CLASA A V-A 12.05.

2022

Obiectivele tezei semestriale la limba şi literatura română

Semestrul al II-lea
Clasa a V-a

Competenţe de referinţă vizate:

3.1 identificarea ideilor principale dupã citirea globalã a unui text;

3.2 recunoaşterea modurilor de expunere utilizate într-un text narativ;
3.4 sesizarea corectitudinii utilizării categoriilor gramaticale învăţate;
4.3alcătuirea unor propoziţii şi fraze corecte din punct de vedere gramatical, folosind corect
semnele ortografice şi de punctuaţie;
4.4 redactarea unor texte imaginative şi reflexive în scopuri şi în contexte variate.

Obiective de evaluare:
1. Să recunoască valorile morfologice şi categoriile gramaticale învăţate;
2. Să construiască enunţuri cu diferite părţi de vorbire;
3. Să recunoască funcţiile sintactice ale verbului, substantivului, adjectivului;
4. Să identifice caracteristici ale unui text narativ: acţiunea, personajele, ipostaza
naratorului, modurile de expunere, trăsăturile specifice unui basm;
5. Să redacteze o compoziţie imaginativă pentru a continua un text dat.
CLASA A V-A 12.05.2022

LUCRARE SCRISĂ LA LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ

SEMESTRUL al II-lea

Subiectul I: 70 de puncte
Citiţi cu atenţie textul următor şi formulaţi răspunsuri adecvate cerinţelor de mai jos:
„A fost ce-a fost: dacă n-ar fi fost nici nu s-ar povesti.
A fost odată un împărat, - un împărat mare și puternic; împărăția lui era atât de mare, încât nici
nu se știa unde se începe și unde se sfârșește. (...)
Despre împăratul acesta a fost mers vorba cât e lumea și țara, cum că cu ochiul cel de-a dreapta
tot râde, iară cu cel de-a stânga tot lăcrămează neîncetat. (...)
Crescură feciorii împăratului. Ce feciori! Ce feciori! Trei feciori în țară ca trei luceferi pe cer!
Florea, cel mai bătrân era de un stânjen de înalt, cu niște umeri încât nu l-ai putea măsura cu
patru pălmi cruciș. Cu totul alta era Costan: mic la statură, îndesat la făptură, cu brațul de
bărbat, cu pumnul îndesat. Al treilea și cel mai tânăr fecior al împăratului e Petru: înalt, dar
subțire, mai mult fată decât fecior. (...)”
(Ioan Slavici, Zâna Zorilor )

A. Limba română
1. Identifică valoarea morfologică (partea de vorbire) a cuvintelor: râde, împăratul,
înalt.
2. Scrie modul, timpul şi forma verbului a fost.
3. Precizează sinonime contextuale pentru cuvintele: odată, feciori, subţire.
4. Extrage un substantive articulat hotărât și unul cu articol nehotărât.
5. Stabilește tipul enunțurilor subliniate.
6. Scrie funcţia sintactică a cuvintelor din enunţul: Crescură feciorii împăratului.
B. Înţelegerea textului:
1. Indică o trăsătură a unuia dintre personajele de mai sus.
2. Extrage un indice de timp.
3. Formulează ideea principală a fragmentului dat.
4. Explică, cu ajutorul a două argumente, că fragmentul de mai sus este un text narativ
literar.
5. Asociază textul dat cu un alt basm citit, precizând o asemănare.

Subiectul al II-lea: 20 de puncte

Continuă firul epic al basmului de mai sus într-o compoziţie de 10-15 rânduri. Atenţie, să
ai în vedere următoarele:
 prezentarea evenimentelor în ordine cronologică ;
 respectarea normelor de ortografie şi punctuaţie;
 aşezarea corectă a textului în pagină.
Vei primi 12 puncte pentru conţinut şi 8 puncte pentru redactare.

Din oficiu: 10 puncte.

CLASA A V-A 12.05.2022

Proba de evaluare

Obiective Descriptori de performanţă Itemi Punctaj

de
evaluare

O1 Să recunoască valorile morfologice şi 1. Identifică valoarea morfologică a cuvintelor: râde, împăratul, 2p*3=6p
categoriile gramaticale învăţate. trei.

2. Scrie modul, timpul şi forma verbului “a fost”. 2p*3=6p

3. Precizează sinonime contextuale pt.: odată, feciori, subţire. 2p*3=6p

4. 3p*2=6p
Alcătuieşte propoziţii dezvoltate cu ortogramele: sar/s-ar

O2 Să construiască enunţuri cu diferite părţi de 5. Realizează analiza sintactico-morfologică a cuvintelor 3p*2=6p

vorbire. subliniate în text.

O3 Să recunoască funcţiile sintactice ale 6. Scrie funcţia sintactică a cuvintelor din enunţul: Împărăţia era 2p*3=6p
verbului, substantivului, adjectivului. mare.

O4 Să identifice caracteristici ale unui text 1. Indică o trăsătură a unuia dintre personajele de mai sus. 6p
narativ: acţiunea, personajele, ipostaza
naratorului, modurile de expunere, 2. Numeşte modurile de expunere prezente în textul citat. 3p*2=6p
trăsăturile specifice unui basm.
3. Formulează ideea principală a fragmentului dat. 6p. – exprimare
corectă, clară
3p.- exprimare
parţial corectă
4. Explică, cu ajutorul a trei argumente, că fragmentul de 2p*3=6p
mai sus este un basm.

O5 Să redacteze o compoziţie imaginativă

pentru a continua un text dat. Continuă firul epic al basmului de mai sus într-o compoziţie de cca
15 rânduri. Câte 4 puncte
 utilizarea caracteristicilor specifice basmului (minim patru) pentru fiecare
CLASA A V-A 12.05.2022

trăsătură specifică
basmului
 ortografia 4p – 0-2greşeli
2p – 3-5 greşeli
 punctuaţia 4p – 0-2greşeli
2p – 3-5 greşeli
 aşezarea în pagină 4p – dispunerea
corectă a
paragrafelor
2p – dispunerea
parţial corectă a
paragrafelor

 lizibilitatea 2p
CLASA A V-A 12.05.2022

Bilanţ
privind evaluarea sumativă semestrială
Clasa a V-a
Disciplina: LIMBA ROMÂNĂ
Data: 9 mai
Rezultate înregistrate:

Nr. elevi Nr. elevi Note acordate Media clasei

înscrişi evaluaţi
Sub 5 5-6,99 7-8,99 9-10
26 26 6 7 5 8 6,92

Greşeli frecvente:
Elevii au întâmpinat dificultăţi în recunoaşterea adverbului şi diferenţierea sa de adjectiv,
cca. 27% făcând confuzie între cele două valori morfologice.
De asemenea, 32% dintre elevi au confundat gradul comparativ al adjectivului cu gradul
superlativ relativ.
La nivel sintactic, elevii recunosc predicatul nominal, dar indică numele predicativ ca
fiind complement, deoarece nu sesizează valoarea copulativă a verbului „a fi” (aprox. 18%).
Doi elevi nu au integrat cuvântul „puternic” într-un enunţ, ci au dat sinonime ale acestuia
în context, citind superficial cerinţa ex. A.5.
Elevii sesizează trăsăturile personajelor în texte date, dar întâmpină dificultăţi în
recunoaşterea modalităţilor de caracterizare – şapte elevi au indicat fie caracterizarea directă, fie
indirectă fără a preciza de către cine este realizată caracterizarea sau de unde reies trăsăturile
personajelor.
Cca. 40% dintre elevi folosesc termenul „povestire” în loc de naraţiune, dar identifică
naratorul, prezintă, pe scurt, acţiunea sau personajele textului. La nivel global, elevii au înţeles
textul, reuşind în proporţie de 100% să formuleze ideea principală a fragmentului şi să identifice
personajele.
La subiectul al II-lea, greşeala frecventă a constat în aşezarea în pagină a paragrafelor şi
scrierea fără alineat. Elevii au utilizat în scrierea imaginativă caracteristicile basmului, dar fără a
folosi un lexic adecvat basmului – doi elevi au utilizat termeni argotici pentru a descrie conflictul
personajelor create.

Măsuri pentru recuperare:

 în unitatea alocată snoavei, se redistribuie una din orele pentru exerciţii de sintaxă pentru
exerciţii de recunoaştere şi diferenţiere a valorilor morfologice în contexte noi.
 exerciţii de construie a unor enunţuri cu cuvinte date la orele pentru lexic de la unitatea Snoava.
Voi insista pe diferenţierea între limbajul literar popular şi vorbirea non-formală pentru a evita
utilizarea argoului în alte scrieri imaginative, reflexive etc.
 exerciţii de redactare a unor texte cu destinaţie diversă pentru a exersa dispunerea în pagină a
textelor.
 alocarea, în cadrul unităţii „Opera lirică” a unei ore pentru exersarea valorilor stilistice ale
adjectivului şi adverbului (epitetul) şi reluarea exerciţiilor de diferenţiere a gradelor de
comparaţie ale adjectivelor/ adverbelor.