Sunteți pe pagina 1din 27

UNIVERSITATEA CREŞTINĂ ”DIMITRIE CANTEMIR”

Facultatea de Management Turistic şi Comercial


Master: Marketing si negociere in afaceri

Program de marketing pentru


valorificarea optimă a
potenţialului turistic din
staţiunea montană BOTOSANI

STUDENT: RADU SIMONA ELENA


AN I, Sem II

2011
CUPRINS:

1. Prezentarea cadrului general al judeţului BOTOSANI

• Asezarea geografica
• Populatia
• Caile de acces

2. Prezentarea ofertei turistice din judeţul BOTOSANI (resursele naturale, cultural-


istorice-religioase, tehnico-economice şi umane)

2.1 Resurse naturale:

• Forme de relief
• Reteaua hidrografica
• Clima
• Flora si fauna

2.2 Resurse antropice:

• Edificii religioase
• Edificii culturale
• Arta populara

3. Prezentarea bazei tehnico-materiale existente:

3.1 Unitatile de cazare

3.2 Unitatile de alimentatie

4. Modalitatile de agrement

5. Valorificarea potentialului turistic al municipiului Botosani:

5.1 Analiza SWOT

• Evidentierea punctelor tari


• Evidentierea punctelor slabe
• Evidentierea oportunitatilor si amenintarilor ce planeaza asupra zonei

6. Bibliografie

7. Anexe
1.

2. Prezentarea cadrului general al judeţului BOTOSANI

Municipiul Botosani
Resedinta a judetului, municipiul Botosani este asezat în Câmpia Moldovei, având o
populatie în jur de 129000 de locuitori.
Localitatea este mentionata pentru prima oara în Letopisetul cronicarului Grigore Ureche în
descrierea navalirii tatarilor din 1439. Dezvoltarea târgului s-a datorat faptului ca acesta s-a aflat la
raspântie de drumuri comerciale ce lega Cetatea Alba de Lvov si mai departe, spre orasele
Hauseatice de la Marea Baltica.

Date istorice

1439 –prima atestare documentara


1551 – Biserica „Sf. Gheorghe“ este ctitorita de doamna Elena, sotia domnitorului Petru Rares
1552 – Biserica „Adormirea Maicii Domnului“, cu acelasi ctitor, doamna Elena
1670 – apare cea mai veche pecete a târgului pe un document
1759, 28 decembrie – este înfiintata cea mai veche „scoala domneasca“
1820 – ia fiinta „Casa obsteasca“, cu misiunea de a pava drumurile
1825 – se organizeaza piata din centrul orasului care în 1832 va fi iluminata pe timp de noapte cu
lumânari
1832 – ia fiinta corpul pompierilor si se pun bazele organizarii sanitare
1835 – ia fiinta scoala primara Armeana
1831 – Boierul I. Mavromati înfiinteaza spitalul „Sf. Spiridon“
1838 – ia fiinta o trupa de teatru, care va alcatui nucleul teatrului „M. Eminescu“, înfiintat la 21
decembrie 1914
1864 – Mihai Eminescu lucreaza ca practicant la tribunalul orasului
1866 – se inaugureaza prima tipografie
1868 – se înfiinteaza Camera de comert si industrie pentru judetele Botosani, Dorohoi si Suceava
1871 – prima gradina publica
1887 – apare Liceul de fete „Carmen Silva“
1926 – înfiinteaza Universitatea Populara „Nicolae Iorga“

• Asezarea geografica

Judetul Botosani, regiunea cuprinsa între Siret si Prut, având o suprafata de 4.986 km2 (2,1%
din teritoriul tarii) este situat în partea de nord-est a României, învecinându-se la sud cu judetul
Iasi, la vest cu judetul Suceava, la nord cu Ucraina si la est cu Republica Moldova.

Judetul are 340 de localitati din care 2 municipii (Botosani si Dorohoi), 2 orase (Darabani si
Saveni) si 68 de comune cu 336 de sate.

Resedinta judetului este municipiul Botosani si este situat în sudul acestuia. Resedinta de judet se
înscrie în istoria noastra nationala nu numai cu importante evenimente de profunda semnificatie
pentru trecutul poporului nostru, ci si cu inestimabila contributie pe care fiii acestor meleaguri si-au
adus-o la patrimoniul culturii nationale si universale. Istoria Botosaniului începe din vremuri
îndepartate. Numele resedintei de judet "Botosani" este mentionat în documente, pentru prima oara,
în anul 1439, vechimea sa fiind însa mult mai mare. Din târgul Botosaniului au purces nenumarate
acte si hrisoave purtând pecetile unor domnitori ca: Petru Rares, Alexandru Lapusneanu, Eremia
Movila si altii.

Totodata el este cunoscut în întreaga tara pentru personalitatile nascute aici.

• Populatia

Dintre cei 454023 locuitori ai judetului (dupa recensamântul efectuat în anul 2002), 40%
locuiesc în mediul urban si 282.322 60% în mediul rural.

Structura etnica, conform ultimului recensamânt, este formata din: români, rromi, rusi-lipoveni,
ucraineni ,evrei, maghiari, germani, greci, polonezi si armeni.
Din totalul populatiei aproximativ 96% apartin cultului ortodox, restul fiind împartit între alte culte.

Dupa numarul de locuitori, judetul Botosani se încadreaza la limita dintre judetele mici si
mijlocii.Astazi, municipiul Botosani, cu 130.000 locuitori este centrul economic, social si cultural
al judetului.

• Caile de acces

Transportul în judetul Botosani de bunuri si persoane se face pe calea ferata sau pe drumuri
publice. Lungimea cailor ferate însumeaza 159 km (1,4 % din reteaua nationala) si deserveste
populatia prin 21 de statii. Reteaua de drumuri publice are o lungime de 1824 km din care 361 km
drumuri nationale si 1463 km drumuri judetene.

Legatura cu teritoriul Ucrainei se face prin punctele vamale R.C.T.F. de trecere a granitei de
la Siret si Racovat iar cu Republica Moldova legatura se face prin punctul vamal Stânca-Costesti.

Accesul spre Botosani dinspre judetele limitrofe se realizeaza conform hartii prezentate în
anexa 1, astfel: legatura cu centrele studentesti Iasi si Suceava se face prin drumul european (DE)
58, iar cu orasele intrajudetene, respectiv Dorohoi, Saveni, se face prin drumul national ( DN) 29.

2. Prezentarea ofertei turistice din judeţul BOTOSANI (resursele naturale,


cultural-istorice-religioase, tehnico-economice şi umane)

Resurse turistice naturale :

• relieful

Teritoriul judetului, cuprins în întregime în zona de dealuri a Moldovei de Nord, prezinta


diferente de altitudine relativ reduse: dealurile Siretului, mai înalte la vest si în sectorul nordic al
Câmpiei Moldovei si dealurile scunde la est, cu caracteristici proprii Podisului Moldovei. Ca
altitudini absolute, relieful variaza între 587m în zona Dealu Mare Tudora si 54 m în lunca Prutului.
Relieful este în cea mai mare parte putin proeminent, reprezentând vai largi, platforme netede
si pante reduse. Predominant deluros, desi nu este prea variat, este un tarâm al frumusetii blânde,
ale unei naturi trainice si prietenoase, etalând o netulburata armonie

• reteaua hidrografica

Reteaua hidrografica a judetului este pusa în evidenta de râurile Prut, Siret si Jijia, împreuna
cu afluentii lor. Cursurile de apa au o directie nord - vest, sud - est, fiind formate din Prut la est si
Siret la vest, Baseu si Jijia în centru, cu afluientii importanti: Sitna, Miletin, Dresleuca ce formeaza
culoare depresionare largi cu lunci extinse ce brazdeaza judetul, determinând crearea artificiala a
peste 150 iazuri, utilizate pentru echilibrarea debitelor, irigatii, alimentare cu apa, piscicultura.
Iazurile judetului, în numar de 148, însumeaza o suprafata de 3.600 ha. În zona Stânca-Costesti a
fost construit un important nod hidrotehnic, realizându-se una din cele mai mari acumulari de apa
din tara cu un volum de 1,5 miliarde mc apa, cu o suprafata de 1600 ha si o lungime de 70 km. Din
multimea iazurilor, ce confera o frumusete aparte putem aminti: Dracsani (440 ha pe valea Sitnei);
Negreni (304 ha pe valea Baseu), Cal Alb; Hanesti; Mileanca, Havârna;

• clima

Teritoriul judetului este supus influentelor climatice continentale ale Europei de est, fiind
caracterizat prin valori ale temperaturii aerului si precipitatiilor specifice climatului continental
excesiv. Clima temperat -continentala, influentata puternic de masele de aer din estul
continentului, se caracterizeaza prin temperatura medie anuala mai redusa decât în restul tarii ( 8- 9
0 C), cu precipitatii variabile , cu ierni sarace în zapada, cu veri ce au regim scazut de umezeala, cu
vânturi predominante din nord - vest si sud – vest. Media anuala a temperaturii este în aceasta zona
de 8,6 C iar precipitatiile atmosferice au o medie de 508,3 mm.

• flora si fauna
Resursele vegetale sunt bogat reprezentate de plante lemnoase cum ar fi specii de foioase ca
fagul si stejarul. În zona de câmpie cresc plante hidrofile ca trestia si rogozul precum si plante
lemnoase ca plopul si salcia.Fauna este reprezentata de caprioare, lupi, iepuri de câmp, mistreti,
care permit practicarea vânatului sportiv.Din lumea pasarilor vietuiesc: mierla, sturzul, gaita,
ciocanitoarea, pitigoiul.Bogat în iazuri si ape curgatoare, judetul este o sursa de pesti: biban, crap,
mreana, somn, etc...

Rezervatii si monumente ale naturii:

• Stanca - Stefanesti ( lânga Stefanesti exista o rezervatie geologica si floristica), 1 ha


• padurea Ciornohol, rezervatie forestiera,77 ha;
• padurea Vorona - rezervatie floristica si faunistica ( 150 ha, lânga Vorona);
• padurea Tudora cu rezervatia de tisa. Aceasta rezervatie întinsa pe o suprafata de 117
ha, localizata în regiunea Dealul Mare - Tudora, la o altitudine de peste 550 m, prezinta
specii de arbori de tisa - specie rara pentru tara noastra ( lemn de esenta foarte tare ). Acest
arbore de climat subarctic este specific taigalei siberiene. rezervatia de tisa este situata pe un
canion, numit canionul Bahluiului care este sapat în calcare si gresii biogene pe eroziune
verticala. Frumusetea acestui loc poate fi egalata numai de zonele muntoase înalte;
• fagetul secular Stuhoasa, com. Suharau, 60 ha;
• arinisul de la Horlaceni ( rezervatie forestiera) com Sendriceni, 5 ha;
• rezervatia floristica - Turbaria Dersca, 10 ha;
• rezervatia floristica Baltile Siretului, 2 ha;
• padurea Tudora cu rezervatia de tisa

Resurse turistice antropice :

• Edificii religioase

Privit de pe dealurile din împrejurimi, în special de calatorii straini, unul din aspectele ce
surprindea era numarul mare de clopotnite ce se înaltau deasupra caselor. De aceea a fost
numit ,,oras al bisericilor,, , mai ales ca numarul acestora a ajuns în anul 1891 la 18 (13 ortodoxe,
doua armenesti, doua lipovenesti si una catolica). Cele mai multe dintre bisericile orasului au fost
construite si întretinute cu sprijinul financiar al breslelor.Cele mai reprezentative biserici din
municipiul Botosani sunt:
Biserica "Sf. Nicolae", Popauti - Botosani, ctitorie a domnitorului Stefan cel Mare si
Sfânt din 1496, este cel mai vechi lacas de cult din oras. Pictura interioara, de mare valoare, dateaza
din secolul al XV-lea , pastrându-se partial. Biserica a fost amplasata într -o pozitie strategica
determinata de numeroasele navaliri ale dusmanilor atrasi de bogatiile orasului. Din acest motiv
cladirii propriu-zise a manastirii i-au fost adaugate trainice ziduri si un turn de veghe, conferindu-i
aspectul unei veritabile cetati. Fatada cladirii este realizata din benzi de caramida aparenta smaltuita
si discuri ceramice colorate, ornamente cu motive geometrice, faunistice si heraldice; in prezent,
vechiul zid ce înconjoara manastirea a fost reconstruit pe vechea fundatie, conferindu-i acestui
lacas sfânt maretia de odinioara.

Biserica armeneasca - Botosani (1535).

Biserica "Sf. Gheorghe" - Botosani, ctitorie a Doamnei Elena Rares, sotia domnitorului
Petru Rares, dateaza din anul 1551; a fost construita dupa modelul bisericii Popauti, în forma de
cruce cu un turnulet la mijloc. Prima clopotnita zidita separat de biserica s-a ruinat, apoi s-a
construit alta, lipita de biserica. si aceasta a fost însa ruinata lasând loc alteia care exista si astazi. În
vechile pomelnice ale bisericii sunt amintite, în calitate de ctitori, mai multe persoane printe care
Ioan Mihai Racovita, Roxana Doamna, Anastasia Doamna, Catrina Doamna. Biserica cu hramul Sf.
Gheorghe este legata de una dintre pecetile orasului care-l reprezinta pe Sfântul Gheorghe calare,
omorând un balaur. Acest sfânt este considerat patron si ocrotitor al orasului Botosani. De aceea
Zilele Orasului se tin întotdeauna în preajma sarbatorii Sfântului Gheorghe.

Biserica Uspenia, ctitorie din anul 1552 a Doamnei Elena, având pictura interioara refacuta
complet in anii de dupa revolutie. In curtea bisericii troneaza maiestuos statuia poetului national
Mihai Eminescu. De altfel poetul a fost botezat in aceasta biserica, aceasta devenind un loc de
permanent omagiu adus marelui poet.

Biserica "Sf. Ilie" - Botosani, îsi are începuturile in anul 1778 ca biserica a Breslei
Blanarilor, de renume in lumea mestesugarilor botosaneni. Clopotnita sa, de o remarcabila valoare,
ar merita sa serveasca drept model tuturor acelora care ar dori sa ridice locasuri noi, dupa parerea
marelui carturar Nicolae Iorga.Aceasta este una dintre cele mai mari si mai încapatoare din oras.A
fost finalizata în aproximativ cinci ani de zile. Clopotnita, construita în 1809, fiind solida, a ramas
lipita de noua biserica, adaugândui-se un etaj. În 1878, marele vornic Iordache Ciolac a înzestrat
biserica cu o catapeteasma noua, a zugravit interiorul si a facut argintariile.

Biserica Romano - Catolica "Nasterea Sf. Ioan Botezatorul"- Botosani, construita la


mijlocul sec. XIX in maniera neogotica este situata in vecinatatea Liceului de renume "Augustus
Treboniu Laurian". Prima mentiune documentara legata de existenta catolicilor în botosani s-a gasit
într-o veche mitrica a parohiei din Horlesti, din care reiese ca la 8 decembrie 1781 a avut loc un
botez în ,,Butuszan ,,. În aceeasi mitrica se gaseste mentiunea ca, în anul 1748, s-a înfiintat parohia
catolica din Botosani.Deoarece printre catolicii botosaneni se gaseau multi veniti din Polonia, un
preot polon, Cajetanus, a încercat, la începutul secolului al XIX-lea sa construiasca o biserica, dar
fara rezultat. Dintr-o scrisoare ramasa de la episcopul Paul Sardi, din Iasi, reiese ca în acel an
biserica era în constructie.Dupa anul 1872 s-a marit prin ridicarea a doua nave laterale si adaptarea
ei la stilul gotic datorita cresterii populatiei de religie catolica.

Biserica Lipoveneasca - Botosani, actuala cladire a bisericii a fost înaltata pe locul unei
vechi capele din lemn in anul 1853. Poseda frumoase icoane de sorginte ruseasca, un fond de carte
veche religioasa (scris în limba slavona) si odoare lucrate cu rafinament artistic. Pe lânga aceasta
biserica functioneaza o scoala unde copii de etnie lipoveneasca învata religia si limba rusa.

Manastirea Agafton, comuna Curtesti a fost întemeiata de sihastrul Agafton, care a dat si
numele asezamântului. Aici a fost staretaOlimpiada, una dintre matusile lui Mihai Eminescu.

Manastirea Vorona, comuna Vorona, construita în secolul XVII, cuprinde si un muzeu cu


obiecte de cult si cu valoare de patrimoniu. In aceasta manastire s-a calugarit actualul Patriarh al
Bisericii Ortodoxe Române. Manastirea Vorona (manastirea de calugarite), este cea mai importanta
manastire din judet si se afla la 15 km sud - est de Botosani. Începuturile manastirii dateaza din
jurul anului 1600, când, câtiva calugari veniti din Rusia, construiesc aici o mica biserica din lemn.
În anul 1835 arhimandritul Rafail a construit pe locul acesteia o biserica din zid cu hramul
"Nasterea Maicii Domnului". Aici mai exista înca doua biserici, o biblioteca cu fond de carte
religios datând din secolul XVII-XIX si spatii de cazare pentru pelerini. Complexul manastiresc
este situat la marginea unui frumos codru cu suprafata de 150 ha. La 3 Km sud-est de manastirea
Vorona in mijlocul unei paduri de stejari, fagi, ulmi si frasini se afla schitul de calugari Sihastria
Voronei. Biserica schitului a fost construita intre anii 1830 - 1868 sub îndrumarea staretului Rafail.
Biserica de aici cu haramul " Buna vestire" are o frumoasa pictura originala, iar catapeteasma
reprezinta o valoroasa opera de arta.

Manastirea Cosula din localitatea cu acelasi nume, construita in timpul domniei lui Petru
Rares de catre vistiernicul Matias Cosulvei (1532), mai pastreaza fresce originale de mare valoare
(pictura murala) realizate intre anii 1537 - 1681.

• Edificii culturale

Botosaniul a fost si ramâne un centru al culturii românesti. Viata culturala a judetului este
puternic marcata de cele 4 mari genii care s-au ridicat de pe aceste meleaguri: Mihai Eminescu (n.
Botosani 1850 - 1889), George Enescu (n. Liveni 1881 - 1955), Nicolae Iorga (n. Botosani 1871 -
1940) si Stefan Luchian (n. Stefanesti 1868 - 1916) precum si de impresionanta galerie de
personalitati creatoare ce sporeste prestigiul culturii românesti în multe domenii.

Teatrul a avut la Botosani o soarta privilegiata. Primul spectacol a fost oferit de trupa lui
Costache Caragiale în octombrie 1838. În acea vreme Botosaniul era unicul oras din cele 3 tari
românesti în care se vorbea româneste pe scena. În 1857 - 1858 teatrul are deja o trupa proprie.
Asazi, Teatrul "Mihai Eminescu", înfiintat în 1914, are o influenta benefica asupra vietii oricarui
botosanean.

Viata culturala se desfasoara si în cadrul celor 50 de biblioteci existente cu un fond de carte de


380.000 de volume.

Casa memoriala "Mihai Eminescu" - Ipotesti, (la 8 km de Botosani), casa in care s-a nascut
luceafarul poeziei românesti, genialul Mihai Eminescu (1850 - 1889), care a dat culturii românesti
si universale o opera de mare valoare artistica.

Casa memoriala "George Enescu" din Liveni, casa natala a marelui compozitor, dirijor,
pianist si violonist George Enescu - reface atmosfera primilor ani ai copilariei sale, oferind
vizitatorilor posibilitatea întâlnirii cu primele sale jucarii, desene, creatii muzicale, cu cartile si
manualele anilor copilariei si a primelor sale studii, alaturi de pianina celor dintâi compozitii.
Totodata, fotografii si manuscrise întregesc imaginea timpului petrecut de George Enescu la Liveni,
în satul natal.

Casa memoriala "Nicolae Iorga" - Botosani, organizata în una din casele in care s-a nascut
si a copilarit marele istoric Nicolae Iorga. Doua încaperi ale casei sunt afectate unei expozitii foto -
documentare si unei sali multifunctionale unde sunt expuse primele editii ale operei lui Nicolae
Iorga. In alta camera este adapostita o biblioteca istorica, alcatuita din carte curenta achizitionata in
ultimii ani. Salonul familiei reda un interior datând din ultimele decenii ale secoluluii trecut.

Muzeul memorial "Octav Onicescu" - Botosani, înfiintat în octombrie 1995, adaposteste


piese de mobilier care au apartinut matematicianului si filosofului Octav Onicescu, fiind expuse de
asemenea manuscrise, scrisori, diplome, carti din biblioteca personala, fotografii de familie,
decoratii, redând imaginea unor încaperi intime matematicianului;

Muzeul judetean (Sectia de etnografie) - Botosani, cladirea este un valoros monument de


arhitectura datând de la sfârsitul secolului al XVIII si reprezentând casa lui Manolache Iorga,
strabunicul marelui istoric Nicolae Iorga. Organizat si deschis publicului din anul 1989, muzeul
valorifica cele mai importante elemente ale civilizatiei rurale a Botosanilor: principalele
ocupatii(agricultura, cresterea animalelor, vânatoarea, pescuitul, albinaritul), mestesugurile
traditionale ( torsul, cusutul, cojocaritul, olaritul), costumul popular, datinile si obiceiurile specifice
acestei zone. Interiorul de locuinta readuce in prezent ideea de viata traditionala, prin mobilier,
obiecte de uz casnic si prin locul de preparare a hranei. Ceramica de Cucuteni, ouale încondeiate,
covoarele traditionale, mastile populare sunt bine reprezentate in acest muzeu.

Muzeul judetean (Sectia de istorie si arheologie) - Botosani, monument istoric a carui


cladire dateaza din anul 1913 prezinta în cele 17 sali de expozitie, dispuse la parter si etaj, cele mai
semnificative momente ale evolutiei zonei Botosanilor din preistorie pâna în contemporaneitate.
Vizitatorul este invitat sa descopere vestigii ale civilizatiei, paleoliticului, neoliticului (ceramica de
Cucuteni), bronzului si fierului. Sunt expuse unelte si arme din piatra slefuita si os, ceramica
pictata, figurine antropomorfe si zoomorfe, peceti ce au apartinut unor domnitori moldoveni,
obiecte de podoaba, etc. Retine atentia, în mod deosebit, cel mai vechi adapost omenesc din Europa
de S-E, descoperit la Ripiceni si reconstituit partial.
Galeriile de arta "Stefan Luchian" - Botosani, reprezinta Sectia de Arta a Muzeului
Judetean. Aici este valorificat patrimoniul artistic botosanean, patrimoniu ce cuprinde lucrarile
artistilor plastici Stefan Luchian, Octav Bancila, precum si a numerosi artisti plastici contemporani,
lucrarile unor renumiti graficieni printre care ale Ligiei Macovei, cea mai buna ilustratoare a
poeziilor lui Mihai Eminescu, sculpturile semnate de Iulia Onila si Dan Covataru sau tapiteriile
create de Cela Neamtu, Aspazia Burduja, si Ileana Balota;

Teatrul de Stat "Mihai Eminescu" - Botosani; cladirea a fost inaugurata in anul 1914,
distrusa partial in timpul bombardamentelor din anul 1944 si refacuta ulterior in 1958 si anii 90.
Aici activeaza o talentata echipa de actori a caror evolutie remarcabila a fost încununata in anul
2001 cu Marele Premiu al Festivalului International de Teatru de la Piatra Neamt. Sala mare a
teatrului gazduieste numeroase alte activitati culturale din care cele mai importante sunt concertele
simfonice sustinute de catre filarmonica de Stat din Botosani.

Teatrul de Papusi "Vasilache" - Botosani, trupa de actori papusari botosaneni, deosebit de


apreciata atât in tara cât si in strainatate (laureata a Festivalului International de Papusi de la Silistra
- Bulgaria in luna iunie 2001) a adoptat o maniera originala de prezentare a spectacolelor in cadrul
manifestarilor publice organizate tot mai des la Botosani. Reprezentatiile actorilor papusari
botosaneni reprezinta o încântare pentru cei mai devotati spectatori: copiii. Odata la doi ani se
organizeaza Gala Internationala a Recitalurilor Papuseresti, care prilejuieste întâlnirea la Botosani a
celor mai prestigioase colective de actori papusari atât din tara cat si din strainatate;

Filarmonica de Stat - Botosani, cladirea filarmonicii denumita si vila Ventura a fost


construita la sfârsitul secolului XIX in stil neoclasic. Activitatea Filarmonicii de Stat Botosani este
recunoscuta si în afara judetului, artistii fiind invitati in mod permanent sa participe la diferite
spectacole in tara si strainatate. Filarmonica botosaneana este principalul organizator al
manifestarilor omagiale dedicate lui George Enescu, manifestari care se bucura in fiecare an de
prezenta unor personalitati din lumea artei si culturii românesti;

Ansamblul " Rapsozii Botosanilor" - Botosani, institutie ce numara mai multe decenii de
activitate, are in repertoriul sau o multitudine de cântece populare moldovenesti, romante, etc.
Ansamblul s-a bucurat pe durata a mai multor ani de prezenta unor artiste remarcabile cum ar fi
Sofia Vicoveanca, Laura Lavric, Daniela Condurache samd. Artistii ansamblului sunt recunoscuti
pe plan national si international prin numeroasele premii câstigate;

Inspectoratul pentru Cultura - Botosani, este o institutie care pe plan local si-a asumat
sarcini deosebite legate de manifestarile omagiale dedicate personalitatilor botosanene (Eminescu,
Iorga, Luchian, Onicescu s.a.) precum si in derularea de proiecte si programe cu caracter cultural
artistic: Festivalul Usturoiului - Copalau, Festivalul folcloric al Cântului moldovenesc "Satule
mândra gradina", Festivalul national de muzica folk pe versuri de Mihai Eminescu, Festivalul
folcloric "Serbarile padurii" de la Voronet, etc

Biblioteca Judeteana " Mihai Eminescu" - Botosani, cladirea bibliotecii, cunoscuta si


sub numele de "Casa Moscovici", este o adevarata bijuterie arhitectonica, construita la sfârsitul
secolului al XIX-lea, îmbinând într-o sinteza armonioasa elemente ale arhitecturii franceze cu cele
germane. Biblioteca detine un valoros fond de carte cu peste 380.000 volume.

Centrul Vechi - Botosani, este partea cea mai veche a orasului din punct de vedere
arhitectonic, care grupeaza un numar mare de cladiri cu destinatie comerciala datând din secolele
XVII - XVIII. Cladirile sunt dispuse sub forma de L, iar fatadele spre strada au forme arhitecturale
din cele mai diverse, mai ales de factura apuseana, prelucrate creator in forme traditionale,
specifice acestui tip de constructii. Curtile interioare prezinta ordonanta clasica a caselor de
târgoveti, cu galerii din stâlpi de lemn, balcoane din fier forjat si geamlâcuri sustinute de console de
lemn profilate.

In Botosani exista numeroase alte constructii cu valoare arhitectonica deosebita,


printre care mentionam: Casa Antipa, sfârsitul sec XIX; Casa Bolfosu, începutul sec. XIX; Casa
Silion, dateaza din jurul anului 1900, Cladirea Primariei construita la sfârsitul secolului XVIII in
stil eclectic de influenta germana

• Arta populara

Meleagurile botosanene au fost intens locuite din zorile neoliticului pâna astazi de
oameni harnici ce au creat si pastrat valori etnografice deosebite si distincte de zonele limitrofe
în domeniul arhitecturii populare, a portului, tesaturilor, ceramicii, în recuzita originala folosita
în desfasurarea unor obiceiuri sau îndeletniciri gospodaresti.
Portul popular este caracterizat prin simplitate si eleganta.
Mestesuguri traditionale – singurele care s-au pastrat sunt sesutul si olaritul. Piesele tesute
sunt în special scoartele si laicerele.
Olaritul se mai practica în spiritul traditiilor, în localitatile Catamarasti Deal si Mihaileni.
Lucrarile de ceramica folosesc un material grafitat, culorile utilizate fiind galben, verde, brun,
cu decoratiuni.
Obiceiul încondeierii oualelor se mai pastreaza în localitatea Rogojesti.
Cele mai pastrate obiceiuri sunt cele ale obiceiurilor de iarna, colindele, uratul, jocurile de
caiuti, ursi, mastile. Cea mai renumita zona folclorica sunt comunele Tudora si Vorona. În
Vorona exista cel mai renumit creator de masti populare – Gheorghe Ţugui.

3. Prezentarea bazei tehnico-materiale

Municipiul Botosani dispune de o importanta baza de cazare si servire care se adreseaza atât
locuitorilor cât si turistilor.

Unitati de cazare

Cazarea turistilor se poate face în cele mai bune conditii în hoteluri dotate corespunzator, cu
personal de serviciu calificat, asigurându-se toate serviciile de baza si auxiliare. Cele mai
reprezentative hoteluri sunt :

• Hotel MARIA 4 *

Acum, ca vremurile s-au tot schimbat, aici, la Botosani, Complexul Hotelier “Maria”, din
strada Unirii nr. 12, vine în întâmpinarea turistilor, aflatori în municipiul si judetul Botosani, de pe
alte coordonate, cu alte rigori, satisfacându-le pretentii noi, superioare. Complexul Hotelier
“Maria” îsi trage obârsia din fosta U.C.A. (Unitate de Cazare si Alimentatie) a trecutului P.C.R.,
unitate datând din anul 1970. Ulterior, în anul 2003, vechii cladiri i s-a adaugat un corp nou,
devenind, astfel, Complexul Hotelier “Maria”.

Distingem, daca ne referim la capacitatea hoteliera, 47 de camere, din care 22 de camere si 2


apartamente, în regim de 2 stele si 22 de camere matrimoniale si un apartament, în regim de 4 stele,
acestea din urma arondate spatiului nou. Fara îndoiala, turistii au, din acest punct de vedere, tot
confortul, bucurându-se de cele mai optime conditii de odihna, de un ambiant select. Totodata, li se
circumscriu celor doua spatii de cazare 350 locuri la mese în saloane si 436 locuri în spatii deschise
(terasa, gradina de vara, club-bazin).

Bunaoara, la gradina de vara, rustic amenajata, aducând cu un veritabil muzeu etnografic în


aer liber, la vremea mustului, calatorul, dar si localnicul se pot înfrupta cu o ulcica de must, cu
mititei, frigarui, cârnaciori apetisanti, dupa plac, fiecare tradând o reteta aparte, purtând amprenta
veche, nu alta decât cea stiuta de patronul - manager Liviu Manole, de la Domnia Sa de-acasa, de la
Rediu, comuna Radauti Prut, de unde se trage, de la parintii si bunicii sai.

Se vede treaba, traditia bucatariei românesti este pe mâini bune, pricepute. Fara discutie,
clientul are de unde alege! Exista, din belsug, o bogata lista de meniu - sarmalute moldovenesti la
ulcele, ciorbe de tot soiul - de pui, de burta, de potroace, sarbusca, nacreala si multe altele, dupa
pofta, satisfacând toate gusturile si exigentele, fiind adevarate delicii gastronomice. De precizat
faptul - remarcabil - ca toate preparatele au calitate proaspata, provenind din ferma proprie a
managerului Liviu Manole.

Cum, de regula, o masa gustoasa presupune un vin bun, o tuica pe masura, este de unde! De ce n-
am exemplifica, tot ca o specialitate a casei, tuica moldoveneasca, având, în spate o rara si veche
reteta româneasca.

• Hotel BELVEDERE 3*

Unitate care atrage privirile prin prestanta constructiei si a personalului. Asigura cazarea
turistilor , precum si servirea mesei dispunând de restaurant, terasa cu un numar considerabil de
locuri.

• Hotel RAPSODIA 2*

Complexul hotelier Rapsodia este amplasat în centrul civic al Municipiului Botosani, în


imediata vecinatate a Teatrului Mihai Eminescu, Prefecturii judetului si Primariei Municipiului
Botosani. Una dintre cele mai cunoscute si mai importante unitati de cazare pune la dispozitia
clientilor 25 camere single, 132 camere duble, si 4 camere triple, un restaurant, bar, sauna si salon
de înfrumusetare toate cu dotare corespunzatoare ultimelor reglementari în domeniu.
• Hotel TEX-CLUB 4*

Complexul hotelier TEX – CLUB asigura cele mai bune servicii dispunând de o baza
materiala foarte buna, respectiv :11 camere single, 5 camere duble, 1 suita, salon restaurant 85
locuri, terasa de vara 40 locuri, sala multifunctionala cu retroproiector, sala pentru dineuri de
afaceri si mese festive, parcare proprie pazita, casino, bucatarie româneasca si internationala.

• Hotel UNIREA 2*

Cazarea turistilor este asigurata de cele 14 camere simple, 8 camere duble si 2 apartamente.

• Hotel RARES 1*

Pune la dispozitia clientilor 8 camere simple, 10 camere duble, 5 triple si 1 apartament.

Pe lânga unitatile de cazare din localitatea Botosani, turistii se pot bucura si de frumusetea
împrejurimilor, linistite si odihnitoare, având posibilitatea sa se cazeze la una dintre unitatile
prezentate în continuare :

• Complexul turistic ,,CODRII DE ARAMĂ,, si ,,LUCEAFĂRUL,,

Situat în satul Agafton, comuna Curtesti, cu o capacitate de cazare 1162 locuri este unul
dintre cele mai solicitate unitati de cazare pentru elevi.

• Pensiunea agroturistica „Floare albastra“, 3 margarete

Functioneaza lânga Memorialul „M. Eminescu“, cu 36 locuri cazare, în localitatea Ipotesti,


comuna M. Eminescu.

• Pensiunea agroturistica „stefania“, Ipotesti, 2 margarete, dispune de 1 camera single,


2 duble
• Pensiunea agroturistica „Onofrei“, Ipotesti, 2 margarete, 2 camere duble
• Pensiunea agroturistica „Simion“, 2 margarete, Vorona, 4 camere duble
• Motel „Stejarul“, sat Baisa, comuna M. Eminescu - 8 km de Botosani, cazare,
restaurant, terasa, parcare proprie.
• Cabana REDIU situata în mijlocul padurii la 5 km de Botosani, punând la dispozitia
clientilor restaurant cu terasa.

Unitati de alimentatie

Pe lânga unitatile de alimentatie din cadrul complexelor prezentate mai sus, în Botosani
exista o diversitate foarte mare de unitati de alimentatie publica care asigura conditii optime de
servire a mesei. Asigurarea celor mai bune servicii este un criteriu de baza în ceea ce priveste
angajarea personalului. De aceea exista o colaborare permanenta între agentii economici si unitatile
scolare care pregatesc elevii în domeniul alimentatie publica si turism. Colaborarea se
concretizeaza în efectuarea practicii scolare de catre elevi la agentii economici, ocazie cu care
managerii pot testa, pregati, orienta viitorii angajati. In continuare putem enumera cele mai
reprezentative unitati de alimentatie :

• Restaurant REGAL 5* cu o capacitate a salonului de servire de 100 locuri, pune la


dispozitia clientilor meniu clasic si international.
• Restaurant LA DERNER-ADRIANA 4* asigura 150 locuri în doua saloane, 70
locuri la terasa de vara, meniu traditional si international.
• Restaurant ROMARGA – unitate cu renume dupa anii 1990, cautata în special de
tineret sau de persoane care se simt bine într-o atmosfera tinereasca, relaxanta, cu mobilier
modern, specific acestei perioade. Se afla în partea centrala a orasului, în zona pietei mari,
alaturi de bancile reprezentative din oras, de magazine mari care comercializeaza marfuri
electrocasnice, telefonie mobila, etc. Foarte solicitate în aceasta unitate sunt produsele de
cofetarie- patiserie realizate în laboratorul de cofetarie NUFĂRUL condus de aceeasi echipa
de manageri. Aceasta sectie de productie este una dintre cele mai cunoscute din localitate.
Produsele obtinute sunt comercializate atât prin punctul de desfacere propriu cât si prin alte
unitati din Botosani, Suceava, Saveni.
• Restaurant MIORIŢA 3* care are doua saloane de servire dintre care unul construit
în decursul acestui an, un bar, o terasa.Este situata în apropierea centrului vechi.
• Restaurant CASA ROMÂNEASCĂ – o unitate cu specific din localitate, situata în
apropierea garii.
• Restaurant BOTOsANI 3* – reprezentativa prin denumire, situata în centrul vechi al
orasului, are la parterul cladirii barul, iar la etaj salonul de servire, renovat foarte de curând.
• Restaurant PARC 3* cunoscut de clienti sub denumirea DALAS s-a adaptat
cerintelor pietei transformând o parte a salii de servire în club pentru tineret dotându-l cu
mobilier corespunzator acestui tip de unitate. Clientii fideli ai acestei unitati sunt în special
tinerii.
• Cofetaria RIDA – unitate care comercializeaza produse de cofetarie-patiserie
obtinute în sectiile proprii de productie. Aceste produse sunt foarte diverse ca sortiment,
foarte atragatoare prin aspect, gust, calitate.

4.Modalitati de agrement

Complexul memorial „Mihai Eminescu“ Ipotesti


În 1936 a fost refacuta vechea casa a Eminovicilor, cazuta în ruina. Ea a suferit mai multe
restaurari de-a lungul timpului, ultima si cea mai importanta între anii1977-1979, când a fost
reamplasata pe vechile fundatii si refacuta în stilul acesteia. În interior sunt reconstituite în spiritul
timpului biroul caminarului Gheorghe Eminovici, tatal poetului, camera celor doua surori Aglae si
Harieta, salonul si fastuosul hol, sunt expuse obiecte originale si documente care evoca anii în care
familia poetului a locuit.

Complexul mai cuprinde:


- bisericuta familiei (lânga aceasta se afla mormintele parintilor Raluca si Gheorghe Eminovici)
-biserica comemorativa „Sf. Arhangheli Mihail si Gavriil“; pe perete, la intrare este portretul
poetului
- Biblioteca Nationala de poezie, care contine 1700 de exponate, dotata cu sala de lectura si
amfiteatru în aer liber de circa 400 de locuri
- Muzeul memorial „Mihai Eminescu“ cu exponate din viata si opera poetului
- Pensiune turistica de cazare de 36 de locuri

Casa Papadopol care a apartinut ultimilor proprietari ai mosiei Eminovicestilor, adaposteste


în prezent Muzeul etnografic al complexului

Casa memoriala „George Enescu“, sat Liveni


Inaugurata în 1956. În casa nu prea mare, cu pridvor si patru încaperi separate de o tinda este
reconstituita cu grija ambianta anilor copilariei marelui muzician.
Sunt expuse obiecte ale familiei, fotogafii,manuscrise, partituri muzicale etc. Vizitarea casei din
Liveni prilejuieste vizitatorului ocazia întelegerii mai bune a muzicii lui Enescu, a spiritului
acestuia, a caracterului profund national al operei celui ce a creat nemuritoarea „Rapsodie româna,,

Evenimente ale orasului Botosani – atractie pentru turisti

14-15 ianuarie „Zilele Mihai Eminescu“ Botosani. Se decerneaza Premiul national de poezie
„Mihai Eminescu“
27 februarie-1 martie „Martisor dorohoian“, Dorohoi
20-23 aprilie Zilele municipiuluiBotosani. Se sarbatoreste patronul spiritual al Botosaniului
„Sfântul Gheorghe“, cu hramul bisericii cu acelasi nume
22-23 mai Festivalul folcloric „Satule mândra gradina“, Bucecea
24-26 mai „Mostenire din batrâni“, cântecul si dansul pentru elevi
14-15 iunie Festivalul national de muzica folk pe versuri de M. Eminescu,Ipotesti
14-15 iunie „Porni Luceafarul“, Ipotesti, Vorona, Botosani, omagierea poetului M. Eminescu
23 iunie Festivalul judetean al fanfarelor, Botosani
29 iunie Festivalul folcloric „Holda de aur“, Tudora
29 iunie Festivalul usturoiului, Copalau
15 august Festivalul folcloric „Hora de la Flamânzi“, Flamânzi

5. Valorificarea potentialului turistic al zonei Botosani

Pentru a valorifica în mod eficient potentialul turistic de care dispune zona Botosani este
necesara realizarea unei analize minutioase a modului de valorificare a resurselor existente, pentru
a sesiza eventualele oportunitati si amenintari, de care trebuie sa tinem cont în elaborarea politicilor
de marketing.

In vederea stabilirii obiectivelor ce urmeaza a fi atinse si strategiile de urmat pentru


valorificarea eficienta a potentialului turistic al acestei zone se efectueaza analiza SWOT (auditul
intern) sau analiza PEST (auditul extern). Rezultatul acestor analize se va reflecta în transformarea
amenintarilor în oportunitati prin utilizarea eficienta a resurselor de care dispune.
Evidentierea punctelor tari

Ca puncte forte putem mentiona urmatoarele aspecte :

1. Potentialul turistic antropic diversificat si anume :

• multitudinea edificiilor religioase cu puternica amprenta a trecutului istoric


• multitudinea edificiilor de cultura care reliefeaza viata personalitatilor botosanene

2. Potentialul turistic natural deosebit : diversitatea pe care o au elementele cadrului fizico-


geografic din regiunea în care se afla municipiul Botosani imprima peisajului de aici unele trasaturi
de o deosebita importanta turistica. Asa este, de exemplu, variatia mare pe o distanta relativ mica,
a înaltimii reliefului, a covorului vegetal si a prezentei luciului argintiu al undei iazurilor din
apropiere. Mai mult decât atât, existenta în apropiere, spre vest, a unor puncte bune de belvedere,
constituie pentru turistii sositi în acest vechi si important centru urban un prilej de a admira, de
acolo de sus, atât diversitatea privelistilor din jur, cât si întreaga desfasurare a municipiului
Botosani cu tot ce area vechi si nou în structura sa.

3. Posibilitatea practicarii turismului itinerant. De exemplu, se pot avea în vedere


urmatoarele itinerare turistice în judet :

- Turul municipiului Botosani : Centrul vechi // Biserica Uspenia ,, Adormirea Maicii


Domnului,, // Casa Ciomac- Cantemir // Biserica ,, Sf. Gheorghe,, // Biserica Armeano-Gregoriana
,, Adormirea Maicii Domnului,, // Casa Sofian // Casa Memoriala ,, Nicolae Iorga” // Muzeul de
istorie al judetului Botosani // Muzeul de etnografie // Parcul Mihai Eminescu // Manastirea
Popauti

- Botosani-Dorohoi-Darabani-Mitoc-Saveni-Botosani: Manastirea Agafton // Cetatile traco-


getice de la Stâncesti // Memorialul Ipotesti // Bucecea- Baltile Siretului // Biserica de lemn,,
Adormirea Maicii Domnului,, Braiesti // Muzeul de stiinte ale Naturii Dorohoi // Muzeul „George
Enescu” Dorohoi // Biserica de lemn „ Vârgolici” Dorohoi // Expozitia cu vânzare de sticlarie si
portelan „Glass Porcelain Manufactuires Debelly” din Dorohoi // Expozitia cu vânzare de ceramica
„Maxim-Primitive Art Collection” din Dorohoi // Casa Memoriala „G. Enescu” Liveni // Cetatea
Breznea Dersca // Biserica de lemn ,, Adormirea Maicii Domnului,, Hiliseu Crisan // Fagetul
secular de la Stuhoasa – Suharau // Biserica „ Sf. Nicolae” Darabani // Conacul „Ion Pillat” din
Miorcani // Asezarea paleolitica de la Mitoc- „Malu Galben” // Muzeul de Arheologie si „Colectia
Ciuca” Saveni

- Botosani-Corni- Vorona- Cosula - stefanesti –Botosani: Cetatea de la Corni // Biserica de


lemn”Schimbarea la fata” Oraseni Schit // Manastirea Vorona si Sihastria Voronei // Padurea
Tudora // Manastirea Cosula // Biserica „Cuvioasa Paraschiva” stefanesti // Expozitia de arta
contemporana „stefan Luchian” stefanesti // Nodul hidrotehnic Stânca-Costesti

- Botosani-Ipotesti-Padurea Baisa-Agafton-Stâncesti-Botosani

- Botosani poate fi si punct de plecare în excursii interjudetene de o zi, în Suceava, Neamt si


Iasi.

4. Posibilitatea practicarii vânatului si pescuitului sportiv este favorizat de bogatia faunei si


conditiile prielnice dezvoltarii acesteia.

5. Traditii si obiceiuri specifice zonei, caracteristice fiecarui anotimp constituie pentru orice
persoana un interes deosebit.

6. Existenta unui numar mare de locuri de cazare prin diversitatea unitatilor de profil de
toate categoriile, pentru persoane cu venituri modeste sau mai mari.

7. Oferta gastronomica foarte variata, cu meniuri bogate, de la preparate culinare


traditionale pâna la specialitati din toate zonele geografice ale tarii, chiar ale lumii, care sa satisfaca
toate gusturile.

Ca puncte slabe ne putem opri la urmatoarele aspecte :

• Baza tehnico-materiala se adreseaza în special turistilor de week-end si oamenilor de


afaceri, celor aflati în tranzit si nu este adaptata tuturor categoriilor de turisti

• Lipsa mijloacelor informationale : reviste de specialitate, pliante, brosuri, fluturasi care sa


asigure promovarea corespunzatoare a potentialului turistic local
• Insuficienta materialelor promotionale si a unor programe de marketing corespunzatoare, în
cadrul întreprinderilor de turism din zona în vederea promovarii itinerariilor de agrement,
includerea în itinerarii cu zone turistice cunoscute învecinate

• Modernizarea insuficienta a patrimoniului specific turistic (lipsa bazelor sportive moderne,


insuficienta abordare a aspectelor legate de agrement, cai de acces, etc)

• Judetul Botosani este capatul de linie pentru orice cale de acces folosita, de aceea nu
poate atrage turistii în mod direct, ci doar printr-o politica de promovare foarte eficienta.

• Tinerii care se pregatesc în domeniul turismului ramân, de obicei în centrele studentesti,


pentru a se perfectiona în vederea obtinerii unei burse de studii în strainatate si pentru a capata
experienta, accepta diverse locuri de munca în domeniu sub nivelul lor de pregatire.

• Nivelul de trai modest al majoritatii locuitorilor din Botosani influenteaza negativ


dezvolatrea turismului , produsul turistic al zonei se sdreseaza turistilor de masa, mai putin celor cu
venituri ridicate, turistilor de lux.

• Lipsa resurselor naturale cu valoare terapeutica nu permite practicarea turismului balneo-


climateric.

Oportunitatile zonei turistice Botosani

- Modernizarea unitatilor din domeniul turismului si interesul pentru asigurarea serviciilor


doar de catre personal calificat

- Atitudinea favorabila a administratiei locale fata de investitiile în turism, pentru


cunoasterea istoriei, culturii care are radacini adânci în zona Botosaniului

- Traditiile si obiceiurile specific moldovenesti pot constitui un element de atractie pentru


turistii internationali

- Atragerea tinerilor absolventi în domeniul turismului pentru exploatarea zonei turistice

- Colaborarea agentilor economici cu unitatile scolare care pregatesc elevii pentru meseriile
din domeniul Turism si alimentatie în vederea recrutarii de personal calificat
- Dorinta oamenilor de a se retrage în mijlocul naturii mirifice

Amenintari

• Preferintele turistilor români pentru petrecerea vacantelor în strainatate


• Existenta unui numar foarte restrâns de structuri de primire turistica, de categorie
superioara sau de lux
• Resurse financiare limitate alocate modernizarii structurilor de primire turistica
existente în aceasta zona, care sa satisfaca cerintele clientilor cu pretentii deosebite
• Inexistenta unor materiale promotionale adecvate adresate punctual fiecarui segment
de piata vizat, iar în cazul ofertei internationale, populatiei fiecarei tari, pe piata careia se
doreste penetrarea, în funtie de particularitatile acesteia

Rezulatul acestor analize se concretizeaza în ideea ca potentialul turistic al zonei este


dezvoltat , iar pentru valorificarea lui se impune întocmirea unui plan strategic de marketing. Zona
turistica Botosani poate fi exploatata daca, eloborând un program de marketing corespunzator,
bazat pe o promovare intensa, este prezentata segmentului de piata adecvat.

Propuneri de valorificare a potentialului turistic al zonei Botosani

Valorificarea potentialului turistic de care dispune Botosaniul presupune în primul rând


întocmirea unui program promotional. Acest program de marketing îsi propune ca obiectiv
general promovarea zonei ca destinatie pentru turism itinerant.

Obiective :

• informarea celor interesati despre posibilitatile de practicare a turismului stiintific în


zona, a turismului itinerant, sportiv, de vînatoare si pescuit, cât si a altor forme.
• crearea si imbunatatirea imaginii privind serviciile complementare
• promovarea ofertelor speciale de pret pentru grupuri, copii si in extrasezon
• extinderea canalelor de distributie si dotarea lor cu materiale promotionale
• înlaturarea convingerilor negative formate in rândul potentialilor turisti
• promovarea ofertelor speciale, pentru servicii noi, suplimentare
• revigorarea si imbunatatirea publicitatii
• realizarea unor cataloage turistice, pliante si a altor materiale promotionale strict
necesare

Aceasta prezentare sintetizata a zonei Botosanilor o putem încheia cu urmatoarea


recomandare si invitatie în acelasi timp.

Renumita prin frumusetea peisajului si bogatia patrimoniului cultural national acumulat


în decursul veacurilor, zona Botosanilor se recomanda, fara nici o îndoiala, ca una dintre cele
mai interesante parti de tara pentru toti cei care dioresc sa cunoasca extraordinarele valori
existente aici si care asteapta, cu mult interes, sa poposeasca în nord-estul Moldovei, o
adevarata placa turnanta a civilizatiilor stabile sau migratoare.
BIBLIOGRAFIE:

• BALAURE VIRGIL SI COLECTIV, „MARKETING TURISTIC”, Ed. Uranus,


Bucureşti, 2005

• BRATUC G., DIMA D., „MARKETING IN TURISM”, Psihomedia, Sibiu, 2002

• LACHE C. , BUsNEA D. – MARKETING TURISTIC-studii de caz- TIPO


MOLDOVA, IAsI 2004

• LACHE C. - MARKETING TURISTIC- TIPO MOLDOVA, IAsI 2004

• CULTURA & TURISM, Revista de specialitate editata de Ministerul Culturii

• PAGINI AURII

• www.mturism.r