-Tema 3-

1.) PE o scara de la 1 la 10 definiti nivelul si modul eficient

de comunicare in mai multe situatii: comunicarea cu
parintii(8), cu sefii(6), cu profesorii(8), cu iubitul(8), cu
colegii(7-8)
Sunt eficienta in comunicarea ascendenta.
2.) De ce puteti sa comunicati mai bine cu anumite categorii
de persoane si celelalete mai putin?

Bariere în comunicarea verbală

Uneori comunicarea poate suferi distorsiuni, din cauza unor

limitări, denumite bariere, cum ar fi:

Bariere interne în comunicarea verbală

 Factori fiziologici/psihologici – starea de sănătate a

interlocutorilor, starea emoțională, stări precum
foamea, setea, nevoia de somn etc.;
 Decodarea incorectă a mesajului, din cauza
diferențelor de sens pe care oamenii îl acordă
aceluiași cuvânt;
 Distorsiuni legate de diferențele de atitudini,
convingeri, sisteme de valori, experiențe de viață;
 Tendința de a evalua, de a judeca sau a dezaproba
mesajul transmis; are loc atunci când diferențele între
imaginea de sine și cea exterioară sunt
disproporționate sau dacă interlocutorul nu este sigur
pe sine.
 Formularea defectuoasă a mesajului – formularea
neclară sau incompletă a mesajului, în mod intenționat
sau nu;
 Limitele individuale în transmiterea și în receptarea
mesajului – viteza devorbire/gândire; capacitatea de
reținere/prelucrare a informației.

1
Bariere externe în comunicarea verbală

 Mediul fizic, spațiul în care se desfășoară

comunicarea – nivelul zgomotului, iluminarea,
temperatura etc.;
 Distanța fizică dintre interlocutori – fie cei doi nu se
aud reciproc, fie stau prea aproape;
 Stimuli vizuali/olfactivi etc. ce distrag atenția
(mobilierul, vestimentația, mirosuri etc);
 Orele/circumstanțele nepotrivite pentru comunicare
 Întreruperile repetate care provoacă o stare de stres

2
 -Tema 4-

Încadrați-vă în unul sau două tipuri de temperament

Cauza acestor diferenţe dintre oameni (diferenţe care uneori

duc la conflicte, alteori pur şi simplu ne colorează viaţa) sunt
cele patru tipuri de temperamente. Fiecare om se încadrează
în una din aceste patru categorii de temperamente sau în
combinaţii dintre acestea. Astfel, fiecare om de pe această
planetă este sangvinic, melancolic, coleric sau flegmatic.
Pentru a ne înţelege mai bine reacţiile în anumite situaţii,
modul de a acţiona, felul în care privim viaţa, problemele şi
provocările, e necesar să cunoaştem cărei categorii
aparţinem.

Flegmaticul este cel care oferă stabilitate şi echilibru

celorlaltor trei tipologii. Este tipul de temperament cu care te
înţelegi cel mai uşor. Are un echilibru natural interior,
acţioneaza încet şi în etape, este calm, stăpân pe sine şi
temperat, răbdător, împăcat cu sine, mediaza problemele şi
evită întotdeauna conflictele, are mulţi prieteni pentru că
este agreabil, paşnic, relaxant, calm, echilibrat, răbdător,
consecvent, inofensiv şi plăcut. Este un foarte bun ascultător
în acelaşi timp.

Punctele negative: lipsa de entuziasm, opoziţie faţă de

schimbare, pare să fie leneş pentru că amână şi nu-şi asumă
responsabilităţi, are o încăpăţânare mută deoarece nu-şi
exprimă sentimentele, pare nehotărât în luarea deciziilor.

Recomandări: flegmaticul trebuie să înveţe să se

entuziasmeze, să încerce ceva nou în fiecare săptămână, să-
şi asume responsabilităţi, să se motiveze, să exerseze luarea
deciziilor, să înveţe să-şi comunice sentimentele şi să înveţe
să spună “Nu”.

3
 -Tema 5-

Greșeli în timpul interviului:

Interviul este cel mai important moment in procesul

obtinerii unui job. Insa multi candidati rateaza sansa
de a primi o oferta din motive care, de multe ori, nu au
neaparat legatura cu experienta si calificarile lor.

Am pregatit o lista cu cele mai intalnite greseli pe care

candidatii le fac la interviu.

1.Ajung tarziu – Toata lumea stie ca prima impresie

conteaza cel mai mult, insa poti face o impresie
proasta chiar inainte de a ajunge la interviu. Lipsa de
punctualitate poate fi interpretata de angajatori drept
lipsa de respect pentru intervievatori si timpul
acestora, precum si ca o dovada de lipsa a abilitatii de
gestionare a timpului.
De aceea, recomandarea mea este sa va luati o
rezerva de timp apreciabila, pentru a nu ajunge in
situatia in care sa ratati interviul inainte chiar de a-l
incepe. In caz extrem cand prevedeti ca din motive de
trafic veti intarsia cateva minute, este mult mai indicat
sa sunati si sa anuntati inevitabila intarziere, aratand
ca va pasa si in multe situatii puteti astfel sa pierdeti
numai jumatate de punct.

4
 2. Au o tinuta nepotrivita – Este cunoscut ca felul
cum ne imbracam la interviu poate sa fie un factor
determinant in obtinerea jobului. Nu inseamna ca
angajatorii asteapta din partea candidatilor un
spectacol de moda, ci asteapta ca acestia sa aiba o
tinuta ingrijita, smart-casual pana la tinuta office, in
functie de pozitia respectiva. De asemenea, nu sunt de
neglijat nici aspectele ce tin de igiena, manichiura sau
accesoriile. Acestea din urma nu trebuie sa fie
excesive si/sau stridente.

2. Vin nepregatiti la interviu – Nu isi aloca

suficient (sau chiar deloc) timp sa se informeze
despre angajator. Atunci cand un candidat este
interesat de un job in organizatia respectiva,
angajatorii se asteapta ca acesta sa depuna un minim
efort pentru a afla informatii despre compania care
poate deveni urmatorul sau angajator. De aceea, cand
se dovedeste ca acel candidat nu a aratat nici un
interes in acest sens, sansele ca el sa treaca la
urmatoarea etapa sau sa primeasca o oferta sunt sub
nivelul marii.

Recomandarea mea este sa va uitati pe site-ul

companiei, sa cititi comunicatele de presa ale

5
organizatiei si sa urmariti postarile companiei in social
media.

4. Vorbesc de rau fostii angajatori – Se intampla

ca unii angajati sa stranga multe frustrari si
nemultumiri de-a lungul timpului petrecut in jobul
actual sau in cele trecute. Problema este cand acestia
vin la interviu si varsa camioane de furie in fata
intervievatorilor.

Atunci cand sunteti la interviu sa aveti in minte ca

angajatorul vrea in echipa o persoana matura,
echilibrata, care stie cum sa faca fata nemultumirilor
si conflictelor la job.

5. Vorbesc prea mult – Unii oameni au impresia ca

daca vorbesc mult, prin asta dovedesc ca au abilitati
de comunicare extraordinare si cat de buni sunt.
Adevarul este ca nimic nu este mai enervant pentru un
intervievator decat o persoana care vorbeste intruna,
fara macar sa respire si sa iti dea ocazia de a spune
ceva sau pune o intrebare. Chiar nu este nevoie ca
intervievatorii sa stie povestile de viata ale candidatilor
si nici amanunte cu privire la colegi, sefi, nume de
strazi sau localitati vizitate.

6
Recomandarea mea este sa raspundeti strict la
intrebarile celor cu care discutati, punand accent pe
realizarile voastra la job si la implicarea voastra in
proiectele pe care le-ati avut. Amanuntele si detaliile
se ofera doar la cerere.

6. Sunt complet lipsiti de energie– La polul opus

vorbaretilor sunt cei care vin la interviu ca dupa o
noapte alba. Sunt lipsiti cu desavarsire de vitalitate si
entuziasm, raspund monosilabic, se uita pe geam sau
in tavan, nu pun nici o intrebare despre pozitia
respectiva, iar munca, in general, pare sa fie pentru ei
doar un rau necesar.

Atata timp cat nu sunteti siguri ca va doriti acel job,

atata timp cat nu simtiti niciun fel de entuziasm cu
privire la acea oportunitate de schimbare, nu o sa
convingeti nici angajatorul sa va primeasca in echipa
lui.

7. Au o atitudine aroganta – Este o mare diferenta

intre a arata incredere in sine, de a prezenta cu
mandrie realizarile proprii si a fi arogant. Si nu sunt
putini cei care nu fac deosebire intre cele doua. Cei
aroganti vorbesc incontinuu numai despre ei, cum au
reusit ei singuri sa aduca organizatia pe cele mai
inalte culmi si cum ar merita statui la intrare si

7
 stadioane pline cu fani sa-i aclame. Doar ca
organizatiile nu isi doresc astfel de angajati. Isi doresc
oameni cu incredere in ei, dar isi doresc ca acestia sa
fie oameni de echipa, care sa aiba decenta sa
recunosca faptul ca realizarile reprezinta munca unei
echipe si nu a unui singur om.

7. Au un vocabular prea informal – Unii candidati

confunda o atitudine deschisa si prietenoasa cu una
informala. Prin urmare, la interviu au un limbaj mult
prea informal pana la indecent.

Recomandarea mea este sa pastrati un vocabular

adecvat unui interviu de job si nu limbajul care se
foloseste la o bere cu prietenii.

9. Raspund/scriu mesaje la telefon – In afara

situatiei in care chiar exista o urgenta, telefonele nu
trebuie folosite si trebuie tinute pe modul silentios in
timpul interviului. Aceasta este o dovada de minim
respect fata de partenerii de discutie si incalcarea ei
atrage inevitabil descalificarea persoanei respective.

In concluzie, trebuie tinut cont de mici (sau mai putin

mici) aspecte, dar care pot face o mare diferenta in
obtinerea sau neobtinerea unui job. Pentru ca de multe
ori primeste oferta nu neaparat cel mai calificat

8
candidat, ci acela care se prezinta cel mai bine la
interviu.

-Tema 6-

Ce este piramida lui Maslow?

Piramida lui Maslow face parte dintr-o teorie

psihologică care se interesează despre motivație și
nevoile ființei umane: ceea ce ne determină să
acționăm așa cum facem noi. Potrivit lui Abraham
Maslow, un psiholog umanist, acțiunile noastre se
nasc din motivația îndreptată spre scopul satisfacerii
anumitor nevoi, care pot fi ordonate în funcție de
importanța pe care o au pentru bunăstarea noastră.

9
Adică, Maslow a propus o teorie conform căreia există
o ierarhizarea nevoilor umaneși a susținut că, pe
măsură ce sunt satisfăcute cele mai de bază nevoi,
ființele umane dezvoltă nevoi și dorințe mai mari. Din
această ierarhie, ceea ce este cunoscut sub numele de
Piramida lui Maslow.

Abraham Maslow a introdus pentru prima dată

conceptul de ierarhia nevoilor în articolul său „O teorie
a motivației umane” în 1943 și în cartea sa „Motivație
și personalitate”. Mai târziu, faptul că această ierarhie
a fost reprezentată grafic în formă de piramidă a făcut
nucleul teoriei cunoscut sub numele de Piramida lui
Maslow, a cărui popularitate este remarcabilă și astăzi,
la câteva decenii după ce a fost propusă pentru prima
dată.

În timp ce unele școli existente la mijlocul secolului al

XX-lea (psihanaliză sau behaviorism) s-au concentrat
asupra comportamentelor problematice și a învățării
de la o ființă pasivă și fără prea multe opțiuni de a
influența mediul mai mult decât îl influențează, Maslow
a fost mai preocupat să învețe despre ceea ce îi face
pe oameni mai fericit și ce se poate face pentru a
îmbunătăți dezvoltarea personală și autorealizarea.

Piramida lui Maslow: ce este?

Ca umanist, ideea sa a fost că oamenii au o dorință

înnăscută de a se împlini, de a fi ceea ce vor să fie și
că au capacitatea de a-și urmări în mod autonom
obiectivele dacă se află într-un mediu propice. Cu toate
acestea, diferitele obiective urmărite în fiecare
moment depind de ce obiectiv a fost atins și care

10
rămân de îndeplinit, în conformitate cu piramida
nevoilor. Pentru a aspira la obiectivele autorealizării,
trebuie acoperite mai întâi nevoile anterioare, cum ar fi
hrana, securitatea etc. De exemplu, ne facem griji cu
privire la problemele legate de realizarea de sine numai
dacă suntem siguri că avem un loc de muncă stabil,
mâncare asigurată și câțiva prieteni care ne acceptă.

În Piramida lui Maslow, de la cele mai de bază la cele

mai complexe nevoi, această ierarhie este alcătuită din
cinci niveluri. Nevoile de bază sunt în partea de jos a
piramidei, în timp ce nevoile mai complexe sunt în
partea de sus.

Astfel, cele cinci categorii de nevoi din Piramida lui

Maslow sunt: fiziologic, siguranță, afiliere,
recunoaștere și autorealizare; nevoile fiziologice fiind
cel mai scăzut nivel și nivelurile crescătoare în ordinea
indicată. Desigur, așa cum am văzut, reprezentarea
vizuală sub formă de piramidă este o contribuție
ulterioară la abordarea acestui model explicativ de
către Maslow. Totuși, aici îl vom trata ca și cum ar fi
echivalent cu ierarhia de nevoi descrisă de acest
psiholog.

Tipuri de nevoi

În piramida lui Maslow, acest cercetător vorbește

despre nevoi instinctive și face o distincție între

11
nevoile „deficitare” (fiziologice, securitate, afiliere,
recunoaștere) și „dezvoltarea ființei” (autorealizare).
Diferența dintre unul și celălalt se datorează faptului că
„deficienții” se referă la o lipsă, în timp ce „dezvoltarea
ființei” se referă la munca individului. Satisfacerea
nevoilor de deficit este importantă pentru a evita
sentimentele sau consecințele neplăcute.

Nevoile „dezvoltării ființei”, pe de altă parte, sunt

importante pentru creșterea personală și nu au
legătură cu deficitul a ceva, ci cu dorința de a crește ca
persoană.

Astfel, piramida lui Maslow are 5 niveluri de nevoi.

Sunt după cum urmează.

1. Nevoi fiziologice

Acestea includ nevoile vitale pentru supravieţuire și

sunt de ordin biologic. În cadrul acestui grup, găsim
nevoi precum: nevoie de respirație, băutură de apă,
somn, mâncare, sex, adăpost.

Astfel, în acest strat de nevoi se află cele care fac

posibilă cele mai fundamentale procese biologice care
fac viabilă existența corpului. Acestea oferă acoperire
pentru funcțiile fiziologice care mențin echilibrul în
țesuturile, celulele, organele și, în special, sistemul
nostru nervos.

Maslow consideră că aceste nevoi sunt cele mai de

bază în ierarhie, deoarece toate celelalte nevoi sunt
secundare până când cele de la acest nivel sunt
îndeplinite.

12
2. Nevoi de securitate

În această parte a piramidei lui Maslow sunt incluse

nevoile de securitate necesare pentru a trăi, dar care
se află la un nivel diferit de nevoile fiziologice. Adică,
până când primele nu sunt satisfăcute, nu apare o a
doua legătură de nevoi care este orientată către
securitatea personală, la comandă, stabilitate și
protecție.

Se poate spune că nevoile care aparțin acestui nivel al

piramidei lui Maslow au legătură cu așteptările și cu
modul în care condițiile de viață permit dezvoltarea
proiectelor pe termen mediu și lung. Ele se bazează pe
un fel de „pernă” bazată pe active, precum și pe
drepturi și capital social.

Acestea sunt enumerate aici: securitate fizică,

angajare, venituri și resurse, familie, sănătate etc.

3. Nevoi de membru

Maslow descrie aceste nevoi ca fiind mai puțin

elementare și au sens atunci când nevoile de mai sus
sunt satisfăcute.

Pentru Maslow, această nevoie este exprimată atunci

când oamenii caută să depășească sentimentele de
singurătate și să simtă că există legături emoționale
între ei și anumiți oameni. Adică atunci când încercăm
să transcendem sfera individuală și să stabilim legături
cu mediul social.

13
Aceste nevoi se prezintă continuu în viața de zi cu zi,
când ființa umană își manifestă dorința de a se
căsători, de a avea o familie, de a face parte dintr-o
comunitate, de a fi membru al unei biserici sau de a
participa la un club social. Apartenența la un grup, fie
el mai mult sau mai puțin mic, ajută la înțelegerea a
ceea ce se face zilnic și, de asemenea, contactul
personal și relațiile sociale care favorizează aceste
legături ne stimulează într-un mod care, pentru Maslow
, experiența rezultată poate fi descrisă ca necesitate.

Exemple ale acestor nevoi sunt dragostea reciprocă,

afecțiunea și apartenența sau apartenența la un
anumit grup social.

4. Nevoi de recunoaștere

Acest nivel al ierarhiei nevoilor umane este cunoscut și

sub numele de nevoi de stimă și are legătură cu modul
în care ne prețuim pe noi înșine și pe ceilalți, restul
societății, ne prețuiesc.

După acoperirea nevoilor primelor trei niveluri ale

Piramidei lui Maslow, nevoile de recunoaștere apar ca
fiind cele care favorizează consolidarea stimei de sine,
recunoașterea de sine, realizarea personală și
respectul față de ceilalți; Prin satisfacerea acestor
nevoi, persoana se simte încrezătoare și crede că este
valoros în cadrul societății. Când aceste nevoi nu sunt
satisfăcute, oamenii se simt inferiori și fără valoare.

Această nevoie de ierarhie a lui Maslow este înțeleasă

cel mai bine ca un mod de a ne simți bine în legătură

14
cu propriul nostru concept de sine prin acele lucruri
despre noi înșine pe care le vedem reflectate în modul
în care alții ne tratează.

Potrivit lui Maslow, există două nevoi de recunoaștere:

una inferioară, care include respectul față de ceilalți,
nevoia de statut, faimă, glorie, recunoaștere, atenție,
reputație și demnitate; și una superioară, care
determină nevoia de respect de sine, inclusiv
sentimente precum încredere în sine, competență,
realizare, independență și libertate.

Astfel, acest nivel al ierarhiei nevoilor umane se

bazează pe toate acele avantaje care provin din a se
bucura de un statut bun în ochii altora.

5. Nevoile de auto-actualizare

În cele din urmă, la cel mai înalt nivel sunt nevoile de

auto-actualizare și dezvoltarea nevoilor interne,
dezvoltare spirituală și morală, căutarea unei misiuni în
viață, ajutor altruist față de ceilalți etc.

Acest nivel al piramidei lui Maslow este unul dintre

cele mai dificile domenii ale ierarhiei nevoilor de
definit, deoarece are de-a face cu obiective extrem de
abstracte, care nu sunt atinse cu acțiuni concrete, ci cu
lanțuri de acțiuni care apar în perioade relativ lungi de
timp. lung. În consecință, fiecare individ va avea nevoi
diferite și personalizate de auto-împlinire.

15
La ce se folosește piramida lui Maslow?

Ierarhia nevoilor este adesea utilizată pentru a explica și

motiva oamenii. În multe puncte de vedere teoretice,
motivația este definită ca fiind unirea voinței cu acțiuni
sau comportamente pentru a satisface o nevoie. Cu această
definiție, este ușor de înțeles unde se încadrează piramida lui
Maslow în această ecuație.

Teoria lui Maslow ajută la înțelegerea mai bună a

motivațiilor lor.

În ciuda regulii conform cărora un nivel trebuie să fi fost

furnizat înainte de a trece la următorul, piramida arată acum
o structură mult mai flexibilă . Anumiți factori la un nivel
pot să nu fie la fel de relevanți pentru motivație, de exemplu.
Între timp, cineva caută în mod activ să vă satisfacă nevoile
la diferite niveluri.

De exemplu, o persoană motivată de a lui Carieră poate fi

motivat de toți acești factori:

 Stabilitate Financiar (Nivelul 2)

 Apartenență la un grup (nivel 3)
 Recunoaștere între perechi (Nivelul 4)
 Eu respect altora (nivel 4)

16
  Realizări și realizări (nivelul 4)
 Creativitate (nivelul 5)
 Independenţă (nivelul 5)

Pentru a rămâne motivați, este important să înțelegem ce

căutăm și care sunt obiectivele noastre. Piramida lui
Maslow poate ajuta la trasarea acestor obiective și să
înțelegem mai bine ce nevoi încercăm să le îndeplinim.

Piramida lui Maslow a fost adaptată mediului profesional

pentru a ilustra mai bine modul în care nevoile umane pot fi
înțelese într-un mediu corporativ.

Satisfacerea acestor nevoi implică angajați mai motivați și

mai fericiți . Cunoașterea acestor detalii poate ajuta o
companie să reducă costurile, să eficientizeze procesele și să
încetinească rotația angajaților.

Consultați Adaptarea piramidei Maslow pentru mediul de

lucru pentru a înțelege mai bine nevoile angajaților într-un
loc de muncă:

 Baza : odihnă fizică și mentală, salariu suficient,

disponibilitatea orelor de masă și pauze în timpul
orelor de birou.
 Al doilea nivel: garanție de stabilitate, salariu bun,
mediu de lucru sigur și fără accidente.
 Al treilea nivel: relații bune cu liderii și colegii,
construirea de prietenii la locul de muncă, simțirea
primită de oamenii din companie
 Nivelul 4: fii recunoscut pentru rezultatele tale,
câștigă măriri sau premii, fă-ți părerea ca un
profesionist respectat
 De mai sus : au autonomie în deciziile lor, participă la
decizii importante pentru companie, îndeplinesc o
funcție care le place și că sunt capabili să își
folosească abilitățile creative și de rezolvare a
problemelor în fiecare zi.

17
Relațiile de muncă bune sunt un exemplu al piramidei lui
Maslow aplicată mediului corporativ.

Care este importanța reală a piramidei lui Maslow?

Piramida lui Maslow este un instrument cu un potențial

incredibil. Vă poate ajuta în procesul de autocunoaștere
mai ales în înțelegerea factorilor care declanșează motivația
în tine.

Pentru a rămâne motivați și a vă atinge obiectivele, trebuie

să mergeți dincolo de a vă cunoaște obiectivele: trebuie să
înțelegeți ce vă conduce spre ele .

Piramida lui Maslow este perfectă pentru a ajuta în acest

exercițiu. Puteți, de exemplu, să identificați la ce nivel vă
aflați obiectivele, să înțelegeți mai bine ce căutați și găsiți
mai multe modalități de a vă atinge obiectivele .

Mai mult, aplicată mediului corporativ, piramida lui Maslow

poate ajuta companiile să se asigure că echipele lor sunt
întotdeauna motivate. Oamenii care își satisfac nevoile de
bază creează un mediu mai sănătos, mai creativ și mai
productiv. A rămâne motivat este capabil să reducă
costurile, să crească rezultatele, să scadă cifra de afaceri și
să îmbunătățească optimizarea procesului.

Stabilitatea emoțională, motivația și conștiința de sine sunt

beneficii ale utilizării piramidei lui Maslow.

Pentru Maslow, fericirea este direct legată de satisfacerea

nevoilor ilustrate în ierarhia piramidei. Adică, individul
trebuie să satisfacă cele mai înalte niveluri ale piramidei
pentru a obține sentimente de triumf și satisfacție.

Autorul definește chiar realizarea de sine ca fiind dorința de

a-și maximiza potențialul, căutând o expresie autentică a
esenței cuiva.

18
Persoana care se auto-împlinește caută întotdeauna să
acționeze promovând bunăstarea și dezvoltarea oamenilor
din jurul său.

Piramida lui Maslow poate fi un puternic aliat în călătoria

noastră de conștientizare de sine și motivare . Înțelegerea
mai bună a nevoilor noastre și modul în care acestea
interacționează cu obiectivele noastre este esențială pentru a
rămâne motivați.

De asemenea, aceste cunoștințe ne pot ajuta să găsim

modalități care să ne conducă la obiectivele noastre sau chiar
să ne adaptăm obiectivele la nevoile care contează cel mai
mult.

Deși a fost creată în anii 1950, Piramida lui Maslow rămâne

unul dintre cele mai relevante și aplicate concepte în zona
nevoilor și motivațiilor umane. Din mai multe critici,
structura arată acum mai flexibilă, dar își păstrează în
continuare valoarea teoretică și practică.

19
20