Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Tehnici Individuale de Supravietuire Pe Mare
Tehnici Individuale de Supravietuire Pe Mare
Motto :
(De-a lungul timpului, marinarii au supravietuit unor situatii aparent imposibile, prin buna practica
marinareasca si prin forta vointei lor).
Suport de curs
CUPRINS
1. CONSIDERATII GENERALE..............................................................................4
1.1. Scop.........................................................................................................4
1.2. Obiective..................................................................................................4
2. INTRODUCERE....................................................................................................4
2.1. Recomandari privind siguranta proprie in baza de instruire....................4
2.2. Principiile supravietuirii pe mare.............................................................5
2.3. Definitii....................................................................................................5
2.4. Manualul de instruire...............................................................................6
2.5. Simboluri IMO pentru siguranta..............................................................6
3. SITUATII DE URGENTA....................................................................................7
3.1. Tipuri de situatii de urgenta care ar putea duce la abandonarea navei....7
3.2. Comunicatiile la bordul navei si sistemele de alarma.............................7
3.3. Rolul de apel si instructiunile in caz de urgenta......................................8
3.4. Exercitii de rol.........................................................................................9
3.5. Antrenarea la bordul navei si instruirea echipajului...............................10
4. ECHIPAMENTUL INDIVIDUAL DE SALVARE..............................................10
4.1. Colac de salvare......................................................................................10
4.2. Vesta de salvare......................................................................................11
4.3. Costum de imersiune..............................................................................11
4.4. Costum anti-expunere (AES).................................................................12
4.5. Mijlocul de protectie termica (TPA)......................................................12
5. ECHIPAMENTUL COLECTIV DE SALVARE.................................................12
5.1. Pluta de salvare......................................................................................12
5.2. Barca de salvare.....................................................................................13
5.3. Barca de urgenta....................................................................................14
5.4. Barca de salvare rapida..........................................................................15
6. ECHIPAMENTUL DE SEMNALIZARE............................................................15
6.1. Racheta parasuta....................................................................................15
6.2. Facla de mana........................................................................................15
6.3. Geamandura fumigena...........................................................................16
6.4. Lanterna electrica...................................................................................16
6.5. Proiector.................................................................................................16
6.6. Oglinda de semnalizare pe timp de zi....................................................16
6.7. Fluier......................................................................................................16
6.8. Reflector radar.......................................................................................17
3
1.CONSIDERATII GENERAL
1.1. Scop :
Scopul acestui program este acela de a indeplini cerintele minime , obligatorii, pentru navigatori,
privind familiarizarea, antrenamentul bazic de siguranta si instruirea , conform Codului STCW,
Sectiunea A-VI/1. De asemenea, programul urmareste sa ofere navigatorilor o mai buna intelegere a
prevederilor Conventiei SOLAS, privind siguranta vietii pe mare, precum si modul in care acestea se
aplica la nava lor.
Programul isi mai propune sa transmita cursantilor cunostintele de ordin aplicativ, privind
atributiile si responsabilitatile echipajului, procedurile de urgenta si echipamentele navei care, combinate
cu antrenamentele si exercitiile de rol, regulate si realiste, de la bordul navei, ii vor ajuta sa reactioneze
cu calm si eficienta intr-o situatie de urgenta reala.
1.2.Obiective :
Programul acopera cerintele Conventiei STCW si ale Codului STCW, Cap.VI – Sectiunea A-
VI/1, Tabela A-VI/1-1.
Indeplinind standardele minime de competenta in “tehnici individuale de supravietuire pe mare”,
un cursant va fi capabil sa supravietuiasca pe mare, in eventualitatea abandonarii navei.
Un cursant absolvent trebuie sa fie capabil :
sa imbrace o vesta de salvare
sa imbrace si sa utilizeze un costum de imersiune
sa sara in siguranta, de la inaltime, in mare
sa redreseze o pluta de salvare rasturnata, purtand vesta de salvare
sa inoate purtand vesta de salvare
sa pluteasca fara vesta de salvare
sa urce intr-o ambarcatiune de salvare, de pe nava sau din apa, purtand vesta de salvare
sa intreprinda actiunile imediate la urcarea intr-o ambarcatiune de salvare, pentru a mari
sansele de supravietuire
sa lanseze ancora de furtuna
sa opereze echipamentul ambarcatiunii de salvare
sa opereze echipamentul de semnalizare, inclusiv echipamentul radio
2.INTRODUCERE
Pe toata durata instruirii, cursantii trebuie sa respecte regulile de siguranta prelucrate de experti sau
instructori, in special pe timpul instruirii practice cu echipamentul de salvare.
2.3.Definitii
(SOLAS , Cap.III/ Reg. 3)
Principalii termeni referitori la mijloacele de salvare pe mare sunt definiti de Conventia SOLAS,
dupa cum urmeaza :
Codul international al mijloacelor de salvare (International Life-saving Appliance Code ),
sau Codul LSA, este un cod adoptat de Comitetul de Siguranta Maritima al Organizatiei Maritime
Internationale, care furnizeaza standardele internationale pentru mijloacele de salvare , prevazute de
Capitolul III al Conventiei SOLAS.
Ambarcatiunea de supravietuire ( survival craft) este o ambarcatiune capabila sa mentina in
viata persoanele sinistrate, dupa abandonarea navei. Este termenul generic pentru barci si plute de
salvare.
Barca de urgenta (rescue boat) este o barca destinata salvarii sinistratilor si gruparii
ambarcatiunilor de supravietuire (barci si/sau plute de salvare).
Barca de salvare rapida (fast rescue boat) este o barca de urgenta rapida, prevazuta pentru
navele de pasageri de tip ro-ro.
Sistemul de evacuare marina (marine evacuation system) este un dispozitiv destinat
transferului rapid al persoanelor, de la puntea de imbarcare a unei nave, la o ambarcatiune de
supravietuire care pluteste in apropierea acesteia.
Costumul anti-expunere (anti-exposure suit - AES) este un costum de protectie destinat
echipajului barcilor de urgenta si echipei de deservire a sistemului de evacuare marina.
Costumul de imersiune (immersion suit) este un costum de protectie, care reduce pierderea de
caldura a corpului persoanei care il poarta, in apa rece.
Mijlocul de protectie termica (thermal protective aid – TPA) este un sac (sau costum)
confectionat din material impermeabil, cu conductivitate termica redusa.
6
Lansarea in plutire libera (float-free launching) este acea metoda de lansare a unei
ambarcatiuni de supravietuire (barca sau pluta), in care aceasta este eliberata automat de pe o nava care
se scufunda si este gata de utilizare.
Lansarea in cadere libera (free-fall launching) este acea metoda de lansare a unei ambarcatiuni
de supravietuire(barca sau pluta), in care aceasta , impreuna cu persoanele si echipamentul de la bordul
sau, este eliberata si lasata sa cada in mare, fara nici un dispozitiv de restrangere.
2.4.Manualul de instruire
(SOLAS, Cap.III/ Reg. 35)
In fiecare careu , sau in fiecare cabina, trebuie sa existe cate un Manual de instruire . Acest
manual (ilustrat pe cat posibil) va cuprinde instructiuni si informatii exprimate in termeni
accesibili , referitoare la :
echipamentul de salvare instalat la bordul navei
metode de supravietuire
La bordul navelor se utilizeaza semne, etichete, postere, marcaje de pericol si pictograme , pentru
localizarea echipamentelor de siguranta, afisarea instructiunilor de operare, avertizarea asupra
pericolelor potentiale etc., dupa cum urmeaza :
semne de siguranta (safety signs)
semne de directionare (direction signs)
simboluri pentru planul de incendiu (fire control symbols)
semne pentru echipamentul de incendiu (fire equipment signs)
semne de obligativitate (mandatory signs)
semne de pericol (hazard signs)
semne de interdictie (prohibition signs)
semnalizare combinata (combination signage)
semne pentru navele si terminalele de pasageri (passenger vessels & terminal signs)
semne pentru bucatarie si spatii de locuit ( galley & accomodation signs)
semne pentru punti si compartimentul masini (deck & engine room signs)
placute de marcaj temporar ( temporary tie tags)
etichete pentru marfuri periculoase ( IMDG & hazard diamonds)
marcaje de pericol si postere ( hazard markings & posters)
postere pentru avizare si antrenament ( safety awareness & training posters)
postere si pancarde obligatorii ( posters & mandatory placards)
pictograme pentru planul de incendiu si siguranta ( fire & safety plan pictograms)
3.SITUATII DE URGENTA
In diferite situatii de urgenta pot apare dificultati la abandonarea navei, cum ar fi blocarea cailor
de evacuare, imposibilitatea lansarii ambarcatiunilor (canarisire excesiva, avarii, defectiuni etc.), lipsa
iluminatului, lipsa membrilor de echipaj cu atributii privind lansarea ambarcatiunilor, conditii de vreme
nefavorabila etc.
In caz de incendiu , este prudent sa se lanseze numai o parte a ambarcatiunilor de supravietuire,
pentru a fi pe atentiune, in timp ce lupta impotriva incendiului trebuie continuata.
Rolurile navei reprezinta procedurile desemnate , care trebuie urmate in diferite situatii de
urgenta ivite la bord.
Rolul de apel (muster list) trebuie sa specifice detaliile privind sistemul de alarma
generala , sistemul de adresare publica, precum si actiunile care trebuie intreprinse de echipaj si pasageri,
la auzul semnalului de alarma generala. De asemenea, rolul de apel trebuie sa specifice cum va fi dat
ordinul de abandonare a navei.
In general, un rol de apel cuprinde urmatoarele sectiuni :
detalii privind semnalul de alarma generala
functia/numele cui se adreseaza
postul de adunare in caz de apel
atributiile specifice pentru fiecare situatie de urgenta cuprinsa in rol
lista materialelor/echipamentelor care trebuie aduse la postul de adunare
Rolul de apel trebuie sa cuprinda atributiile stabilite pentru diferiti membri ai echipajului, care sa
includa :
9
Rolul de apel trebuie afisat vizibil pe nava (pe comanda de navigatie, in compartimentul de
control al masinilor, in careuri si pe culoare, la fiecare punte locuita) si actualizat , dupa fiecare
schimbare efectuata in echipaj , sau in dotarile navei (echipamente noi etc.).
Este total inacceptabil ca membrii de echipaj sa sufere accidente pe timpul exercitiilor de rol,
prin care se intentioneaza tocmai pregatirea lor pentru a depasi, in siguranta, o situatie de urgenta. De
aceea, se impune verificarea starii de intretinere a echipamentului, inaintea utilizarii lui pentru
antrenamente sau exercitii de rol.
De indata ce este posibil (dar nu mai tarziu de 2 saptamani de la imbarcare), membrii de echipaj
trebuie antrenati , la bordul navei, pentru a fi capabili sa utilizeze echipamentele si mijloacele de
salvare , precum si cele de stins incendiul.
Periodic (cu aceiasi frecventa cu care se efectueaza si exercitiile de rol), membrii echipajului
trebuie sa primeasca un instructaj privind utilizarea mijloacelor de stins incendiul, a mijloacelor de
salvare, precum si supravietuirea pe mare. Un instructaj poate acoperi diferite parti ale echipamentelor
sau mijloacelor de salvare si de stins incendiul, insa intreg echipamentul si toate mijloacele de salvare si
de stins incendiul trebuie acoperite la fiecare interval de 2 luni. Un asemenea instructaj trebuie facut
fiecarui membru de echipaj si va include :
localizarea si utilizarea echipamentului de salvare
operarea si utilizarea plutelor de salvare gonflabile de la bord
localizarea si utilizarea cailor de evacuare
hipotermia, tratamentul de prim ajutor in caz de hipotermie si alte proceduri corespunzatoare
de prim ajutor
11
La navele echipate cu plute de salvare ,care se lanseaza cu gruie, se vor organiza periodic (la
intervale de maxim 4 luni), la bordul navei, antrenamente pentru lansarea acestora.
Numarul minim de colaci de salvare , care trebuie amplasati la bord, se determina in functie de
lungimea navei .
Cel putin cate un colac de salvare, din fiecare bord al navei, trebuie sa fie prevazut cu o saula
plutitoare , de cel putin 30 m lungime.
Cel putin jumatate din numarul total de colaci de la bordul navei trebuie sa fie prevazuti cu o
lumina cu autoaprindere (self –igniting light), iar dintre acestia, cel putin doi trebuie sa fie prevazuti si cu
o geamandura fumigena cu auto-activare (self-activating smoke signal). Acesti colaci trebuie distribuiti
simetric, in ambele borduri, si trebuie sa fie altii decat cei prevazuti cu saula plutitoare.
Lumina colacilor de salvare trebuie sa fie de culoare alba si poate fi continua sau cu sclipiri (intre
50 si 70 pe minut), iar sursa de energie trebuie sa-i asigure o functionare de cel putin 2 ore.
La tancurile petroliere, luminile cu autoaprindere trebuie sa fie activate de baterii electric
Colacii de salvare trebuie marcati (cu caractere mari, in alfabetul latin) cu numele navei si portul
de inmatriculare .
Navele maritime trebuie prevazute cu veste de salvare pentru fiecare persoana de la bord, plus un
numar suficient de veste de salvare pentru personalul de cart si pentru posturile de imbarcare situate la
distanta fata de spatiile de locuit.
Vestele de salvare utilizate in barcile de salvare total inchise nu trebuie sa impiedice intrarea in
barca, asezarea pe banchete sau legarea centurilor de siguranta.
Vestele de salvare utilizate in barcile de salvare cu lansare in cadere libera, precum si modul de
imbracare a acestora, nu trebuie sa afecteze intrarea in barca, siguranta ocupantului sau operarea barcii .
Vestele de salvare gonflabile trebuie sa aiba cel putin 2 compartimente separate, sa se umfle
automat in imersiune, sa fie prevazute cu cu un dispozitiv care sa permita umflarea printr-o singura
miscare manuala si sa poata fi umflate cu gura.
Fiecare vesta de salvare trebuie prevazuta cu un fluier si cu o lumina de culoare alba. Aceasta
lumina poate fi continua sau cu sclipiri (intre 50 si 70 pe minut), iar sursa de energie trebuie sa-i asigure
o functionare de cel putin 8 ore. In cazul luminilor cu sclipiri, acestea trebuie prevazute si cu un
intrerupator cu actionare manuala.
Indiferent de tipul constructiv, o vesta de salvare trebuie :
sa sustina o persoana epuizata sau inconstienta, cu gura la cel putin 12 cm deasupra apei si cu
corpul inclinat pe spate, la cel putin 20 de grade fata de verticala
12
sa intoarca corpul unei persoane inconstiente, cu gura deasupra apei, din orice pozitie s-ar
afla, in maxim 5 secunde
sa nu piarda mai mult de 5% din flotabilitate, dupa 24 de ore de imersiune in apa dulce
Pentru fiecare barca de salvare de la bordul navelor trebuie prevazute cel putin 3 costume de
imersiune sau, daca Administratia considera necesar si practicabil , cate un costum de imersiune pentru
fiecare persoana de la bord.
Daca un costum de imersiune nu are flotabilitate, el trebuie purtat impreuna cu o vesta de salvare,
care trebuie imbracata peste costumul de imersiune.
Daca un costum de imersiune are flotabilitate si nu trebuie purtat impreuna cu o vesta de salvare,
atunci el trebuie prevazut cu fluier si lumina , ca si vestele de salvare.
Un costum de imersiune ,fara izolatie termica proprie , trebuie imbracat peste imbracaminte
calduroasa si trebuie sa asigure persoanei care il poarta o protectie termica suficienta, astfel incat
temperatura corpului sa nu scada mai mult de 2 grade Celsius , dupa o ora de imersiune .
Un costum de imersiune , cu izolatie termica proprie, trebuie sa asigure persoanei care il poarta o
protectie termica suficienta, astfel incat temperatura corpului sa nu scada mai mult de 2 grade Celsius,
dupa 6 ore de imersiune.
Costumul de imersiune trebuie sa ofere persoanei care il poarta suficienta mobilitate, astfel incat
sa poata sa-si exercite atributiile curente pe timpul abandonarii navei si sa poata inota pe o distanta
scurta, dupa care sa urce intr-o ambarcatiune de supravietuire.
Pentru fiecare persoana din echipajul barcilor de urgenta si din echipa de deservire a sistemului
de evacuare marina trebuie prevazut cate un contum de imersiune, sau un costum anti-expunere.
Costumul anti-expunere trebuie confectionat din material impermeabil si trebuie sa aiba
flotabilitate proprie. Daca satisface cerintele Codului LSA, pentru vestele de salvare, nu trebuie purtat
impreuna cu vesta de salvare, dar va fi prevazut cu fluier si lumina corespunzatoate.
Daca un costum anti-expunere nu satisface cerintele Codului LSA, pentru vestele de salvare,
atunci va fi purtat impreuna cu o vesta de salvare.
Un costum anti-expunere, fara izolatie proprie, trebuie imbracat peste imbracaminte calduroasa si
trebuie sa asigure persoanei care il poarta o protectie termica suficienta, astfel incat temperatura corpului
sa nu scada mai mult de 1,5 grade Celsius , dupa o ora de imersiune.
Fata de costumul de imersiune, costumul anti-expunere trebuie sa ofere o mai mare mobilitate
persoanei care il poarta, astfel incat sa poata sa-si exercite atributiile curente pe timpul abandonarii navei
si sa poata inota cel putin 25 de metri , dupa care sa urce intr-o ambarcatiune de supravietuire.
Pentru persoanele de la bord pentru care nu sunt prevazute costume de imersiune sau costume
anti-expunere, se va asigura cate un mijloc de protectie termica (TPA) , altele decat cele prevazute in
inventarul ambarcatiunilor de supravietuire.
13
5.2.5. Barci de salvare cu sistem autonom de alimentare cu aer (lifeboats with self-
contained air support system)
tancuri chimice si transportoare de gaze lichefiate, care transporta marfuri care emana vapori
sau gaze toxice
tancuri petroliere, tancuri chimice si transportoare de gaze lichefiate , care transporta marfuri
cu punct de aprindere (flashpoint) sub 60 de grade Celsius
La bordul navelor de pasageri de tip ro-ro, cel putin una dintre barcile de urgenta prevazute de
Conventia SOLAS, trebuie sa fie barca de salvare rapida . Standardele constructive si testele de
performanta pentru barcile de salvare rapide sunt recomandate prin Circulara nr.809 a Comitetului de
Siguranta Maritima al Organizatiei Maritime Internationale.
Cel putin doi membri de echipaj, de la fiecare barca de salvare rapida, trebuie antrenati si instruiti
regulat, conform Codului STCW si recomandarilor IMO cuprinse in Rezolutia A.771(18), privind :
toate aspectele operatiunii de salvare
operarea si manevrarea barcilor de salvare rapide in diferite conditii
redresarea barcilor de salvare rapide dupa rasturnare
6. ECHIPAMENTUL DE SEMNALIZARE
(SOLAS , Cap III/Reg.6 si Codul LSA)
Fiecare ambarcatiune de supravietuire (pluta sau barca de salvare) este dotata cu echipament de
semnalizare, care are rolul de a mari sansele de localizare si de a ajuta echipele de cautare si salvare sa
detecteze ambarcatiunile naufragiatilor. Acest echipament este cuprins in inventarul ambarcatiunilor de
supravietuire, dupa cum urmeaza :
16
Racheta parasuta este un dispozitiv de semnalizare pe timp de zi sau de noapte, cu raza mare de
vizibilitate. Noaptea, acest dispozitiv poate fi vizibil de la o distanta de pana la 30 de mile marine
intrucat, atunci cand este lansata pe verticala, atinge o altitudine de minim 300 metri .
Racheta parasuta constituie semnal de pericol (distress signal) si este destinata, in primul rand ,
pentru a indica navelor din zona ca exista oameni in pericol si ca au nevoie de asistenta ( v. ANEXA 1 ) .
Rachetele parasuta nu trebuie lansate atunci cand sunt avioane sau elicoptere in imediata
apropiere, intrucat exista riscul de avariere a acestora.
In cazul in care exista combustibil sau alte substante inflamabile pe suprafata marii, rachetele
trebuie lansate cat mai aproape de verticala, pentru a avea timp sa arda complet , in aer .
La bordul fiecarei ambarcatiuni de supravietuire de la bordul navei trebuie sa existe 4 rachete
parasuta . In plus, la bordul navei trebuie sa mai existe cel putin 12 rachete parasuta , amplasate pe
comanda de navigatie , sau in apropierea acesteia.
Facla de mana este un dispozitiv de semnalizare, pe timp de zi sau de noapte, cu raza mica de
vizibilitate (maxim 5 mile marine), intrucat arde aproape de nivelul marii.
Facla de mana constituie semnal de pericol (v. ANEXA 1) si este destinata, in primul rand,
semnalizarii catre avioane si elicoptere . Ea este eficienta si pentru semnalizarea catre nave, cand sunt
suficient de aproape .
Cand este aprinsa, facla de mana trebuie tinuta deasupra capului, cat mai sus posibil, in bordul de
sub vant al ambarcatiunii.
La bordul fiecarei ambarcatiuni de supravietuire de la bordul navei trebuie sa exixte 6 facle de
mana.
Barcile de salvare, barcile de urgenta si barcile de salvare rapide sunt echipate cu un proiector ,
destinat in principal operatiunilor de cautare a supravietuitorilor, dar care poate fi utilizat, in situatii
deosebite, si pentru indepartarea in siguranta de nava sau pentru semnalizare catre aeronavele sau navele
din zona naufragiului. Acest proiector trebuie sa aiba un sector de cautare de cel putin 6 grade, atat in
plan orizontal cat si in plan vertical. Sursa de energie trebuie sa-i asigure o functionare continua de cel
putin 3 ore.
Fiecare ambarcatiune de supravietuire , care nu are in inventarul sau un transponder radar (SART),
trebuie sa aiba la bord un reflector radar eficient. Acest dispozitiv ofera , inclusiv pe mare rea, o tinta
vizibila pe ecranul radarelor navelor din zona, marind sansa de localizare a ambarcatiunii de
supravietuire . Pentru a fi eficient, reflectorul radar trebuie fixat cat mai sus posibil fata de nivelul marii.
Conventia SOLAS prevede ca la bordul fiecarei nave maritime sa existe o radiobaliza pentru
localizarea naufragiilor (EPIRB), care sa corespunda cerintelor functionale, pe toata durata voiajului,
dupa cum urmeaza :
sa fie capabila sa transmita alerta de pericol , prin intermediul serviciului care opereaza cu
sateliti amplasati pe orbite polare, in banda de 406 MHz
daca nava este angajata numai in voiaje cu acoperire INMARSAT, sa fie capabila sa transmita
alerta de pericol , prin intermediul serviciului care opereaza cu sateliti geostationari
INMARSAT, in banda de 1,6 GHz
navele angajate numai in voiaje din zona maritima A1, pot fi prevazute cu radiobalize pentru
localizarea naufragiilor, care sa fie capabile sa transmita alerta de pericol, utilizand canalul de
radiotelefonie 70 DSC
Indiferent de tipul radiobalizei pentru localizarea naufragiilor , cu care este echipata nava,
aceasta va trebui sa corespunda unor cerinte de instalare si operare, dupa cum urmeaza :
sa fie instalata intr-o pozitie usor accesibila
sa poata fi, oricand, eliberata manual si transportata , de o singura persoana, intr-o
ambarcatiune de supravietuire
sa fie eliberata automat, in plutire libera, daca nava se scufunda si sa se autoactiveze cand
ajunge in stare de plutire
sa poata fi activata manual
sa aiba o baterie care sa-i asigure o functionare continua de cel putin 48 de ore
Conventia SOLAS prevede ca, la bordul fiecarei nave, sa existe cel putin un transponder radar, in
fiecare bord. Aceste transpondere radar trebuie amplasate, la bordul navei , astfel incat sa poata fi rapid
19
Fiecare nava trebuie echipata cu cel putin 3 transivere radiotelefonice VHF , care sa fie amplasate
la bord si care sa poata fi transferate in ambarcatiunile de supravietuire in cazul abandonarii navei.
Aceste transivere sunt de tip portabil si sunt destinate comunicatiilor pe raza scurta, intre ambarcatiunile
de supravietuire din zona naufragiului si intre acestea si unitatile de cautare si salvare.
Transiverele radiotelefonice VHF trebuie sa poata opera in cel putin doua canale si anume :
canalul 16 VHF (156,8 MHZ), pentru apel/mesaj de pericol
canalul 6 VHF (156,3 MHz), pentru comunicatiile intre ambarcatiunile de supravietuire,
precum si intre acestea si navele sau aeronavele din zona
Bateria unui astfel de transiver trebuie sa-i asigure o functionare de cel putin 8 ore, dintre care :
10% emisie
10% receptie
80% pe atentiune
8. SUPRAVIETUIREA PE MARE
20
Nava este, de departe, cel mai bun mijloc de salvare a vietii pe mare, in cazul unei situatii de
urgenta. Intr-o astfel de situatie, daca pasagerii si echipajul pot ramane la bord , intr-o zona sigura ( cum
ar fi la posturile de adunare sau pe punte), atunci aceasta va fi optiunea care prezinta cele mai putine
riscuri. Cu toate acestea, toate ambarcatiunile de supravietuire trebuie pregatite pentru lansare/imbarcare,
astfel incat, daca situatia se deterioreaza, abandonarea navei sa poata fi facuta in cel mai scurt timp.
Abandonarea navei se face numai la ordinul comandantului navei, comunicat prin sistemul
de adresare publica si urmat de specificatia ca “acesta nu este un exercitiu de rol”.
8.1.2.Reguli care trebuie respectate pe timpul imbarcarii in barcile de salvare total inchise:
8.1.3. Reguli care trebuie respectate pe timpul imbarcarii in barcile de salvare cu lansare in
cadere libera:
ramaneti calm ; unghiul de alunecare poate parea alarmant, mai ales in stresul creat de o
situatie reala de urgenta
repartizati-va uniform in barca ; daca aveti alocata pozitia in barca, prin rolul de apel,
asigurati-va ca ocupati locul respectiv
fixati-va centura de siguranta, asigurandu-va ca folositi centura de siguranta corespunzatoare
locului dvs.
Odata imbarcati la bordul ambarcatiunii , supravietuitorilor accidentati, raniti, in stare de soc etc.
li se va acorda primul ajutor medical, dupa caz,astfel :
folositi mijloacele de protectie termica (TPA) si paturile pentru a proteja victimele
impotriva frigului
actionati imediat pentru stoparea hemoragiile
inlaturati protezele dentare sau ochelarii persoanelor inconstiente
efectuati resuscitare cardio-respiratorie, daca este cazul
tratati fracturile, plagile etc., utilizand trusa de prim ajutor medical (existenta in toate
ambarcatiunile de supravietuire)
Gruparea ambarcatiunilor de supravietuire din zona naufragiului prezinta multe avantaje de ordin
practic si contribuie, substantial , la mentinerea moralului supravietuitorilor :
utilizati o barca de salvare pentru gruparea celorlalte ambarcatiuni de supravietuire (barci si
plute de salvare) aflate in zona naufragiului
lasati cel putin 15 metri de barbeta intre ambarcatiunile grupate
ambarcatiunile grupate sunt mai usor de localizat, constituind o tinta mai mare pe ecranul
radar al navelor si aeronavelor din zona naufragiului
gruparea ambarcatiunilor prezinta avantajul repartizarii uniforme a supravietuitorilor si a
resurselor , intre ambarcatiuni
Actiunile initiale sunt esentiale pentru asigurarea supravietuirii pe mare. Dupa terminarea
acestora, de o maniera satisfacatoare, se impun alte actiuni, care au fost denumite actiuni secundare si
care nu au o ordine stricta :
In cazul in care persoana desemnata prin rol si inlocuitorul acesteia lipsesc, sau sunt inapti (raniti,
accidentati, in stare de soc etc.), se impune stabilirea conducatorului ambarcatiunii de supravietuire,
dupa cum urmeaza :
ofiterul de punte cu cea mai mare experienta pe mare preia, din oficiu, conducerea
ambarcatiunii de supravietuire
in absenta unui ofiter, conducatorul ambarcatiunii va fi numit, sau ales, tinandu-se cont de
experienta si priceperea membrilor grupului de supravietuitori (situatii diferite aparute ar
putea necesita conducatori diferiti)
conducatorul ambarcatiunii are cel mai mare rol in mentinerea moralului si a vointei de
supravietuire si trebuie, prin orice mijloc , sa insufle supravietuitorilor iminenta salvarii
In zonele cu clima rece, riscul major pentru supravietuitori il reprezinta hipotermia si , de aceea, se
impun urmatoarele actiuni :
la barcile de salvare deschise , existente la bordul navelor construite inainte de 01.07.1998, se
va proceda la montarea tendarilor , peste care se va intinde tenda de barca
la barcile partial inchise, existente la bordul unor nave de pasageri , se va proceda la
inchiderea completa a acestora, prin intinderea tendei pliabile, care este fixata permanent de
acoperisurile rigide de la extremitatile ambarcatiunii
24
In zonele cu clima calda , riscurile principale pentru supravietuitori sunt insolatia, arsurile solare,
deshidratarea prin transpiratie excesiva si rechinii. In aceste zone se impun urmatoarele actiuni :
ventilati barca sau pluta de salvare , cat mai mult posibil
la barcile deschise si partial inchise , tenda va fi montata pentru a oferi umbra, dar bordurile
vor fi lasate deschise, pentru ventilatie
raciti ambarcatiunea, udand cu apa de mare, in exterior, acoperisul sau tenda
udati-va hainele cu apa de mare , avand grija ca inainte de apus sa fie uscate (tineti cont de
faptul ca apa de mare poate inflama pielea)
stati pe cat posibil la umbra si evitati expunerea directa la soare , chiar pentru perioade scurte
de timp
rezistati tentatiei de a inota (curentii marini va pot extenua si s-ar putea sa nu mai aveti forta
necesara sa reveniti la bord ; de asemenea, in apele calde , pericolul rechinilor este real)
evitati orice efort inutil , pentru a preveni deshidratarea, prin transpiratie excesiva
Pe langa rezistenta psihica si fizica a naufragiatilor, supravietuirea pe mare depinde, in cea mai
mare masura, de aplicarea corecta a procedurilor desemnate pentru marirea sansei de localizare, dupa
cum urmraza :
activarea manuala a radiobalizei pentru localizarea naufragiilor (EPIRB) si remorcarea
acesteia de ambarcatiunea de supravietuire
25
pozitionarea antenei transponderului radar (SART) si activarea manuala a acestuia (in lipsa
acestuia, se va utiliza reflectorul radar din echipamentul ambarcatiunii)
pregatirea transiverelor radiotelefonice pentru utilizare imediata
pregatirea intregului echipament de semnalizare acustica si vizuala pentru utilizare imediata
utilizarea corecta a semnalelor de pericol descrise in Codul international de semnalizare
(v. ANEXA 1 )
organizarea serviciului de veghe exterioara , avand echipamentul de semnalizare la indemana,
tot timpul
Prin forma si dimensiunile lor reduse, barcile si plutele de salvare pot face ca si cei mai
experimentati marinari sa resimta raul de mare , care nu este altceva decat o reactie a organismului la
starea de echilibru precar ,data de agitatia marii. In consecinta, in caz de abandonare a navei, se vor avea
in vedere urmatoarele:
fiecare persoana trebuie sa ia tabletele contra raului de mare, in doza prescrisa pe flacon, pe o
perioada de cel putin 48 de ore, incepand din momentul abandonarii navei, indiferent daca se
simte rau sau nu
in cazul in care tabletele par sa nu aiba efect nu mariti doza prescrisa ci continuati
administrarea acestora in doza prescrisa
persoanele afectate de rau de mare trebuie sa-si lase capul intre genunchi si sa incerce sa-si
mentina temperatura corpului
utilizati sacii de voma existenti in ambarcatiune, pentru a evita o reactie de voma in lant
starea creata de raul de mare slabeste vointa de supravietuire
pentru a putea urma procedurile de supravietuire este nevoie de o stare fizica si phihica cat mai
bune , iar raul de mare le poate afecta deopotriva
pe langa handicapul psihologic, raul de mare poate da stari de voma, ceea ce inseamna pierdere
de lichid (deshidratare)
tabletele de rau de mare pot da o stare letargica si determina uscarea gurii, ceea ce nu trebuie sa
constituie un prilej de ingrijorare
Prin stabilirea programului zilnic se urmareste ocuparea permanenta a supravietuitorilor, care are
efect pozitiv in mentinerea moralului si a vointei de supravietuire.Se vor avea in vedere urmatoarele
actiuni :
organizarea carturilor de veghe
veghe exterioara
veghe interioara
alocarea de sarcini pentru fiecare persoana
ingrijirea ranitilor
evacuarea apei din ambarcatiune
colectarea apei de ploaie sau a condensului
distribuirea ratiilor de apa si alimente
repararea ambarcatiunii si a echipamentului
Anxietatea, frigul, raul de mare, setea , foamea etc. , toate la un loc , pot face ca vointa de
supravietuire sa slabeasca considerabil. De aceea , odata ajunsi la bordul unei ambarcatiuni de
supravietuire, se vor avea in vedere urmatoarele actiuni :
este foarte important ca supravietuitorii (si mintea acestora) sa fie cat mai ocupati, evitandu-
se totusi eforturile inutile ; acest lucru este imperativ in primele 3 ore de la abandonarea
navei, cand moralul si vointa de supravietuire sunt in declin maxim
conducatorul ambarcatiunii trebuie sa mentina moralul si vointa de supravietuire a grupului
de supravietuitori si sa le insufle credinta in iminenta salvarii.
Inecul poate fi fatal in cateva minute, daca ajungeti in apa de mare in stare de inconstienta si nu aveti
imbracata vesta de salvare.
Daca aveti nesansa sa ajungeti in apa de mare, respectati urmatoarele reguli :
purtati permanent vesta de salvare
nu va dezbracati si nu va descaltati
protejati-va capul , prin orice mijloc
strangeti-va bine imbracamintea la gat, la incheietura mainilor si la glezne
pe mare rea, stati cu spatele in vant /val
miscati-va cat mai putin posibil ; nu incercati sa inotati pentru ca astfel va irositi energia
stati cat mai strans pentru a va micsora suprafata velica ; ridicati genunchii, tineti piciorele
lipite si bratele stranse lateral – asa zisa pozitie HELP (Heat and Energy Loss Prevention)
daca sunteti mai multe persoane in apa, inlantuiti-va cu bratele, dar nu va legati unul de altul,
cu chingile vestelor de salvare , sau ale costumelor de imersiune
Dezhidratarea reprezinta pierderea de apa continuta in corpul uman si , atunci cand corpul nu este
hidratat corespunzator, poate fi fatala in cateva zile (7-10 zile). De aceea, in caz de naufragiu, se vor
avea in vedere urmatoarele :
in fiecare barca de salvare exista cate 3 litri de apa potabila pentru fiecare ocupant, iar in
fiecare pluta de salvare exista cate 1,5 litri de apa potabila pentru fiecare ocupant
exceptand copiii si persoanele care sangereaza, au arsuri sau au suferit stari de soc, nu se
distribuie nimanui apa in primele 24 de ore ; in acest fel , organismul se adapteaza la noua
situatie si necesita mai putina apa
dupa 24 de ore se va distribui ratia de apa (0,5 litri pe zi, pentru fiecare persoana) , in trei
portii (la rasarit, la amiaza si la apus)
este foarte important, pentru moralul supravietuitorilor, ca ratiile sa fie distribuite la vedere,
in mod echitabil
tineti apa in gura un timp, inainte de inghitire, pentru a-i mari efectul
nu beti niciodata apa de mare , urina sau sange , nici chiar amestecate cu apa dulce ; sarea
continuta de acestea ucide mai repede decat setea
colectati cat mai multa apa de de ploaie (sau condens) , iar inainte de consum testati-o sa
vedeti daca are gust bun/normal
daca aveti trusa de desalinizare a apei, tineti cont ca aceasta nu va produce prea multa apa
daca aveti surse alternative de apa, aceasta va trebui consumata inaintea apei din inventarul
ambarcatiunii , care-si mentine calitatile timp indelungat
nu consumati alcool
incercati sa nu fumati ; fumatul poate genera incendiu intr-o ambarcatiune si ii irita pe
nefumator
In prezent, elicopterele joaca un rol important in operatiunile de salvare a vietilor pe mare. Ele
pot ajunge repede la locul de desfasurare a operatiunilor de salvare, iar raza lor crescanda de actiune face
ca acestea sa poata opera la distante apreciabile de coasta.
Pentru evacuarea in siguranta cu elicopterul se vor avea in vedere urmatoarele aspecte :
pregatirea zonei de evacuare sau de apuntare (la navele unde sunt desemnate asemenea zone)
stabilirea zonei optime de evacuare (fara catarge , greement sau alte obstacole), la navele
unde nu este desemnata o asemenea zona
indepartarea de pe punte a materialelor care ar putea fi antrenate de suflul elicei
convocarea echipei de interventie in caz de incendiu
asigurarea iluminatului adecvat in zona de evacuare
arborarea unui pavilion, pentru indicarea directiei vantului
interdictia atingerii cablului de ridicare al elicopterului, inaintea impamantarii, prin contact cu
nava sau cu apa marii
interdictia voltarii cablului de ridicare, de partile fixe ale navei
stabilirea ordinii de evacuare
respectarea instructiunilor pilotului
NU RIDICA – bratele intinse orizontal, degetele stranse, degetele mari orientate in jos
RIDICA - bratele ridicate deasupra orizontalei, degetele mari orientate in sus
ANEXA 3
38
39
40
41
42
43
BIBLIOGRAFIE