Excelenta in afaceri

Jim Collins este, probabil, cel mai citit scriitor de literatur economic din lume, scria The
Economist n 2004, cartea lui Excelenta in afaceri devenind un bestseller n ntreaga lume.
Excelenta in afaceri este o carte care se poate descrie simplu: 230 de pagini de informaie
valoroas cu aplicabilitate att pentru business, ct i pentru o via care poate atinge excelena. Aa
cum descrie autorul cu suflet de profesor: aduc la lumin aceast lucrare n spiritul educaiei i al
nvturii.
Cartea reliefeaza rezultatele obtinute in 5 ani de catre o echipa de cercetare ce a colaborat cu
directorii executivi ai diverselor companii americane.
Ce mi s-a parut interesant este ca toti managerii care au obtinut aceste rezultate sunt oameni de o
modestie demna de lucrurile bine asezate intr-o societate. Acestia au considerat ca principali factori
investitia in oameni si o gandire bine structurata a ceea ce doresc de la compania lor. Nu si-au facut
planuri pompoase de a fi numarul unul, nu au tinut conferinte de presa sforaitoare, nu au pierdut
timpul cu lucruri care nu avea de-a face cu activitatea pe care firma s-a focusat. Au muncit cu
placere, pasiune si devotament. Acesta pare a fi marele secret din spatele succesului.

Pe langa lectiile de viata cartea da si sfaturi, explica mecanismele si mai ales descrie un lucru pe care managerii
din Romania nu doresc sa si-l asume si anume ca un conducator de firma nu stie unde se indreapta piata si ce va face
peste cinci ani dar stie ca daca munceste constiincios, cu devotament si grija fata de oamenii buni poate ajunge si
peste cinci ani sa fie tot in frunte.
Tot de retinut este ca toti managerii care au condus de-a lungul timpului cele 11 companii nu au avut ei cele mai
mari salarii din industria lor, nu au platit cele mai mari salarii dar au avut cele mai bune echipe!
Cartea trateaz principiile eterne ale transformarii de la bun la excelent, despre cum se poate transforma o
organizaie bun ntr-una care s produc rezultate excelente pe termen lung. Este descrisa imaginea liderilor de
nivelul 5, ntruchipare a unui amestec paradoxal de umilin personal i voin profesional care au lsat n
urma lor un sistem care a funcionat chiar i dup retragerea lor, oameni care vad dincolo de propria persoan i
interese, oameni ambitiosi care i canalizeaz ambiia ctre elul de a cldi o companie excelent.

Liderul de nivelul 5
Unul din cele mai bune exemple din secolul XX privind transformarea unei companii intr-una
excelenta il reprezinta compania Kimberly-Clark condusa de catre Darwin E. Smith, fostul jurist ce a
condus compania timp de 20 de ani si a facut-o una din cele mai mari in domeniul produselor din
hartie de larg consum din intreaga lume. K-C a generat beneficii cumulate de 4,1 ori mai mari ca ale
pietei generale.
O decizie ce a luat-o Smith a fost aceea de vinde presele si sa mobilizeze eforturile pentru
afacerea cu bunuri de larg consum si sa investesteasca in marci precum Huggies sau Kleenex. Wall
Street a depreciat actiunile sale insa K-C a devenit proprietara lui Scott Paper si a intrecut P&G in 6
din 8 categorii de produse.
Darwin Smith reprezinta un model clasic de lider de nivelul 5- combina modestia cu vointa
profesionala.

Liderii de nivelul 5 sunt foarte ambitiosi si se indreapta in primul rand catre institutie , nu spre ei insisi.

Mai intai cineapoi, ce

O prima premisa a acestui capitol este aceea de a aduce in echipa oamenii potriviti iar punctul cheie este
ca intrebarea cine vine inaintea deciziilor de tipul ce inainte de viziune, strategie, structura
organizationala, tactica.
Se specifica trei reguli practice de a fi riguros in deciziile legate de oameni :
1. Atunci cand ai indoieli, nu angajezi-mai cauti.
2. Atunci cand stii ca e nevoie sa faci o schimbare de personal, actioneaza. Mai intai asigura-te ca nu ai
pe cineva in locul nepotrivit.
3. Acorda celor mai buni oameni cele mai bune oportunitati, nu ii impovara cu cele mai mari probleme.
Daca vrei sa scapi de probleme vanzandu-le, nu face la fel si cu oamenii.

fruntarea cu realitatea (fara sa iti pierzi increde

Toate companiile excelente au inceput un proces de a gasi o cale spre excelenta confruntandu-se cu faptele
brute ale realitatii curente. Ceea ce se remarca in acest capitol este faptul ca o prima sarcina in transformarea unei
companii in una excelenta este aceea de a crea o cultura in care oamenii sa aiba ocazia extraordinara de a fi ascultati
si, in ultima instanta, de a face ca adevarul sa fie auzit.
O cheie caii de la bun la excelent este Paradoxul Stockdale: Pastreaza credinta ca vei izbandi in final,
indiferent de greutati si in acelasi timp confrunta-te cu cele mai brutale fapte ale realitatii curente, indiferent care
ar fi ele. Paradoxul Stockdale este o semnatura a tuturor ce creaeza excelenta fie in modul in care isi conduc
vietile fie in felul in care ii conduc pe altii.

nceptul de arici (simplitate in interiorul celor trei cerc

Acest concept provine si a fost definit de catre autor de la eseul
Vulpea si Ariciul de catre Isaiah Berlin ce se baza pe o parabola veche:
vulpea stie multe lucruri , insa ariciul stiu un singur lucru mare. Se
considera ca aricii simplifica o lume complexa printr-o singura idee
structurala, un principiu fundamental sau un concept care unifica si
calauzeste totul.
Acest concept nu este un tel sau o strategie ci reprezinta o
modalitate de a intelege la ce anume poate fi cea mai buna compania ta
si nu la ce vrea sa fie cea mai buna iar daca nu poti fi cel mai bun din
lume in afacerea de baza atunci aceasta nu poate forma fundamentul
unui concept de arici. S-a ajuns la concluzia ca unei companii ii sunt
necesari patru ani pentru a ajunge la conceptul de arici.

Un alt concept tratat este necesitatea construirii unui sistem consistent al culturii disciplinei, un sistem cu
reguli clare, dar, de asemenea, care le da oamenilor libertatea i responsabilitatea ntr-un cadru din acel sistem, o
cultura a disciplinei organizaiilor de a ntelege la ce anume pot fi cele mai bune, precum i voina de a face tot ce
este necesar pentru transformarea potenialului n realitate.

Prin urmare, concluziile acestei carti se refera la modul in care au operat companiile in anii lor de glorie si
cum au reusit sa treaca de la "bun" la "excelent". Factorii de succes identificati de Jim Collins ar trebui analizati ca
alternative interesante pentru cei care doresc sa-si creasca performanta si nu ca o reteta universala.

Analizand factorii prezentati de Jim Collins, putem ajunge la urmatoarele concluzii:

iti alegi doar oamenii cu o atitudine sanatoasa, care se regasesc in principiile de lucru pe care le
promovezi.
iti realizezi o echipa de management pe care o inveti sa fie autonoma si care asigura calitatea deciziilor si
implementarea rapida a acestora prin discutii colective.
in calitate de lider al companiei, lasi orgoliul si interesele personale undeva departe, pentru a nu afecta
productivitatea echipei tale de management.
tot conceptul de business trebuie sa se rezume la: facem numai ce ne place, meseria la care suntem buni
si cineva este gata sa plateasca pentru asta.
trebuie sa promovezi o cultura a disciplinei care sa iti permita sa reduci costurile interne cu control si sa
nu incetinesti procesele interne.
nu te lasi dus de toate noile trenduri si dai banii doar pentru tehnologii care iti permit sa generezi si mai
multi bani in cadrul conceptului de business.
privesti realitatea in ochi si nu incerci sa eviti evenimentele/cifrele incomode, ci iti stabilesti obiective
realizabile pentru a nu eroda moralul angajatilor cu multiple revizuiri.
toate transformarile le faci pas cu pas, intr-o maniera consistenta, fara a te lasa sedus de "miile de
oportunitati" care apar in fiecare luna.

Va
multumesc!