MINISTERUL EDUCAȚIEI

INSPECTORATUL ȘCOLAR AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI

OLIMPIADA NAȚIONALĂ DE LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ

Etapa județeană/a sectoarelor municipiului București
12 martie 2022
Clasa a VIII-a

• Toate subiectele sunt obligatorii.

• Timpul efectiv de lucru este de trei ore.
• Punctajul total este de 100 de puncte.

Se dau următoarele texte:

A.
Terasa se întindea de-a lungul întregului bloc și era plină de sârme pe care rufele erau prinse cu
cârlige de lemn, de mobile vechi și mucegăite, de roți de bicicletă cu spițe lipsă, de piese metalice
necunoscute, cizme de cauciuc [...], ca podul unei case în care oamenii-și cară vechiturile. [...] Capătul ei
îndepărtat nu mai era în această lume.
Copilul atinse sfios coloana imaterială și totuși fermă, își dădu capul mult pe spate ca să vadă de-a
lungul ei și se-ntrebă cum va putea să urce puntea asta atât de diferită de celelalte. Așeză căluțul la
picioarele ei și-i dădu ocol, nedezlipindu-și degetul arătător de pe suprafața ei străvezie, timp de minute-n
șir, murmurând una dintre melodiile marelui radio cu clape de fildeș. Ceva trebuia să se-ntâmple, nu putea
să se-ntoarcă în apartamentul lui singuratic fără să fi-mplinit a treia călătorie. [...]
Și, pe neașteptate, ținu-ntre degete piesa pe care-o căutase tot timpul, fără să știe ce caută, în lipsa
căreia tabloul făcut bucăți n-avea niciun sens. E caniculă, ferestrele ard, capotul mamei, cu desene florale, e
ud la subsuori. [...] Viespi galbene și tari trag la borcanul cu miere, mama și el sunt în bucătărie și oalele
clocotesc pe aragaz. Mama mai toarnă puțin borș, mai gustă din oală cu lingura de lemn, apoi se-ntoarce
spre el zâmbindu-i cu ochi strălucitori, în care se reflectă norii de deasupra fabricii de cauciuc Quadrat. „Ia
să vedem.“ Se-ndreaptă spre el, îl ia de mână și-l pune la tocul ușii, pe care se mai văd liniuțe făcute cu
creion chimic, strâmbe și mâzgălite. „Stai drept“, îi spune, și-i apasă pe cap muchia unei cărți. Apoi face
semn cu creionul chimic mare, grosolan, ascuțit cu lama. Dacă-i arunci vârful într-un pahar cu apă, se fac în
ea valuri violet. „Uite cât ai mai crescut!“ Și deodată e luat în brațe și-nvârtit prin cameră, și culorile se
amestecă de parc-ar fi din paiete și plastilină.
Acum știa cum se urcă puntea asta. N-avea de făcut decât să crească. S-ar fi lipit cu șira spinării de
ea, craniul atingându-i dâra de lumină înghețată. Ar fi rămas așa, drept și vertical, răstignit pe propriul său
drum. S-ar fi târât de-a lungul lui în zilele, lunile, anii în care trupul lui ar fi crescut mereu, s-ar fi-nălțat
cucerind fiecare milimetru din puntea strălucitoare, apoi fiecare deget și lat de palmă. Hainele i-ar fi rămas
mici și-ar fi pleznit pe trupul lui unele după altele, dar el ar fi urcat mereu, înfășurat în peisaje și-ntâmplări și
fotografii, în cel mai amețitor marș triumfal petrecut vreodată. Se văzu la școală, trecând din clasă-n clasă,
din vacanță-n vacanță, plângând și râzând, alergând pe nesfârșitele terenuri de fotbal, lungindu-se de la an
la an, [...], de neoprit. Ar fi fost copilul de piatră, în creștere fără limite, cel ce-avea să răstoarne din cerul
lor zeii. Se văzu adolescent, zeu el însuși, propulsat de-a lungul punții de motoarele vibrânde ale glandelor
lui. În câteva veri s-ar fi schimbat în altcineva, asemenea crabilor care-și lasă în urmă exoscheletul*.
Răstignit pe dâra de lumină, s-ar fi-nălțat peste norii ce-acopereau orașul și-ar fi privit spectacolul
adevăratei lumi de deasupra. Ar fi luat totul în stăpânire, cum iei în palme globul în care ninge peste case de
jucărie, cum îl înalți extaziat deasupra capului ca pe-un trofeu. Ar fi atins pentru o clipă cerul cu palma.
Mircea Cărtărescu, Punțile din vol. Melancolia
*exoschelet – (la nevertebrate) schelet (osos) extern

OLIMPIADA DE LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ – CLASA a VIII-a Pagina 1 din 4

 MINISTERUL EDUCAȚIEI
INSPECTORATUL ȘCOLAR AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI

B.
[...] În timp ce gândea astfel, s-a pomenit în faţa unei căsuţe îngrijite, pe uşa căreia era o placă de
alamă gravată cu numele „W. IEPURE“. A intrat fără să bată la uşă şi a urcat scara în grabă [...]. Reuşise
să intre într-o cămăruţă curată şi îngrijită, cu o masă în faţa ferestrei, şi pe masă (aşa cum sperase şi ea) se
găseau un evantai şi vreo două, trei perechi de mănuşi minuscule din antilopă albă. A luat evantaiul şi o
pereche de mănuşi şi se pregătea să iasă din cameră, când i-au căzut ochii pe o sticluţă de lângă oglindă.
De astă dată, sticluţa nu purta eticheta „BEA-MĂ!“, totuşi Alice i-a scos dopul şi a dus-o la buze. „Ştiu că
urmează să se întâmple ceva interesant, şi-a spus ea, aşa se întâmplă de câte ori mănânc sau beau ceva;
prin urmare, o să încerc să văd ce efect are asupra mea sticla asta. Sper să mă facă să cresc din nou,
pentru că m-am săturat să fiu atât de mititică.“ Şi, într-adevăr, mult mai curând decât s-ar fi aşteptat ea,
înainte de a fi băut jumătate din sticlă, s-a pomenit că atinge tavanul cu capul, ba chiar a fost nevoită să se
încovoaie, ca nu cumva să-şi frângă gâtul. A lăsat imediat sticla din mână, spunându-şi în sinea ei:
„Ajunge – sper să nu cresc mai mult –, aşa cum sunt acum nu mai pot ieşi pe uşă, n-ar fi trebuit să beau
atât de mult.“
Vai! Era prea târziu pentru regrete. Continua să crească şi să crească şi, curând, s-a văzut silită să
stea în genunchi pe podea: un minut mai târziu, nu mai avea loc nici în genunchi şi a încercat să se culce
pe jos, cu un cot rezemat de uşă şi cu celălalt braţ împrejurul capului. Dar continua să crească întruna şi,
până la urmă, şi-a scos un braţ pe fereastră şi şi-a vârât un picior pe coşul casei. Şi-a spus: „Acum nu mai
pot face nimic altceva, orice ar fi să fie! Ce se va întâmpla cu mine?“
Din fericire pentru Alice, sticluţa magică îşi făcuse întregul efect, încât încetase să mai crească;
dar stătea într-o poziţie foarte incomodă şi, cum nu părea să existe vreo şansă să iasă vreodată din camera
aceea, nu-i de mirare că se simţea foarte nefericită.
„Era mult mai plăcut la mine acasă, gândea sărmana Alice, unde nu mi se întâmpla niciodată ba
să cresc, ba să descresc, şi unde nu primeam porunci de la şoareci şi de la iepuri. Aş vrea să nu mă fi băgat
în vizuina aceea… şi totuşi… şi totuşi… e o viaţă foarte curioasă asta de aici. Mă întreb ce s-o fi întâmplat.
Pe când obişnuiam să citesc basme, îmi închipuiam că asemenea lucruri nu se întâmplă niciodată în
realitate, şi iată că acum mă aflu în mijlocul unor astfel de întâmplări. Ar trebui să se scrie o carte despre
mine, fără îndoială că ar trebui. Când o să cresc mare, o să scriu eu una – dar acum sunt mare –, a
adăugat pe un ton îndurerat, cel puţin aici nu mai e loc să cresc.“
„Dar, în cazul ăsta, a continuat Alice să mediteze, înseamnă că nu o să mai cresc nici în vârstă?
Într- un fel, ar fi un noroc – să nu ajung niciodată o femeie bătrână –, pe de altă parte, ar trebui să fac tot
timpul lecţii! Ah, nu mi-ar plăcea aşa ceva!“
„Vai, că proastă mai eşti, Alice! şi-a răspuns singură. Cum ai putea să înveţi aici? În camera asta
nu încapi nici măcar tu, darmite nişte manuale şcolare!“ Şi uite aşa şi-a petrecut timpul, susţinând pe rând
părerea ba a unei părţi, ba a celeilalte, şi ducând un adevărat dialog cu ea însăşi, până când, după câteva
minute, a auzit o voce venind de afară şi s-a oprit să asculte. [...]
Lewis Carroll, Alice în Țara Minunilor

C.
Adolescentul se confruntă cu o serie de nevoi sau nevoile descrise în perioadele anterioare cunosc
o prefacere semnificativă: nevoia de a şti, de a fi afectuos, de apartenenţă la grup, de independenţă şi
nevoia modelelor. Nevoia de a şti este prezentă începând cu perioada şcolarului mic, iar acesteia i se
adaugă, în pubertate, nevoia de creaţie care se transformă, în adolescenţă, în nevoia creaţiei cu valoare
socială. Nevoia de a fi afectuos ia forma unui nou egocentrism*, care, treptat, se dezvoltă în
„reciprocitate“ afectivă pe parcursul maturizării afective şi emoţionale. Nevoia de apartenenţă la grup îşi
pierde caracteristica neselectivă, devenind axată pe criterii şi preferinţe. Nevoia de independenţă, de
autodeterminare a puberului, devine nevoia de desăvârşire, de autodepăşire și de autoeducare în
adolescenţă.

OLIMPIADA DE LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ – CLASA a VIII-a Pagina 2 din 4

 MINISTERUL EDUCAȚIEI
INSPECTORATUL ȘCOLAR AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI

Nevoia de imitaţie a şcolarului mic devine nevoia de a fi personal la pubertate, iar, în

adolescenţă, se transformă în nevoia de a fi unic în prima parte a perioadei, ca apoi să se manifeste
nevoia de a se exprima ca personalitate. Sub imperiul acestor nevoi, adolescentul dezvoltă
instrumentarul* psihic necesar; se dezvoltă [...] şi se consolidează capacitatea de interpretare şi evaluare,
de planificare, de anticipare, de predicţii, spiritul critic şi autocritic, se dezvoltă caracterul de sistem al
gândirii. Satisfacerea nevoilor de autodeterminare şi autoeducare se datorează maturizării sociale,
conştientizării responsabilităţilor ce-i revin, precum şi implicării în alegeri vocaţionale*. [...]
Adolescenţii insistă asupra studierii defectelor lor, dar această introspecţie* pe lângă construirea unei
imagini de sine conduce la reflecţii privind locul lor ca indivizi în societate şi, chiar mai mult, apar întrebări şi
reflecţii cu privire la locul şi rolul omului în univers. Tendinţa către introspecţie şi înclinarea spre visare sunt
caracteristice adolescenţei. [...]

Sursa: http://edu.utgjiu.ro/wp-content/uploads/2018/12/Psihopedagogia-adolescentilor-
tinerilor-si-adultilor.pdf
*egocentrism – atitudine a celui care privește totul prin prisma intereselor și a sentimentelor personale;
tendințăde a face din sine „centrul universului“
* vocațional – referitor la vocație (aptitudine, chemare, predispoziție pentru un anumit domeniu de activitate)
* introspecție – cbservare și interpretare a propriilor stări și dispoziții mentale și emoționale; autoobservare
* instrumentar – totalitatea instrumentelor necesare într-o anumită activitate

Scrie răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos, cu privire la cele trei texte.
SUBIECTUL I - Elemente de construcţie a comunicării (20 de puncte)
1. Selectează, din enunțul următor, un cuvânt care conține diftong și un cuvânt care conține vocale în hiat,
menționându-le: Pe când obişnuiam să citesc basme, îmi închipuiam că asemenea lucruri nu se întâmplă
niciodată în realitate. 2 puncte
2. Scrie sinonimele cuvintelor subliniate în textul A: caniculă, propulsat. 2 puncte
3. Explică modul de formare a cuvântului obținut prin derivare și a unui cuvânt obținut prin compunere din
secvența: Din fericire pentru Alice, sticluţa magică îşi făcuse întregul efect, încât încetase să mai crească.
2 puncte
4. Formulează două enunțuri prin care să ilustrezi polisemia cuvântului a crește. 2 puncte
5. Transcrie, din secvența dată, două substantive aflate în cazuri diferite, pe care le vei preciza: Satisfacerea
nevoilor de autodeterminare şi autoeducare se datorează maturizării sociale. 2 puncte
6. Menționează valorile verbului „a fi“ în enunțul: Și deodată e luat în brațe și-nvârtit prin cameră, și
culorile se amestecă de parc-ar fi din paiete și plastilină. 2 puncte
7. Rescrie predicatele identificate în fraza: Hainele i-ar fi rămas mici și-ar fi pleznit pe trupul lui unele după
altele […], precizând felul lor. 2 puncte
8. Alcătuiește o propoziție dezvoltată, afirmativă, în care adjectivul subliniat din secvența: gândea
sărmana Alice să fie nume predicativ (1) și o propoziție simplă, negativă, în care verbul la formă verbală
nepersonală din secvența: Nevoia de a şti este prezentă. să îndeplinească funcția sintactică de predicat
verbal (2). 2 puncte
9. Construiește o frază în care în care să existe două propoziții subordonate aflate în raport de coordonare
realizată prin conjuncție coordonatoare disjunctivă și introduse prin adverbe relative. 2 puncte
10. Transcrie propozițiile subordonate din fraza: Terasa se întindea de-a lungul întregului bloc și era plină de
sârme pe care rufele erau prinse cu cârlige de lemn, de mobile vechi și mucegăite, de roți de bicicletă cu
spițe lipsă, de piese metalice necunoscute, cizme de cauciuc, ca podul unei case în care oamenii-și cară
vechiturile., precizând felul lor. 2 puncte

OLIMPIADA DE LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ – CLASA a VIII-a Pagina 3 din 4

 MINISTERUL EDUCAȚIEI
INSPECTORATUL ȘCOLAR AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI

SUBIECTUL al II-lea – Lectură. Redactare. Elemente de interculturalitate (40 de puncte)

1. Formulează o idee principală care se desprinde din textul A și două idei secundare care o susțin. 4 puncte
2. Explică, în minimum 30 de cuvinte, semnificația enunțului din textul B: „Dar, în cazul ăsta, a
continuat Alice să mediteze, înseamnă că nu o să mai cresc nici în vârstă? Într- un fel, ar fi un noroc –
să nu ajung niciodată o femeie bătrână –, pe de altă parte, ar trebui să fac tot timpul lecţii! Ah, nu mi-
ar plăcea aşa ceva!“
4 puncte
3. Prezintă, în 40-60 de cuvinte, instanța comunicării narative (naratorul) în textele A și B, valorificând
câte un exemplu din fiecare text. 4 puncte
4. Ilustrează, în 20-30 de cuvinte, două trăsături ale textului nonliterar, valorificând textul C. 4 puncte
5. Precizează, în două – trei enunțuri, o trăsătură morală a băiatului, identificată în textul A, și mijlocul de
caracterizare, ilustrându-l cu o secvență. 6 puncte
6. Compară textul A cu textul B, prezentând, în 50 – 100 de cuvinte, o valoare culturală comună, prin
referire la câte o secvență relevantă din fiecare text. 6 puncte
7. Motivează, în 40-70 de cuvinte, care dintre cele cinci nevoi caracteristice vârstei adolescenței
(nevoia de a şti, de a fi afectuos, de apartenenţă la grup, de independenţă şi nevoia modelelor),
prezentate în textul C, se reflectă în comportamentul/modul de a gândi al protagoniștilor din textele
A și B. 6 puncte
8. Crezi că este important ca un adolescent să viseze? Justifică-ți răspunsul, în 50 – 80 de cuvinte,
valorificând unul dintre cele trei texte (A, B, C). 6 puncte

SUBIECTUL al III-lea – Redactare _ _ (40 de puncte)

Redactează un text, de cel puțin 250 de cuvinte, în care să relatezi o întâmplare imaginară ai
cărei protagoniști, băiatul din textul A și Alice din textul B, identifică împreună o soluție pentru o
problemă actuală. Vei include, în compunerea ta, o secvență argumentativă, una dialogată și una
descriptivă.

Punctajul pentru compunere se acordă astfel:

• conținutul compunerii – 32 de puncte
• redactarea compunerii – 8 puncte (marcarea corectă a paragrafelor – 1 punct; coerența textului – 1 punct;
proprietatea termenilor folosiți – 1 punct; corectitudine gramaticală – 1 punct; claritatea exprimării ideilor – 1
punct; respectarea normelor de ortografie – 1 punct; respectarea normelor de punctuație – 1 punct; lizibilitate
– 1 punct).
Notă! Compunerea nu va fi precedată de titlu sau de motto. Punctajul pentru redactare se acordă doar în
cazul în care compunerea are minimum 250 de cuvinte și dezvoltă subiectul propus.

OLIMPIADA DE LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ – CLASA a VIII-a Pagina 4 din 4