Proiect la disciplinele MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE

Introducere: Prezentul proiect are drept scop realizarea ghidat a unei analize a sistemului actual al managementului resurselor umane n perioada contemporan i v ndeamn s reflectai care sunt diferenele majore ntre modul n care sunt conduse astzi resursele umane i cum s-a realizat acest lucru nainte de 1989, n organizaiilor socialiste. Modalitatea de lucru pentru persoanele care au experien de munc nainte de 1989 const n analiza ntrebrilor i redactarea rspunsurilor (auto-administrarea chestionarului), iar pentru cei ce nu au avut un loc de munc nainte de 1989 completarea trebuie s se fac pe baza intervievrii unor alte persoane. V recomandm consultarea materialelor de curs i efectuarea unui exerciiu de reflecie personal pe temele sugerate mai jos. V rugm s comentai rspunsurile. Nu suntei limitat doar la ntrebrile listate, putnd prezenta orice alte aspecte care considerai c sunt relevante. A. Informaii generale: Nume i prenume studentului/masterandului: Numele i prenumele persoanei intervievate (opional):

A.1. Vechime pn n 1990: 5 A.3. Locuri de munc pn n 1990 i funciile deinut (tipul organizaiei i numrul aproximativ de angajai) : - CCH Suceava operator chimist intreprindere de stat 2500 angajati - IMU Suceava (ulterior MES) mecanic masini si utilaje intreprindere de stat peste 5000 angajati

A.2. Anii de activitate profesional dup 1990 21 A.4. Locuri de munc dup 1990 i funciile deinut: BCR Suceava - referent OIS - referent ghiseu - administrator cont lei si valuta - economist carduri - inspector credite - specialist credite

A.5. Calificarea obinut la finele studiilor liceale: - Mecanic masini si utilaje B. Locul actual de munc: B.1. Tipul organizaiei: Instituie Public Societate comercial Regie Autonom B.2. Forma de proprietate: Stat Privat romn Privat strin Mixt

- agent compensare A.6. Calificarea obinut la finele studiilor universitare: Economist

B.3. n care dintre urmtoarele sectoare de activitate se ncadreaz organizaia? Industrie Comer Turism i servicii hoteliere Transport Construcii Cultur nvmnt Cercetare-dezvoltare Administraie Public Servicii bancare Altele --------------------------------B.6. Structura organizaiei n funcie de numrul de salariai ntreprindere mic (10-49 salariai) ntreprindere mijlocie ( 50-249 salariai) ntreprindere mare (peste 250 salariai) C. Consideraii generale privind resursele umane i etica muncii C.1. Considerai c modul n care muncesc oamenii astzi n Romnia (etica muncii) este influenat n bine, sau n ru de modul n care s-a muncit n perioada socialist. V rugm s justificai rspunsul. Nu consider ca oranduirea sociala influenteaza etica muncii ci disponibilitatea de a te implica in ceea ce faci. In oranduirea socialista exista un anumit tip de rigoare, de planificare a muncii, si un anumit sistem de inregimentare a fiecarui cetatean in campul muncii dupa principiul Omul potrivit la locul potrivit, ulterior transformat in omul multilateral dezvoltat. Guverna principiul conform caruia, fiecare cetatean trebuie sa aiba un loc de munca, se respecta timpul de lucru de 8 ore, majoritatea erau prost platiti, dar se si aplica principiul Ei se fac ca ne platesc, noi ne facem ca muncim. Reminiscente exista: un soi de nostalgie dupa programul fix, dupa siguranta locului de munca (fapt ce genereaza mult stress), apoi lipsa pauzelor care nu se mai

respecta de mult timp sau despre timpul efectiv lucrat (care depaseste astazi usor 10 11 ore). Influente benefice : rigoarea muncii, obisnuinta respectarii programului de munca (condica), respectarea ierarhiilor, avansarea in cariera dupa insusirea temeinica a cunostintelor aferente locului de munca, etc... Influente negative : obisnuinta de a mai trage chiulul, lucrul numai de ochii sefului, avansare cu orice pret (pe criterii de varsta si nu de competenta), obisnuinta de a fi salariat si nu intreprinzator, dependenta de planificare si de a ni se spune ce avem de facut. C.2. Existau nainte de 1990 oameni care erau pltii i nu munceau? Considerai c la nivel de organizaie, efortul tuturor era acelai ? Cu siguranta existau si astfel de persoane (fotbalisti, sportivi, artisti care erau doar angajati dar nu munceau) dar erau categorii tolerate de sistem. Mai existau descurcaretii care in intelegere cu sefii (contra foloase) se ocupau de cu totul altceva si erau platiti. Despre cei care chiar munceau efectiv nu pot sa ma pronunt, pot doar sa enumar o categorie nu prea iubita TESA (adica personalul auxiliar care era considerat parazit). C.3. Exista o anumit tendin de a lua cte ceva din bunul statului acas? Mai exist i astzi? De ce credei c intervin astfel de situaii? A existat tendinta si din pacate persista. Pe vremuri, justificarea era ca bunurile apartin statului (avutului obstesc), adica nimanui si nu se vede. Din pacate nu se mai practica sustragerea unui kg de cartofi la sfarsitul unei zile de munca la CAP ci, se fura cu camionul din lanurile taranilor care muncesc adica din avutul privat. C.4. Considerai c se trgea de timp ? Mai exist acest fenomen i astzi? Leafa trece, timpul merge, noi cu drag muncim. Dac suntei de prere c DA, ce cauz credei c are acest fenomen? Uneori se tragea de timp datorita unor deficiente in organizarea fluxului tehnologic, alteori se lucra peste program. Chiulangii au existat si atunci si acum, nu depinde de organizarea sociala sau de diviziunea sociala a muncii. Chiulul a devenit cel mai pregnant sport national, se chiuleste din scoala primara. Poate fi o razbunare a noii generatii pentru frustrarile generatiei mature care a fost cuminte, a respectat toate regulile in viata si nu au nici o garantie de reusita in societatea actuala. Nici macar pastrarea unui loc de munca. D. Funciile managementul resurselor umane D. 1. Cnd i cum ai obinut primul loc de munc? Este diferit de modul n care se realizeaz astzi selecia resurselor umane ? Eu am dat concurs si inainte de 90 si dupa si nu vad diferente majore decat in ceea ce priveste numarul de candidati. Uneori selectia persoanelor are loc dupa niste criterii absurde: cautam specialist ... cu aspect fizic placut, sau pe baza unor intrebari standard unde te vezi peste ... 5 sau 10 ani. Se selecteaza tot mai multe

persoane pe baza unor clisee, intrebari cu raspuns corect, prezenta scenica pentru personal neartist si rezultatele se vad imediat pe BestJob : angajam ... din nou... D.2. Prin ce tehnici de poate realiza motivarea resurselor umane?Cine se ocup astzi de motivarea personalului i cine se ocupa n trecut ? Si astazi si in trecut de motivarea salariatilor s-au ocupat sefii directi. Si astazi si in trecut s-au motivat salariatii dupa gradul de rudenie si nu dupa gradul de pregatire si eficienta. Nu toti! Motivarea poate fi materiala sau nu. Un rol important il ocupa motivarea pecuniara ( salariu mai mare, depasire de norma, prime, bonusuri). O alta metoda este promisiunea avansarii in functie care poate motiva serios o persoana atat matura cat si foarte tanara. Nu este de lepadat recunoasterea meritelor unor persoane (prin aprecieri, laude, evidentieri in fata colectivului) sau critica eminamente constructiva, menita sa stimuleze in principal generatia matura. Mai exista o metoda paradoxala de motivare si anume amenintarea cu disponibilizarea care creaza panica si nu este constructiva dar functioneaza la generatia matura. D.3. Ce mijloace sunt utilizate astzi pentru erau de evideniere a muncitorilor cu rezultate foarte bune? Ce mijloace erau utilizate ( panoul de onoare, edine) Panou de onoare nu mai avem, dar avem, in companiile multinationale in special, concursuri de genul angajatul anului. Se promoveaza angajatii in functii mai inalte dupa cateva luni de succes sau primesc prime si bonusuri. Metodele de atunci sunt oarecum similare, mai putin cantecele patriotice si revolutionare care aveau totusi un mare impact asupra unei categorii mai putin pregatite intelectual. D.4. Considerai c exist munca prin constrngere ? Cum funciona i cum funcioneaz n prezent ? Din pacate exista munca prin constrangere si exista si acum. Pe vremuri aveam marile santiere ale patriei unde tinerii lucrau fortat ca voluntari, se relocau angajatii din uzine in minele de carbune, sau se folosea armata la strangerea recoltei sau la alte munci. In prezent avem proxeneti care abuzeaza de naivitatea tinerilor, avem salariati care nu-si cunosc drepturile si mai avem o categorie speciala numita imprumutati doar cu buletinul. Legarea taranului de glie nu mai este necesara. D.5. Cum se fcea avansarea pe post nainte de 1990 ? Cum se face astzi ? Considerai c se baza, se bazeaz pe etic i performan ? Raspunsul trebuie nuantat. Depinde de post. Atat inainte de 1990 cat si acum pentru unele posturi avansarea avea loc dupa orice alt criteriu decat performanta sau etica. Uneori avansarea se face postmortem. Pentru multe alte posturi s-a respectat si se respecta inca profesionalismul. D.6. Care era rolul efului de personal i care este astzi rolul managerului de resurse umane? In general atributiile sefului de personal se rezumau la intocmirea documentelor de angajare, pastrarea in bune conditii a cartilor de munca, raportarea posturilor vacante si mai putin atributii de recrutare. Managerul de resurse umane se ocupa pe langa formalitati atat de recrutarea personalului cat si de administrarea si concedierea acestuia.

D.7. Considerai c valorile, vrfurile sunt preuite n cadrul organizaiei n care lucrai n prezent? Cum era situaia nainte de 1990? Erau preuite valorile, vrfurile? Erau puse n valoare? Atat atunci cat si acum valorile si varfurile au fost pretuite de alte valori si varfuri. Daca ne raportam la acest sistem vom asista in mod paradoxal la opinii diametral opuse asupra unor varfuri, depinde cine face evaluarea. Din pacate sistemul economiei de piata nu-si poate permite sa-si pastreze valorile atunci cand devin prea costisitoare si se multumeste cu surogate. Sunt si norocosi atunci cand in timp surogatele devin valori si isi permit sa le exploateze mai eficient (adica mai ieftin). E un cerc vicios. Suntem prea saraci sa ne pastram valorile (vezi arta, cultura) in consecinta vom saraci si mai mult. E. Intervenii personale. Comentarii Cel putin la nivel teoretic, inainte de 1990 aveam un sistem de valori, exista premisa ca evolutia oricui era legata de respectarea regulilor, ca orice persoana care studiaza cu seriozitate va avea un loc de munca corespunzator si ca reusesc in viata cei care muncesc si se perfectioneaza continuu. Nu functiona intotdeauna, dar cel putin existau modele de succes. Dupa 1990 sistemul nu a mai functionat deloc si sau pierdut reperele (au aparut in schimb: primarul care este, Iri si Moni, reviste de scandal, televiziune non-stop cu programe de tembelizare, retele de socializare pentru ciobani, si alte must have. In tara tuturor posibilitatilor (Romania), reusesc in mare masura cei ce au bani, tupeu, cei care inseala, fura (de la cel mai mic pana la cel mai inalt nivel) si esueaza lamentabil olimpicii (cei care nu aleg sa plece in strainatate). Exista legi dar nu sunt respectate, avem drepturi dar nu ni le cunoastem, avem obligatii dar nu ni le asumam si fiecare asteapta sa vina cineva sa ne spuna ce este de facut. Ce-am avut si ce-am pierdut? Poate tineretea dar sigur nu si speranta.