Program de educație și consiliere a părinților

,,Comunicăm – ne cunoaștem”

Dumbravă Daniela-Luminița
1. Titlul proiectului

COMUNICĂM – NE CUNOAȘTEM

Comunicarea este motorul relațiior sociale și de aceasta depinde calitatea unei relații.
Aceasta este imperios necesară în orice tip de relație. Comunicarea implică ascultare,
disponibilitate, înțelegere, respect reciproc și emoție. În esență, a comunica înseamnă a
ști să dai și a ști să primești. Definită în modul cel mai practic ca proces natural de
transmitere de idei, informații, emoții, sentimente de la o persoană la alta, comunicarea
este esențială în construirea și construcția unei relații.

Comunicarea dintre părinți și copii nu este neapărat dificilă, dar presupune unele
abilități, disponibilitate și timp. Relațiile dintre părinți și copii reprezintă interacțiuni
care implică mai mult decât simpla comunicare. Prin ea, părintele caută să se facă
înțeles.

De ce este necesară comunicarea? Tocmai pentru a se construi punți între părinți și

copii, pentru a se crea relații sănătoase între aceștia, pentru o dezvoltare emoțională care
să ducă la construirea unui echilibru mental. Dezechilibrele duc la apariția unor
comportamente nedorite. În societatea în care trăim există o tendință spre o comunicare
superficială sau inexistentă, iar acest lucru este foarte periculos. Amintim câteva motive
pentru care comunicarea în familie este importantă

 Prin comunicare, părinții pot identifica , cunoaște și apoi satisface nevoile reale
ale copiilor
 Comunicarea contribuie în mod semnificativ la crearea unui program echitabil
și relații eficiente, înțelegere și acceptare reciprocă între părinți și copii

Prin urmare, nu există niciun aspect al relației părinte-copil care să nu implice

comunicarea. Dar problema se pune în ce măsură părintele se angajează în procesul de
comunicare sau dacă reușește să transmită ceea ce dorește. Atunci când copilul
nu ,,captează” sensul real al unui mesaj este vina părintelui pentru că nu a reușit să se
facă înțeles sau nu a ales forma cea mai potrivită de comunicare. De asemenea,
comunicarea din ambele sensuri contribuie semnificativ la crearea de legături între
părinte și interacțiunile copilului.
 Comunicarea asertivă este cel mai indicat mod de a comunica cu
copiii. ,,Comunicarea asertivă s-a dezvoltat ca o modalitate de adaptare eficientă la
situații conflictuale interpersonale”(Rees, Shan, 1991). Dacă aceasta lipsește nu se
poate vorbi decât de apariția de comportamente inadecvate social. Comunicarea
asertivă presupune o comunicare deschisă, flexibilitate. Asertivitatea asigură o
comunicare eficientă, respect pentru opinia altora, găsirea de soluții la probleme într-
un mod dorit de ambele părți ale comunicării. Exprimarea liberă a emoțiilor și
gândurilor, trăirilor fac parte tot din asertivitate. Tot aici vorbim despre capacitatea de
a cere sau a refuza ceva, de a complimenta sau de a primi complimente, de a refuza
fără a simți vinovăție.

Stima se sine crescută, capacitatea de a face față presiunilor, reconoașterea

resonsabilităților față de ceilalți, iată doar câteva beneficii ale comunicării asertive.

2. Definirea problemelor
 Eficientizarea comunicării dintre părinți și copii

3. Descrierea problemelor
Ritmul trepidant al vieții de zi cu zi ne fură din timpul petrecut în
familie, dar mai cu seamă din timpul pe care ar trebui să-l petrecem cu cei mai
dragi pentru noi- copiii. Problemele pe care le observăm în comportamentul
copiilor sunt consecința unei comunicări defectuoase dintre aceștia și noi.
Școlarii au relații în două planuri: școala și familia. Relațiile pe care le are un
copil în cadrul familiei duc la formarea de comportamente viitoare dezirabile
ale acestuia.

4. Identificarea posibililor factori de formare și dezvoltare a problemei

Problemele de comportament ale copiilor au rădăcini în familie, în modalitatea
de construire a relațiilor din familie. De aceea este foarte important a se identifica
sursele care mențin și dezvoltă aceste probleme. S-a constatat că, de multe ori, părinții
vin în întâmpinarea tuturor nevoilor copiilor. Cu toate acestea, apar comportamente
care pun semne de întrebare. Un job stresant care duce la pierderea răbdării sau
apariția oboselii duce la menținerea comportamentelor nepotrivite în familie și la
școală. Să nu uităm că toți copiii au nevoie de iubire, afecțiune, răbdare, timp,
consecvență. Toate acestea le poate oferi un părinte care este foarte atent la nevoile
copiilor. Și nu doar cele materiale, ci și a celor emoționale. De multe ori părintele pune
 pe primul loc nevoile materiale ale unui copil și uită de nevoile lui emoționale.
Dezvoltarea emoțională a copiilor stă în mâinile părinților.
5. Identificarea factorilor de menținere și activare a problemei

Factorii care activează comportamente nedorite la copii ar putea fi lipsa timpului

petrecut cu copiii, comunicarea pasivă, lipsa rutinelor. În același timp, aceștia ar putea fi și
factori care mențin problemele.

6. Planul de intervenție
 Obiectivul de lungă durată: dezvoltarea abilităților de comunicare eficientă
dintre părinți și copii
 Obiective specifice:
 Identificarea metodelor de lucru care au în vedere
comportamentele nedorite ale copiilor, fără a se apela la
pedepse emoționale sau fizice
 Întărirea și promovarea comportamentelor pozitive la
copii
 Conștientizarea nevoilor emoționale ale copiilor
 Identificarea de comportamente nedorite și găsirea
modalităților de corectare ale acestora

7. Evaluarea intervenției
Evaluarea intervenției se va realiza prin completarea de către consilier a fișelor
de observare pe parcurs.
 I.Struc tura programului

Ședința Scop Obiective Resurse Teme Evaluare

Conștientizarea -să precizeze care -coli albe Temă de reflecție: Evaluarea se va
de către părinți că părți ale corpului -culori Îmi cunosc realiza printr-o
1. fiecare copil are le-au moștenit - coli flipchart copilul cu expresie care va
nevoie să fie tratat copiii -poezia ,, Când ai adevărat? ilustra activitatea
cu atenție, -să prezinte copii” de Elena derulată și
dragoste, ultima activitate Covrig-Ciubotaru beneficiile ei.
afecțiune desfășurată -timp: 60 minute
împreună cu
propriii copii
-să deesprindă
mesajul textului
prezentat
Conștientizarea -să desprindă -coli albe Temă de reflecție: Evaluarease va
de către părinți a mesajul poeziei -coli flipchart Ce trebuie să realiza
2. faptului că prezentate -poezia , îmbunătățesc în prin ,,construirea”
propriii copii au -să enumere Scrisoare către relația cu copilul unui tablou al
nevoi afective cuvintele care părinți” meu? cuvintelor care
definesc relația -timp: 60 minute definesc relația
părinte-copil părinnte-copil.
proprie
Conștientizarea -să realizeze -coli albe de Temă de reflecție Pentru evaluare se
beneficiilor faptul că o hârtie Cum trebuie să va cere
3.
comunicării comunicare -coli de flipchart comunic cu completarea unor
asertive părinte- asertivă aduce -planșă (anexa 4) copilul meu în cerculețe cu
copil doar beneficii în -timp:60 minute orice situație? termeni care
relația cu copiii Care sunt definesc
-să conștientizeze consecințele unei comunicarea
că un copil fericit comunicări asertivă.
va fi un adult asertive?
puternic

4. Dezvoltarea -stabilirea de -coli albe A4 Când trebuie să Evaluarea va fi

strategiilor de reguli ale -coli flipchart aplic regulile? făcută prin
prevenire a comunicării -planșă ( anexa 6) elaborarea unui
comportamentelor -dezvoltarea -timp: 60 minute precept
nedorite la copii capacității de a
stabili reguli
-identificarea de
reguli eficiente

5. Găsirea de soluții -identificarea -coli A4 Realizarea unei Părinții vor

 cât mai variate comportamentelor liste de realiza o listă cu
pentru întărirea care trebuie -plansă ( anexa 7) comportamente lucrurile noi pe
comportamentelor întărite pozitiv pozitive care care le-au învățat
pozitive la copii -precizarea de trebuie întărite la curs.
modalități pentru
întărirea pozitivă
-identificarea
modului de
corectare a
comportamentelor
indezirabile

II. Desfășurarea activității

Ședința 1.- Copilul meu

Scop: Conștientizarea de către părinți că fiecare copil are nevoie de a fi tratat

cu atenție, dragoste, afecțiune

Obiective specifice:
 Să precizeze care părți ale corpului le-au moștenit copiii
 Să desprindă mesajul poeziei prezentate

Resurse: foi albe,coli flipchart, creioane colorate, poezia,, Când ai copii”de

Elena Covrig-Ciubotaru

Formatul ședinței de consiliere Caracteristici ale etapei Caracteristici ale etapei

1. Introducere 1. Prezentarea scopului 1.Atât obiectivele cât și așteptările
constituirii grupului părinților vor fi scrise pe flipchart în
2. Se anunță tema și obiectivele fața clasei
acesteia de către consilier 2. Discuțiile vor fi atent gestionate,
3. Se stabilesc regulile de caracterizate prin asertivitate,
desfășurare ale activităților confidențialitate, respect.
grupului
4. Spargerea gheții se va face
 printr-un exercițiu de scriere
a numelui pe foaia albă
primită

2. Munca în grup  Experiența: Fiecare părinte va prezenta desenul

Părinții vor trebui să deseneze pe coala propriu în fața grupului.
albă portretul copilului lor
 Reflecția
Se poartă discuții în echipe de câte doi
 Conceptualizarea:
Sunt identificate aspectele comune ale
lor cu ale copiilor
 Acțiunea:
Sunt prezentate desenele în fața
grupului
 Experiența Fiecare părinte va prezenta în fața
Părinții ascultă cu atenție poezia ,, grupului similaritățile dintre el și
Când ai copii” propriul copil.
 Reflecția
Se discută poezia
 Conceptualizarea
Se descoperă elementele comune ale
lor cu ale copiilor
 Acțiunea
Sunt prezentate aceste similarități în
fașța grupului.
3. Încheierea

Fiecare părinte va rezuma activitatea

într-un singur cuvânt. Cuvintele vor
fiscrise pe flipchart. De asemenea, vor Evaluarea ședinței se realizează de

fi enunțate și beneficiile acesteiîntâlniri fiecare părinte printr-un cuvânt.

Anexa 1
 Ședința 2.-Cum am grijă de nevoile afective ale copilului meu?

Scop: Conștientizarea de către părinți a faptului că propriii copii au

nevoi afective

Obiective specifice:

 Să desprindă mesajul poeziei prezentate

 Să enumere cuvintele care definesc relația proprie părinte-copil

Formatul ședinței de consiliere Caracteristici ale etapei Caracteristici ale etapei

1. Introducere Pentru început se discută pe marginea Consilierul prezintă modul de
temei de reflecție anterior numită. desfășurare a activității și gestionează
Se anunță tema ședinței dialogul.
Se ascultă poezia ,,Scrisoare către
părinți” de Romullus Chelbegean
( anexa 2)
2. Munca în grup  Experiența Consilierul dă indicații în ceea ce
Fiecare părinte enumeră ce privește diferențele dintre
comportamente are față de copilul său comportamente sau categorizări ale
vis a vis de cele descoperite în poezie copiilor.
 Reflecția
În gupuri de câte doi, părinții discută
cum ar trebui să răspundă nevoilor
afective ale copiilor, ca un schimb de
experiență.
 Conceptualizarea
Fiecare părinte va scrie pe flipchart
cuvintele care definesc comportamente
dezirabile în raport cu copiii lor
 Acțiunea
Pe coala albă de hârtie vor scrie ce
acțiuni vor schimba în relația părinte-
copil:
 Voi fi mai atent la ce
dorește copilul de la
mine
Reformularea pozitivă a părinților va fi
 Voi petrece mai mult
explicată de către consilier.
timp cu copilul meu
 Voi fi mândru de
copilul mei și voi arăta
acest lucru etc.
3. Încheiere Părinții vor completa petalele unei flori Evaluarea se realizează prin
cu ce ar trebui să transmită copilului completarea următorului precept
prin comportamentul său.( anexa 3.) COPII FERICIȚI-ADULȚI
(PUTERNICI)
ANEXA 2

„Scrisoare pentru parinti”, de

Romulus Chelbegeanu

Daca ar avea parintii ochi sa vada

Si sufletul le-ar fi mereu atent,

In ochii pruncilor cu viata fada

Ar descifra mesajul cel urgent:

“Va rog, iubiti-ma inteligent!”

Nu glume, nici minciuni – bomboane-amare;

Nu vreau bunici si nici televizor,

Nu-mi trebuie nici lux, nici imbuibare …

Putin imi pasa de traiesc sau mor

Dar vreau sa fiu al vostru, nu al lor!

Eu stiu c-aveti profesii elevate

Ca sunteti la curent cu date noi,

C-aveti servici ca eu sa am de toate

Dar fiindca va iubesc pe amandoi,

va spun:

“Eu am nevoie doar de voi”

As vrea ca jucarie OCHII MAMEI

Nu ochii-ndepartati ai vreunui unchi.

Cand ne-ntalnim atrasi de glasul foamei

Si nu pot sta la TATA pe genunchi,

Ma simt ca o mladita fara trunchi.

Nu vreau sa fiu un deget ce acuza,

Gasind olarul singur vinovat.

Am gand curat, si inima refuza

O bomba cu efect intarziat:

Vreau sa devin un OM adevarat!

De-aceea vreau parintii mei sa vada,

Sa aiba sufletul mereu atent,

Ca-n ochii mei umbriti de viata fada

Sa descifreze strigatul urgent:

“Va rog iubiti-ma inteligent!”

ANEXA 3.
Ședința 3.- Copii fericiți, adulți puternici

Scop: Conștientizarea beneficiilor comunicării asertive părinte-copil

Obiective:

 Să realizeze faptul că o comunicare asertivă aduce doar beneficii în

relația cu copiii
 Să conștientizeze că un copil fericit va fi un adult puternic

Resurse: coli albe, coli flipchart, anexele 4 și 5

Formatul ședinței de consiliere Caracteristici ale etapei Caracteristici ale etapei

Se va verifica textul lacunar dat la
1.Introducere ședința anterioară.
Se va face o scurtă trecere în revistă a
Consilierul va gestiona discuțiile.
întâlniri trecute.
Părinții vor fi rugați să privească la
planșa prezentată (anexa 4)
2. Munca în grup  Experiența
Fiecare părinte va extrage din textul
prezentat ce comportamente folosește
Consilierul va face îndrumări în ceea
în relația cu copilul său
ce privește folosirea de
 Reflecția
comportamente dorite în relația cu
Se discută în grup ce comportamente
copii.
nu ar trebui să se manifeste în relația
Totodată se vor menționa următoarele
cu copiii
aspecte importante ale comunicării
 Conceptualizarea
asertive:
Pe colile de flipchart se vor nota
 Dorințele sunt luate în
comportamente Așa da și Așa nu
considerare
 Acțiunea
 Compania mea este căutată
Pe o coală albă se vor scrie ce
 Sunt privit cu respectSunt
comportamente vor folosi pe viitor.
tratat ca și ceilalți
De asemenea, se vor menționa
beneficiile
 Emoționale-fericire
 Comportamentale-abordare
pozitivă

3.Încheiere Fiecare părinte va completa ursulețul Evaluarea se realizează printr-o

cu cuvinte care cred ei că fa parte din expresie de către fiecare părinte.
comunicarea asertivă.( anexa 5).
Anexa 4.
Anexa 5.
 Ședința 4.

Formularea regulilor
Scop: Dezvoltarea strategiilor de prevenire a comportamentelor nedorite la copii

Obiective:

 Stabilirea de reguli ale comunicării

 Dezvoltarea capacității de a stabili reguli
 Identificarea de reguli eficiente

Resurse:

-coli A4

-coli flipchart

-planșă (anexa 6)

-timp: 60 minute

Formatul ședinței Caracteristici ale etapei Caracteristici ale etapei

1. Introducere Părinții sunt invitați să privească cu
atenție planșa prezentată. Se vor purta
discuții pe baza unor întrebări:
Consilierul gestionează discuțiile.
-Cum vi se pare comportamentul
copilului?
-Cum credeți căa reacționat mama?
-Ce regulă ați aplica dumneavoastră?
2. Munca în grup  Experiența
Părinții identifică comportamentul
nedorit al copilului
Toate aceste etape vor fi atent dirijate
 Reflecția
pentru a se realiza o listă cu criteriile de
Se poartă discuții:
elaborare a regulilor și de aplicare a lor
-Ce criterii avem în vedere când
(vârstă, termeni
stabilim reguli?
pozitivi,comportamente observabile,
-Cum trebuie formulate?
consecvența, consecințe ale
-Ce consecințe poate avea
nerespectării regulilor)
nerespectarea regulilor?
 Conceptualizarea
Se întocmește o listă cu criteriile de
formulare a regulilor și se aplică.
 Acțiunea
Se va trece la formularea de reguli pe
care doresc să le respecte copiii.
3.Încheiere Li se solicită părinților să numescă cel Discuții ale părinților: ce reguli ar putea
mai dificil moment în ceea ce privește stabili.
stabilirea regulilor.
Anexa 6.

Ședința 5.

Întărim comportamentele pozitive

Scop: Găsirea de soluții cât mai variate pentru întărirea comportamentelor pozitive la copii
Obiective:

 Identificarea comportamentelor care trebuie întărite pozitiv

 Precizarea de modalități pentru întărirea pozitivă
 Identificarea modului de corectare a comportamentelor indezirabile

Resurse:coli A4, coli flipchart, timp-60 minute. Anexa 7

Formatul ședinței Caracteristici ale etapei Caracteristici ale etapei

Pentru început se vor enunța câteva
1. Introducere reguli pe care părinții le-au stabilit și se Consilierul dirijează discuțiile.
va pune accentul pe atitudinea lor
atunci când sunt respectate regulile .
2.Munca în grup  Experiența
Se discută despre atitudinea copiilor Consilierul realizează lista și
față de regulile impuse și atitudinea gestionează cu atenție discuțiile
fiecărui părinte în raport cu reacția părinților
copilului față de reguli. Întărirea pozitivă se va realiza prin
 Reflecția  Apreciere
Se formează echipe care aduc  Laudă
argumente pro sau contra în ceea ce  Recompensă
privește răspunsul părintelui în funcție
de comportamentul copiilo
 Conceptualizarea
Consilierul arată care sunt modalitățile
de întărire a comportamentelor pozitive
ale copiilor
 Acțiunea
Consilierul realizează o listă cu
acțiunile părinților atunci când
răspunsul copiilor la aplicarea regulilor
este cel dorit. Lista mai cuprinde, spre
final, și macțiuni care corectează un
comportament nedorit.
3. Încheiere Părințiii vor concluziona pe o coală Evaluarea se va realiza printr-un
albă ce au învățat la acest curs. chestionar.
Ca supliment pentru părinți voi
prezenta o planșă în care sunt
prezentate modalități prin care creștem
copii puternici.( Anexa 7)

Anexa 7
CHESTIONAR
1.Ce face copilul dumneavoastră în timpul liber?

.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................

2.Petreceți timp cu copilul dumneavoastră? Cât de des?

.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................

3.Cum reacționați cînd apar discuții neplăcute?

a). Sunteți pasiv

b).Îl trimiteți în camera lui

c).Îl certați

4). Cum considerați că sunteți cu copilul dumneavoastră?

a) îngăduitor

b). sever

c). corect

d).indiferent

5).Care este cea mai apropiată persoană de copilul dumnavoastră?

a).mama

b).tata

c).sora

d) bunicii

e) învățătorul

f). altă persoană

6). Cum vă sancționați copilul când greșește?

a).îl bateți

b).îl certați

c).îi interziceți anumite lucruri

d).nu-i vorbiți

7). Cum îl recompensați pe copilul dumneavoastră?

a).îl lăudați

b).îi dați bani

c).îi faceți cadouri

d).îi dați voie să facă lucruri nepermise, care știți că-i plac

8).Îi cunoațteți prietenii?

a).da

b).nu

c).nu mă interesează

9). Îi cunoașteți colegii?

a). Da

b).nu

c). Nu mă interesează

10). Ce fel de relație aveți cu copilul dumneavoastră?

a) de parteneriat

b). de autoritate

c). de nepăsare

11). Credetți că are încredere copilul în dumneavoastră?

a).da

b). nu

12).Discutați cu copilul dumneavoastră ?

a). zilnic

b).săptămânal

c). spontan

d). deloc

13).L-ați întrebat vreodată ce fel de părinți și-ar dori?

a).da

b). nu

14). Ce și-ar dori copilul de la dumneavoastră?

.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................

15). Ce credeți că ar trebui să faceți pentru a avea o relație cât mai bună cu copilul
dumneavoastră?

.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................