DISCIPLINA POZITIVĂ – DIMENSIUNE CONSTRUCTIVĂ

ÎN EDUCAȚIA PARENTALĂ

Vrabii Violeta,
dr. în psihologie,
UPS „I. Creangă”, CFCL
* SCOPUL: Valorificarea disciplinei pozitive în
educația parentală.
Obiective:
1. Identificarea dimensiunilor cheie ale disciplinei
pozitive;
2. Sistematizarea nevoilor de formare a căldurii și
structurii prin principalele achiziții de dezvoltare etativă
(vârstă);
3. Elucidarea stilurilor de părinți și a mecanismelor de
imbunătățire a acestora;
4. Schimb de experiențe și dezvoltarea continuă.
MĂ PLIMBAM...
VAD PE PICIOARELE MELE O FRUNZĂ.
ERA PE JUMĂTATE USCATĂ, DAR
RĂSPÂNDEA UN MIROS FOARTE PLĂCUT...
-

-Tu, ce răspândeşti un miros atât de plăcut, o întrebasei, eşti un trandafir?

-Nu, îmi răspunse, nu-s trandafir, dar am trăit câtva timp lângă un trandafir. De acolo vine parfumul ce-l răspândesc.
 EDUCAȚIA PARENTALĂ

“Nu vă transformaţi copiii în neputiincioşi,

facându-le viaţa uşoară”
Robert A.
Heinlein

“ A instrui pe tineri cum se cuvine nu constă în a le vârî în cap

mulţime de cuvinte, fraze, expresii şi opiniuni din diferiţi
autori, ci a le deschide cale cum să priceapă lucrurile.”

John Amos Comenius

Gândesc

Simt

Acționez
Auto-adresare Auto-adresare
negativă pozitivă
Am un copil obraznic! Copilul meu se comporta ca un copil
normal de vârsta lui;

Oamenii cred că sunt un parinte Sunt un părinte bun care face tot ce
groaznic; poate;
 Disciplina pozitivă nu înseamna
x Să îl lași pe copil să facă ce
vrea

x Să nu ai reguli

x Să reactionez sub imperiul

urgenței emoționale

x Să pedepsești altfel decât

prin lovire și țipăt
 Disciplina pozitivă nu
înseamnă
x Să îl lași pe copil să facă ce
vrea
x Să nu ai reguli
x Să reacționez sub imperiul
urgenței emoționale
x Să pedepsești altfel decât
prin lovire și țipăt
Disciplina pozitivă
inseamnă
 A sprijini copilul în dezvoltarea
autocontrolului
 A comunica cu claritate
 A respecta copilul și a-i câștiga
respectul
 A sprijini copilul în a lua decizii
 A construi copilului abilități și
încredere
 A-l învăța pe copil să respecte
sentimentele altora
Dezvoltarea se bazeaza pe. . .

COPILUL

INSTITUȚIILE
FAMILIA EDUCAȚIONALE
 Copiii au nevoie de

1. Caldura

Cercetari cu privire la  siguranta fizica

dezvoltarea sanatoasa  siguranta emotionala
 atasament sigur

2. Structura

 ghidaj
 informatii
 Ce înseamnă să oferim
Caldură?
Efort
pentru a
Efort
Iubire înțelege
pentru a
exprimată Efort pentru a care sunt
Siguranță Iubire înțelege
prin înțelege cum nevoile
și exprimată cum
gesturi și se simte un unui copil
protecție prin cuvinte gândeste
comporta copil .... ... în
un
mente fiecare
copil ....
etapă de
vârstă
 Ce înseamnă să oferim
structură?

Sprijin Modelare Încurajarea

Problem
Reguli Argumente pentru comporta exprimarii
solving
reusită mentală opiniei
 Un continuum al dezvoltarii
Sprijin si ghidaj Adolescența

Încredere Pubertatea

Empatie / respectarea Căutarea informației Școlaritatea

sentimentelor altora
Soluționarea non Autonomie Preșcolaritatea
violentă a conflictelor
Abilități de comunicare 2-3 ani

Atașament Încredere 0-2 ani

Expuneți 3 modalități de formare a
căldurii și structurii

15
Stiluri de părinţi şi influenţa lor la formarea
identităţii

3. Părinţi interactivi
4. Părinţi directivi CURCUBEU
NORI CU FULGER

2. Părinţi exigenți
SOARE DE DUPĂ NORI
1. Părinţi protectori
SOARE

16
 Părinte protector
 Caracteristicile părintelui protector
 Asigură copilului securitate
 Copilul constituie prioritatea părintelui
 Oferă copilului un mediu călduros, protector
 Este sensibil la nevoile copilului
 Este factor stabilizator al familiei
 Se sacrifică pentru copil
 Îa în considerare doar aspectele pozitive ale copilului
Riscurile părintelui protector
 Satisface doar nevoile copilului
 Cedează uşor la rugăminţile copilului
 Nu oferă responsabilitate copilului
 Îngrijorare excesivă
 PĂRINTE EXIGENT
 Caracteristicile părintelui exigent
 Principala responsabilitate este să se asigure corectitudinea
(perfecţiunea) acţiunilor copilului său
 Presează copilul să înveţe, să studieze permanent
 Doresc ca fiul/ fiica lor să fie competitivi şi sî-şi folosească la maximum
potenţialul
 Riscurile părintelui exigent
 Nu tolerează devierea de la drumul corect
 Încearcă să menţină controlul prin stabilirea unor standarde înalte
pentru copil
 Nu-şi exteiorizează sentimentele faţă de copil
 Admit cu greu când greşesc
 Chiar şi atunci cînd copilul face ceva bine, găseşte ceva de comentat
 Chiar şi greşelile minore ale copilului îl deranjează
 Îngrijorare exagerată pentru performanţele copilului
 PĂRINTE INTERACTIV
 Caracteristicile părintelui interactiv
 Îi place să-şi petreacă timpul cu copilul şi cu prietenii acestuia
 Este cald şi înţelegător - copilul apelează la el când are probleme
 Îi place să povestească cu copilul
 Confundă, de multe ori, rolul de părinte cu cel de prieten
Riscurile părintelui interactiv
 Nu-i place să-şi refuze copilul
 Are tendinţa de a vedea doar aspectele pozitive ale copilului
 Poate fi uşor manipulat de către copil
 Are încredere în copil şi acceptă ceea ce-i spune, fără să-i pună
întrebări legate de o anumită situaţie
 Frica de a nu fi plăcut de copil
 Părinte directiv
 Caracteristicile părintelui directiv
 este responsabil, plin de energie şi competent
 constituie un model pentru copil - de multe ori aceştia se laudă cu
succesele şi realizările părintelui
 stabileşte el deciziile şi în locul copilului
 este autoritar
 aşteaptă de la copil să devină bun lider
Riscurile părintelui directiv
 decide în locul copilului
 are tendinţa de a folosi furia pentru a controla comportamentul copiilor
 nu acceptă în faţa copiilor că a greşit
 nu ştie să asculte cu adevărat ceea ce le treansmite copilul
 are obiceiul de a-1 zori pe copil să facă un anumit lucru
 frica de a-şi pierde controlul
.
Activitate în grup
 Expuneți unele mecanisme de imbunătățire
a Stilurilor de părinți.
 Factori care contribuie la consolidarea unei
relaţii pozitive între părinţi şi copii

momentul potrivit

cantitatea de timp petrecut împreună cu

copilul

calitatea timpului petrecut împreună cu copilul

capacitatea de a te pune în acord cu celălalt

 Şapte paşi pentru încurajarea
comportamentului pozitiv
1. Observaţi;
2. Acordaţi atenţie apropiată;
3. Stabiliţi un bun contact vizual;
4. Zâmbiţi;
5. Lăudaţi comportamentul “Imi place la
tine ca…”;
6. Fiţi afectuos (de exemplu o mâna pusă pe
umăr sau o îmbrăţişare);
7. Repetaţi mesajul într-o manieră diferită.
 Principiile de bază ale
participării
O abordare etică: transparenţă, onestitate,
responsabilitate.
Un mediu prietenos pentru copil.
Egalitatea şanselor.
Participarea promovează siguranţa şi
protecţia copiilor.
 Copilăria este inima tururor vârstelor. “
Lucian Blaga
Afirmaţii utile:
Copilul râde:
„Înţelepciunea şi iubirea mea e jocul!”
Tânărul cântă:
„Jocul şi-nţelepciunea mea-i iubirea!”
Bătrânul tace:
„Iubirea şi jocul meu e-nţelepciunea!”
(Lucian Blaga)
 Reflecții
Încrederea în sine
.
Vom împărţi aceste practici în 3
perspective diferite:
Apartenenţe sociale,
Învăţare,
Contribuţie.
Apartenenţa:
1.Arătaţi-i dragostea de câte ori aveţi ocazia.
Îmbrăţişaţi-vă copilul ori de câte ori..., chiar
construiţi un tipar familial din astfel de
gesturi;
2.Arătaţi-i că este unic şi special, ori de câte
ori aveţi ocazia;
3.Lăudați-l;
4.Ascultați copilul indiferent de ceea ce
spune;
5.Timp de calitate în familie. Timp de
calitate în familie poate fi un film de familie,
construcţia unei case de păpuşi sau a unui
garaj pentru maşini;
6.Încurajaţi comportamentul de egalitate
între adult şi copil: cereţi părerea când aveţi
nevoie să luaţi o decizie; respectaţi-vă
promisiunile;
 Învăţare:
1.Activităţi comune de învăţare;
2.Daţi-i voie să experimenteze;
3.Împărţiţi un proiect mai amplu pe bucăţele
mici;
4.Încurajaţi practica de orice fel.
Contribuţie:
1.Creați şi impuneți mici reguli de familie;
2.Învăţaţi copilul să coopereze;
3.Responsabilizaţi-l;
4.Exprimaţi-vă aprecierea pentru aportul
copilului.
 Tehnica VAS
Văd, Aud, Simt
* Bibliografie
* Albu E. Psihologia vârstelor. Universitatea „ Petru
Maioru ” Târgu-Mureș, 2007.
* Golu F. Psihologia dezvoltării umane. București:
Editura Universitară, 2010.
* Golu F. Manual de psihologia dezvoltării. Iași:
Editura Polirom, 2015.
* Sion G. Psihologia vârstelor. Editura Fundației
Române de mâine, 2007. 256 p. ISBN 978973-163-
013-7.