Sunteți pe pagina 1din 5

DILEME MANAGERIALE LA ALBERTA MOBILE HOUSE LTD

Alberta Mobile House este o mica fabrica de mobila si elemente modulare de locuinte, situata la Calgary Alberta, Canada si are circa 250 de lucratori. Alice este presedita firmei, a urmat de curand

al resurselor umane laCalgary, condus de profesorul Warren Simson, de

un r"*ini. de management

la Scoala de Afaceri

a Universitatii din Calgary. DLrpa terminarea seminarului, Alice Butkus s-a

apropiat de Simson si l-a intrebat daca n-ar vrea sa vina la compania ei pentru a-I acorda consultanta in

mai multe probleme de management

al resurselor umane.

,'Blnenteles, as

fi in&ntat!" a replicat Simson, iar cateva zile mai tarziu a venit la Calgary

pentru a o intalni pe Butkus.

evaluare a performanteloi

au avut loC in ultimele

Alice a intrat in problema astfel: "Yezi, Warren, avem probleme in sistemul de promovare si

profesionale ale lucratorilor nostri. Da-mi voie sa descriu doua situatii care doua luni, Noi suntem in plina desfasurare si am dublat forta de munca in

ultimul an si jumatate. Asta inseamna ca este nevoie sa schimbam unii oameni din conducere, lucre

care sa nu fie de mantuiala".

o,Recent, George

mai multe luni cu une[ fusese bun in meserie,

Drester, seful compartimentului de previziune a venit sa spuna ca se lupta de

probleme. L-a promovat ca superior in urma cu 6 luni pe Jay Gilbreth. Acesta

iu, n, era, din pacate bun suprevizor, lucratorii nu-l agreau. Jay insusi era

constient de situatie, iar George

"Apoi, continua

intreaba ce poate sa faca cu el"'

Butkus, este cazul lui Ed Bankhead, seful markentingului, l-am rugat sa

cineva pentru a fi promovat ca manager de vanzari si asta de mai multe saptamani, iar

recomande pe

pana acum nu am primit nici o recomandare! Ce trebuie sa fac cu el? Simson a mers sa-l intalneasca pe Bankhead si dupa cateva fraze preliminare a pus punctul pe

"1". "l;ite Ed, eu sunt aici pentru a incerca sa stabilesc o politica de promovare a personalului. In mod

sincer, Alice a considerat Ca tu esti o problema si doreste sa stie ce crezi despre postul de manager de vanzarTt" Bankhead si-a schimbat pozitia pe scaun. A descris apoi in cateva cuvinte oamenii la care se

gandise: James Prior, 10 ani experienta in vanzari de constructii, personalitate complexa , fara

experienta de conducator, scoala inalta de specialitate.

Helen Cortney, 4 ani experienta in vanzari la firma Alberta Mobile House, buna persoana in

vanzati in ramura, foarle linistita, adesea introvertita, fara experienta de conducator.

Matt Dotler, cel mai varstnic dintre cei trei, 13 ani experientainvanzari, 5 dintre acestia la

Alberta Mobile House, personalitate palida. El supervizeaza doi lucratori din companie.

"Sincer, spuse Bankhead, inclin spre Helen. Cred ca din cel mai bun lucrator de la vanzari

putem face cel mai bun manager de vanzari. Dar, realmente, n-am reusit sa-mi duc alegerea la bun

sfarsit. Cum as putea s-o fac? Simson ii spuse ca ar fi putut face macar aceasta propunere. Apoi, el ilvizita pe Drester, "Ce sa fac cu Jay? ll intreba Drester. Nu-l pot distruge". Simson l-a rugat pe Drester sa-I spuna de unde stie ca lucratorii nu-l agreaza pe Gilbreth. El si- a dat repede seama ca aceasta este doar parerea lui Drester si ca nu se bazeaza pe fapte, sau pe pareri

obiective. A mai aflat, de asemenea, ca Drester n-a incercat sa discute solutia de iesire din impas cu

Gilbreth, ori sa incerce sa-l sfatuiasca sau sa-l ajute.

Subiecte pentru dezbatere:

Considerand ca dvs. sunteti profesorul Simson, scrieti un raport, detaliind recomandarile pe care le faceti presedintelui companiei, Alice Butkus, din care cate o copie va fi trimisa catre Drester si

Bankhead.

Raportul ar putea include recomandari despre:
1.

Modul de fundamentare a deoiziei in legatura cu alegerea managerului de vanzari

2. O varianta de promovare, care'sa-l ajute pe Bankhead

-

RELATIA MANAGEMENT-SINDICATE LA IBM

International Business Machines Corporation (IBM) se poate mandri nu numai cu

produsele sale cunoscute in lumea intreaga, ci si cu faptul ca de mai bine de 35 de ani nu a concediat nici un salariat din motive economice. Aceasta se datoreaza politicii de "schimbare

a carierei" asa cum se spune la IBM, adica de recalificare a lucratorilor a caror activitate nu se mai justifica intr-o noua conjunctura. Dupa 1970, peste 5000 de salariati au urmat cursuri

speciale si s-au recalificat in cadrul unui program conceput special in acest sens. Un exemplu il constituie cazul lui Karyl Nicholas care dupa ce a lucrat ca secretara la un birou al IBM-ului al Westcester Country, devine reperezentanta firmei din NY pentru vanzarea masinilor de scris si a echipamentelor de birou. Faraa avea lacrimi de recunostinta, ea consacra 10 ore pe

zi, sau chiar mai mult, muncii sale. In schimbul sigurantei aproape totale pe care firma IBM o

asigura salariatilor sai, aceasta ofera avantaje concretizate rn loialitatea si ambitia in munca a

acestora. Considerand ca siguranta locului de munca rcprezinta principalul motiv de infiintare

a sindicatelor, IBM porneste de la premisa ca daca salariatii nu se tem ca vor fi concediati

vor fi dispusi sa coopereze cLL managementul firmei in vederea atingerii obiectivelor fixate,

ceea ce se va reflecta in rezultatele economico-f,rnanciare. In acelasi timp insa, IBM nu ezita

sa se dispenseze de lucratorii neproductivi, care dupa opinia managementului firmei nu

trebuie tolerati. Pentru a pastra salariatii firma opereaza o serie de mutatii intre ocupantii

diferitelor posturi. Pentru IBM, asigurarea locului de munca pentru angajatii sai este o

problema importanta a gestiunii resurselor umane. Specialistii firmei afrma ca nu este vorba

de un patem care sa se intoarca impotriva acesteia prin stagnarea activitatii, intrucat se

favofizeaza individualismul si spiritul creativ al angajatilor. Iata ce afirma un vechi specialist

,

ei

din cadrul IBM:"

daca

se asigura o mare siguranta a locurilor de munca fara a cerc

porductivitate aceasta ar putea crea probleme. Dar noi pretindem rezultate, insa este imposibil

sa mentinem un climat favorabil marind sau micsorand efectivul de personal, fara sa tii seama

de necesitatile acestuia".

Subiecte pentru dezbatere:

L

2.

Asigurarea locurilor de munca elimina necesitatea unui sindicat?

Daca IBM ar fi adoptat un stil de conducere autoritar, care ar fi fost impactul

asupra productivitatii personalului?

3. Relatia management-sindicate

din cadrul IBM este

caracteristica

managementului din SUA?

4. Comentati urmatoarea afirmatie: "In cadrul industriilor de varf, resursa umana

este unul din elementele cele mai pretioase ale intreprinderii, deci, IBM nu are altaalternativa

dacat sa-si trateze foarte bine salariatii".

ROBOTII IN SISTEMUL DE PRODUCTIE JAPOI{EZ

Ca si multe alte inventii, robotii au fost creati in

SUA, fiind perfectionati si folositi cu

,,Datsun,, situata la

rol preponderent.

Masinile

mult succes in Japonia. Astfel, intr-o uzina producatoare de autotuiisme

95 de km de Tokya, robotii si nu oamenii sunt cei care au un

sudeaza

economic si mai rapid decat muncitorii.

In intreprinderile japoneze, robotii electronice. Se prevede ca ei vor manipula

prospectari pe fundul marilor, vor fabrica alti roboti.

portierele caroseriilor, aplica vopseaua si executa alte sarcini mai eficace si mai

pot fi intalniti peste tot executand circuite

elemente ale centralelor nucleare, vor face

Directorul de la "Japanese Industrial Robot Association", Kanji yonomoto, este inca

indusriali in activitate in special in

de la sfarsitul anului I979, inJaponia existau 50.000 roboti

industria de automobile, in electronica si in metalurgie. Aceasta

Cifra include si masinile automate capabile

necesitau o adaptare majora pentru a executa o alta

sa execute o singura operatie si care operatie. In ceea=ce priveste numarul

fiind controlati de un calculator,

usi si unul cu patru usi, sau sa

robotilor inteligenti in Japonia, acesta se ridica la 10.000, ei

astfel ca ajung sa faca deosebirea intre un automobil cu doua

aprecieze ca nu trebuie pusa plafoniera pe o masina decapotabila.

Astazi, Japonia

utrltzeaza cel mai mare numar de roboti, ea fiind urmata de SUA si

al fimei Nissan, fabricantul automobilului Datsun, aflrma ca

din uzina d,e la Zama sunt executate de masini automate, de catre calculator si care nu produc niceodata erori,,.

roboti pentru prima oara irr 1969. In I9l5 ea poseda

52,

209. Un alt purtator de cuvant al companiei preciza

cheltuielile noastre cu fofta de munca, nu este singurul

oneza,Nissan a inceput discutiile cu sindicatele cu

cale. Etoh afirma ca 99yo din muncitori detin cel

sau a unei scoli tehnice si sunt multumiti ca

Kajima, un

lider sindical japonez, spunea:,,

vopsitorl. itra. conditiile de

Anglia. Un purtator de cuvant

*960A

din sarcinile de asamblare

extrem de perfectionate, controlate

Nissan a inceput sa utilizeze

doi ani mai tarzit cifra ajunge la

"".binenteles, noi cautam sa reducem

lucru care ne intereseaza. Dupametoda jap

multi ani inainte de a se angaja pe aceasta

putin o diploma de studii a unei scoli secundare

pot face si altceva decat vopsitorie sau sudura".

Nimeni nu este dispus sa petreaca opt ore pe zi intr-un atelier de

munca sunt periculoase. Noi avem nevoie de roboti. Din punct de vedere al individului robotii

sunt bineveniti".

Pentru a ne da seama de folosirea

robotilor in cadrul firmelor jap oneze este suficient sa

dans extravagant, imita omul care vaporizeaza

ne imaginam cum un robot, ca intr-un

vopseaua de la stanga la dreapta, se deplaseaza,

intr-un loc

Apoi, vopsitorul

comanda de oprire.

de la ora 6la oru23.

isi retrage

bratul, se apleaca, adauga un strat

dificil de ating, pentru ca toate aceastea sa fie retinute in memoria calculatorului.

se indeparteaza si robotul continua lucrul pana cand calculatorul

primeste

Robotii nu iau pauzapentru cafea, nici concediu, sunt la fel de productivi

Guvernul permite sa unneze Subiecte

1'

japonez ofera reduceri de impozit, intreprinderilor mici si

mijlocii pentru a

exemplul lui Nissan, Toyota, Matsushita de a cumpara roboti.

pentru dezbatere:

Elaborati o

explicatie convingatoare asupra managementului japonezin materie

faptului ca acestia au fost inventati in SUA

de roboti industriali in ciuda

2'

Identificati principalele avantaje si inconveniente ale utilizarii robotilor.

PRENTICE MACHINE TOOLS- INCOTRO?

prentice Machine Tools este o firma de marime mijlocie, ce produce unelte manuale

pentru uz casnic, Acestea

cateva mari

cum ar ft: ciocane, rindele, surublenite, pile, dalti, burghie si altele'

sunt distribuite pe plan local intr-un stat in SUA, principalii competitori sunt

firme cu vanzatt la nivei national ca: Rochwell, Sear, Roebucks Black-Decker

unii producatori de specialitate de marime mica. Imporlurile la costuri mici au o

.r"r.undu pe piata urn.ii.unu,

reprezentand I0% din vanzarile totale'

precum si

^influenta

piata pe plan local ca fiind de 5o/o, in timp ce primele 4

mari competitori detin aproximativ 60% dintotal. Cel mai puternic competitor este mult mai mare decat ceilalti.

pentice isi estimeaza cota de

Strategia

adoptata de firma Prentice a fost intotdeauna stabilirea unor preturi cu l5o/o

Firma nu cheltuieste aproape deloc pentru pretul va genera vanzari pe principalele piete

sub nivelul pieturiloi celor 4 firme competitoare.

promovarea produselo r,bazandu-se pe faptui ca

cu amanuntul.

Prentice a avut de asemenea un proglam pentru plomovarea unel marcl propnl' ceea

Nu era un lucru neobisnuit intalnirea pe

ce a generat o crestere anumite piete a marcii

cu 30o/o a vanzarilor totul

,,prentice Made". Prentice a obtinut un mic profit, de 3o/o din vanzari.

egala pe parcursul ultimilor 4 ani. Cota parte de piata

a fluctuat, cu toate ca a existat o crescanda presiune

dintre

straini'

principalii competitori (numarul 3) a anuntat inceperea

reducere a preturilor cu amanuntul cu l0'25yo, plogram

Aceasta marja s-a mentinut aproximativ

atat in industrie cat si in regiune nu asupra pretului din partea competitorilor

La 15 ianuarie u. ,rmf

national de

unui program

p.o,11oiioriul

in

bbiectivul

valoare de cateva miiioane de dolari, cat si reproiectarea gamei de produse'

acestei firme era o crestere substantialaa cotei sale de piata. Firma respectiva a

implementat o strategie similara in Marea Britanie si a avut succes obinand o amplificare a

de lOYo. Nu s-a stiut foarte clar daca programul a fost profitabil faptul ca preturile produselor firmei au ramas scazute in mod

coiei sale de piata brltanica

sau nu in SUA, cerl este

permanent. In aceasta situatie altemativele firmei Prentice erau:

1. A nu face nimic, ceea ce putea pune firma intr-o situatie dificila, daca si ceilalti

competitori majori

2.

O

s-ar fi aliniat la noile preturi.

reducere imediata a preturilor pentru a avea acelasi avantaj ca in perioada

anterioara, ceea ce ar putea determina o actiune similara din partea unora dintre competitori si

deci la o scadere masiva a preturilor.

3. Implementaiea unui program de marketing combinat, ceea ce ar oferi firmei un

anumit ragazpentru

a hotari ce este de facut in continuare'

4. A

incerca sa reduca costurile interne ar insemna sa poata face fata oricarei

diminuari de preturi impusa de piata. Subiecte de dezbatere:

1. Care este atitudinea imediata pe care trebuie sa o ia managementul firmei

prentice pentru

competitorii

a face fata situatiei generate de reducerea preturilor de catre unul din

majori? Analizati alternativele prezentate pe baza de argumente pro si contra

pentru fiecare dintre ele.

2. privind

in perspectiva, care ar fi cea mai potrivita strategie pentru firma

Prentice? Argumentati varianta pentru care optati'

PRELUARI DIN MANAGEMENTUL JAPONEZ IN SUA Firma americano-j aponeza Sony din San Diego reprezinta un exemplu de aplicat a

managementului nipon in SUA. In 1981, uzina din San Diego a produs mai mult de 700.000 de televizoare color, ceea ce reprezinta 1/3 din productia totala a lui Sony. Realizarea unei productivitati a muncii similara cu cea dintr-o intreprindere din Japonia se datoreaza si atmosferei create in cadrul firmei. Astfel, in intreprindere nu exista ierarhie, managerii si muncitorii se apeleaza pe numele mic,

iau masa impreuna, iar o data pe un cadru din conducerea superioara se adreseaza lucratorilor pentru a

le expune obiectivele in domeniul vanzarilor si productiei sau pentru a-i incuraja sa-si expuna

dorintele. Intreprinderea organizeaza de patru ori pe an cate o receptie pentru angajati. Atitudinea

lucratorilor americani din cadrul firmei poate fi caracterizata de opinia exprimata de Price, 54 de ani,

lucra pentru Sony, este ca si cum ai lucrapentru familiata". De

care lucreaza la linia de montaj "

a

altfel, directorul uzinei, Shiro Yamada, 58 de ani, afirma ca intre muncitorii americani si colegii lor japonezi exista foafte putine diferente. E,l sustine ca "americanii sunt la fel de constienti de importanta

calitatii ca si japonezii, trebuie numai da fie motivati". Shiro Yamada acorda o deosebita atentie nevoilor muncitorilor. O data pe an muncitorii al caror procent de absenteism este nul, sunt invitati

intr-un restaurant din centrul orasului. Atentie deosebita se acorda si conditiilor de munca si de viata a lucratorilor. Astfel, daca exista o sesizare despre dimensiunea prea mica a frigiderului necesar mesei,

acesta se va inlocui cu rapiditate. Vicepresedintele Masayoshi Morin pe care toti il striga Mike, a

urmat cursuri de spaniola pentru a putea conversa cu unii lucratori de origine spaniola.Peste tot in

intreprindere sunt instalate telefoane care sa permita comunicarea si inregistrarea anonima a sugestiilor

si revendicarilor lucratorilor. In speranta ca lucratorii vor face proba loialitatii lor, intreprinderea se

straduieste sa creeze legaturi stranse cu acestia. Promovarile vin din interior; majoritatea

supraveghetorilor liniei de montaj sunt absolventi ai scolilor secundare care au promovat datorita muncii lor si loialitatii lor fata de intreprindere. Cu toate ca in perioada 1973-1975 vanzarile la televizoare au scazut productia a fost considerabil incetinita, nimeni nu a fost dat afara. Lucratorilor li s-a cerut sa desfasoare alte munci de intretinere pentru a ramane in continuare in intreprindere. Cand

unul dintre primii lucratori ai uzinei si-a cerut demisia la mai putin de un an de la angajare,

conducatorii japonezi au fost surprinsi de acest fenomen, Richard Crossman, specialistul in relatiile

umane ale uzinei, explica "

explic ca in sudul Californiei esto o practica curenta aceea de a parasi slujba" Grija pentru salariatii sai

a dal rezultate excelente pentru firma. Numeroasele tentative care vizau implantarea unui sindicat au fostrespinse intr-o proportie de 3/1. Jean Timmerman,de22 de ani, membru al unei uniuni sindicale afirma: " Salariul pe care-l primeam la sindicat era mult prea mare si avantajele sociale erau probabil mai bune, dar pana la urma, prefer sa lucrez aici". Totusi, Sony nu a fortat muncitorii americani sa lucreze in stil japonez. Folosirea unor salopete galbene pe cae firma le pune la dispozitia muncitorilor de pe linia de montaj a fost un esec, intrucat acestia preferau sa poarte bluejeans. De asemenea,

intreprinderea a incercat sa prevada o perioada pentru exercitiile fizice cu lucratorii din San Diego, asa cum exista in Japonia, nu s-a revenit asupra acestei decizii ca unnare a opozitiei acestora. Cel mai

tanar supraveghetor din uzina, Mark Dempsey,23 de ani, admite ca exista o prapastie culturala intre japonezi si americani, afirmand:' ei nu inteleg ca unii dintre noi se gandesc numai la week-end, in timp ce majoritatea dintre ei nu se gandesc decat cum sa reia lucrul". Exista si opinii ale muncitorilor

au venit sa ma vada si m-au intrebat unde s-au inselat. A trebuit sa le

ei

americani potrivit carora sistemul de management japonez

ndat

pe consens provoaca intarziere, el

demonstrand incapacitatea de a decide. Totusi, majoritatea mucitorilor americani apreciaza acest

sistem de management, iar unii dintre ei nu-l mai considera strain. Semnificativa in acest scop este

afirmatia supraveghetorului Robert Williams:"Cu mult timp in urma, americanii tineau cont si ei de persoana ca si japonezii, numai ca in timp s-a pierdut aceasta sensibilitate. Subiecte de dezbatere:

1. Cum apreciati

sistemul de management japonez?

2. Ce tip de probleme considerati ca vor avea de

solutionat managerii japonezi in SUA?

cunostinte in

domeniul

3. Cum considerati ca trebuie facut transferul de

managementului?