TEHNICI DE MASURARE SI

CONTROL DIMENSIONAL

Toleranţe şi ajustaje
Dimensiuni
Toleranţe
Abateri
Ajustaje

1/16
 1. Dimensiuni
În procesul de fabricaţie putem vorbi de mai multe
tipuri de dimensiuni:
 dimensiuni de funcţionare – care au rol important în
funcţionarea ansamblului din care piesa face parte.
dimensiuni de asamblare cuplate. – necesare
asamblării a două sau mai multor piese care trebuie să
funcţioneze
dimensiuni auxiliare (intermediare) de execuţie –
necesare pentru fiecare operaţie intermediară a piesei
finite, dar care nu au nici o importanţă din momentul în
care piesa intră în exploatare;
 dimensiuni libere – care nu influenţează funcţionarea
piesei şi nici a ansamblului din care face parte.

2/16
 Standardul internaţional ISO 286-1 furnizează
mai multe definiţii si reguli generale privind
dimensiunile. Acest standard defineşte
dimensiunea ca fiind:
"Un număr ce exprimă, cu ajutorul unei
unităţi adoptate, valoarea numerică a
unei dimensiuni liniare”

3/16
 Dimensiunile pieselor determinate fie prin
calcule de rezistenţă, fie din date
experimentale, fie din considerente de ordin
constructiv, sunt denumite dimensiuni nominale
şi sunt notate cu N.
Dimensiunile executate diferă de cele
nominale, acestea putând fi cunoscute prin
măsurarea piesei. Aceste dimensiuni se numesc
dimensiuni efective şi se notează cu E.

4/16
 Dimensiunea efectivă descrie mărimea unei
caracteristici geometrice obţinute prin măsurare.

Analizând dimensiunile şi mărimile pe desene, se

pot imagina patru grupuri de dimensiuni şi mărimi
liniare:
– Dimensiuni exterioare
– Dimensiuni interioare
– Trepte (degajări)
– Distanţe

5/16
 Diferenţa algebrică dintre dimensiunea efectivă
E a unei piese şi dimensiunea nominală N se numeşte
abatere efectivă şi se notează cu A:
A = E - N
Datorită faptului că execuţia unei dimensiuni la
valoarea ei nominală este imposibilă se impune
necesitatea acceptării pentru piesele executate, a
abaterilor,a diferenţelor faţă de valoarea nominală.
Se impune stabilirea unor dimensiuni limită, a unei
dimensiuni maxime şi a uneia minime, între care
trebuie să se încadreze valoarea efectivă a
dimensiunii respective. Dacă una dintre cele două
limite este depăşită, piesa respectivă se consideră
neutilizabilă, rebutată.
6/16
 Condiţia impusă unei piese pentru a fi declarată utilizabilă
este, deci, ca dimensiunile ei efective E să se găsească între
limitele anterior stabilite: dimensiunea minimă, Dmin (dmin) şi
dimensiunea maximă Dmax (dmax).
Prin convenţie, pentru notarea specificaţiilor legate de
alezaje, se folosesc majuscule, iar pentru arbori litere mici.
Deci:
Dmin = diametrul minim al alezajului;
Dmax = diametrul maxim al alezajului;
dmin = diametrul minim al arborelui;
dmax = diametrul maxim al arborelui.
Astfel condiţia menţionată mai sus se poate scrie:
Dmax > E > Dmin
2011/2012 dmax > e > dmin 7/16
 2. Toleranţe

Diferenţa dintre dimensiunea maximă şi

dimensiunea minimă a unei dimensiuni se numeşte
toleranţă si se notează cu TD pentru alezaje şi Td
pentru arbori:
TD = Dmax – Dmin în cazul alezajelor
Td = dmax – dmin în cazul arborilor

Având în vedere că valoarea Dmax (dmax) este

întotdeauna mai mare decât valoarea Dmin (dmin),
rezultă că toleranţa alezajului, TD, respectiv a
arborelui, Td, va fi un număr pozitiv.
2011/2012
TD (Td) > 0 8/16
Reprezentarea grafică a toleranţele arborilor şi alezajelor

9/16
 Deoarece o toleranţă mai mare reprezintă o prelucrare mai puţin
precisă a dimensiunii respective, mai simplă, rezultă că preţul de
cost al prelucrării va fi mai scăzut decât în cazul unei dimensiuni
tolerate mai strâns. Micşorarea toleranţei unei dimensiuni duce la
aplicarea unor procedee de prelucrare mai precise, la utilizarea unor
mijloace de măsurare mai precise (deci mai scumpe), la adoptarea
unor condiţii restrictive care să ducă la obţinerea dimensiunii între
cele două limite Dmax (dmax) respectiv Dmin (dmin).
Toate aceste măsuri şi restricţii îngreunează procesul de
prelucrare, măresc timpul de execuţie ducând la scumpirea piesei
respective. Acestea sunt motivele pentru care proiectantul este
obligat să aleagă toleranţele maxime admise care asigură realizarea
rolului funcţional al piesei proiectate.
2011/2012 10/16
 3. Abateri
Abaterea superioară, ES (es), reprezintă
diferenţa algebrică dintre dimensiunea maximă şi
dimensiunea nominală.
ES = Dmax – N
es = dmax - N
Abaterea inferioară, EI (ei), reprezintă
diferenţa algebrică dintre dimensiunea minimă şi
dimensiunea nominală
EI = Dmin – N
ei = dmin - N

11/16
Dimensiuni limită şi abateri pentru arbori şi alezaje

12/16
 Aşa cum se poate observa din figura, abaterile, spre
deosebire de toleranţe, pot avea şi valori negative (sub
linia zero).
Considerând relaţiile de mai sus, se pot exprima
toleranţele în funcţie de abateri astfel:
Ta = Dmax - Dmin = ES – EI
Ta = dmax – dmin = es –ei

După cum se observă în figura, zona cuprinsă

între liniile corespunzătoare dimensiunii maxime şi
minime este aşezată asimetric pe circumferinţa
alezajului respectiv arborelui, aceasta numindu-se câmp
de toleranţă.

13/16
 Exemplu.

Un disc de frânare se montează pe un arbore al cărui

diametru are dimensiunea nominală N = 20 mm. Pentru o montare
uşoară şi o funcţionare corectă diametrul alezajului discului de
frânare va trebui să aibă valori cuprinse între Dmin = 19,980 mm şi
Dmax = 20,010 mm. Se cere să se calculeze toate datele ce se vor
nota pe desenul de execuţie al discului de frânare referitoare la
alezajul acestuia.

Ø20
N

Arbore

Disc de frânare
14/16
 Rezolvare
Toleranţa alezajului este:
TD = Dmax – Dmin = 20,01 – 19,98 = 0,03 mm
TD = 0,03 = 30 µm
Abaterea superioară este:
ES = Dmax – N = 20,01 – 20 = 0,01 mm
ES = 0,01 = 10 µm
Abaterea inferioară este:
EI = Dmin – N = 19,98 – 20 = - 0,02 mm
EI = - 0,02 = - 20 µm
Cu valorile ES şi EI se poate calcula toleranţa TD utilizând
formula:
TD = ES –EI = 0,01 – (- 0,02) = 0,03 mm
TD = 30 µm
Astfel, dimensiunea tolerată a alezajului discului de frânare
va putea fi exprimată sub forma următoare:

15/16
 4. Ajustaje
Pentru limitarea numărului de ajustaje s-au stabilit două sisteme de
ajustaje:
1. Sistemul alezaj unitar.
2. Sistemul arbore unitar.

În sistemul alezaj unitar, toleranţa alezajului rămâne fixă, ca poziţie, faţă

de linia zero(abaterea fundamentală rămâne constantă).Toleranţa
alezajului unitar este aşezată deasupra liniei zero(Ai = 0).
În sistemul arbore unitar, toleranţa arborelui rămâne fixă, ca poziţie, faţă de
linia zero (abaterea fundamentală rămâne constantă).Toleranţa arborelui
unitar este aşezată sub liniei zero(as = 0).

Utilizarea ajustajelor în sistem alezaj unitar sau în sistem arbore unitar depinde
de:
♦ tipul construcţiei pieselor;
♦ caracterul asamblării;
♦ resursele tehnologice de prelucrare.
 5. Cotarea pe desen
Determinarea si inscrierea pe desene a dimensiunilor pieselor sau subansamblelor
poarta denumirea de cotare si se face conform regulilor stabilite de standardele în
vigoare. Cotarea trebuie sa determine cu precizie toate dimensiunile necesare
executiei si functionarii pieselor prin inscrierea corecta a valorilor dimensionale care
definesc formele geometrice ale pieselor desenate. Cotele se inscriu pe desen cu
cifre arabe si cu dimensiunea nominala prevazuta in standardele în vigoare si se
exprima in mm
Liniile de cota sint liniile deasupra carora se inscriu valorile numerice ale cotelor
,se traseaza cu linie continua subtire ,paralel cu liniile de contur ale piesei al
distanta de minim 7 mm ,se delimiteaza prin sageti,amplasate la una sau ambele
extremitati sau prin combinatii de sageti si puncte .

Liniile ajutatoare se traseaza cu linie continua subtire si indica suprafetele sau

planele intre care se inscriu cotele pieselor,ele trebuie sa fie in general
perpendiculare pe liniile de cota si sa le depaseasca cu cu 2-3 mm.

Liniile de indicatie se traseaza cu linie continua subtire si servesc pentru a preciza

pe desen o prescriptie sau o notare conventionala sau o cota care din lipsa de
spatiu nu poate fi inscrisa deasupra liniei de cota .ea se sprjina pe o suprafata
,printr-un punct ingrosat sau pe o linie de contur printr-o sageata.

Cotele reprezinta valorile numerice ale dimensiunilor elementelor cotate ,ele se

inscriu deasupra liniilor de cota la 1-2 mm distanta de acestea de preferinta spre
mijlocul lor. Toate dimensiunile liniare inscrise pe desen se exprima in mm fara a
inscrie simbolul unitatii de masura.
Etapele de fabricare a unui arbore
Semifabricat la lungimea si diametrul cel mai mare
Se strunjeste diametrul mai mic la dimensiune
Se strunjeste diametrul mai mic la dimensiune
Se strunjeste diametrul mai mic la dimensiune
Se executa tesiturile la unghiul si dimensiunea stabilita
Se executa la strung degajare la raza si distanta stabilita
Se executa gaura la distanta stabilita cu diametrul stabilit