
D. plăci eritemato-scuamoase, rotund-ovale, bine delimitate, cu margini reliefate, active, cu
tendință de extindere
E. plăci eritemato-papuloase, deprimate central și marcate periferic (aspect în cocardă)
1. Indicați maladia ereditară caracterizată
printr-o fragilitate deosebită a
tegumentelor și mucoaselor, manifestând
bule după cel mai mic traumatism sau
apărând spontan:
A. Pemfigus vulgar
B. Epidermoliza buloasă
C. Epidermonecroliză
D. Eritrodermia ihtioziformă Brocq
E. Eritrodermia exfoliativă Ritter
2. Indicați semnele sugestive pentru

epidermoliza buloasă distrofică
(dermolitică):
A. bule mari, spontane, plăci erodate

B. afectarea mucoaselor
C. anomalii unghiale și dentare
D. semnul Nikolski negativ
E. cicatrici deformante
Indicați semnele sugestive pentru epidermoliza buloasă distrofică (dermolitică):
F. bule mari, spontane, plăci erodate
G. afectarea mucoaselor
H. anomalii unghiale și dentare
I. semnul Nikolski negativ
J. cicatrici deformante
1. Bolnava cu Tinea corporis – alegeți manifestările clinice sugestive pentru maladia

dată:
F. plăci descuamative și
lichenificate, cu accentuarea
cadrilajului cutanat, modificări
pigmentare asociate de prurit
intens
G. plăci maculoase, acoperite

central de scuame fine, aderente,
cu aspect foaie de țigară, dispuse
de-a lungul liniilor naturale de
tracțiune cutanată, semnul
Baltzer este pozitiv
H. plăci maculo-papuloase
acoperite de scuame lamelare, ușor detașabile, semnul Auspitz este pozitiv
I. plăci eritemato-scuamoase, ovale sau rotunde, bine delimitate, cu marginele

reliefate, active, cu tendință de extensie
J. plăci eritemato-papuloase, deprimate central și marcate periferic, aspect „în cocardă”
2. Pacient cu Tinea corporis -

indicați examenul paraclinic
informativ pentru
confirmarea diagnosticului:
A. microscopie în câmp
întunecat
B. însămânţărea pe medii de
cultură
C. microscopia directă
D. examen citologic Tzank
E. examenul cu lampa Wood
3. Bolnavul cu Tticofiția supurată -

indicați examenele
paraclinice sunt
informative pentru
confirmarea
diagnosticului:
A. examenul cu lampa
Wood
B. însămânţărea pe medii de cultură
C. microscopia directă
D. teste epicutane
E. microscopie în câmp întunecat
4. Bolnav cu leziuni pe scalp, având aspect de

placard pseudotumoral și dureros, rotund-
ovolar, fluctuent la palpare, la presiune se
elimină puroi și firele de păr din fiecare
folicul pilos implicat (semnul faguri de
miere Celsi) – indicați diagnosticul potrivit:
A. furuncul
B. epidermofiție
C. tricofiție
D. scrofulodermă
E. carcinom
5. Bolnav cu Tinea capitis supurată.

Obiectiv: un placard infiltrativ, bine
delimitat, acoperit cu pustule foliculare,
cruste; examenul microscopic direct
relevă artrospori de tip „ectotrix” -
indicați agenți patogen care provoacă
această maladie:
A. Trichophyton rubrum
B. Trichophyton mentagrophytes
C. Trichophyton gypseum
D. Trichophyton verrucosum
E. Trichophyton schoenleinii
6. Pacient pe scalp cu o placă alopecică, acoperită de scuame furfuracee, cu perii rupți la

5-8 mm de la nivelul pielii; fluorescența în lumina Wood este verzuie; examenul
microscopic direct relevă artrospori de tip „ectotrix” - indicați diagnosticul:
A. tricofiție;
B. microsporie;
C. favus;
D. psoriasis;
E. seboree.
7. Pacient cu macule de variate culori (roșu-pal,

brun, alb), de dimensiuni variate, policiclice;
semnul Baltzer este pozitiv; fluorescența în
lumina Wood este galben-verzuie - indicați diagnosticul potrivit:
A. tinea
B. sifilis
C. eritem polimorf
D. pitiriazis versicolor
E. candidoza
8. . Alegeți manifestările clinice sugestive pentru intertigoul candidozic:
A. plăci eritemato-papuloase, bine conturate, infiltrate, de culoare roșie, suprafața lucioasă,
acoperite pe alocuri cu scuame lamelare, detașabile
B. plăci eritemato-erozive, macerate, cu contur neregulat, cu depozite albicioase și
focare-fiice adiacente
C. plăci eritemato-scuamoase, contur policiclic, marginea elevata, circinată, activă la
extindere progresivă periferică
D. plăci eritemato-erozive, contur difuz, acoperite de cruste purulente melicerice
E. plăci erodate acoperite de vegetații suculente, depozite crustoase cenușii, miros fetid
9. Indicați afecțiunea dermatofitică care se poate complica cu alopecie cicatriceală:

A. microsporia
B. tricofiția
C. epidermofiția
D. pitiriazisul versicolor
E. rubromicoza
10. Alegeți manifestările clinice sugestive pentru Tinea capitis provocată de

Microsporum canis:
A. plăci alopecice (rărirea părului), margini rău delimitate, tegumentul neschimbat, cu
un aspect neregulat asemănător cu "stofa mâncată de molii"
B. plăci alopecice lipsite
complet de păr, margini
bine delimitate, ovolar-
rotunde, tegumentul
neschimbat, ”semnul de
exclamare” pozitiv
C. plăci alopecice rotunde,
unice, cu suprafața scuamoasă, părul rupt la 5-8mm
de la emergență, hiperkeratoză foliculară pronunțată
D. leziuni inflamatorii cu evoluţie centrifugă, acoperite cu
scuame galbene in formă de farfurie avand un miros
neplăcut comparat cu cel al urinei de şoareci
E. plăci alopecice mici, rotunde, multiple, cu suprafața
scuamoasă, părul rupt la 0-2mm de la emergență

Снимок экрана 2022-03-07 в 11.32.24

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Снимок экрана 2022-03-07 в 11.32.24

Titlu original:

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

TESTE

2. Infecţie piococică foliculară şi perifoliculară cu

5. Copil cu cu impetigo contagios -

A. papule plate, poligonale, strălucitoare,

7. Pacient cu piodermie caracterizată prin veziculo-bule (flictene), eroziuni, cruste melicerice -

9. Indicați leziunile specifice pentru

A. leziuni de tip prurigo

A. macule albe, alb-sidefii, net delimitate, fără descuamare, asimptomatice;

12. Indicați dermatoză pruruginoasă frecvent complicată de piodermie:

Expresia clinică a leziunilor papuloase în sifilis:

Alegeți expresia clinică pentru alopecia

7. Papule caracterizate prin plăci depapilate sau

10. Goma sifilitică este caracteristică pentru sifilisul:

11. Alegeți manifestările clinice sugestive pentru angina eritematoasă sifilitică:

12. Pentru leucomelanodermia sifilitică sunt caracteristice:

13. . Diagnosticul diferențial al alopeciei sifilitice se

14. Goma este prezentă în sifilis:

c) discromia suprafeţei lezionale în urma evoluţiei leziunilor

e) perdere de substanţa liniară, datorată pierderii elasticităţii cutanate

c) discromia suprafeţei lezionale în urma evoluţiei leziunilor

e) pierdere de substanţa liniară, datorată pierderii elasticităţii cutanate

3. 33. (40) Alegeți definiția crustei:

c) discromia suprafeţei lezionale în urma evoluţiei leziunilor

e) pierdere de substanţa liniară, datorată pierderii elasticităţii cutanate

4. 34.(41) Alegeți definiția fisurii:

c) discromia suprafeţei lezionale în urma evoluţiei leziunilor

e) pierdere de substanţa liniară, datorată pierderii elasticităţii cutanate

c) discromia suprafeţei lezionale în urma evoluţiei leziunilor

e) pierdere de substanţa liniară, datorată pierderii elasticităţii cutanate

6. 36.(43) Alegeți definiția eroziunii:

b) excrescenţe papilomatoase grupate

c) îngroşarea epidermului (uneori și dermului) cu accentuarea

cadrilajului normal al pielii

7. 37.(44) Ulceratia este:

b) excrescenţe papilomatoase grupate

c) îngroşarea epidermului (uneori și dermului) cu accentuarea

cadrilajului normal al pielii

b) excrescenţe papilomatoase grupate

c) îngroşarea epidermului (uneori și dermului) cu accentuarea

bazală, se vindecă, de obicei, cu cicatrici

9. 39. (46)Lichenificarea ca leziune morfologică elementară secundară

neoformaţie, fără glande şi fire de păr

c) îngroşarea limitată a unei zone de tegument constând în accentuarea

10. 40. (47) Alegeți definiția vegetaţiei:

c) îngroşarea epidermului (uneori și dermului) cu accentuarea

cadrilajului normal al pielii

11. 41(48).Alegeți definiţia

infiltrativ, localizată la nivelul epidermului sau dermului

circumscris al stratului papilar al dermului

modificarea reliefului cutanat

circumscrisă, cu conţinut purulent

sau sero-hemoragic, dimensiunea mai mare de 0.5 cm

12. 42. (50)Alegeți definiţia maculei

infiltrativ, localizată la nivelul epidermului sau dermului

edem circumscris al stratului papilar al dermului

modificarea reliefului cutanat

seros sau sero-hemoragic, dimensiunea mai mare de 0.5 cm

infiltrativ, localizată la nivelul epidermului sau dermului

edem circumscris al stratului papilar al dermului

modificarea reliefului cutanat

circumscrisă, cu conţinut purulent

seros sau sero-hemoragic, dimensiunea mai mare de 0.5 cm