Constituțiile României

Documente Constituția Cărvunarilor. Numele de „Cărvunari” face aluzie la Carbonarii italieni. Constituția prevedea principii inspirate
constituționale din ideologia revoluției franceze: respectul pentru proprietate, egalitatea în fața legilor, libertatea persoanei, etc.
Regulamentele Organice. Între anii 1828 şi 1834, Principatele Române s-au aflat sub ocupaţie militară rusă. În acest timp,
două comisii boiereşti au redactat pentru Ţara Românească şi Moldova primele legi fundamentale cu rol de constituţie,
Regulamentele Organice. Se instituia principiul separației puterilor în stat: executivă (exercitată de domn, ajutat de sfat
administrativ extraordinar, alcătuit din 6-8 miniștri, numiți și revocați de domn), legislativă (Adunare Obștească format din
boieri aleși pe cinci ani), judecătorească (deținută de instanțele de judecată-tribunalele județene, instanțele de apel, Înaltul Divan
Domnesc); erau adoptate o serie de elemente de novatoare cum ar fi: modernizarea sistemului fiscal (introducerea unei dări
unice), lichidarea vămilor interne, reînființarea armatei naționale, modernizarea învățământului, reglementarea obligațiilor
țăranilor clăcași față de boieri.
Proclamația de la Islaz. A fost cel mai avansat program politic al revoluționarilor pașoptiști, având rol de constituție a
guvernului revoluționar din Țara Românească.
Convenția de la Paris. Între lunile mai-august 1858, s-a desfășurat la Paris, Conferința puterilor garante, care a elaborat o lege
cu valoare constituțională pentru spațiul românesc. Documentul, numit Convenția de la Paris, prevedea unirea Moldovei cu
Țara Românească, noul stat având numele de Principatele Unite ale Moldovei și Valahiei. Era prevăzută separarea puterilor în
stat, desființarea privilegiilor boierești, vot cenzitar, etc.
Statutul Dezvoltător al Convenției de la Paris. În urma loviturii de stat din 2 mai 1864, era elaborată, de către Al. I. Cuza, o
nouă lege fundamentală, numită Statutul dezvoltător al Convenției de la Paris. Acest document sporea puterea domnului și
micșora puterea Adunării legislative.
Constituțiile Constituția din 1866
monarhice Revizuită în 1879 (modificarea Art. 7, ce condiționa cetățenia română de apartenența la rituri creștine), 1884 (numărul
colegiilor electorale se reducea de la 4 la 3 pentru Adunarea Deputatilor, astfel lărgindu-se dreptul de vot, insa nu semnificativ)
și 1917 (se renunță la articolul ce declara proprietatea sacră și inviolabilă, se modifică art. 57 și 67 pentru a se putea realiza
reforma electorală (1918) și agrară (1918-1921), ce prevedea împroprietărirea soldaților pe baza promisiunilor din 1917)
Adoptarea constituției Trăsături Principii
Înlăturarea lui Cuza și aducerea prințului Este prima constituție internă Principiul separației puterilor în stat: puterea
străin făceau necesară adoptarea unui nou românească, fiind percepută executivă exercitată de domn și guvern, puterea
act constitutional. ca o manifestare a dorinței de legislativă deținută de domn și parlament și
Limitele constituției independență a românilor puterea judecătorească reprezentată de
Articolul 7 acorda cetățenia numai pentru că nu amintea nicăieri instanțele de judecată (Instanța supremă-Curtea
creștinilor. de suzeranitatea otomană și de de Casație).
Votul era cenzitar. Votau numai cei care garanția colectivă a marilor Toate sentințele se pronunțau în numele
făceau dovada unui venit. puteri. domnului. În privința puterilor în stat,
Constituția acorda largi prerogative domnului,
Semnificația constituției A avut la bază modelul apoi regelui. Instituția centrală era implicată în
Pe plan intern, a creat cadrul necesar Constituției belgiene. toate structurile de putere ale statului: în cea
funcționării instituțiilor moderne ale Este prima lege fundamentală executivă cu Guvernul, în cea legislativă cu
statului. A pus bazele monarhiei care proclama oficial numele Parlamentul și în cea judecatorească pentru că
constituționale și a stat la baza vieții politicețării de România. hotărârile instanțelor se executau în numele
în perioada anilor 1866-1923. A fost rezultatul compromi- domnului.
sului dintre conservatori și Principul monarhiei ereditare: Monarhia era
liberali; ereditară, în familie pe linie bărbătească,
A pus bazele domniei moștenitorii tronului urmând să fie crescuți în
constituționale (1866-1881) și religia ortodoxă (Art. 82).
a monarhiei constituționale
(1881-1938).
Constituția din 1923 (Constituția României Mari)
Adoptarea constituției Elemente de noutate
Unirea cu Vechiul Regat a provinciilor românești Basarabia, Teritoriul statului
Bucovina și Transilvania punea problema unei noi constituții 1866-Principatele Unite-Române constituie un singur Stat
pentru a reflecta noile condiții politice, economico-sociale, etnice indivizibil, sub denumire de Romania
și instituționale. 1923-Regatul României: este un stat național, unitar și
Elemente de continuitate/Principii indivizibil
Principiul separației puterilor în stat; principiul monarhiei Regimul proprietății
ereditare; principiul suveranității naționale; principiul guvernării 1866-proprietatea era sacră și inviolabilă,
reprezentative; principiul responsabilității ministeriale. 1923-dreptul la proprietate nu mai este absolut, ci este
Semnificația constituției nuanțat prin referire la utilitatea socială (proprietatea este
Prin această revizuire, Constituția României Mari păstrează intact garantată de stat).
spiritul liberal al Constituției din 1 iulie 1866, printr-o formă Legislația electorală
superioară din punctul de vedere al tehnicii legislative, și, într-un 1866-votul era cenzitar
limbaj modern, adaptează vechile texte la situația politică, 1923-în privința legislației electorale, era desființat sistemul
economică și socială din România Mare. electoral cenzitar. Se trece la vot universal pentru bărbații
de peste 21 de ani. Votul era universal, direct, obligatoriu și
secret. Nu aveau drept de vot magistrații și ofițerii.

Constituția din 1938 (Constituția monarhiei autoritare)

Adoptarea constituției Elemente de noutate
În condițiile crizei apărute în urma Era desființat principiul separării puterilor în stat și se producea o concentrare a
alegerilor din decembrie 1937, în care puterii în mâinile regelui, care devenea potrivit Articolului 30 „capul statului”.
niciun partid politic nu reușise să asigure Puterea legislativă era exercitată de rege prin Reprezentanța Națională, iar puterea
 majoritatea, regele Carol al II-lea și-a impus executivă era încredințată tot regelui care o exercită prin guvernul său. Regele
propria guvernare (monarhie autoritară). deținea inițiativa legislativă, Parlamentul fiind mult limitat în acest domeniu.
Elemente de continuitate/principii Parlamentul a devenit chiar decorativ, fiind controlat prin numirea de către rege
Se mențin câteva elemente prezente și în a unui număr mare de senatori. Regele putea convoca, închide și dizolva ambele
Constituția din 1866 și 1923, cum ar fi adunări. România devenea o monarhie autoritară, în care regele nu numai că
principiul monarhiei ereditare, prevazut de domnea, dar și guverna.
articolul 82 și principul suveranității Se aduceau modificări importante legislației electorale, dreptul de vot pentru
naționale. Adunarea Deputaților era ridicat la 30 de ani și acordat numai știutorilor de carte.
Semnificația constituției Se acorda, pentru prima dată, drept de vot femeilor, însă acestea nefiind eligibile.
Această constituție a creat cadrul legal Prin aceste modificări, numărul alegătorilor scădea de la 4,6 milioane în 1937 la
impunerii monarhiei autoritare. 2 milioane în 1939.
Constituțiile Constituția din 1948
comuniste Adoptarea constituției Elemente de noutate
Intrarea României în sfera de influență sovietică, preluarea puterii politice Ca element de noutate, Constituția avea un titlu
de către comuniști și înlăturarea monarhiei, la 30 decembrie 1947, făceau nou, numit Structuri social-economice, care
necesară adoptarea unei noi constituții. preciza că proprietatea asupra mijloacelor de
Principiile constituției producție aparține statului ca reprezentant al
Deși în continuare în statul român existau instituții cu atribuții executive, poporului (se deschidea calea naționalizării-
legislative și judecătorești, principiul separării puterilor în stat nu era trecerea proprietății private în mâinile statului).
prevăzut în mod explicit. Puterea legislativă era deținută de MAN (Marea O altă noutate era legată de interzicerea dreptului
Adunare Națională). Puterea executivă aparținea Consiliului de miniștri de vot persoanelor lipsite de drepturi civile și
(Guvernului RPR). În fruntea Consiliului de miniștri era primul ministru. politice și persoanelor nedemne.
Organele locale ale puterii de stat erau consiliile populare. Puterea Dreptul de vot îl aveau persoanele de peste 18 ani,
judecătorească era deținută de către instanțele de judecată. dreptul de a fi ales în funcții publice se acorda de
Constituția nu prevedea în mod expres că rolul conducător revenea PMR la 23 de ani și se preciza egalitatea femeilor cu
(format în februarie 1948, din fuziunea PCR cu PSD), însă organele de stat bărbații.
erau subordonate acestuia. Secretarul general al PMR era de fapt
conducătorul țării.
Semnificația constituției
Această constituție a creat cadrul legal impunerii regimului comunist.
Constituția din 1952
Adoptarea constituției Elemente de noutate
În anul 1952, au loc o serie de epurări în cadrul PMR. În Constituția prevedea, în Capitolul 1, că RPR este stat al oamenilor
aceste condiții, a fost adoptată o nouă lege fundamentală muncii de la orașe si de la sate. Mai preciza că baza puterii în RPR
la 24 septembrie 1952. Această constituție consfințește este alianța clasei muncitoare cu țărănimea muncitoare, în care rolul
aservirea totală a României față de URSS.
 Elemente de continuitate conducător aparține clasei muncitoare. MAN era organul suprem al
Titulatura statului, votul universal acordat tuturor puterii în stat.
cetățenilor de peste 18 ani, prerogativele MAN. Dacă Constituția din 1948 deschidea calea naționalizării, prin
Semnificația constituției articolul Structuri social-economice, Constituția din 1952 preciza
Această constituție consfințește aservirea totală a clar trecerea proprietății private în mâinile statului.
României față de URSS.
Constituția din 1965
Revizuită prima dată în 1968, când a avut loc reorganizarea administrativă a teritoriului. Se revenea la județe, ca forme de
organizare administrativă locală, în locul raioanelor de inspirație sovietică. De asemenea, se introducea calitatea de municipiu
pentru orașele mari. A doua modificare a constituției s-a făcut în 1974, după ce a fost înființată funcția de președinte RSR,
Nicolae Ceaușescu fiind primul președinte al României.
Adoptarea constituției În condițiile procesului de destalinizare și ale venirii la putere a Elemente de noutate
lui Nicolae Ceaușescu a fost adoptată o nouă Constituție la 21 august 1965. Potrivit noii constituții, se schimba
Principii/elemente de continuitate Constituția nu aducea modificări importante în ceea denumirea țării în RSR. Se preciza în
ce privește atribuțiile MAN, ce reprezenta în continuare organul suprem al puterii de stat mod explicit că forța conducătoare a
și unicul organ legiuitor al RSR. Guvernul își păstra numele de Consiliul de Miniștri și întregii societăți este PCR (PMR
era definit ca organul suprem al administrației de stat. Tribunalele și procuratura devine PCR din 1965).
rămâneau subordonate factorului politic reprezentat de PCR.

Constituția Constituția din 1991

statului de Constituția a fost modificată în 2003, pentru a pune legea fundamentală în concordanță cu noile realități impuse de aderarea
drept României la NATO și la UE. De asemenea, mandatul președintelui a devenit de 5 ani.
Adoptarea constituției Revoluția din 1989 a dus la Elemente de noutate
prăbușirea comunismului și s-a revenit la democrație. În Potrivit Constituției, autoritățile publice ale statului sunt:
aceste condiții, a fost necesară o nouă constituție. Adoptată Parlamentul, Președintele, Guvernul, Administrația publică și
de Parlament, la 21 noiembrie 1991, constituția a fost Autoritatea Judecătorească.
aprobată de popor prin referendum la 8 decembrie 1991. Era prevăzută separația puterilor în stat; existența proprietății
Elemente de continuitate private; inițiativa legislativă a electoratului; libertatea circulației
Forma de organizare politică (republică). în străinătate etc.
Votul universal acordat persoanelor de peste 18 ani.