Satisfactia didactica

Omul este considerat a fi o fiinţă socială pentru că nevoile sale pot să fie îndeplinite doar
prin prezenţa celorlalţi. Dacă luăm în considerare un model arhicunoscut, aşa cum este cel al lui
Maslow, dragostea şi apartenenţa sunt considerate a fi nevoi extrem de importante, de bază, ale
oricărui individ. Acestea sunt precedate doar de cele fiziologice şi de siguranţă, dragostea
apărând după ce ele sunt îndeplinite. Aşadar, omul are nevoie de prieteni, aşa cum are şi de
relaţii romantice satisfăcătoare1. Chiar dacă ierarhia trebuinţelor a fost contestată în ultimii ani,
niciun alt autor nu a subestimat sau scos din discuţie importanţa relaţiilor romantice pentru starea
de bine a oricărei persoane.

În primii ani de viaţă şi până depăşeşte perioada adolescţenei, nevoile de iubire şi de

apartenenţă sunt indeplinite de părinţi, familie şi de grupul de covârstnici. Mai apoi însă, tânărul,
care devine mai independent, simte nevoie relaţiilor romantice şi începe un proces complex de
căutare a partenerului/partenerei ideale pentru el/ea2. Astfel, se constitue diada intimă, care, în
timp, poate să conducă şi la apariţia celei maritale şi a familiei, dacă cei doi parteneri vor avea şi
copii.

Dacă în trecut, diadidele intime şi cele romantice erau constituite mai mult prin dorinţa
părinţilor şi mai puţin prin cea a membrilor cuplului, astăzi viitoarele familii se întemeiază pe
baza dorinţei reciproce a ambilor parteneri. Atracţia interpersonală a capătat astfel un rol mult
mai important., ea stând la baza formării relaţiilor intime.

Unii autori, aşa cum este Berscheid, consideră atracţia interpersonală ca fiind o atitudine
legată de o altă persoană, de cele mai multe ori favorabilă, dar care poate fi nefavorabilă. Aceasta
este văzută ca un construct unidimensional, care variază de la polul negativ, adică de la repulsie,
la cel pozitiv, adică atracţia favorabilă. Pe de altă parte, alţi autori descriu atracţia interpersonală
ca având trei componente, o atitudine favorabilă, implicare emoţională şi un sentiment de uniune.
Astfel, un băiat care se simte atras de o fată poate spune că o adoră pe aceasta (atitudinea

1
https://psychclassics.yorku.ca/Maslow/motivation.htm
2
https://www.polirom.ro/carti/-/carte/6058
favorabilă), că se uită constant la ea când sunt împreună (implicare comportamentală) si că simte
că ei sunt uniţi (sentimentul de uniune).

1. Inseraţi cate un subtitlu pentru fiecare paragraf. Pentru titlul acestuia preluaţi primele trei
cuvinte din paragraful respectiv. Numerotaţi fiecare subtitlu inserat. (ex. 1.1 Omul este
considerat).
2. Numerotaţi paginile
3. Inseraţi un cuprins automat pentru text, folosind “Satisfacţia diadică” ca titlu de nivel 1 si
subtitlurile inserate ca titluri de nivel 2.
4. Formataţi subtitlurile după următoarele indicaţii. Times New Roman, font 12, negru,
centrate pe mijloc.
5. Inseraţi şi formaţi un tabel identic celui din imagine.

6. Inseraţi întru-un comentariu numărul de cuvinte existente în paragraful 3. Comentariul

trebuie sa fie făcut pe primul rând din acest paragraf.
7. Salvaţi documentul pe Desktop, in format word cu numele vostru ca titlu.
8. Formatati documentul “justify”
9. Inserati o poza la sfarsitul documentului