Explorați Cărți electronice
Categorii
Explorați Cărți audio
Categorii
Explorați Reviste
Categorii
Explorați Documente
Categorii
2011
CUPRINS:
• Asezarea geografica
• Populatia
• Caile de acces
• Forme de relief
• Reteaua hidrografica
• Clima
• Flora si fauna
• Edificii religioase
• Edificii culturale
• Arta populara
•
4. Modalitatile de agrement
6. Bibliografie
7. Anexe
1.
Municipiul Botosani
Resedinta a judetului, municipiul Botosani este asezat în Câmpia Moldovei, având o
populatie în jur de 129000 de locuitori.
Localitatea este mentionata pentru prima oara în Letopisetul cronicarului Grigore Ureche în
descrierea navalirii tatarilor din 1439. Dezvoltarea târgului s-a datorat faptului ca acesta s-a aflat la
raspântie de drumuri comerciale ce lega Cetatea Alba de Lvov si mai departe, spre orasele
Hauseatice de la Marea Baltica.
Date istorice
• Asezarea geografica
Judetul Botosani, regiunea cuprinsa între Siret si Prut, având o suprafata de 4.986 km2 (2,1%
din teritoriul tarii) este situat în partea de nord-est a României, învecinându-se la sud cu judetul
Iasi, la vest cu judetul Suceava, la nord cu Ucraina si la est cu Republica Moldova.
Judetul are 340 de localitati din care 2 municipii (Botosani si Dorohoi), 2 orase (Darabani si
Saveni) si 68 de comune cu 336 de sate.
Resedinta judetului este municipiul Botosani si este situat în sudul acestuia. Resedinta de judet se
înscrie în istoria noastra nationala nu numai cu importante evenimente de profunda semnificatie
pentru trecutul poporului nostru, ci si cu inestimabila contributie pe care fiii acestor meleaguri si-au
adus-o la patrimoniul culturii nationale si universale. Istoria Botosaniului începe din vremuri
îndepartate. Numele resedintei de judet "Botosani" este mentionat în documente, pentru prima oara,
în anul 1439, vechimea sa fiind însa mult mai mare. Din târgul Botosaniului au purces nenumarate
acte si hrisoave purtând pecetile unor domnitori ca: Petru Rares, Alexandru Lapusneanu, Eremia
Movila si altii.
• Populatia
Dintre cei 454023 locuitori ai judetului (dupa recensamântul efectuat în anul 2002), 40%
locuiesc în mediul urban si 282.322 60% în mediul rural.
Structura etnica, conform ultimului recensamânt, este formata din: români, rromi, rusi-lipoveni,
ucraineni ,evrei, maghiari, germani, greci, polonezi si armeni.
Din totalul populatiei aproximativ 96% apartin cultului ortodox, restul fiind împartit între alte culte.
Dupa numarul de locuitori, judetul Botosani se încadreaza la limita dintre judetele mici si
mijlocii.Astazi, municipiul Botosani, cu 130.000 locuitori este centrul economic, social si cultural
al judetului.
• Caile de acces
Transportul în judetul Botosani de bunuri si persoane se face pe calea ferata sau pe drumuri
publice. Lungimea cailor ferate însumeaza 159 km (1,4 % din reteaua nationala) si deserveste
populatia prin 21 de statii. Reteaua de drumuri publice are o lungime de 1824 km din care 361 km
drumuri nationale si 1463 km drumuri judetene.
Legatura cu teritoriul Ucrainei se face prin punctele vamale R.C.T.F. de trecere a granitei de
la Siret si Racovat iar cu Republica Moldova legatura se face prin punctul vamal Stânca-Costesti.
Accesul spre Botosani dinspre judetele limitrofe se realizeaza conform hartii prezentate în
anexa 1, astfel: legatura cu centrele studentesti Iasi si Suceava se face prin drumul european (DE)
58, iar cu orasele intrajudetene, respectiv Dorohoi, Saveni, se face prin drumul national ( DN) 29.
• relieful
• reteaua hidrografica
Reteaua hidrografica a judetului este pusa în evidenta de râurile Prut, Siret si Jijia, împreuna
cu afluentii lor. Cursurile de apa au o directie nord - vest, sud - est, fiind formate din Prut la est si
Siret la vest, Baseu si Jijia în centru, cu afluientii importanti: Sitna, Miletin, Dresleuca ce formeaza
culoare depresionare largi cu lunci extinse ce brazdeaza judetul, determinând crearea artificiala a
peste 150 iazuri, utilizate pentru echilibrarea debitelor, irigatii, alimentare cu apa, piscicultura.
Iazurile judetului, în numar de 148, însumeaza o suprafata de 3.600 ha. În zona Stânca-Costesti a
fost construit un important nod hidrotehnic, realizându-se una din cele mai mari acumulari de apa
din tara cu un volum de 1,5 miliarde mc apa, cu o suprafata de 1600 ha si o lungime de 70 km. Din
multimea iazurilor, ce confera o frumusete aparte putem aminti: Dracsani (440 ha pe valea Sitnei);
Negreni (304 ha pe valea Baseu), Cal Alb; Hanesti; Mileanca, Havârna;
• clima
Teritoriul judetului este supus influentelor climatice continentale ale Europei de est, fiind
caracterizat prin valori ale temperaturii aerului si precipitatiilor specifice climatului continental
excesiv. Clima temperat -continentala, influentata puternic de masele de aer din estul
continentului, se caracterizeaza prin temperatura medie anuala mai redusa decât în restul tarii ( 8- 9
0 C), cu precipitatii variabile , cu ierni sarace în zapada, cu veri ce au regim scazut de umezeala, cu
vânturi predominante din nord - vest si sud – vest. Media anuala a temperaturii este în aceasta zona
de 8,6 C iar precipitatiile atmosferice au o medie de 508,3 mm.
• flora si fauna
Resursele vegetale sunt bogat reprezentate de plante lemnoase cum ar fi specii de foioase ca
fagul si stejarul. În zona de câmpie cresc plante hidrofile ca trestia si rogozul precum si plante
lemnoase ca plopul si salcia.Fauna este reprezentata de caprioare, lupi, iepuri de câmp, mistreti,
care permit practicarea vânatului sportiv.Din lumea pasarilor vietuiesc: mierla, sturzul, gaita,
ciocanitoarea, pitigoiul.Bogat în iazuri si ape curgatoare, judetul este o sursa de pesti: biban, crap,
mreana, somn, etc...
• Edificii religioase
Privit de pe dealurile din împrejurimi, în special de calatorii straini, unul din aspectele ce
surprindea era numarul mare de clopotnite ce se înaltau deasupra caselor. De aceea a fost
numit ,,oras al bisericilor,, , mai ales ca numarul acestora a ajuns în anul 1891 la 18 (13 ortodoxe,
doua armenesti, doua lipovenesti si una catolica). Cele mai multe dintre bisericile orasului au fost
construite si întretinute cu sprijinul financiar al breslelor.Cele mai reprezentative biserici din
municipiul Botosani sunt:
Biserica "Sf. Nicolae", Popauti - Botosani, ctitorie a domnitorului Stefan cel Mare si
Sfânt din 1496, este cel mai vechi lacas de cult din oras. Pictura interioara, de mare valoare, dateaza
din secolul al XV-lea , pastrându-se partial. Biserica a fost amplasata într -o pozitie strategica
determinata de numeroasele navaliri ale dusmanilor atrasi de bogatiile orasului. Din acest motiv
cladirii propriu-zise a manastirii i-au fost adaugate trainice ziduri si un turn de veghe, conferindu-i
aspectul unei veritabile cetati. Fatada cladirii este realizata din benzi de caramida aparenta smaltuita
si discuri ceramice colorate, ornamente cu motive geometrice, faunistice si heraldice; in prezent,
vechiul zid ce înconjoara manastirea a fost reconstruit pe vechea fundatie, conferindu-i acestui
lacas sfânt maretia de odinioara.
Biserica "Sf. Gheorghe" - Botosani, ctitorie a Doamnei Elena Rares, sotia domnitorului
Petru Rares, dateaza din anul 1551; a fost construita dupa modelul bisericii Popauti, în forma de
cruce cu un turnulet la mijloc. Prima clopotnita zidita separat de biserica s-a ruinat, apoi s-a
construit alta, lipita de biserica. si aceasta a fost însa ruinata lasând loc alteia care exista si astazi. În
vechile pomelnice ale bisericii sunt amintite, în calitate de ctitori, mai multe persoane printe care
Ioan Mihai Racovita, Roxana Doamna, Anastasia Doamna, Catrina Doamna. Biserica cu hramul Sf.
Gheorghe este legata de una dintre pecetile orasului care-l reprezinta pe Sfântul Gheorghe calare,
omorând un balaur. Acest sfânt este considerat patron si ocrotitor al orasului Botosani. De aceea
Zilele Orasului se tin întotdeauna în preajma sarbatorii Sfântului Gheorghe.
Biserica Uspenia, ctitorie din anul 1552 a Doamnei Elena, având pictura interioara refacuta
complet in anii de dupa revolutie. In curtea bisericii troneaza maiestuos statuia poetului national
Mihai Eminescu. De altfel poetul a fost botezat in aceasta biserica, aceasta devenind un loc de
permanent omagiu adus marelui poet.
Biserica "Sf. Ilie" - Botosani, îsi are începuturile in anul 1778 ca biserica a Breslei
Blanarilor, de renume in lumea mestesugarilor botosaneni. Clopotnita sa, de o remarcabila valoare,
ar merita sa serveasca drept model tuturor acelora care ar dori sa ridice locasuri noi, dupa parerea
marelui carturar Nicolae Iorga.Aceasta este una dintre cele mai mari si mai încapatoare din oras.A
fost finalizata în aproximativ cinci ani de zile. Clopotnita, construita în 1809, fiind solida, a ramas
lipita de noua biserica, adaugândui-se un etaj. În 1878, marele vornic Iordache Ciolac a înzestrat
biserica cu o catapeteasma noua, a zugravit interiorul si a facut argintariile.
Biserica Lipoveneasca - Botosani, actuala cladire a bisericii a fost înaltata pe locul unei
vechi capele din lemn in anul 1853. Poseda frumoase icoane de sorginte ruseasca, un fond de carte
veche religioasa (scris în limba slavona) si odoare lucrate cu rafinament artistic. Pe lânga aceasta
biserica functioneaza o scoala unde copii de etnie lipoveneasca învata religia si limba rusa.
Manastirea Agafton, comuna Curtesti a fost întemeiata de sihastrul Agafton, care a dat si
numele asezamântului. Aici a fost staretaOlimpiada, una dintre matusile lui Mihai Eminescu.
Manastirea Cosula din localitatea cu acelasi nume, construita in timpul domniei lui Petru
Rares de catre vistiernicul Matias Cosulvei (1532), mai pastreaza fresce originale de mare valoare
(pictura murala) realizate intre anii 1537 - 1681.
• Edificii culturale
Botosaniul a fost si ramâne un centru al culturii românesti. Viata culturala a judetului este
puternic marcata de cele 4 mari genii care s-au ridicat de pe aceste meleaguri: Mihai Eminescu (n.
Botosani 1850 - 1889), George Enescu (n. Liveni 1881 - 1955), Nicolae Iorga (n. Botosani 1871 -
1940) si Stefan Luchian (n. Stefanesti 1868 - 1916) precum si de impresionanta galerie de
personalitati creatoare ce sporeste prestigiul culturii românesti în multe domenii.
Teatrul a avut la Botosani o soarta privilegiata. Primul spectacol a fost oferit de trupa lui
Costache Caragiale în octombrie 1838. În acea vreme Botosaniul era unicul oras din cele 3 tari
românesti în care se vorbea româneste pe scena. În 1857 - 1858 teatrul are deja o trupa proprie.
Asazi, Teatrul "Mihai Eminescu", înfiintat în 1914, are o influenta benefica asupra vietii oricarui
botosanean.
Casa memoriala "Mihai Eminescu" - Ipotesti, (la 8 km de Botosani), casa in care s-a nascut
luceafarul poeziei românesti, genialul Mihai Eminescu (1850 - 1889), care a dat culturii românesti
si universale o opera de mare valoare artistica.
Casa memoriala "George Enescu" din Liveni, casa natala a marelui compozitor, dirijor,
pianist si violonist George Enescu - reface atmosfera primilor ani ai copilariei sale, oferind
vizitatorilor posibilitatea întâlnirii cu primele sale jucarii, desene, creatii muzicale, cu cartile si
manualele anilor copilariei si a primelor sale studii, alaturi de pianina celor dintâi compozitii.
Totodata, fotografii si manuscrise întregesc imaginea timpului petrecut de George Enescu la Liveni,
în satul natal.
Casa memoriala "Nicolae Iorga" - Botosani, organizata în una din casele in care s-a nascut
si a copilarit marele istoric Nicolae Iorga. Doua încaperi ale casei sunt afectate unei expozitii foto -
documentare si unei sali multifunctionale unde sunt expuse primele editii ale operei lui Nicolae
Iorga. In alta camera este adapostita o biblioteca istorica, alcatuita din carte curenta achizitionata in
ultimii ani. Salonul familiei reda un interior datând din ultimele decenii ale secoluluii trecut.
Teatrul de Stat "Mihai Eminescu" - Botosani; cladirea a fost inaugurata in anul 1914,
distrusa partial in timpul bombardamentelor din anul 1944 si refacuta ulterior in 1958 si anii 90.
Aici activeaza o talentata echipa de actori a caror evolutie remarcabila a fost încununata in anul
2001 cu Marele Premiu al Festivalului International de Teatru de la Piatra Neamt. Sala mare a
teatrului gazduieste numeroase alte activitati culturale din care cele mai importante sunt concertele
simfonice sustinute de catre filarmonica de Stat din Botosani.
Ansamblul " Rapsozii Botosanilor" - Botosani, institutie ce numara mai multe decenii de
activitate, are in repertoriul sau o multitudine de cântece populare moldovenesti, romante, etc.
Ansamblul s-a bucurat pe durata a mai multor ani de prezenta unor artiste remarcabile cum ar fi
Sofia Vicoveanca, Laura Lavric, Daniela Condurache samd. Artistii ansamblului sunt recunoscuti
pe plan national si international prin numeroasele premii câstigate;
Inspectoratul pentru Cultura - Botosani, este o institutie care pe plan local si-a asumat
sarcini deosebite legate de manifestarile omagiale dedicate personalitatilor botosanene (Eminescu,
Iorga, Luchian, Onicescu s.a.) precum si in derularea de proiecte si programe cu caracter cultural
artistic: Festivalul Usturoiului - Copalau, Festivalul folcloric al Cântului moldovenesc "Satule
mândra gradina", Festivalul national de muzica folk pe versuri de Mihai Eminescu, Festivalul
folcloric "Serbarile padurii" de la Voronet, etc
Centrul Vechi - Botosani, este partea cea mai veche a orasului din punct de vedere
arhitectonic, care grupeaza un numar mare de cladiri cu destinatie comerciala datând din secolele
XVII - XVIII. Cladirile sunt dispuse sub forma de L, iar fatadele spre strada au forme arhitecturale
din cele mai diverse, mai ales de factura apuseana, prelucrate creator in forme traditionale,
specifice acestui tip de constructii. Curtile interioare prezinta ordonanta clasica a caselor de
târgoveti, cu galerii din stâlpi de lemn, balcoane din fier forjat si geamlâcuri sustinute de console de
lemn profilate.
• Arta populara
Meleagurile botosanene au fost intens locuite din zorile neoliticului pâna astazi de
oameni harnici ce au creat si pastrat valori etnografice deosebite si distincte de zonele limitrofe
în domeniul arhitecturii populare, a portului, tesaturilor, ceramicii, în recuzita originala folosita
în desfasurarea unor obiceiuri sau îndeletniciri gospodaresti.
Portul popular este caracterizat prin simplitate si eleganta.
Mestesuguri traditionale – singurele care s-au pastrat sunt sesutul si olaritul. Piesele tesute
sunt în special scoartele si laicerele.
Olaritul se mai practica în spiritul traditiilor, în localitatile Catamarasti Deal si Mihaileni.
Lucrarile de ceramica folosesc un material grafitat, culorile utilizate fiind galben, verde, brun,
cu decoratiuni.
Obiceiul încondeierii oualelor se mai pastreaza în localitatea Rogojesti.
Cele mai pastrate obiceiuri sunt cele ale obiceiurilor de iarna, colindele, uratul, jocurile de
caiuti, ursi, mastile. Cea mai renumita zona folclorica sunt comunele Tudora si Vorona. În
Vorona exista cel mai renumit creator de masti populare – Gheorghe Ţugui.
Municipiul Botosani dispune de o importanta baza de cazare si servire care se adreseaza atât
locuitorilor cât si turistilor.
Unitati de cazare
Cazarea turistilor se poate face în cele mai bune conditii în hoteluri dotate corespunzator, cu
personal de serviciu calificat, asigurându-se toate serviciile de baza si auxiliare. Cele mai
reprezentative hoteluri sunt :
• Hotel MARIA 4 *
Acum, ca vremurile s-au tot schimbat, aici, la Botosani, Complexul Hotelier “Maria”, din
strada Unirii nr. 12, vine în întâmpinarea turistilor, aflatori în municipiul si judetul Botosani, de pe
alte coordonate, cu alte rigori, satisfacându-le pretentii noi, superioare. Complexul Hotelier
“Maria” îsi trage obârsia din fosta U.C.A. (Unitate de Cazare si Alimentatie) a trecutului P.C.R.,
unitate datând din anul 1970. Ulterior, în anul 2003, vechii cladiri i s-a adaugat un corp nou,
devenind, astfel, Complexul Hotelier “Maria”.
Se vede treaba, traditia bucatariei românesti este pe mâini bune, pricepute. Fara discutie,
clientul are de unde alege! Exista, din belsug, o bogata lista de meniu - sarmalute moldovenesti la
ulcele, ciorbe de tot soiul - de pui, de burta, de potroace, sarbusca, nacreala si multe altele, dupa
pofta, satisfacând toate gusturile si exigentele, fiind adevarate delicii gastronomice. De precizat
faptul - remarcabil - ca toate preparatele au calitate proaspata, provenind din ferma proprie a
managerului Liviu Manole.
Cum, de regula, o masa gustoasa presupune un vin bun, o tuica pe masura, este de unde! De ce n-
am exemplifica, tot ca o specialitate a casei, tuica moldoveneasca, având, în spate o rara si veche
reteta româneasca.
• Hotel BELVEDERE 3*
Unitate care atrage privirile prin prestanta constructiei si a personalului. Asigura cazarea
turistilor , precum si servirea mesei dispunând de restaurant, terasa cu un numar considerabil de
locuri.
• Hotel RAPSODIA 2*
Complexul hotelier TEX – CLUB asigura cele mai bune servicii dispunând de o baza
materiala foarte buna, respectiv :11 camere single, 5 camere duble, 1 suita, salon restaurant 85
locuri, terasa de vara 40 locuri, sala multifunctionala cu retroproiector, sala pentru dineuri de
afaceri si mese festive, parcare proprie pazita, casino, bucatarie româneasca si internationala.
• Hotel UNIREA 2*
Cazarea turistilor este asigurata de cele 14 camere simple, 8 camere duble si 2 apartamente.
• Hotel RARES 1*
Pe lânga unitatile de cazare din localitatea Botosani, turistii se pot bucura si de frumusetea
împrejurimilor, linistite si odihnitoare, având posibilitatea sa se cazeze la una dintre unitatile
prezentate în continuare :
Situat în satul Agafton, comuna Curtesti, cu o capacitate de cazare 1162 locuri este unul
dintre cele mai solicitate unitati de cazare pentru elevi.
Unitati de alimentatie
Pe lânga unitatile de alimentatie din cadrul complexelor prezentate mai sus, în Botosani
exista o diversitate foarte mare de unitati de alimentatie publica care asigura conditii optime de
servire a mesei. Asigurarea celor mai bune servicii este un criteriu de baza în ceea ce priveste
angajarea personalului. De aceea exista o colaborare permanenta între agentii economici si unitatile
scolare care pregatesc elevii în domeniul alimentatie publica si turism. Colaborarea se
concretizeaza în efectuarea practicii scolare de catre elevi la agentii economici, ocazie cu care
managerii pot testa, pregati, orienta viitorii angajati. In continuare putem enumera cele mai
reprezentative unitati de alimentatie :
4.Modalitati de agrement
14-15 ianuarie „Zilele Mihai Eminescu“ Botosani. Se decerneaza Premiul national de poezie
„Mihai Eminescu“
27 februarie-1 martie „Martisor dorohoian“, Dorohoi
20-23 aprilie Zilele municipiuluiBotosani. Se sarbatoreste patronul spiritual al Botosaniului
„Sfântul Gheorghe“, cu hramul bisericii cu acelasi nume
22-23 mai Festivalul folcloric „Satule mândra gradina“, Bucecea
24-26 mai „Mostenire din batrâni“, cântecul si dansul pentru elevi
14-15 iunie Festivalul national de muzica folk pe versuri de M. Eminescu,Ipotesti
14-15 iunie „Porni Luceafarul“, Ipotesti, Vorona, Botosani, omagierea poetului M. Eminescu
23 iunie Festivalul judetean al fanfarelor, Botosani
29 iunie Festivalul folcloric „Holda de aur“, Tudora
29 iunie Festivalul usturoiului, Copalau
15 august Festivalul folcloric „Hora de la Flamânzi“, Flamânzi
Pentru a valorifica în mod eficient potentialul turistic de care dispune zona Botosani este
necesara realizarea unei analize minutioase a modului de valorificare a resurselor existente, pentru
a sesiza eventualele oportunitati si amenintari, de care trebuie sa tinem cont în elaborarea politicilor
de marketing.
- Botosani-Ipotesti-Padurea Baisa-Agafton-Stâncesti-Botosani
5. Traditii si obiceiuri specifice zonei, caracteristice fiecarui anotimp constituie pentru orice
persoana un interes deosebit.
6. Existenta unui numar mare de locuri de cazare prin diversitatea unitatilor de profil de
toate categoriile, pentru persoane cu venituri modeste sau mai mari.
• Judetul Botosani este capatul de linie pentru orice cale de acces folosita, de aceea nu
poate atrage turistii în mod direct, ci doar printr-o politica de promovare foarte eficienta.
- Colaborarea agentilor economici cu unitatile scolare care pregatesc elevii pentru meseriile
din domeniul Turism si alimentatie în vederea recrutarii de personal calificat
- Dorinta oamenilor de a se retrage în mijlocul naturii mirifice
Amenintari
Obiective :
• PAGINI AURII
• www.mturism.r