Articol Romana

Translated from English to Romanian - www.onlinedoctranslator.
com
Deschideri postmoderne
ISSN: 2068-0236 | e-ISSN: 2069-9387
Acoperit în: Web of Sciences (WOS); EBSCO; ERIH+; Google Scholar; Index Copernic; Idei RePeC; Ecopapers; Socionet; CEEOL;
Ulrich ProQuest; Cabell, Journalseek; Scipio; Philpapers; Arhivele SHERPA/RoMEO; KVK; WorldCat; CrossRef; CrossCheck
2020, Volumul 11, Numărul 4, paginile: 41-63 | doi:10.18662/po/11.4/222
Abstract: Articolul studiază absorbția fondurilor europene în România pentru cele două perioade post-aderare:
Fonduri UE 2007-2014 și 2014-2020 și evidențiază situația din România în ceea ce privește cuantumul și evoluția fondurilor
europene primite (în raport cu contribuția acesteia la bugetul UE). ), structura acestor fonduri, evoluția absorbției
Absorbție: Caz de în cele două intervale pe tip de program și domenii românești de dezvoltare precum și dificultățile întâmpinate și
România
soluțiile adoptate pentru depășirea acestora. Analiza se bazează pe date statistice primare furnizate de Guvernul
României și Comisia Europeană, precum și studii și rapoarte privind particularitățile naționale și problemele de
absorbție a fondului european în România. În plus, o analiză calitativă a cadrului legislativ și instituțional își
Laura MARCU1, propune să evidențieze slăbiciunile și cauzele care au împiedicat absorbția fondurilor. Lucrarea evidențiază
Tomislav KANDZIJA2 creșterea absorbției de fonduri în cadrul financiar actual față de precedentul și subliniază punctele slabe ale
Jelena DOROTIC3 cadrului instituțional românesc. Faptul că multe dintre dificultățile manifestate în prima etapă după aderare au
fost contracarate prin soluții adecvate, permit o mai bună gestionare a fondurilor, ceea ce plasează România la
1Conf. univ. dr., Universitatea media UE în ceea ce privește rata de absorbție. Aceste soluții vizează îmbunătățirea capacității administrative
Valahia din Targoviste, Romania, (informare, transparență, implementare, relație cu beneficiarii). Lucrarea evidențiază creșterea absorbției de
laura_marcu_uvt@yahoo.fr
fonduri în cadrul financiar actual față de precedentul și subliniază punctele slabe ale cadrului instituțional
2Agenția pentru Dezvoltare Primorsko românesc. Faptul că multe dintre dificultățile manifestate în prima etapă după aderare au fost contracarate prin
Goranska Zupanije, Croația, soluții adecvate, permit o mai bună gestionare a fondurilor, ceea ce plasează România la media UE în ceea ce
vinkokandzija2@gmail.com
privește rata de absorbție. Aceste soluții vizează îmbunătățirea capacității administrative (informare,
3Oficiul pentru Achiziții Publice al transparență, implementare, relație cu beneficiarii). Lucrarea evidențiază creșterea absorbției de fonduri în cadrul
orașului Zagreb, Croația, financiar actual față de precedentul și subliniază punctele slabe ale cadrului instituțional românesc. Faptul că
vinkokandzija2@gmail.com multe dintre dificultățile manifestate în prima etapă după aderare au fost contracarate prin soluții adecvate,
permit o mai bună gestionare a fondurilor, ceea ce plasează România la media UE în ceea ce privește rata de
absorbție. Aceste soluții vizează îmbunătățirea capacității administrative (informare, transparență, implementare,
relație cu beneficiarii).
Cuvinte cheie:Absorbţie; Aderare; Capacitatea administrativă; fonduri

europene, România.
Cum să citez:Marcu. L., Kandzija, T. și Dorotic. J.

(2020). Absorbția fondurilor UE: Cazul României.
Deschideri postmoderne, 11(4), 41-63. doi:10.18662/
po/11.4/222
Postmodern decembrie 2020
Deschideri Volumul 11, numărul 4
1. Introducere
Absorbția fondurilor europene este o provocare pentru fiecare dintre
statele membre, dar cu atât mai mult pentru cele care au intrat recent.
Statisticile arată, de exemplu, că statele care au aderat ulterior la UE au o rată de
absorbție mai mică a fondurilor. Cauzele acestei dificultăți de absorbție sunt de
altă natură și se manifestă atât la nivel european, cât și național. Analiza noastră
își propune să evidențieze rolul capacității administrative în asigurarea
absorbției fondurilor, respectiv competențele administrației publice pentru
proiectarea și gestionarea programelor europene.
Capacitatea administrativă de absorbție poate fi îmbunătățită printr-o serie
de măsuri specifice managementului cunoașterii, domeniu care se bucură de un
interes deosebit în contextul tranziției, la nivel global, la o economie a cunoașterii.
În domeniul administrației publice, managementul cunoștințelor

presupune o abordare organizațională – axată pe construirea unei structuri de
colaborare și învățare – și una participativă – care vizează atragerea altor părți
interesate, consultările publice la nivel european fiind, din acest punct de
vedere, instrumentul mai larg de acțiune.
Lucrarea abordează problematica absorbției fondurilor europene prin
prezentarea pe etape a problemelor întâlnite în fiecare cadru financiar multianual și
a rezultatelor obținute în cadrul acestora, pentru a sublinia creșterea capacității de
absorbție ca urmare a îmbunătățirii capacității administrative prin integrarea
acțiunilor specifice de management al cunoștințelor. in administratie.
Prezentarea contextului politic și instituțional care a marcat
procesul de absorbție a fondurilor și detalierea rezultatelor pentru
fiecare dintre cele trei cadrul financiar multianual urmărește să asigure
cea mai bună comparabilitate posibilă a datelor și înțelegerea evoluției
fenomenului. Faptul că articolul nu abordează capacitatea de gestionare
la nivel național și local a altor categorii de fonduri, nu exclude nevoia
acestora și nu minimizează importanța atragerii acestora.
2. Considerații generale privind condițiile de absorbție a

fondurilor UE
Literatura de specialitate privind absorbția fondurilor UE include, în primul
rând, un set larg de reglementări, legi și decizii care asigură managementul alocării
europene și naționale a acestor fonduri. Treptat, li s-au adăugat studii privind
capacitatea de absorbție, impedimentele cu care se confruntă la nivel european și de
stat membru, efectele sociale și economice. Dar, aceste studii au limitările lor
datorită acoperirii vaste a fondurilor, diferențelor între țări
42
Absorbția fondurilor UE: Cazul României Laura
MARCU, Tomislav KANDZIJA, Jelena DOROTIC
și regiuni, dificultatea construirii unor indicatori adecvați pentru analiza

capacității de absorbție și impactul fondurilor europene.
Ca definiție generală, capacitatea de a absorbi fonduri europene se
referă la măsura în care o țară este capabilă să consume resurse financiare
care au fost alocate în cadrul financiar multianual. Prin urmare, rata de
absorbție a fondurilor europene se calculează pe baza sumelor rambursate
de către Comisia Europeană statului membru; aceste sume corespund
cheltuielilor efectuate de beneficiarii naționali ai proiectelor din fonduri
europene, validate și decontate de organele administrative naționale, cu
respectarea unor etape bine definite care vor fi detaliate mai jos.
Capacitatea de absorbție a unei țări depinde de mai mulți factori manifestați

atât la nivel european, cât și național. De asemenea, s-a observat că există o legătură
între nivelul de dezvoltare economică al unei regiuni și capacitatea acesteia de a
absorbi fonduri europene, deci doar statele și regiunile cel mai puțin dezvoltate care
se confruntă cu cele mai mari dificultăți în ceea ce privește capacitatea de absorbție.
Cele mai frecvente obstacole în acest sens includ dificultatea cofinanțării, lipsa
personalului cu experiență în fonduri europene, cooperarea slabă între partenerii
locali (Popescu, 2015).
În ceea ce privește capacitatea de absorbție a fondurilor UE, studiile au
evidențiat o serie de factori de influență care pot fi grupați în trei categorii de
consilii: capacitatea macroeconomică, capacitatea financiară și capacitatea
administrativă (Popescu, 2015). Capacitatea de absorbție este strâns legată de
PIB-ul țării, stabilitatea prețurilor, ratelor dobânzilor și ratelor de schimb,
precum și capacitatea economiei de a răspunde la costuri suplimentare, cum ar
fi tezele pe piața muncii. Capacitatea financiară înseamnă în primul rând măsura
în care instituțiile administrative pot cofinanța programe și pot încuraja alte
entități (private) să participe și să susțină aceste programe. În sfârșit, capacitatea
administrativă este măsura în care instituțiile autorizate pot sprijini absorbția
fondurilor, abilitățile necesare pentru proiectarea și gestionarea programelor.
3. Îmbunătățirea capacității administrative de absorbție a fondurilor

prin integrarea principiilor managementului cunoștințelor
Managementul cunoștințelor este una dintre cele mai recente și inovatoare

abordări din știința managerială. Este un proces care are ca scop optimizarea și
dezvoltarea competențelor în organizație prin implementarea unei culturi a învățării.
Managementul cunoștințelor se bazează pe capacitatea angajaților de a acumula
noi competențe și de a le împărtăși în mod constant.
43
Managementul cunoștințelor se aplică oricărei entități publice sau private,

includerea autorităţilor publice şi aplicarea principiilor acesteia în administrare
este cu atât mai importantă datorită specificului acestui sector. Astfel, utilizarea
instrumentelor de management al cunoștințelor în administrația publică se
justifică prin orientarea societală a acestor entități, adică o acoperire macro-
socială și obiectivele acesteia, respectiv dezvoltarea societății sub multiplele sale
fațete (infrastructură, economie, piață, cultură…) .
Principalele direcții către care este orientat managementul
cunoștințelor sunt:
- Organizarea cunoștințelor pentru a le face cât mai relevante și
eficiente;
- Sistematizarea și diseminarea cunoștințelor printr-o sursă de
informații actualizată constant;
- Schimbul reciproc de cunoștințe între membri.
În cazul administrației publice, cunoașterea este asigurată printr-
o dublă abordare: organizatorică și participativă. În primul caz este
vorba de construirea unui sistem de relații funcționale de colaborare la
nivelul instituției, dar și extern. Construirea rețelelor de învățare implică,
de exemplu, colaborarea și schimbul de bune practici prin contactul cu
alți oficiali, alte organizații sau sisteme de guvernare, precum și cu
specialiști din afara sistemelor de guvernare. Abordarea participativă
este complementară și constă în implicarea activă a sectorului de afaceri
și a societății civile în elaborarea și implementarea politicilor și serviciilor
publice.
Pe de altă parte, administrația publică se confruntă în
prezent cu numeroase provocări generate de tendințele de
evoluție economică, politică și socială. Pentru administrația
publică românească, o soluție pentru integrarea sau gestionarea
acestor provocări este absorbția fondurilor europene. Provocarea
nu este valabilă doar pentru România, ci pentru fiecare dintre
țările spațiului european, ci, într-o măsură mai mare pentru cei
care au aderat ulterior. Din acest punct de vedere, valorificarea
principiilor managementului cunoștințelor în administrația publică
centrală și locală poate crește considerabil capacitatea de
absorbție a fondurilor europene. Principiul învățării, asimilarea
lecțiilor din experiențele anterioare, principiul evaluării,
44
4. Abordarea metodologică a studiului nostru
Scopul articolului nostru este de a analiza măsura în care România

reușește să absoarbă fonduri UE în perioada post-aderare din punct de vedere
al capacității sale administrative. Analiza absorbției fondurilor europene este
cantitativă, folosind date statistice și calitative, privind cadrul legislativ și
instituțional, precum și slăbiciunile și cauzele care au împiedicat absorbția
fondurilor.
În analiza cantitativă sunt luate în considerare ambele cadre financiare
multianuale post-aderare (2007-2013 și 2014-2020), astfel încât să poată fi
comparate absorbția pe parcursul fiecărui cadru financiar multianual, după
încheierea primului și, de asemenea, între cele două cadre financiare, având în
vedere că Comisia Europeană a venit să sprijine noile state membre care nu au
atins o absorbție ridicată a fondurilor, aplicând o întârziere în dezagajarea
fondurilor necheltuite.
Sursele de date statistice sunt baza de date a Comisiei Europene și a
Guvernului României (Ministerul Fondurilor Europene și Ministerul
Agriculturii), precum și studii sau rapoarte efectuate la nivel național. Datele
obținute ne permit să evidențiem:
- Evoluția și structura fondurilor europene alocate României pe
parcursul celor două cadre financiare multianuale;
- Repartizarea fondurilor UE pe programele operaționale naționale;
- Absorbția totală a fondurilor europene și pe programe operaționale;
- Echilibrul fluxurilor financiare în relația dintre România și
UE;
- Principalele probleme întâmpinate în absorbția fondurilor UE.
5. Revizuirea cadrului politic și instituțional

Fondurile distribuite în UE pentru finanțarea proiectelor în statele
membre pentru perioada 2014-2020 sunt cunoscute sub denumirea colectivă de
Fonduri Structurale și de Investiții Europene (abreviat mai jos ca ESI). Demararea
finanțării europene pentru perioada 2014-2020 a fost precedată de negocierea
Cadrului Financiar Multianual cu Comisia Europeană, adoptarea reglementărilor
la nivel european și transpunerea acestora în legislația națională, semnarea CE a
Acordului de Parteneriat cu România, document care stabilește strategia de
utilizare. ale ESI. România a fost al 11-lea stat care a aprobat acest document pe
6 august 2014.
Suma totală la nivelul UE a fondurilor ESI este de 325.145.694.739 EUR din care
322.145.694.739 € și 3 miliarde € YEI (art. 91, Regulamentul UE UE
45
1303/2013) (UE, 2013). Repartizarea anuală adoptată este prezentată în tabelul nr. 1.
Tabelul nr. 1.Valoarea totală a fondurilor ESI pentru perioada 2014-2020
Repartizarea anuală a angajamentelor Suma (€)

2014 44.677.333.745
2015 45.403.321.660
2016 46.044.910.729
2017 46.544.721.007
2018 47.037.288.589
2019 47.513.211.563
2020 47.924.907.446
Total 325.145.694.739
Sursă:UE (2013)
Fondurile ESI au cuprins cinci categorii de fonduri în funcție de
destinație:
- Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR), care asigură
dezvoltarea urbană și regională;
- Fondul Social European (FSE), care asigură coeziunea socială și
buna guvernare;
- Fondul de Coeziune (FC), care asigură convergența economică pentru
regiunile cel mai puțin dezvoltate ale UE;
- Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) și Fondul
European pentru Pescuit și Maritim (FEAMP).
YEI (Youth Employment Initiative) adaugă aceste cinci categorii de ESI
Fonduri.
După semnarea acordului de parteneriat a urmat aprobarea de către
Comisia Europeană a programelor operaționale (în perioada noiembrie 2014 –
iulie 2015), acreditarea autorităților de management (pe baza desemnării de
către Guvernul României și evaluării de către Autoritatea de Audit) (în perioada
decembrie 2016 – august 2017), lansarea consultării publice pentru liniile
directoare ale proiectelor și, în final, deschiderea apelului de propuneri. În
România, cele cinci Fonduri ESI pentru perioada 2014-2020 sunt împărțite în opt
programe naționale (abreviat PO- Program Operațional), și anume (MEF, 2017):
46
- PO Infrastructură Mare (aprobat în iulie 2015);

- PO Capital Uman (aprobat în februarie 2015);
- PO Competitivitate (aprobat în decembrie 2014);
- PO Asistență Tehnică (aprobat în decembrie 2014);
- PO Capacitate Administrativă (aprobat în februarie 2015); Programul
Național de Dezvoltare Rurală (aprobat în mai 2015); PO regional
(aprobat în iunie 2015);
PO Pescuit și Afaceri Maritime pentru România (aprobat în
noiembrie 2015).
În ceea ce privește gestionarea fondurilor UE în România este asigurată
de Ministerul Fondurilor Europene (MEF), Ministerul Dezvoltării Regionale și
Administrației Publice (MDRAP) și Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale
(MARD) de către Autoritățile de Management.
Rolul Autorităților de Management este de a primi, de la beneficiarii
proiectelor, facturile de cheltuieli efectuate în proiectele întreprinse. După
rambursarea acestor cheltuieli, Autoritatea de Management trimite facturile sub
formă de declarație de cheltuieli către Autoritatea de Certificare și Plăți (CPA) a
Ministerului Finanțelor Publice care solicită rambursarea de către Comisia
Europeană. Odată rambursată, suma este considerată absorbită de România.
Repartizarea programelor operaționale pe categorii de fonduri și

instituții implicate în gestionarea acestora este reprezentată în Figura nr. 1.
În cadrul Ministerului Fondurilor Europene (MEF) sunt patru autorități de
management, legate de PO Infrastructură Mare, PO Capital Uman, PO
Competitivitate și PO Asistență Tehnică.
De către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MARD) sunt
implementate Programul Național de Dezvoltare Rurală și PO Pescuit și
Afaceri Maritime gestionate de două autorități diferite.
Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice (MDRAP)
are autorități de management pentru Programul Operațional Regional
(POR) și PO Capacitate Administrativă.
47
Figura nr. 1.Legătura între fonduri europene, operațional românesc

programe si institutie romaneasca implicate in implementare
a Cadrului Financiar Multianual 2014-2020
Sursă:Concepția proprie a autorilor
Proiectele depuse de entitățile interesate vor fi evaluate și,

după semnarea contractelor de finanțare (cu Autoritatea de Management)
beneficiarii pot începe implementarea.
În ceea ce privește absorbția efectivă a fondurilor UE, se face în mai multe
pași:
- Plata cheltuielilor suportate de beneficiar, pe măsură ce proiectele sunt
implementate;
- Pentru suma plătită beneficiarilor, Autoritatea de Management a
făcut declarații de cheltuieli pe care le transmit Autorității de
Certificare a Ministerului Finanțelor Publice;
- După verificarea cheltuielilor, documentele sunt transmise Comisiei
Europene pentru rambursarea sumelor;
- După analizarea documentelor primite, CE rambursează suma cheltuită
pentru proiect din fondurile europene alocate.
O situație distinctă se referă la banii din Fondul European Agricol
de Garantare. Această finanțare se acordă prin Agenția de Plăți și
Intervenție în Agricultură (APIA) sub formă de plată directă la hectar
(suprafață), fără a fi nevoie de proiecte europene.
6. Nivelul și structura fondurilor primite de România de la bugetul

UE 2014-2020
În România, pentru cele opt programe operaționale care au fost
aprobate i s-au alocat 30.882 miliarde €, adică 6,7% din totalul ESI pentru
2014-2020. Analiza structurală a fondurilor primite arată că România a
primit mai mult decât media fondurilor de coeziune UE (22,5% în
România față de 14% media UE) și fonduri pentru agricultură și
dezvoltare regională (26,35% în România față de 22% media UE) ; pe de
altă parte, ponderea este semnificativ mai mică decât media UE în ceea
ce privește FEDR (35% în România față de 43,2% media UE) și FSE (15% în
48
România față de 18,2% media UE) (tabelul nr. 2 și nr. 3) (CE, 2019a;
2019b).
Tabelul nr. 2.Structura fondurilor ESI la nivel european, 2014-2020
ESI Suma totală (€) Naţional contribuția UE % din UE

contributia de (€) contribuţie
MS (€)
ESF 120 689 124 297 36 791 379 121 83 897 745 176 18.20
CF 74 818 734 999 11 539 126 714 63 279 608 285 13.73
FEADR 150 465 874 183 50 386 379 318 100 079 494 865 21.71
EMFF 8 002 559 692 2 265 876 020 5 736 683 672 1.24
FEDR 278 887 849 001 79 770 215 310 199 117 633 690 43.20
YEI 10 346 810 463 1 499 964 519 8 846 845 944 1,92
Total 643 210 952 634 182 252 941 002 460 958 011 632 100
Sursă:CE (2019a; 2019b)
Tabelul nr. 3.Structura fondurilor ESI în România, 2014-2020
ESI Valoare totală Română eu % din fonduri
(€) contribuţie contribuţie alocate de UE

(€) (€) spre România
ESF 5 433 971 234 811 053 914 4 622 917 320 14.97
CF 8 158 819 975 1 223 822 998 6 934 996 977 22.46
FEADR 9 644 992 671 1 516 996 269 8 127 996 402 26.32
EMFF 223 475 750 55 054 379 168 421 371 0,54
FEDR 12 951 834 742 2 225 754 043 10 726 080 699 34,73
YEI 328 905 184 26 667 988 302 237 196 . 98

Total 36 741 999 556 5 859 349 591 30 882 649 965 100
Sursă:pe baza datelor furnizate de CE (2019a; 2019b)
49
7. Absorbția fondurilor UE în România pentru Cadrul Financiar

2014-2020
Conform statisticilor din aprilie 2019, din cele aproximativ 31 de miliarde
de euro alocate României pentru ESI, au fost linii de finanțare deschise
reprezentând aproape 91% din fonduri, iar rata de contractare a ajuns la 75,3%.
În ceea ce privește banii efectiv primiți de la CE, aceștia au apărut în același timp,
8,6 miliarde de euro pentru ESI, plus plățile directe către fermieri de 6,6 miliarde
de euro prin Fondul European de Garantare Agricolă (MEF, 2019; „Roxana
Mânzatu”, 2019).
Tabelul nr. 4.Evoluția ratei de contractare a ESI în România
ianuarie August decembrie Mai Aprilie

2017 2017 2017 2018 2019
Valoare ... 4.4 9,5 miliarde 11.9 21.6
contracte miliarde de euro € miliarde de euro miliard
€
Contractant 5,00% 15,50% 33,50% 41,20% 75,3%
rată
Rata de crestere - + 210% + 116% + 23% + 81%
de
contracție
Sursă:MEF (2019); „Roxana Mânzatu” (2019)
Dintre programele operaționale, cele mai mari niveluri de absorbție au
fost înregistrate de Programul Național de Dezvoltare Rurală și Programul
Operațional de Asistență Tehnică, urmat la distanță semnificativă de Programul
Operațional Infrastructură Mare și Programul Operațional Competitivitate.
50
Total 27,82
Pescuit și afaceri maritime 22,29
Dezvoltare Rurală 47,84
Infrastructură mare 22,62

%
Regional 17,75
Capacitatea Administrativă 18,10
Competitivitate 21,65
Capital uman 19,89
Asistență tehnică 40,93
0,00 10,00 20,00 30,00 40,00 50,00 60,00
Figura nr. 2.Rata de absorbție a fondurilor europene în România

după Program Operațional (%) (19.04.2019)
Sursă:pe baza MEF (2019)
Tabelul nr. 5.Nivelul de absorbție al fondurilor europene în România

prin programe operaționale (19.04.2019)
Programe operaționale Alocare 2014- Suma totală primită Absorbție

2020 (euro) din CE până la rată
19.04.2019 (euro) %
Asistență tehnică 252.765.958 103.458.168 40,93
Capital uman 4.371.963.027 869.396.528 19.89
Competitivitate 1.329.787.234 287.884.890 21.65
Administrativ 553.191.489 100.110.019 18.10
Capacitate
Regional 6.860.000.000 1.217.952.530 17.75

Infrastructură mare 9.218.524.484 2.085.459.514 22.62
Dezvoltare Rurală 8.127.996.402 3.888.288.081 47,84
Pescuit și maritim 168.421.371 37.536.370 22.29
Afaceri
Total FESI 30.882.649.965 8.590.086.100 27.82
Sursă:MEF (2019)
51
Față de situația altor state membre, România are o poziție relativ

bună: rata de absorbție este apropiată de media europeană (figura nr. 3).
Această rată include plățile directe în agricultură, fără de care rata de
absorbție se situează la aproximativ 21% (antena3.ro, 2019).
Croaţia 21
Italia 23
%
Malta, Spania 25
Slovacia, Republica Cehă 26
Olanda, Bulgaria 28
România 28
Belgia 29
Media UE 30
Danemarca, Marea Britanie 30
Letonia, Germania, Polonia 31
Ungaria 32
Lituania 34
Franţa 35
Grecia 36
Portugalia, Estonia 37
Cipru 40
Suedia 41
Luxemburg 47
Austria, Irlanda 50
Finlanda 56
0 10 20 30 40 50 60
Figura nr. 3.Rata de absorbție a fondurilor UE de către țările UE (aprilie 2019) (%)
Sursă:MEF (2019)
În ceea ce privește Fondul European Agricol de Garantare, România
a primit o alocare pentru perioada 2014-2020 în valoare de 11.283.069.589
€. Absorbția banilor din Fondul European de Garantare Agricolă la sfârșitul
anului 2018 a atins o rată efectivă de 44,88% din suma alocată României
(Zamfir, 2019). În aprilie 2019, rata de absorbție raportată de Ministerul
Fondurilor Europene, în cazul Fondului European de Garantare Agricolă a
fost de 58,60%, sau 6.612.024.779 €.
Pe judetele Romaniei, absorbția fondurilor europene s-a realizat mai
bine în județele mai dezvoltate. Din punct de vedere al valorilor contractelor
semnat pentru finantare, primul judet a fost Ilfov (peste 10 miliarde lei),
52
urmate de capital – București – (6,83 miliarde lei), Constanța (5,9 miliarde

lei), Cluj (4,53 miliarde lei), Bihor (2,36 miliarde lei). (Munteanu, 2019). Ca
atare, regiunea București-Ilfov este pe primul loc după valoarea
contractelor semnate, situație similară cu cadrul financiar anterior.
În regiunea Centru, doar două județe au atras finanțări de peste 1
miliard de lei: Alba (1,5 miliarde de lei) și Brașov (1,1 miliarde de lei).
Absorbția slabă se înregistrează în sud: în județul Teleorman au fost
semnate contracte doar pentru o valoare de 199 milioane lei (Munteanu,
2019).
Cauzele care au întârziat absorbția fondurilor europenepentru
cadrul financiar actual au fost străine (aprobarea tardivă a documentelor
programatice la nivelul UE, întârzierea înființării și acreditarea autorităților
naționale de management), dar în mare parte interne. În categoria problemelor
interne cu mare influență am putea aminti:
- Schimbări frecvente în legislația privind achizițiile publice;
- Cerințe și termene privind realizarea documentației
proiectelor;
- Dificultăți în sistemul electronic românesc de gestionare a
fondurilor UE;
- Schimbări în guvern, inclusiv în ministerele implicate în gestionarea
fondurilor europene;
- Întârzieri în finalizarea (până la sfârșitul cadrului financiar) a
proiectelor demarate, unele de mare calibru, cu risc de dezangajare
a cheltuielilor. Un exemplu este proiectul Infrastructura de Lumină
Extremă – Fizica Nucleară Măgurele (proiectul ELI – NP), cea mai
mare investiție europeană în cercetare din România, parte a unei
infrastructuri paneuropene de cercetare la care participă România,
Cehia și Ungaria și a cărei finanțare. se ridică la 800 de milioane EUR
(„Riscul de dezlegare”, 2019).
Pentru a evita dezangajarea unor cheltuieli s-au folosit o serie de solutii
tehnice. Un exemplu este renunțarea la intenția de a construi trei spitale
regionale (Cluj, Craiova și Iași) prin Program Operațional Regional și orientarea
spre achiziționarea de ambulanțe, mai ușor de realizat decât proiectarea și
construirea de spitale.
53
8. Absorbția fondurilor UE în România pentru Cadrul Financiar

2007-2013
Cadrul financiar multianual anterior (2007-2013) includea atât
fonduri de post-aderare, cât și de preaderare. Aceasta deoarece fondurile
alocate României pentru perioada de preaderare (2000-2007) au o rată
contractată de 90% și o rată de absorbție de 70% la sfârșitul perioadei în
cauză. (Anghelache et al., 2019).
Tabelul nr. 6.Fonduri primite de România de la bugetul UE pentru financiar

cadru 2007-2013 (milioane €)
Notă: FEP = Fondul european pentru pescuit. FEADR = European Agricultural

Fondul pentru Dezvoltare Rurală
Sursă:MEF (2017)
În ceea ce privește evoluția absorbției, aceasta a fost foarte lentă: 2,96% at
31.12.2009, 8,62% la 31.12.2010, 15,1% la 31.12.2011, 21,85% la
31.12.2012 și 36,5% la sfârșitul anului 2013. În 2014, rata de
absorbție a atins 1.1.2.3. % (Gherghina, 2017).
La sfârșitul anului 2013, comparativ cu rata medie de absorbție a
36,5% pentru toate fondurile, cele mai bune niveluri de absorbție au fost
realizate pentru PO Dezvoltarea Capacității Administrative (50,4%), PO
Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU) (47%) și PO Regional (45,9%) și cel
mai slab pentru PO Transport (24,5% ) și PO Asistență Tehnică (24,2%)
(Gherghina, 2017).
54
18,43 7,34
2,66 5,12
1,32 4,64
Preaderare SCF
FEADR + FEP FEGA
Figura nr. 4.Absorbția fondurilor UE 2007 -2013 în România (miliard de euro)

Sursă:autori pe baza MEF (2017, 2019)
Datorită ratei scăzute de absorbție, noile state membre au beneficiat de
regula „n+3” pentru 2011 și 2012 și de regula „n+2” pentru 2011-2013, această
întârziere evitând dezangajarea automată a fondurilor necheltuite. Astfel, România
ar putea cheltui sumele alocate pentru 2011 până la 31.12.2014 și cele pentru 2012
până la 31.12.2015. Creșterea ratei de absorbție, după cum se poate observa din
evidența sumei primite de la CE în iunie 2016.
Tabelul nr. 7.Absorbția fondurilor UE pentru cadrul financiar 2007-2013
Programe operaționale Alocare Valoare totală Absorbţie

2007-2013 primit de la CE rată
(miliarde de euro) până la 30 iunie 2016
%
(miliarde de euro)
Regional 3,97 3.25 81,9

Mediu inconjurator 4.41 3,74 84,8
Transport 4.29 3.30 76,9
Economic 2,54 2.15 84,6
Competitivitate
Resurse umane 3.48 2.36 67,8
Dezvoltare
Administrativ 0,21 0,20 95,2
Dezvoltarea capacităților
55
Asistență tehnică 1.17 0,17 100

Total 19.06 15.16 79,5
Sursă:pe baza datelor de la Gherghina (2017)
Pe categorii de fonduri, cea mai bună rată de absorbție a fost obținută
pentru Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR), celelalte două având
un nivel de absorbție mult mai scăzut (Fonduri Structurale și de Coeziune și PO
Pescuit). În ceea ce privește Schema de plată unică pe suprafață, absorbția a fost
ușurată deoarece nu necesită implementarea programelor de către beneficiari.
Tabelul nr. 8.Evolutia ratei de absorbtie in cazul

SCF, NPRD, FOP, SAPS (2007-2013) (%)
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2007-

2013
SCF 0 0 0,73 1,1 3,6 5,9 15 26
NPRD 0 9,5 23 35 49 52 55 62
FILFIZON 0 0 0 6.8 16 21 28 26
SAPS 96,8 99 98 99,8 99,7 100 98 99
Notă: SCF = Fonduri structurale și de coeziune; NPRD = Programul Național al Ruralului
Dezvoltare; FOP = Programul Operațional Pescuit;
SAPS = Schema unică de plată pe suprafață.
Sursă:RAS (2014)
În ceea ce privește distribuția teritorială a fondurilor UE, cea mai
mare rată de absorbție a fost în București și Ilfov, urmate de regiunea Nord-
Est și regiunea Nord-Vest și cea mai scăzută în regiunile Sud-Vest Oltenia și
Sud-Muntenia, dar diferențele sunt nu foarte mare (cu excepția capitalei și a
județului înconjurător).
Tabelul nr. 9.Situația plăților pe programe operaționale și pe dezvoltare

regiuni pentru cadrul multianual 2007-2013
Regiune Total % Cumulativ RON

plăți PIB/regiune european
(2007-2013) fonduri la 1000
PIB în lei
Bucureşti- 24.416,6 37,1 988.532,6 24.7
Ilfov
56
Centru 6.018,7 9.1 425.077,8 14.2

Nord-Est 7.184,8 10.9 396.187,4 18.1
Nord Vest 6.706,6 10.2 429.899,4 15.6
Sud- 5.701,2 8.7 467.746,1 12.2
Muntenia
Sud Est 6.534,1 9.9 405.096,8 15.7
Sud-Vest 4.665,8 7.1 296.066,6 15.8
Oltenia
Vest 4.556,2 6.9 372.936,7 12.2
Total 65.784,0 100,0 3.781.543,4 17.4
Sursă:Gherghina (2017)
Primul cadru financiar post-aderare s-a confruntat cu numeroase
probleme, dificultăți și blocaje în absorbția fondurilor UE.S-a remarcat în
primul rând lipsa de experiență administrativă la nivel național și local în
ceea ce privește managementul proiectelor cu fonduri europenemanifestată
prin comunicare slabă cu beneficiarii, interval lung între etapele programelor,
lipsă de uniformitate și consecvență în procesul de evaluare. Dintre problemele
prioritare ridicate în această perioadă am putea cita (Anghelache et al., 2019;
„Fondurile UE”, 2016; Gherghina, 2017; Mihăilescu, 2012):
- Lipsa de transparență a termenelor de depunere a cererilor; orar care
prezintă date pe care sunt dezvăluite formularele de cerere etc. Pentru a
rezolva această problemă s-a realizat un orar orientativ, dar care nu a fost
întotdeauna respectat.
- Termenii de schimb, care au dus la întârzieri în procesul de aplicare și la
pierderea unui număr mare de potențiali beneficiari (care nu a aflat la
moment despre modificarea termenelor);
- Modificări în timp în ceea ce privește documentația necesară și datele de
depunere (ceea ce a generat multe cazuri incomplete deoarece solicitanții
fie nu cunoșteau ultimele modificări efectuate, fie nu au avut timp să
îndeplinească noile cerințe);
- Personal insuficient în autoritățile competente din punct de vedere al
profesionalismului și al nivelului de motivare;
- Întârzieri în rambursarea cheltuielilor efectuate de către beneficiari.
De exemplu, în cazul programului sectorial de operare al Dezvoltarii
Resurselor Umane - POSDRU perioada stipulată de Agenția de
Management a fost de 45 de zile de la completarea cererii de
57
rambursare; în practică, această perioadă a ajuns la o medie între 90 și 130

de zile după umplere. Aceste întârzieri au dus la pierderea prefinanțării
pentru anul viitor. Din cauza dificultăților de a efectua plăți către angajați,
furnizori sau credite și comisioane de plată, unii beneficiari au fost trimiși în
judecată.
- Informarea insuficientă a beneficiarilor cu privire la condițiile care trebuie
îndeplinite pentru depunerea proiectelor și lipsa expertizei de specialitate în
pregătirea proiectelor au dus la o rată ridicată de respingere. Astfel, față de
totalul de 47.024 de proiecte depuse în cadrul celor șapte programe
operaționale, acestea au fost respinse 25.014 adică o rată de respingere de
53,19%.
- Numărul mare de proiecte aprobate care nu au fost contractate
(24% din totalul proiectelor aprobate) unul dintre motive îl constituie
condițiile de eșec în faza de contractare.
- Funcționarea proastă a legislației privind achizițiile publice.
- Timpul petrecut cu verificarea, evaluarea și selecția cererilor de grant
depuse de beneficiari a fost mult mai mare decât se estima, unele
contracte fiind încheiate chiar și după 6 luni – 1 an de la depunerea
proiectului. Acest lucru se datorează și personalului insuficient pentru
evaluare/selectare/contractare în cadrul autorităților de management/
organismelor intermediare sau lipsei de expertiză a personalului.
- Dacă PO Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU), deficiențe în

evaluarea și selecția proiectelor; ambiguitatea regulilor naționale de
eligibilitate (care a permis alocarea și utilizarea ineficientă a
resurselor în implementarea proiectelor), deficiențe în controlul
managementului proiectelor, costuri mari ale consultanților,
imposibil de explicat prin rapoartele de activitate sau documentele
justificative.
9. Absorbția fondurilor UE Echilibrul fluxurilor financiare dintre

România și UE
Analiza comparativă a evoluției fondurilor pe care România le-a
primit de la bugetul UE după aderare și a fondurilor UE plătite indică un sold
pozitiv pe toată perioada 2007-2018 (tabelul nr. 10).
58
Tabelul nr. 10.Bilanțul fluxurilor financiare România – UE (milioane €)
Notă: * La 31.7.2018; valorile realizate

Sursă:MEF (2019)
8000 7000,00
7000 6000,00
6000 5000,00
5000
4000,00
4000
3000,00
3000
2000,00
2000
1000 1000,00
0 0,00
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018
Fonduri de la bugetul UE Fonduri plătite la bugetul UE

Soldul fluxului
Figura nr. 5.Bilanțul fluxurilor financiare dintre România și UE (milioane €)

Sursă:pe baza datelor MEF (2019)
Pe ani, soldul are o valoare pozitivă mai mare în perioada 2013-2016,
corespunzătoare absorbției fondurilor din cadrul financiar 2007-2013,
începută cu întârziere din cauza multiplelor dificultăți evidențiate mai sus,
precum și a începutului absorbției fondurilor din cadrul financiar 2014-2020.
10. Concluzii
România a primit pentru cadrul financiar 2007-2013 circa 30,7 miliarde €
de la bugetul UE, din care 18,43 miliarde € au fost absorbiți până la 31.12.2013,
iar 12,3 miliarde € în perioada 2014-2016 (31.03.2016). Dintre acestea, 14,08
miliarde EUR au fost din Fondurile structurale și de coeziune (FSC) (45,8%), 15
miliarde EUR au fost alocate pentru dezvoltare rurală, pescuit și garanții agricole
(50% din totalul plăților din UE) și 1,65 miliarde EUR
59
€ (5%) au fost pentru alte destinații (Gherghina, 2017). Capacitatea de

absorbție a acestor fonduri a fost lentă, dar a crescut treptat, România a
reușit să depășească dificultățile inerente la început, în special cele
legate de lipsa de expertiză.
În cadrul financiar actual, rata de absorbție a înregistrat o creștere
lentă în primii doi ani, urmată de o performanță bună în continuare, astfel
încât curentul de absorbție este apropiat de media europeană. Această
situație se datorează experienței cadrului financiar anterior care a permis
remedierea multor probleme care pot apărea la absorbție. Practic, invatand
din greselile trecute este posibila evitarea sumelor de pierderi alocate
Romaniei, dar si cresterea capacitatii efective de absorbtie.
Pentru următorul cadru financiar (2021-2027), România se
așteaptă să primească o sumă mai mare de fonduri de la bugetul UE
(nivelul propus de fostul comisar român Corina Crețu este de +13%
față de cadrul financiar anterior) și ulterior să fie negociat între CE și
Parlamentul European („Corina Crețu”, 2019).
Comisia Europeană a identificat o serie de direcții de sprijinire a
statelor membre în eforturile lor de absorbție a fondurilor europene în
cadrul financiar actual dintre care pot fi menționate: îmbunătățirea
capacității administrative, schimbul de experți și formarea experților cu
învățare în programare, implementare, management și control financiar. de
proiecte, propuneri de simplificare a achizițiilor publice.
În cazul României, compararea absorbției fondurilor europene în
cele două cadre financiare evidențiază un progres în ceea ce privește
capacitatea de absorbție. Este rezultatul experienței acumulate în
instituțiile administrative, concretizată în maniera diferitelor etape de
implementare a programului, transparență, informare, relație cu
beneficiarii. Cu toate acestea, pentru cadrul financiar actual au fost
relevate o serie de deficiențe, așa cum am arătat.
Printre direcțiile de îmbunătățire a capacității de absorbție la nivel național o
contribuție deosebită se numără: dezvoltarea capacității administrative;
imbunatatirea calitatii proiectelor; o mai bună coordonare între instituțiile naționale;
includerea actorilor regionali în programele de management. Mai mult, s-a constatat
că României îi lipsește o strategie clară în ceea ce privește absorbția fondurilor UE,
strategie capabilă să susțină o alocare suplimentară de la bugetul UE, conform
cerințelor naționale, dar și să ofere direcționarea fondurilor către zonele sensibile ale
țării (infrastructură, de exemplu ). Astfel, actualul cadru financiar demarat fără ca
România să aibă o listă de proiecte mature care ar putea fi implementate imediat,
ceea ce a dus la întârzieri în propunerea de proiect, lipsa coordonării între instituții,
lipsa unor mari mari.
60
proiecte. Între timp, această situație a dus la finanțarea proiectelor de calitate

scăzută cu impact redus. Prin urmare, este de dorit să existe o planificare
strategică mai bună pe termen mediu și lung, în special în ceea ce privește
infrastructura.
Studiul nostru nu a abordat impactul pe care fondurile europene l-au
avut asupra dezvoltării rurale și economiei în general, asupra mediului sau
resurselor umane. În plus, analiza efectelor proiectelor implementate trebuie să
aibă în vedere continuitatea acestora în perioada de sustenabilitate timp de cel
puțin cinci ani de la finalizarea lor (RAS, 2014; Olescu, 2019).
Pe de altă parte, România nu trebuie să se bazeze în dezvoltarea sa doar
pe fonduri alocate de UE. Analiza nevoilor de dezvoltare ale țării și obiectivele
sale strategice trebuie să fie corelate cu toate sursele posibile de finanțare,
astfel încât să poată fi mobilizată întreaga capacitate investițională internă (ex.
companii locale, finanțare guvernamentală), precum și capacitatea externă.
Balanța comercială intra UE a României în perioada 2007 și 2018, de

exemplu, a avut un deficit de 96,4 miliarde €, iar datoria publică în 2018 a ajuns
la 70,8 miliarde €, ambele fiind mai mari decât suma cumulată a fondurilor UE
alocate pentru 2007-2013 și 2014-2020. . Investițiile străine în perioada
2007-2013 au fost ușor peste nivelul fondului UE primit (32,5 miliarde EUR
investiții străine).
Între timp, viziunea strategică trebuie să asigure completarea surselor
de finanțare. De exemplu, unii analiști au avertizat asupra concurenței care
poate apărea între fondurile UE și cele naționale, astfel că programele naționale
de finanțare a investițiilor au redus atractivitatea fondurilor europene deoarece
criteriile de alocare a fondurilor naționale sunt mai relaxate, fiind preferate de
primari ( Oprea, 2019). Prin urmare, o simplificare a birocrației în alocarea
fondurilor UE este de dorit atât la nivel european, cât și la nivel național.
Prin urmare, are nevoie de o strategie națională de dezvoltare care să

asigure o completare între programele finanțate de UE și programele naționale
de finanțare, precum și măsuri de atragere și stimulare a investițiilor în
conformitate cu nevoile dezvoltării naționale pe termen lung.
Referințe
Anghelache, C., Avram, D., Burea, D., & Mirea, M. (2019). Accesarea fondurilor
europene – prioritate pentru România.Revista Română de
Statistică, S1,110-123. http://www.revistadestatistica.ro/
supliment/wp-content/uploads/2019/ 01/rrss_01_2019_A5_ro.pdf
61
Corina Creţu, explicaţii despre rata absorbţiei fondurilor europene în România

[Corina Cretu, explicatii despre rata de absorbtie a fondurilor europene in
Romania].(2019, 19 aprilie).https://www.antena3.ro/externe/ uniunea-
europeana/corina-cretu-explicatii-despre-rata-absorbtieifondurilor-
europene-in-romania-517577.html
Comisia Europeană (CE). (2019a).Prezentare generală a UE.Structurală și Investiții Europene
Fonduri (ESIF).https://cohesiondata.ec.europa.eu/overview#
Comisia Europeană (CE). (2019b).Bugetul FSE pe țară: 2014-2020, România.
Fondul Social European (FSE).https://ec.europa.eu/esf/main.jsp?catId=443
&langId=ro
Uniunea Europeană (UE). (2013). Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 al Uniunii Europene
Parlamentului și Consiliului din 17 decembrie 2013 de stabilire a dispozițiilor
comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social
european, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare
rurală și Fondul european pentru pescuit și maritim și care stabilește
dispoziții generale privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul
social european, Fondul de coeziune și Fondul european pentru pescuit și
maritim și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1083/2006 al Consiliului.
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, 347, 2013, 20 decembrie.
Fonduri UE [fonduri UE]. (2016, 16 noiembrie).https://www.openpolitics.ro/
subiect/alegeri-2016/fonduri-ue/
Gherghina, BM (2017). Absorbţia fondurilor europene în România [Absorption
a fondurilor europene în România].Colectia Biblioteca Economica, Seria
Probleme Economice,443,1-38.http://www.ince.ro/Publicatii/
Publicatii_online/ Prob%20443%20Gherghina-BT.pdf
Mihăilescu, G. (2012, 16 octombrie). Două țări est-europene cu trasee diferite De ce
polonezii reuşesc să absoarbă eficient bani europeni, iar România
stă cu fondurile blocate.http://www.romaniacurata.ro/doua-tari-
esteuropene-cu-trasee-diferite-de-ce-polonezii-reusesc-sa-
absoarba-eficientbani-europeni-iar-romania-sta-cu-fondurile-
blocate/
Ministerul Fondurilor Europene al Guvernului României (MEF). (28 aprilie 2017).

Pachetele pentru desemnarea încă cinci Autorități de Management au fost
transmise, astăzi, către Autoritatea de Audit. Comunicat de presă [Pachetele
pentru desemnarea a încă cinci Autorităţi de Management au fost trimise, astăzi,
către Autoritatea de Audit. Comunicat de presă].http://www.fonduriue.ro/presa/
comunicate/2215-pachetele-pentru-desemnarea-a-inca-cinciautoritati-de-
management-au-fost-transmise-astazi-catre-autoritatea-de-audit
62
Ministerul Fondurilor Europene al Guvernului României (MEF). (2019, 19 aprilie).

Evoluţia fondurilor europene în cifre.http://mfe.gov.ro/situatia-
fondurilor-europene-la-19-aprilie-2019/
Munteanu, C. (2019, 10 iulie). Judeţe fruntaşe la absorbţia fondurilor europene
[Județe lider în absorbția fondurilor europene].http://www. radiomures.ro/
stiri/judete-fruntase-la-absorbtia-fondurilor-europene.html
Olescu, E. (2019, 15 aprilie). Finanţările din fonduri europene nu rezolvă toate
Problemele Regiunii Sud Muntenia [Finanțarea din fonduri europene nu
rezolvă toate problemele Regiunii Sud Muntenia].https://www. bursa.ro/
finantarile-din-fonduri-europene-nu-pot-rezolva-toateproblemele-regiunii-
sud-muntenia-08229630
Oprea, M. (2019, 10 ianuarie). România și fondurile UE: De ce, după un deceniu de
”școală”, încă suntem ”repetenții” Europei? [România și fondurile UE: De ce,
după un deceniu de „școală”, suntem în continuare „eșecurile” Europei?].
https://www.rfi.ro/economie-108401-romania-fonduri-ue-rezultate
Popescu, AS (2015). Capacitatea de absorbție a fondurilor europene – Concepte.
Analele „C. Universitatea Brancusi” din Targu Jiu,Seria Economie, 3, 117-125.
http://www.utgjiu.ro/revista/ec/pdf/2015-03/18_Popescu%20Anca.pdf
Risc de dezangajare a fondurilor UE (stiripesurse); Crețu spune că a semnalat acest
risc nu o dată. Creţu spune că a semnalat acest risc de mai multe
ori]. (2019, 5 iulie).https://www. euractiv.ro/fonduri-ue-
structurale/risc-de-dezangajare-a-fondurilor-uestiripesurse-
corina-cretu-spune-a-semnalat-nu-o-data-acest-risc-15147
Societatea Academică Română (RAS). Ce am învăţat din proasta gestiune şi
planificare a fondurilor europene. Raport de analiză și prognoză –
România 2014 [Lecții învățate din gestionarea și planificarea
defectuoasă a fondurilor Uniunii Europene în România. Raport de
analiză și prognostic - România 2014].https://www.academia.edu/
6793902/Ce_am_%C3%AE
nv%C4%83%C8%9Bat_din_proasta_gestiune_%C8%99i_planificare_a_fo
ndurilor_europene_Lecții_învățate_din_the_poor_management_fund_and_Romanian_M
Roxana Mânzatu: România a atras 9,5 miliarde de euro din fonduri europene, rata de absorbție
fiind de 30%.[Roxana Mânzatu: România a atras 9,5 miliarde de euro din
fonduri europene, rata de absorbție fiind de 30%.]. (2019, 5 iulie).https://
www.finantare.ro/roxana-manzatu-romania-a-atras-95-miliarde-de-eurodin-
fonduri-europene-rata-de-absorbtie-fiind-de-30.html
Zamfir, C. (2019, 7 februarie). #12yearchallenge: Câte miliarde de euro a luat și câte
a dat România la UE, de când este membră [# 12yearchallenge: Câte
miliarde de euro a luat și a dat România UE de când a devenit membru].
https://www.startupcafe.ro/bani-europeni/fonduri-
absorbtieromania-2007-2018-euroimpact.htm
63
Dreptul de autor al Postmodern Openings / Deschideri Postmoderne este proprietatea Editurii Lumen și
conținutul său nu poate fi copiat sau trimis prin e-mail pe mai multe site-uri sau postat pe un listserv fără
permisiunea scrisă expresă a deținătorului drepturilor de autor. Cu toate acestea, utilizatorii pot imprima,
descărca sau e-mail articole pentru uz individual.

Articol Romana

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Articol Romana

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Translated from English to Romanian - www.onlinedoctranslator.

2020, Volumul 11, Numărul 4, paginile: 41-63 | doi:10.18662/po/11.4/222

Cuvinte cheie:Absorbţie; Aderare; Capacitatea administrativă; fonduri

Cum să citez:Marcu. L., Kandzija, T. și Dorotic. J.

În domeniul administrației publice, managementul cunoștințelor

2. Considerații generale privind condițiile de absorbție a

și regiuni, dificultatea construirii unor indicatori adecvați pentru analiza

Capacitatea de absorbție a unei țări depinde de mai mulți factori manifestați

3. Îmbunătățirea capacității administrative de absorbție a fondurilor

Managementul cunoștințelor este una dintre cele mai recente și inovatoare

Managementul cunoștințelor se aplică oricărei entități publice sau private,

4. Abordarea metodologică a studiului nostru

Scopul articolului nostru este de a analiza măsura în care România

5. Revizuirea cadrului politic și instituțional

Tabelul nr. 1.Valoarea totală a fondurilor ESI pentru perioada 2014-2020

Repartizarea anuală a angajamentelor Suma (€)

- PO Infrastructură Mare (aprobat în iulie 2015);

Repartizarea programelor operaționale pe categorii de fonduri și

Figura nr. 1.Legătura între fonduri europene, operațional românesc

Proiectele depuse de entitățile interesate vor fi evaluate și,

6. Nivelul și structura fondurilor primite de România de la bugetul

Tabelul nr. 2.Structura fondurilor ESI la nivel european, 2014-2020

ESI Suma totală (€) Naţional contribuția UE % din UE

Tabelul nr. 3.Structura fondurilor ESI în România, 2014-2020

ESI Valoare totală Română eu % din fonduri

(€) contribuţie contribuţie alocate de UE

YEI 328 905 184 26 667 988 302 237 196 . 98

7. Absorbția fondurilor UE în România pentru Cadrul Financiar

Tabelul nr. 4.Evoluția ratei de contractare a ESI în România

ianuarie August decembrie Mai Aprilie

Pescuit și afaceri maritime 22,29

Dezvoltare Rurală 47,84

Infrastructură mare 22,62

Capacitatea Administrativă 18,10

Capital uman 19,89

Asistență tehnică 40,93

0,00 10,00 20,00 30,00 40,00 50,00 60,00

Figura nr. 2.Rata de absorbție a fondurilor europene în România

Tabelul nr. 5.Nivelul de absorbție al fondurilor europene în România

Programe operaționale Alocare 2014- Suma totală primită Absorbție

Regional 6.860.000.000 1.217.952.530 17.75

Față de situația altor state membre, România are o poziție relativ

urmate de capital – București – (6,83 miliarde lei), Constanța (5,9 miliarde

8. Absorbția fondurilor UE în România pentru Cadrul Financiar

Tabelul nr. 6.Fonduri primite de România de la bugetul UE pentru financiar

Notă: FEP = Fondul european pentru pescuit. FEADR = European Agricultural

Figura nr. 4.Absorbția fondurilor UE 2007 -2013 în România (miliard de euro)

Tabelul nr. 7.Absorbția fondurilor UE pentru cadrul financiar 2007-2013

Programe operaționale Alocare Valoare totală Absorbţie

Regional 3,97 3.25 81,9

Asistență tehnică 1.17 0,17 100

Tabelul nr. 8.Evolutia ratei de absorbtie in cazul

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2007-

Tabelul nr. 9.Situația plăților pe programe operaționale și pe dezvoltare

Regiune Total % Cumulativ RON

Centru 6.018,7 9.1 425.077,8 14.2

rambursare; în practică, această perioadă a ajuns la o medie între 90 și 130

- Dacă PO Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU), deficiențe în

9. Absorbția fondurilor UE Echilibrul fluxurilor financiare dintre

Tabelul nr. 10.Bilanțul fluxurilor financiare România – UE (milioane €)

Notă: * La 31.7.2018; valorile realizate

Fonduri de la bugetul UE Fonduri plătite la bugetul UE

Figura nr. 5.Bilanțul fluxurilor financiare dintre România și UE (milioane €)

€ (5%) au fost pentru alte destinații (Gherghina, 2017). Capacitatea de