Monedă și credit

Științe economice, an 2
Cap. 9. Cererea și oferta de monedă
Titlular seminar: Asist. univ. dr. Nicu Sprincean
Adresă de e-mail: sprincean.nicu@uaic.ro
Birou: B512-C
Parolă suport de curs: fR#sQ5Pxt

1
 Rezumat
• Formarea cererii și ofertei de monedă au făcut obiectul studiului
unor teorii economice, printre care teoriile clasice (și neoclasice)
și teoriile intervenționiste (de factură keynesiste)

• Clasicii au susținut caracterul neutru al monedei în economie și

dependența cererii de monedă strict de nivelul tranzacțiilor

• Teoriile mai noi, de inspirație neoclasică (monetarismul) susțin

dependența cererii de monedă de venitul real permanent al
populației și agenților economici

2
 Rezumat
• Teoriile de inspirație keynesistă au negat neutralitatea monedei
în economie și au accentuat dependența cererii de monedă atât
de venituri, cât și de rata dobânzii

• Cererea de monedă este acoperită prin crearea de monedă în

cadrul sectorului bancar

• Banca centrală creează baza monetară prin operațiuni de

refinanțare a băncilor comerciale, putând influența oferta de
monedă și prin operațiuni de open-market și tranzacții valutare

3
 Rezumat
• Banca centrală poate limita cantitatea de monedă în circulație
printr-o serie de instrumente de politică monetară, ce vor fi
studiate în capitolul următor (10)

• Băncile comerciale au posibilitatea, la rândul lor, de a crea

monedă prin acordarea de credite clienților lor sau prin achiziția
de active reale sau financiare

• Cantitatea maximă ce poate fi creată prin creditare de către

băncile comerciale este limitată de volumul rezervelor
excedentare și multiplicatorul creditului

• Acestea pot fi influențate de reglementări și intervenții ale băncii

centrale
4
 Rezumat
• Cererea de monedă – cantitatea de monedă justificată a se regăsi
în circulație, prin proporțiile și caracteristicile economiei

• Oferta de monedă – cantitatea de monedă existentă în arterele

circulației

5
 Teorii monetare

Teorii monetare

Teoria
cantitativă Teoria
clasică a Teoria keynesistă monetaristă
banilor

6
 Teorii monetare
• Teoria clasică cantitativă a banilor (TCCB)

• Una dintre cele mai vechi teorii monetare (sec. XVI, când în
Europa a avut loc un aflux de metale prețioase ca urmare a
descoperirilor geografice, rezultând creșteri de prețuri)

• Premisa generală se bazează pe legea debușeelor formulată de J.

B. Say, i.e. “oferta creează propria cerere” → tot ceea ce se
produse se și vinde, nefiind posibilă o criză de supraproducție,
astfel că economia ajunge automat la starea de echilibru

7
 Teorii monetare
• Teoria clasică cantitativă a banilor (TCCB)

• O consecință a legii lui Say este că banii sunt neutri din punct de
vedere economic, i.e. modificarea masei băneşti nu are nici o influenţă
asupra economiei reale (asupra producţiei, preţurilor relative, ratei
dobânzii, investiţiilor etc.)

• Ideea caracterului neutru al monedei a fost susţinută de economiştii

clasici (A. Smith, D. Ricardo, J. B. Say, J. S. Mill etc.) şi neoclasici (L.
Walras, I. Fisher, A. Marshall, C. A. Pigou ş.a.), care afirmau că masa
bănească acţionează exclusiv asupra nivelului general al preţurilor,
dar nu şi asupra preţurilor relative (deci, nu asupra evoluţiei economiei
reale)

• Cantitatea de monedă determină doar nivelul absolut al preţurilor, iar

excesul e monedă este cauza creşterii excesive a nivelului preţurilor, a
inflaţiei

8
 Teorii monetare
• Teoria clasică cantitativă a banilor (TCCB)

• Bazele TCCB au fost puse de către bancherul irlandez Richard

Cantillon → “efectul Cantillon” (modificarea masei monetare
determină modificări ale preţurilor, diferite atât în timp, cât şi ca
amplitudine)

• David Hume este considerat a fi părintele TCCB întrucât el apare

ca fiind sintetizator al teoriilor lui Cantillon

9
 Teorii monetare
• Teoria clasică cantitativă a banilor (TCCB)

• Teoria lui David Hume a avut la bază ideea potrivit căreia

preţurile bunurilor sunt determinate de cantitatea de monedă
existentă în circulaţie, introducând, astfel, noţiunea de relaţie
cauzală între masa monetară (M) şi nivelul preţurilor bunurilor
(P)

• În concepţia sa, volumul tranzacţiilor (Q) şi viteza de circulaţie a

monedei (V) nu sunt sensibile la modificările masei monetare, iar
M şi P variază proporţional

10
 Teorii monetare
• Teoria clasică cantitativă a banilor (TCCB)

• Susţinând ideea că nivelul preţurilor (P) este determinat doar de

cantitatea de monedă în circulaţie (M) şi că M şi P variază
proporţional, clasicii au arătat că singura funcţie a monedei este
de intermediar al schimburilor, evitând dezavantajele trocului

• În concluzie, teoria cantitativă clasică a banilor a arătat că nivelul

preţurilor (P) este determinat doar de cantitatea de monedă în
circulaţie (M) şi că există o legătură cauzală de la M la P (M fiind
variabila independentă, iar P variabila dependentă)

11
 Teorii monetare
• Teoria clasică cantitativă a banilor (TCCB)
❑ Concluzii TCCB:
 nivelul preţurilor (P) este determinat doar de M
 există o legătură cauzală de la M la P
 singura funcţie a monedei: intermediar al schimburilor

12
 Teorii monetare
• Teoria clasică cantitativă a banilor (TCCB)

I) Varianta tranzacţională (sau ecuaţia Fisher):

❑ Ecuaţia schimbului (Ecuaţia Fisher):

M1 V1 + M2 V2=P Q
P=(M1 xV1 + M2 xV2)/Q

13
 Teorii monetare
• Teoria clasică cantitativă a banilor (TCCB)

I) Varianta tranzacţională (sau ecuaţia Fisher):

• Ecuația Fisher arată dependenţa directă a preţurilor de cantitatea

de monedă (M1 şi M2), ponderată cu viteza de circulaţie a
monedei (V1 şi V2) şi raportată la volumul tranzacţiilor efectuate
(Q) într-o anumită perioadă de timp

• O caracteristică esenţială a ecuaţiei Fisher este pasivitatea

preţurilor, ele lăsându-se conduse de evoluţia celorlalţi factori;
preţurile nu devin cauze, nici primare şi nici secundare, ale
variaţiilor factorilor monetari

14
 Teorii monetare
• Teoria clasică cantitativă a banilor (TCCB)

I) Varianta tranzacţională (sau ecuaţia Fisher):

• Elementul nou adus de I. Fisher constă în faptul că leagă variaţia

• preţurilor nu numai de cantitatea de monedă (aşa cum au
susţinut clasicii teoriei cantitative) ci şi de alţi factori

• Dacă masa monetară în circulaţie nu se modifică, atunci nici

preţurile nu se modifică dacă ceilalţi factori (V şi Q) rămân aceiaşi

• O creştere a masei monetare nu determină automat creşterea

preţurilor, ci numai atunci când ceilalţi factori (V şi Q) nu reuşesc
să contrabalanseze această creştere
15
 Teorii monetare
• Teoria clasică cantitativă a banilor (TCCB)

I) Varianta tranzacţională (sau ecuaţia Fisher):

• Teza potrivit căreia o creştere a masei monetare, în condiţiile unei

cantităţi de mărfuri neschimbate, ar determina creşterea
preţurilor mărfurilor nu se verifică în practică, cel puţin în
condiţiile circulaţiei monedelor cu valoare intrinsecă, întrucât
excesul de monedă se tezaurizează prin mecanismul de
autoreglare

16
 Teorii monetare
• Teoria clasică cantitativă a banilor (TCCB)

I) Varianta tranzacţională (sau ecuaţia Fisher):

• Prin urmare, teoria cantitativă ar fi valabilă în cazul banilor de

hârtie, a semnelor băneşti neconvertibile, care pot intra în
circulaţie în cantităţi oricât de mari, indiferent de mărimea
producţiei

• Totuşi, nici în aceste condiţii, teoria cantitativă şi ecuaţia

schimbului nu se verifică în practică, din următoarele
considerente:

17
 Teorii monetare
• Teoria clasică cantitativă a banilor (TCCB)

I) Varianta tranzacţională (sau ecuaţia Fisher):

• Nivelul preţurilor nu este dependent doar de M, V şi Q;

• Relaţiile dintre variabilele cuprinse în model nu sunt
proporţionale, aşa cum rezultă din expresia matematică a
ecuaţiei schimbului;
• Modificarea preţurilor poate să fie determinată şi de alţi factori,
care nu sunt incluşi în modelul matematic;
• Modificarea masei monetare poate să nu influenţeze nivelul
preţurilor, ca urmare a unei politici dirijate de către guvern sau a
unei situaţii de neutilizare a factorilor de producţie (muncă,
pământ, capital)
18
 Teorii monetare
• Teoria clasică cantitativă a banilor (TCCB)

I) Varianta tranzacţională (sau ecuaţia Fisher):

• Alți factori care pot influența inflația:

• Șocul advers de ofertă agricolă pe plan intern şi internațional
• Depreciere nominală a MN
• Ajustări ale unor preţuri administrate de stat (ale căror niveluri
sunt supuse reglementărilor și avizării din partea autorităților,
nefiind stabilite pe piața liberă). E.g. energie termică, energie
electrică, medicamente
• Trendul ascendent al cotaţiilor ţiţeiului pe plan internațional
• Factori politici
• Factori psihologici 19
 Teorii monetare
• Teoria clasică cantitativă a banilor (TCCB)

II) Varianta venit (sau „ecuaţia Cambridge”):

• Această variantă a fost elaborată de Alfred Marshall şi Arthur

Cecil Pigou, de la Universitatea Cambridge, şi reprezintă a doua
fază a dezvoltării teoriei cantitative clasice a banilor, apărând
după Primul Război Mondial

• Varianta venit a teoriei cantitative clasice a banilor poate fi

exprimată, similar variantei tranzacţionale, cu ajutorul unei
ecuaţii, formulată de A. Marshall, care se prezintă astfel:
•

20
 Teorii monetare
• Teoria clasică cantitativă a banilor (TCCB)

II) Varianta venit (sau „ecuaţia Cambridge”):

• Produsul PxQ reprezintă venitul național (Y) astfel că relația de

mai sus poate fi scrisă M = K x Y

21
 Teorii monetare
• Teoria clasică cantitativă a banilor (TCCB)

II) Varianta venit (sau „ecuaţia Cambridge”):

• În opinia lui Marshall ecuația schimbului este o condiție a echilibrului
monetar

• Astfel, partea stângă a relației, M, exprimă cererea de monedă, iar

partea dreaptă, KxY exprimă oferta de monedă

• Prin urmare, cererea de monedă depinde de mărimea venitului (Y) și de

partea din venit pe care indivizii doresc să o deţină sub formă de
numerar (Y)

• Spre deosebire de ecuația Fisher, în ecuația Cambridge moneda nu este

privită doar ca un mijloc de schimb, ci și ca o formă a averii
22
 Teorii monetare
• Teoria clasică cantitativă a banilor (TCCB)

I) Varianta tranzacţională (sau ecuaţia Fisher):

II) Varianta venit (sau „ecuaţia Cambridge”):

• Atât varianta tranzacţională (Fisher) cât şi varianta venit

(Cambridge) a teoriei cantitative a banilor evidenţiază aceeaşi
concluzie: creşterea masei monetare în circulaţie determină, în
condiţiile utilizării depline a forţei de muncă, o creştere direct
proporţională a nivelului general al preţurilor

23
 Teorii monetare
• Teoria keynesistă
• Dezvoltată de către John Maynard Keynes (Lord Keynes)

Caracteristici:
 moneda este dorită şi pentru ea însăşi
 moneda constituie legătura dintre prezent şi viitor
 Motivele cererii de monedă:
 motivul tranzacţiilor: M1(y)
 motivul precauţiilor: M1(y) M = M1(y) + M2(i)
 motivul speculaţiilor: M2(i)
↑i ↓Md
24
 Teorii monetare
• Teoria keynesistă
Trapa
Rata db la obligaţiuni (capcana)
lichidității
iM

Cantitatea de
im monedă
tezaurizată
O A B

25
 Teorii monetare
• Teoria keynesistă

Rata MS
dobânzii Md
iM

ie
im E Cantitatea de
monedă

26
 Teorii monetare
• Teoria keynesistă

27
 Teorii monetare
• Teoria keynesistă

28
 Teorii monetare
• Teoria keynesistă
❑ Particularităţi ale concepţiei keynesiste:
 moneda şi politica monetară pot să influenţeze economia, în
mod indirect, prin intermediul ratei dobânzii
reducerea investiţiilor,
creşterea ratei producţiei, gr. de
reducerea ocupare, consumului,
masei monetare dobânzii
venitului naţional

scăderea ratei creşterea investiţiilor,

sporirea dobânzii producţiei, gr. de
masei monetare ocupare, consumului,
venitului naţional

29
 Concluzii:
 moneda are rol activ în economie
 legătură între „sfera monetară” (moneda) şi sfera „reală” prin
intermediul ratei dobânzii

 politica monetară poate să influenţeze venitul naţional

Masa Rata
Economisirea; Investiţiile;
monetară dobânzii Producţia; Nivelul de
ocupare al forţei de muncă
Canal de
Sfera transmitere Sfera reală
monetară

30
 Teoria monetaristă. Monetarismul neoliberal

❑ Caracterizare generală
 reacţie la analiza keynesistă
 s-a conturat începând cu a doua jumăt. a anilor ’50
 are la bază teoria cantitativă clasică a banilor (efect direct
proporțional al modificării masei monetare asupra prețurilor)
 termenul a fost utilizat pentru prima dată de Karl Brunner
❑ Definiţie
▪ Teorie care atribuie modificării masei monetare în circulaţie o
importanţă decisivă în evoluţia activităţii economice şi în
stabilitatea preţurilor
31
❑ Trăsături:
⧫ echilibrul economiei de piaţă s-ar realiza prin controlul masei
monetare (5-6%)
⧫ limitarea intervenţiei statului în economie
⧫ moneda este singurul mijloc cu efect global asupra
economiei
⧫ politica monetară are misiunea de a administra şi ţine sub
control masa monetară
Monetarimul şcolii de la Chicago (Milton Friedman)

Milton Friedman
1912 - 2006

32
 Teorii monetare
• Monetarismul

• Milton Friedman: “Inflația este oriunde şi oricând un fenomen

monetar”, adică se poate manifesta numai datorită unei creşteri
excesive a ofertei de monedă, iar acţiunea împotriva inflaţiei
presupune promovarea unei politici monetare restrictive

• De asemenea, Friedman a susţinut faptul că modificarea ofertei

de monedă poate să aibă efecte reale (asupra creşterii
economice reale şi asupra gradului de utilizare a forţei de muncă)
doar pe termen scurt; pe termen lung, variaţiile masei monetare
nu au efect decât asupra nivelului general al preţurilor

33
 Cererea de monedă
• Monetarismul

• Monetariștii susțin că moneda este un activ al patrimoniului

agenților economici, alături de alte active (reale, financiare și
umane)

• Fiecare dintre aceste active permite obținerea unui venit

permanent, i.e. media veniturilor obținute și a acelor anticipate
în viitor

• Astfel, mărimea patrimoniului (averii) unui agent economic

reprezintă valoarea veniturilor viitoare actualizate (discontate) în
prezent
34
 Cererea de monedă
• Monetarismul

• Cererea de monedă este influențată de trei factori:

• Mărimea patrimoniului agentului economic

• Prețurile și randamentele diferitelor active
• Gusturile și preferințele agenților economici și ale indivizilor

35
 Oferta de monedă
• Băncile comerciale creează monedă prin mai multe metode:

• Acordarea unui credit bancar

• Cumpărarea de active financiare (e.g. efecte comerciale)
• Cumpărarea de active reale (e.g. imobil)

• Prin aceste operațiuni, în activul băncii vor apărea:

• O creanță
• Active financiare
• Active reale

36
 Oferta de monedă
• În pasivul băncii comerciale vor apărea, în contrapartidă,
disponibilități în contul curent al unui terț - moneda creată

• Acordare unui credit unui întreprinderi

37
 Oferta de monedă
• În pasivul băncii comerciale vor apărea, în contrapartidă,
disponibilități în contul curent al unui terț - moneda creată

• Cumpărarea unui activ financiar (scontarea cambiilor)

38
 Oferta de monedă
• În pasivul băncii comerciale vor apărea, în contrapartidă,
disponibilități în contul curent al unui terț - moneda creată

• Cumpărarea unui activ real

39
 Oferta de monedă
• Într-un sistem bancar diversificat, disponibilitățile din contul
bancar al unui agent economic pot fi transferate către conturile
bancare ale altor agenți economici – plăți prin virament bancar
sau transferuri de monedă scripturală

• Plățile între agenții economici generează creanțe/datorii

reciproce între băncile comerciale

• Băncile își sting datoriile reciproce prin compensare interbancară

prin conturile deschise la banca centrală

40
Oferta de monedă

41
Oferta de monedă

42
 Oferta de monedă
• Banca centrală creează/retrage baza monetară prin:

• Baza monetară – numerarul în circulație + numerarul din

casierieriile instituțiilor financiar-monetare + conturile curente
ale instituțiilor financiar-monetare la banca centrală

• Achiziția/vânzarea de devize (valută)

• Operațiuni de piață deschisă (open-market)
• Operațiuni de refinanțare a băncilor comerciale

• Prin operațiunile sale, banca centrală influențează lichiditatea

băncilor comerciale
43
 Oferta de monedă
• Limitele procesului de creație monetară

• Banca centrală limitează creația de monedă de către băncile

comerciale prin:

• Controlul emisiunii de numerar

• Instituirea de rezerve minime obligatorii (RMO)
• Stabilirea costului refinanțării

44
 Oferta de monedă
• Limitele procesului de creație monetară

• Există o limită maximă a cantității de monedă posibil a fi creată

de băncile comerciale prin creditare
• Este dată de valoarea rezervelor excedentare și multiplicatorul
creditului

45
 Oferta de monedă
• Limitele procesului de creație monetară

• Prin modificarea nivelului rezervelor minime obligatorii banca

centrală poate influența cantitatea maximă de monedă creată

46
 Aplicație
• Considerăm banca comercială BCA care deține rezerve excedentare în
cuantum de 200.000 RON rezultat în urma unei investiții în obligațiuni
de stat. Banca BCA va acorda agenților economici credite pe baza
acestui exces de monedă.

• A. Calculați limita maximă a cantității de monedă posibil a fi creată de

banca BCA, considerând rata rezervei minime obligatorii (RMO) și
preferința clienților pentru numerar ca fiind zero.

• B. Calculați limita maximă a cantității de monedă posibil a fi creată de

banca BCA, considerând rata rezervei minime obligatorii (RMO) 8% și
preferința clienților pentru numerar ca fiind zero.

• C. Calculați limita maximă a cantității de monedă posibil a fi creată de

banca BCA, considerând rata rezervei minime obligatorii (RMO) 8% și
preferința clienților pentru numerar 25%.
47
 Aplicație
• A. Calculați limita maximă a cantității de monedă posibil a fi
creată de banca BCA, considerând rata rezervei minime
obligatorii (RMO) și preferința clienților pentru numerar ca fiind
zero.

• Răspuns: Infinit

48
 Aplicație
• B. Calculați limita maximă a cantității de monedă posibil a fi
creată de banca BCA, considerând rata rezervei minime
obligatorii (RMO) 8% și preferința clienților pentru numerar ca
fiind zero.

• Răspuns:

49
 Aplicație
• C. Calculați limita maximă a cantității de monedă posibil a fi
creată de banca BCA, considerând rata rezervei minime
obligatorii (RMO) 8% și preferința clienților pentru numerar 25%.

• Răspuns:

50
 Întrebări de verificare
• 1. Băncile comerciale creează monedă prin:
• A) Vânzare de active nemonetare (financiare și reale)
• B) Cumpărare de devize
• C) Recuperarea la scadență a creditelor acordate
• D) Operațiuni de rescontare a cambiilor

51
 Întrebări de verificare
• 2. Moneda creată de o bancă comercială:
• A) Se reflectă în activul bilanțului bancar
• B) Exprimă creanțe asupra clienților săi
• C) Este utilizată în calitate de mijloc de plată de către clienții săi
• D) Se concretizează printr-o înscriere în contul clienților săi

52
 Întrebări de verificare
• 3. Care dintre următoarele afirmații sunt adevărate cu privire la
oferta de monedă:
• A) Exprimă cantitatea de monedă justificată a se regăsi în
circulație
• B) Exprimă ansamblul creanțelor deținute asupra instituțiilor
emitente de active ce se cuprind în structura masei monetare
• C) Reprezintă masa monetară existentă în circulație

53
 Întrebări de verificare
• 4. Trapa (capcana) lichidității:
• A) Reprezintă un concept din doctrina monetaristă
• B) Este punctul de echilibru când cererea și oferta de monedă
sunt egale
• C) Este punctul dincolo de care preferința pentru lichidități este
totală iar rata dobânzii nu va mai scădea oricare ar fi cantitatea
de monedă oferită de autoritățile monetare
• D) Se formează la o rată a dobânzii minimă când obligațiunile
sunt considerate neatractive (au un preț ridicat)

54
 Întrebări de verificare
• 5. Multiplicatorul creditului:
• A) Reflectă mărimea masei monetare
• B) Arată volumul maxim de monedă ce poate fi creată de către
bănci
• C) Arată potențialul de creditare al băncilor
• D) Exprimă numărul de unități de masă monetară nou creată pe
baza unei unități de rezerve excedentare

55
 Întrebări de verificare
• 6. În concepția economiștilor clasici:
• A) Cererea de monedă depinde de venitul real permanent
• B) Cererea de monedă este invers influențată de rata dobânzii
• C) Motivul speculațiilor este la fel de important precum motivul
precauțiilor în ceea ce privește cererea de monedă
• D) Masa bănească acționează exclusiv asupra nivelului prețurilor,
nu și a economiei reale

56