Anexa la O.M.T.C.T.

Nr. …….. din ……………

INSTRUCŢIUNI
PENTRU
REVIZIA ŞI REPARAREA
LINIILOR DE CONTACT
ALE CĂII FERATE ELECTRIFICATE

Nr.353
 CUPRINS
GENERALITĂŢI............................................................................................................................3
DEFINIŢII.......................................................................................................................................4
Definirea unor termeni generali..............................................................................................4
Definiţii referitoare la instalaţiile fixe de tracţiune electrică feroviară...................................5
Definirea stărilor operative ale echipamentelor sau instalaţiilor............................................8
Definiţii cu privire la conducerea prin D.E.F. a instalaţiilor de electrificare.........................9
Definiţii privitoare la manevrarea elementelor şi echipamentelor electrice.........................10
DISPOZIŢII ŞI OBLIGAŢII GENERALE DE SERVICIU ALE PERSONALULUI.................12
Condiţii pentru îndeplinirea funcţiilor..................................................................................12
Reguli de comportare în serviciu şi obligaţii de ordin general.............................................12
Răspunderea personalului pentru serviciul executat............................................................13
ATRIBUŢIILE ŞI OBLIGAŢIILE PERSONALULUI PRIVITOARE LA REVIZIA ŞI
REPARAREA LINIEI DE CONTACT.................................................................................14
Atribuţiile şi obligaţiile şefului centrului electrificare.........................................................14
Atribuţiile şi obligaţiile şefului centrului adjunct...............................................................15
Atribuţiile şi obligaţiile inginerului de specialitate..............................................................15
Atribuţiile şi obligaţiile şefului districtului linie de contact.................................................17
Atribuţiile şi obligaţiile electromecanicului IA, specialist şi I.............................................18
Atribuţiile şi obligaţiile electromecanicului II......................................................................19
Atribuţiile şi obligaţiile electromecanicului III....................................................................19
Atribuţiile şi obligaţiile personalului care asigură serviciul de intervenţie..........................20
Relaţiile personalului cu D. E. F. pentru manevrarea aparatelor electrice de comutaţie......21
CONDIŢIILE TEHNICE MINIME PE CARE TREBUIE SĂ LE ÎNDEPLINEASCĂ
ELEMENTELE LINIEI DE CONTACT ÎN EXPLOATARE..............................................23
Dispoziţii generale................................................................................................................23
Stâlpii liniei de contact.........................................................................................................23
Fundaţii pentru stâlpi şi ancore.............................................................................................24
Instalaţii de susţinere a suspensiei catenare..........................................................................25
Tensori de ancorare..............................................................................................................26
Piese, conductoare şi izolatoare............................................................................................26
Suspensia catenară................................................................................................................29
Separatoare şi dispozitive de acţionare.................................................................................33
Protecţia oamenilor şi a obiectelor din cale şi din vecinătate...............................................33
Indicatoare specifice liniei de contact..................................................................................35
ORGANIZAREA LUCRĂRILOR DE REVIZIE ŞI REPARAŢII...............................................36
Verificarea îndeplinirii condiţiilor tehnice minime..............................................................36
Tipuri de lucrări de revizie şi reparaţii.................................................................................37
Programarea şi organizarea lucrărilor...................................................................................38
OPERAŢIILE CARE SE EXECUTĂ ÎN CADRUL REVIZIILOR TEHNICE...........................41
Revizia pe jos a instalaţiilor liniei de contact.......................................................................41
Joncţiunile fără secţionare....................................................................................................41
Joncţiunile cu secţionare.......................................................................................................42
Zone neutre...........................................................................................................................42
Izolatoare de secţionare........................................................................................................42
Ace aeriene...........................................................................................................................43
Linia de contact în lucrările de artă......................................................................................43
Separatoare manuale şi electrice...........................................................................................44
Izolatoare..............................................................................................................................45
Compensatoare.....................................................................................................................45
Suspensia catenară în afara joncţiunilor de ancorare şi a lucrărilor de artă..........................45

1
 Instalaţii de protecţie din cale şi din vecinătatea căii...........................................................48
Panouri de protecţie..............................................................................................................49
Reţeaua de cabluri................................................................................................................49
SCOATEREA ŞI REPUNEREA SUB TENSIUNE A LINIEI DE CONTACT..........................50
Scoateri de sub tensiune planificate......................................................................................50
Repunerea sub tensiune a liniei de contact...........................................................................54
Scoaterea de sub tensiune accidentală a liniei de contact.....................................................55
EVIDENŢA INSTALAŢIILOR LINIEI DE CONTACT ŞI A INSTALAŢIILOR DE
PROTECŢIE..........................................................................................................................57
URMĂRIREA, ANALIZA ŞI EVIDENŢA EVENIMENTELOR ELECTRICE
ACCIDENTALE...................................................................................................................58
Scopul analizei şi evidenţei evenimentelor electrice accidentale.........................................58
Clasificarea evenimentelor electrice accidentale..................................................................58
Constatarea şi avizarea evenimentelor electrice accidentale................................................59
Urmărirea şi lichidarea evenimentelor electrice accidentale................................................59
Analiza şi evidenţa evenimentelor electrice accidentale......................................................59
DISPOZIŢII FINALE....................................................................................................................61
AnexE............................................................................................................................................62
Anexa 1 Zona liniei aeriene de contact şi zona pantografului..............................................62
Anexa 2 Gabaritul stâlpilor în curbe.....................................................................................63
Anexa 3 Graficul deplasării consolei izolate simple datorită variaţiei de temperatură, pentru
suspensia complet compensată cu cablu purtător din oţel sau bimetal.................................64
Anexa 4 Deplasarea consolei izolate simple datorită variaţiei de temperatură, pentru
suspensia complet compensată cu cablu purtător din aliaj de cupru....................................65
Anexa 5 Reglarea fixătorului la suspensia semicompensată................................................66
Anexa 6 Gradientul ( panta ) firului de contact....................................................................67
Anexa 7 Valoarea zigzag-ului firului de contact în curbe....................................................68
Anexa 8 Distanţa de amplasare a stâlpului în raport cu punctul geometric al macazului....69
Anexa 9 Diagrama de reglare a pendulelor pentru suspensia semicompensată...................70
Anexa 10 Reglarea pendulelor simple la suspensia complet compensată cu cablu purtător
din OlZn întins la 1000 daN şi fir de contact de 100 mmp întins la 1000 Kgf....................70
Anexa 11 Reglarea pendulelor simple la suspensia complet compensată cu cablu purtător
din BM 70 întins la 1000 daN şi fir de contact de 100 mmp întins la 1000 Kgf)................71
Anexa 12 Ghid pentru urmărirea uzurii firului de contact...................................................72
Anexa 13 Forţa de întindere a firului de contact în funcţie de grosimea medie a secţiunii..72
Anexa 14 Reglarea ancorării mediane a suspensiei complet compensate în funcţie de
temperatură...........................................................................................................................73
Anexa 15 Dimensiunea constructivă a indicatoarelor şi balizelor şi modul lor de montare 74
Anexa 16 Periodicitatea controalelor preventive planificate................................................75
Anexa 17 Programarea lucrărilor de revizie tehnică la instalaţiile liniei de contact (LC). . .75
Anexa 18 Diagrama de reglare în funcţie de temperatură a ancorării complet compensate 77
Anexa 19 Valorile cotelor de reglarea în funcţie de temperatură şi distanţa până la punctul
fix în cazul suspensiei complet compensată.........................................................................78
Anexa 20 Diagrama de reglare a compensatoarelor în funcţie de temperatură şi distanţa faţă
de ancorarea mediană la suspensia semicompensată............................................................81
Anexa 21 Valorile cotelor de reglare în funcţie de temperatură şi distanţa până la punctul
fix în cazul suspensiei semicompensată...............................................................................82
Anexa 22 Valori de reglare a suspensiei complet compensatei cu blocare individuală......83
Anexa 23 Poziţia balansierului la suspensia complet compensată.......................................85

2
 CAPITOLUL I
GENERALITĂŢI

Art. 1. - Prezentele instrucţiunile stabilesc condiţiile tehnice minime, principiile şi regulile

de bază pentru revizia şi repararea liniei de contact, în scopul asigurării unei alimentări continue cu
energie electrică a locomotivelor şi ramelor electrice. Sarcina principală pentru asigurarea acestui
scop constă în prevenirea întreruperilor în alimentarea cu energie electrică a liniei de contact.
Art. 2. - Prevederile instrucţiunilor de faţă se aplică liniilor de contact alimentate în curent
alternativ monofazat 25 kV, 50 Hz aparţinând domeniului public sau privat.

3
 CAPITOLUL II
DEFINIŢII

SECŢIUNEA 1
Definirea unor termeni generali
Art. 3. - Pentru o mai bună înţelegere a prezentelor instrucţiuni se definesc următorii
termeni:
a) unitate - forma organizatorică - societate, filială, sucursală şi altele asemenea - căreia
îi revine obligaţia, prin regulamentul propriu de organizare şi funcţionare sau prin statut, să
execute lucrări, să exploateze, să întreţină şi/sau să repare instalaţiile electrice pe care le
gestionează sau le-a preluat prin convenţie;
b) subunitate - forma organizatorică din cadrul unităţii care exploatează, revizuieşte
şi/sau repară instalaţii electrice şi care poate fi: secţie, centru, laborator, district, punct de
lucru şi altele asemenea având nivele ierarhice stabilite prin reglementări proprii;
c) element – un aparat, maşină electrică şi altele asemenea care realizează o anumită
funcţie, putând fi parte constitutivă a unui echipament electric. Intră în această categorie
separatoarele, întreruptoarele, transformatoarele de măsură, descărcătoarele, siguranţele şi
altele asemenea;
d) echipament (electric) – o unitate constitutivă a unei instalaţii sau reţele electrice în
totalitatea elementelor sale - inclusiv celulele, îndeplinind anumite funcţiuni în cadrul
acesteia. Intră în această categorie: generatoarele, compensatoarele, barele, liniile,
transformatoarele de putere şi altele asemenea;
e) celula unui echipament – ansamblul elementelor de comutaţie primară prin care
echipamentul respectiv se leagă la barele colectoare sau prin care barele colectoare se leagă
între ele;
f) instalaţie electrică – ansamblu de echipamente, celule şi elemente legate funcţional
între ele, amplasate într-un teritoriu comun şi care sunt servite de aceeaşi formaţie de
servire operativă. Excepţie fac elementele telecomandate pentru perioada cât sunt în regim
de telecomandă;
g) revizie – ansamblul operaţiilor periodice planificate sau accidentale, cu caracter
preventiv sau corectiv, efectuate asupra unui element/echipament/instalaţie şi care are ca
scop menţinerea/readucerea parametrilor de funcţionare ai acestuia/acesteia în cadrul
condiţiilor tehnice minim admisibile şi de funcţionare;
h) întreţinere – activitatea de menţinere a unei instalaţii în limita condiţiilor tehnice
minime impuse şi în condiţii de funcţionar;
i) reţea electrică – ansamblu de echipamente şi instalaţii electrice dispersate teritorial,
legate între ele;
j) instalaţii fixe de tracţiune electrică feroviară sinonim reţea de tracţiune electrică –
reţea electrică de distribuţie, feroviară, utilizată pentru a furniza energie electrică
locomotivelor şi ramelor electrice;
k) protecţie – ansamblu de prevederi pentru detectarea defectelor sau a altor situaţii
anormale din instalaţiile şi reţelele electrice în scopul eliminării lor, limitării situaţiilor
anormale şi emiterii de comenzi sau semnale. Termenul este generic pentru dispozitive şi
sisteme de protecţie şi se utilizează pentru a descrie protecţia atât a unui sistem cât şi a unei
părţi din acesta;
l) eveniment electric accidental – acel eveniment întâmplător din exploatarea
instalaţiilor de electrificare care conduce la modificarea stării operaţionale sau a schemei
de funcţionare a acestora sau la abateri a unor parametri sau caracteristici de funcţionare în
afara limitelor stabilite, cu sau fără repercusiuni privind alimentarea cu energie electrică a
consumatorilor;

4
 m) deranjament sau incident – acel eveniment electric accidental produs în instalaţiile
de electrificare şi care se manifestă prin modificarea stării anterioare a ansamblurilor
funcţionale, prin abateri ale parametrilor funcţionali ai acestora, în afara limitelor
prevăzute prin reglementările în vigoare. În cazul în care deranjamentul este însoţit de
deteriorarea sau distrugerea unor echipamente sau părţi din instalaţii, acesta constituie o
avarie;
n) defecţiune tehnică – acel eveniment electric accidental produs în instalaţiile de
electrificare constând în abateri ale unor parametri funcţionali sau defectări ale unor
componente ale ansamblurilor funcţionale şi care nu produc consecinţe asupra acestor
ansambluri şi nu afectează consumatorii inclusiv linia de contact;
o) întrerupere de scurtă durată –este evenimentul electric accidental produs cu ocazia
acţionării automatizărilor şi al cărui efect în timp privind modificarea stării anterioare de
funcţionare a instalaţiilor electrice sau a parametrilor funcţionali ai acestora, are o durată
mai mică de 30 secunde. În această categorie se înregistrează funcţionările reuşite ale
reanclanşărilor automate rapide şi anclanşările automate ale rezervei, pornirea până la
debitare a grupurilor electrogene şi altele asemenea;
p) intervenţie – participarea la acţiunea de localizare, limitare, remediere şi înlăturare a
evenimentelor electrice accidentale la linia de contact;
q) sistem teleinformaţional – dotarea tehnică prin care se asigură, în timp real,
informaţiile necesare comenzii operative a instalaţiilor de electrificare în toate stările prin
care acestea pot trece (normală, de alarmă, de incident şi postincident);
r) telemecanizare – conducere la distanţă a funcţionării unei instalaţii electrice,
utilizând transmiterea de informaţii cu ajutorul telecomunicaţiilor. Uzual denumită în
continuare TM;
s) dispecer energetic feroviar sau DEF – ansamblul de instalaţii şi echipamente de
telemecanică şi telecomunicaţii, amplasate într-un post central, care asigură
telemecanizarea, comanda şi controlul operativ al instalaţiilor fixe de tracţiune electrică şi
eventual al altor instalaţii electrice din gestiunea unei subunităţi de electrificare; termenul
este generic definind atât instalaţia în sine, cât şi personalul de comandă operativă;
t) centru dispecer – structura organizatorică a personalului ce exploatează instalaţia
D.E.F. şi asigură comanda operativă a instalaţiilor de electrificare;
u) reglementări în vigoare – totalitatea regulamentelor, ordinelor, instrucţiunilor şi
dispoziţiilor specifice activităţii sau domeniului la care se face referire.

SECŢIUNEA a 2-a
Definiţii referitoare la instalaţiile fixe de tracţiune electrică feroviară
Art. 4. - În vederea înţelegerii termenilor privitori la elementele instalaţiilor fixe de
tracţiune electrică, se definesc:
a) sistem de tracţiune electrică – ansamblu de instalaţii şi vehicule feroviare cu energie
electrică, caracterizat prin tensiune şi frecvenţă;
b) substaţie de tracţiune electrică feroviară – instalaţie a cărei funcţie principală este
alimentarea sistemului de tracţiune electrică prin transformarea tensiunii din partea
primară a reţelei de alimentare de 110 KV în tensiune de tracţiune electrică de 25 KV
folosind transformatoare monofazate;
c) linie de contact [CEI 60050-811, definiţia 811-33-01] – linie electrică destinată
alimentării vehiculelor cu energie electrică prin intermediul echipamentelor de captare a
curentului;
d) linie aeriană de contact [CEI 60050-811, definiţia 811-33-02] – linie electrică
destinată alimentării vehiculelor cu energie electrică prin intermediul echipamentelor de
captare a curentului şi constituită din conductoare amplasate deasupra sau lateral faţă de
limita superioară a gabaritului vehiculelor;

5
e) linie aeriană de contact cu suspensie catenară [CEI 60050-811, definiţia 811-33-05]
– linie aeriană de contact în care firul sau firele de contact sunt suspendate de unul sau mai
multe cabluri purtătoare longitudinale;
f) linie de contact catenară complet compensată - sinonim catenară complet
compensată – linie de contact catenară, la care atât firul de contact, cât şi cablul purtător
sunt compensate la unul sau ambele capete;
g) linie de contact catenară semicompensată - sinonim catenară semicompensată –
linie de contact catenară, la care cablul purtător este ancorat rigid, iar firul de contact este
compensat la unul sau ambele capete;
h) linie de contact simplă - sinonim linie de contact monofilară – linie de contact
constituită dintr-un fir de contact fără cablu purtător de susţinere;
i) linie de contact simplă compensată – linie de contact simplă, la care firul de contact
este ancorat la unul sau la ambele capete prin ancorări compensate;
j) zona liniei aeriene de contact şi zona pantografului – zona ale cărei limite nu sunt
depăşite, în general, de o linie aeriană de contact ruptă sau de un pantograf sub tensiune, în
cazul în care acesta iese de sub firul de contact, sau de fragmente rupte din pantograf.
Precizări privitoare la această definiţie sunt cuprinse în anexa 1;
k) circuit de retur – conductoarele care formează calea de întoarcere spre substaţie a
curentului de tracţiune. Conductoarele pot fi: şine de rulare, şine de retur al curentului,
cabluri colectoare, cabluri de retur;
l) fider de alimentare – conductor electric în general aerian care realizează conexiunea
electrică între substaţia de tracţiune electrică şi linia de contact;
m) fider de întoarcere – conductor electric aerian sau cablu subteran, care realizează
conexiunea electrică între şinele de rulare şi borna transformatorului din substaţia de
tracţiune;
n) schema normală de funcţionare - schema electrică de conexiuni ale elementelor şi
echipamentelor primare care asigură alimentarea liniei de contact în condiţii de siguranţă
maximă, de asigurare a unor parametrii normali de elasticitate si economicitate, în funcţie
de elementele şi echipamentele disponibile;
o) comanda la distanţă a separatoarelor, a separatoarelor sub sarcină sau a
întreruptoarelor - instalaţie care permite comanda şi controlul la distanţă în mod direct a
separatoarelor, separatoarelor sub sarcină sau a întreruptoarelor din linia de contact;
p) conectat – poziţie a separatorului sub sarcină, întreruptorului sau disjunctorului în
care se asigură continuitatea circuitului în care este legat;
q) închis – poziţie a separatorului în care se asigură continuitatea circuitului în care este
legat;
r) deconectat – poziţie a separatorului sub sarcină, întreruptorului sau disjunctorului în
care asigură întreruperea circuitului în care este legat;
s) deschis – poziţie a separatorului în care se asigură întreruperea circuitului în care este
legat;
t) structură de susţinere [CEI 60050-811, definiţia 811-33-19] – elemente care susţin
conductoarele şi izolatoarele asociate ale unei linii aeriene de contact;
u) fir de contact [CEI 60050-811, definiţia 811-33-15] – conductor electric al unei linii
aeriene de contact cu care este în contact captatorul;
v) cablu purtător [CEI 60050-811, definiţia 811-33-06] – conductor longitudinal care
susţine, direct sau indirect, firul de contact;
w) pendulă [CEI 60050-811, definiţia 811-33-22 modificată] – componentă care asigură
suspendarea unui cablu de fixare, a unui cablu purtător auxiliar sau a firului de contact de o
traversă elastică sau de un cablu purtător longitudinal;
x) zona de ancorare – lungime a liniei aeriene de contact între două puncte de ancorare;
y) semizonă – porţiune a liniei de contact, independentă longitudinal, ancorată rigid la

6
unul din capete. Semizona are, de regulă, lungimea maximă a unei jumătăţi de zonă.
z) consolă - sinonim consolă simplă – suport constând dintr-una sau mai multe bare
transversale fixate de un stâlp;
aa) consolă de cale dublă – consolă neizolată, instalată deasupra a două linii de cale
ferată, destinată a susţine conductoarele liniei de contact;
bb) fixător – element destinat menţinerii într-o poziţie stabilită a firului de contact;
cc) dispozitiv de tensionare - sinonim compensator [CEI 60050-811, definiţia 811-36-
45] – dispozitiv care permite reglarea tensiunii mecanice în conductoare;
dd) ancorare compensată – fixare a unui capăt al firului de contact sau al cablului
purtător pe stâlpul de ancorare, prin intermediul unui compensator;
ee) ancorare rigidă – fixare rigidă a capătului firului de contact sau al cablului purtător
pe elementul de ancorare;
ff) ancorare mediană – fixare a firului de contact dotat cu compensator la aproximativ
mijlocul zonei de ancorare, pentru evitarea deplasărilor longitudinale. În cazul catenarei
semicompensate, compensarea se realizează prin legarea firului de contact de cablul
purtător. În cazul catenarei complet compensate, pe lângă fixarea firului de contact de
cablul purtător, se face şi fixarea cablului purtător la mijlocul zonei de ancorare;
gg) joncţiune izolantă sau joncţiune cu secţionare [CEI 60050-811, definiţia 811-36-14]
– punct de secţionare realizat prin juxtapunerea capetelor a două zone adiacente ale linei de
contact, permiţând trecerea pantografului de pe una pe cealaltă, izolarea fiind realizată
printr-o lamă de aer corespunzătoare între echipamentele celor două zone;
hh) zonă neutră [CEI 60050-811, definiţia 811-36-16] – parte a liniei de contact
prevăzută cu un punct de secţionare la fiecare extremitate, pentru a evita conectarea, prin
aparatele de captare a curentului, a două secţiuni electrice succesive care pot avea diferenţe
de tensiune sau de fază;
ii) izolator de secţionare [CEI 60050-811, definiţia 811-36-15] – punct de secţionare
realizat cu izolatoare inserate în porţiunea activă a liniei de contact şi cu patine sau
dispozitive similare care asigură captarea neîntreruptă a curentului;
jj) joncţiune fără secţionare – porţiune a unei linii de contact pe care se realizează
separarea mecanică longitudinală, fără secţionare electrică, a două zone de ancorare
consecutive, cu asigurarea captării continue a curentului de către echipamentul de captare;
kk) gradient - sinonim nerecomandat pantă – raportul dintre diferenţa de înălţime a liniei
aeriene de contact faţă de planul de rulare în două puncte de susţinere succesive şi
lungimea deschiderii;
ll) deschidere [CEI 60050-811, definiţia 811-33-40] – parte a liniei aeriene de contact
situată între două suporturi sau între două puncte de suspendare succesive;
mm) ac aerian - sinonim echipament aerian – porţiune a liniilor de contact aflată deasupra
aparatelor de cale, care asigură captarea continuă a curentului la schimbarea direcţiei de
circulaţie;
nn) ac aerian încrucişat - sinonim echipament încrucişat sau ac aerian intersectat– ac
aerian la care firele de contact se încrucişează la acelaşi nivel;
oo) ac aerian tangenţial - sinonim echipament tangenţial sau ac aerian neintersectat –
ac aerian la care firele de contact de pe direcţii diferite nu se încrucişează în planul de
captare;
pp) zigzag [CEI 60050-811, definiţia 811-33-21] – dispunerea alternativă la suporturi
succesive a firului de contact de o parte şi de alta a axei căii pentru a evita uzura localizată
a periilor pantografului;
qq) traversă rigidă – construcţie formată dintr-o grindă rigidă transversală şi doi stâlpi
plantaţi de o parte şi de alta a mai multor linii ferate, destinat susţinerii în comun a liniilor
de contact;
rr) traversă elastică – construcţie formată din cabluri transversale legate de doi stâlpi

7
 plantaţi de o parte şi de alta a mai multor linii ferate, destinat susţinerii în comun a liniilor
de contact;
ss) legătură electrică transversală – conductor electric care realizează o distribuţie
uniformă a curentului între firul de contact şi cablul purtător;
tt) legătură electrică longitudinală – conductor electric care realizează o distribuţie
uniformă a curentului între două zone de ancorare;
uu) poluare – fenomen care se manifestă prin apariţia unor substanţe străine nocive,
substanţe care, din punctul de vedere al liniei de contact, au efecte defavorabile asupra
instalaţiilor;
vv) agresivitatea mediului corosiv – intensitatea cu care se manifestă acţiunea mediului
corosiv asupra unui metal, caracterizată prin valoarea indicelui de penetraţie.

SECŢIUNEA a 3-a
Definirea stărilor operative ale echipamentelor sau instalaţiilor
Art. 5. - Stările operative de bază ale elementelor, echipamentelor sau instalaţiilor electrice
sunt:
a) în exploatare;
b) retrase din exploatare.
Art. 6. - (1)În exploatare se consideră elementul, echipamentul sau instalaţia electrică care
se află în gestiunea unităţii, este în autoritatea unei trepte de conducere operativă sau a personalului
de servire operativă şi este legat la un alt element, echipament aflat în exploatare.
(2) Un element, echipament sau instalaţie electrică aflat în exploatare poate fi:
a) disponibil/ă;
b) indisponibil/ă.
(3) Disponibil/ă se consideră elementul, echipamentul sau instalaţia electrică care este sau
poate fi folosit în funcţionarea sistemului energetic, reţelei sau instalaţiei respective. Acesta poate
fi:
a) în funcţiune - este elementul, echipamentul sau instalaţia electrică la care sunt închise
separatoarele, sunt conectate întreruptoarele şi există o legătură continuă normală între bară
- sau alt echipament - şi echipamentul respectiv, pentru a permite circulaţia curentului
electric;
b) în rezervă - este elementul, echipamentul sau instalaţia electrică care nu este în
funcţiune, dar care poate fi pus în funcţiune în orice moment, pentru a fi folosit în
funcţionarea reţelei sau instalaţiei. În această stare, elementul, echipamentul sau instalaţia
electrică pot fi:
- în rezervă caldă atunci când întreruptoarele sunt deconectate şi broşate,
separatoarele sunt închise şi există posibilitatea ca, prin conectarea întreruptoarelor,
echipamentul să fie adus în starea în funcţiune;
- în rezervă rece atunci când întreruptoarele sunt deconectate - şi debroşate în cazul
în care nu există separatoare -, separatoarele sunt deschise spre toate părţile de unde se
poate primi tensiune şi există posibilitatea ca, prin închiderea separatoarelor-sau
broşarea întreruptoarelor, echipamentul să fie adus în starea în rezervă caldă.
(4) Indisponibil se consideră elementul, echipamentul sau instalaţia electrică care nu poate fi
folosit ca urmare a unei defecţiuni sau altor cauze care la momentul respectiv, îl fac impropriu unei
funcţionări normale. Acesta poate fi:
a) în stare caldă - se consideră starea operativă a echipamentelor şi cuplelor
indisponibile, care se defineşte la fel ca şi starea operativă în rezervă caldă a acestora, cu
menţiunea că toate automatizările care pot provoca anclanşarea întreruptoarelor acestora –
dispozitive RAR, de anclanşare automată a rezervei şi altele asemenea - şi pot provoca
punerea în funcţiune a echipamentului şi cuplei indisponibile vor fi anulate;
b) în stare rece - se consideră starea operativă a echipamentelor, celulelor şi cuplelor

8
 indisponibile, care se defineşte la fel ca şi starea operativă în rezervă rece a acestora.
Art. 7. - (1)Retras din exploatare se consideră elementul, echipamentul sau instalaţia
electrică care, pentru o durată determinată, în baza unei programări, este scos din exploatare pentru
lucrări, probe şi altele. el nemaiputând fi folosit în orice moment în funcţionarea reţelei sau
instalaţiei. Redarea în exploatare are loc conform timpilor stabiliţi prin cerere.
(2) Elementul, echipamentul sau instalaţia electrică retras/ă din exploatare poate fi:
a) în stare deconectat –dacă toate întreruptoarele sunt deconectate şi toate
automatizările care pot provoca anclanşarea acestora sunt anulate, iar separatoarele sunt
închise. El nu poate fi pus în funcţiune până nu va fi redat în exploatare;
b) în stare separat vizibil atunci când:
– sunt deconectate toate întreruptoarele şi este verificată poziţia deconectat a
acestora;
– sunt luate toate măsurile stabilite de gestionar prin instrucţiuni tehnice interne -
anularea automatizării, întreruperea circuitelor de comandă şi altele - conform normelor
de protecţia muncii, pentru a împiedica acţionarea voită sau accidentală a acestora;
– sunt afişate indicatoare de securitate de interdicţie a manevrării acestora;
– sunt executate separaţiile vizibile dinspre toate părţile de unde se poate primi
tensiune - deschidere separatoare, debroşare întreruptoare, scoatere siguranţe şi altele -
conform normelor de protecţia muncii, şi s-a verificat vizual că s-au realizat separaţiile
vizibile;
– sunt afişate indicatoare de securitate de interdicţie a manevrării acestora;
– sunt luate toate măsurile pentru a împiedica apariţia tensiunii prin alte căi decât
cele separate vizibil - este executată separarea vizibilă şi pe partea secundară a
transformatoarelor de tensiune legate la echipament, celulă - conform normelor de
protecţia muncii.
c) în stare legat la pământ – atunci când, în afară de măsurile luate pentru starea
separat vizibil, se execută şi legături la pământ conform normelor de protecţie a muncii, în
vederea executării de lucrări. Exprimarea stării operative în stare legat la pământ trebuie
însoţită de indicarea locurilor unde sunt efectuate legăturile la pământ când echipamentul
respectiv depăşeşte cadrul unei instalaţii.
Elementele, echipamentele sau instalaţiile electrice retrase din exploatare care au mai
multe posibilităţi de racord pot avea la capete stări operative diferite, care trebuie indicate
obligatoriu;
d) nenominalizabile – sunt stările operative care nu se încadrează în cele definite
anterior. În acest caz, starea operativă se exprimă prin enumerarea detaliată a poziţiei
aparatajului de comutaţie, a măsurilor care împiedică apariţia tensiunii şi a situaţiei
automatizărilor şi a legăturilor la pământ.

SECŢIUNEA a 4-a
Definiţii cu privire la conducerea prin D.E.F. a instalaţiilor de electrificare
Art. 8. - Pentru înţelegerea termenilor ce stabilesc ierarhia şi subordonarea personalului în
vederea exploatării şi executării de lucrări la instalaţiile de electrificare, se definesc:
a) personal de exploatare – personalul care face parte din subunitatea de exploatare şi
care execută lucrări de revizie şi reparaţie la instalaţiile electrice, manevrarea electrică a
elementelor din instalaţiile electrice sau intervenţia pentru remedierea deranjamentelor şi
defectelor apărute la instalaţiile electrice;
b) personal de intervenţie – personalul de exploatare care asigură intervenţia operativă
pentru remedierea deranjamentelor şi defectelor apărute în instalaţiile de linie de contact,
reducerea efectelor acestora asupra siguranţei şi regularităţii circulaţiei trenurilor;
c) personal de revizie şi reparaţii - personalul de exploatare care execută lucrările de
revizie tehnică şi reparaţiile necesare reviziei şi reparării instalaţiilor de electrificare;

9
 d) autoritate de comandă operativă – atribuţia cu care este investit D.E.F. în scopul
comenzii operative a instalaţiilor de electrificare;
e) autoritate de decizie – atribuţia de a lua decizii privind stabilirea sau modificarea
regimului de funcţionare, precum şi de realizare a siguranţei în funcţionare pentru
echipamentele si instalaţiile precizate prin convenţiile de exploatare;
f) convenţie de lucrări – documentul ce se încheie între unitatea ce exploatează
instalaţiile de electrificare şi unităţi ce furnizează servicii căii ferate;
g) gestiune – echipamentele si instalaţiile încredinţate prin inventar sau în convenţie de
lucrări, în exploatarea şi revizia unei unităţi sunt în gestiunea respectivei unităţi.
Echipamentele şi instalaţiile aflate în gestiunea unei unităţi pot fi împărţite subunităţilor
sale de bază care le vor gestiona în mod nemijlocit. În sensul prezentelor instrucţiuni, se
consideră în gestiunea unei unităţi şi echipamentele şi instalaţiile care nu sunt in inventarul
ei, dar care sunt exploatate de aceasta în baza unor convenţii de lucrări;
h) subordonare operativă – relaţiile ce se stabilesc din punct de vedere operativ între
D.E.F. şi personalul de servire operativă sau personalul desemnat pentru coordonarea
lucrărilor, precum şi între DEF şi personalul de mişcare şi tracţiune, prin reglementări şi
convenţii de exploatare;
i) instalaţie electrică în exploatare – instalaţia care a fost pusă sub tensiune cel puţin o
singură dată şi care poate fi repusă sub tensiune prin manevrarea aparatajului de comutaţie,
prin legare de cordoane, conductoare, bare, cabluri, la aparataj;
j) lucrare – ansamblul de operaţii al căror scop este revizia, repararea, modificarea sau
măsurarea unei instalaţii electrice;
k) coordonator de lucrări – persoana împuternicită de conducătorul subunităţii, prin
nominalizare în convenţie sau program de lucrări, pentru a răspunde de pregătirea şi
coordonarea executării lucrărilor;
l) executant de lucrări – persoana din compunerea unei formaţii de lucru, subordonată
din punct de vedere al protecţiei muncii şefului de lucrare.

SECŢIUNEA a 5-a
Definiţii privitoare la manevrarea elementelor şi echipamentelor electrice
Art. 9. - Pentru a exista o unitate de exprimare privitoare la modul de manevrare a
elementelor şi echipamentelor electrice, definim următorii termeni:
a) operaţie – acţionarea detaliată de către personalul de servire operativă a elementelor
de comutaţie primară şi reglaj ale unui element, echipament, celulă a elementelor de
comutaţie secundară, precum şi executarea unor măsuri speciale sau formalităţi ce derivă
din aceste acţionări. La executarea operaţiilor personalul nu are voie să atingă direct părţile
conductoare aflate sau destinate a se afla sub tensiune;
b) manevră – ansamblul unor operaţii, operaţii distincte, grupe distincte de operaţii, prin
care se schimbă starea operativă a echipamentelor sau schema de conexiuni în care
funcţionează acestea, însă la care personalul nu are voie să atingă părţile conductoare,
aflate sau destinate a se afla sub tensiune şi nici să se apropie faţă de ele la distanţe mai
mici decât cele de protecţie;
c) foaie de manevră – document scris care stabileşte următoarele:
- tema manevrei, respectiv starea operativă finală a echipamentului, instalaţiei şi
altele asemenea;
- scopul manevrei;
- starea operativă iniţială a echipamentului, instalaţiei;
- succesiunea operaţilor ce urmează a se efectua;
- notaţiile în legătură cu dispunerea şi îndeplinirea operaţiilor;
- persoanele care au legătură cu manevra şi responsabilitatea acestora;

10
d) responsabil de manevră - persoana care asigură conducerea efectivă a manevrelor
atât din punct de vedere tehnologic cât şi al protecţiei muncii;
e) executant de manevre - persoana competentă a unei formaţii de manevră,
subordonată responsabilului de manevră;
f) manevre programate – manevrele care au ca scop modificarea configuraţiei
instalaţiei, reţelei, fără ca acestea să aibă un caracter frecvent şi periodic, precum şi cele
care au drept scop retragerea din exploatare a echipamentelor, elementelor, celulelor,
pentru lucrări sau probe. Manevrele programate se efectuează în baza unei cereri a
personalului operativ, caz în care acesta este obligat să întocmească foaie de manevră;
g) manevre de lichidare a incidentelor sunt manevrele care se execută cu ocazia
apariţiei unui incident, pentru izolarea defectului şi restabilirea alimentării consumatorilor
sau pentru prevenirea unui incident. Manevrele de lichidare a incidentelor se execută sub
comanda celui care are în comandă de coordonare echipamentele şi/sau instalaţiile
respective;
h) manevre cauzate de accident de muncă sunt manevrele care se execută pentru
scoaterea victimei de sub acţiunea curentului electric, conform prevederilor normelor de
protecţia muncii.

11
 CAPITOLUL III
DISPOZIŢII ŞI OBLIGAŢII GENERALE DE SERVICIU ALE PERSONALULUI

SECŢIUNEA 1
Condiţii pentru îndeplinirea funcţiilor
Art. 10. - Pentru îndeplinirea funcţiilor în legătură cu revizia şi repararea liniei de contact
din cadrul centrelor de electrificare, personalul trebuie să aibă o pregătire specifică şi să cunoască
prevederile cuprinse în reglementările în vigoare, pentru funcţia pe care o îndeplineşte.
Art. 11. - Personalul care lucrează la revizia şi repararea instalaţiilor liniei de contact, după
efectuarea stagiului, trebuie să fie autorizat în funcţie conform reglementărilor în vigoare.
Art. 12. - Personalul va fi examinat din punct de vedere profesional, medical şi psihologic,
la autorizarea în funcţie şi periodic, conform reglementărilor în vigoare.
Art. 13. - Personalul care îndeplineşte funcţii în legătură cu revizia şi repararea liniei de
contact este obligat să cunoască şi să aplice normele de protecţie a muncii şi apărare împotriva
incendiilor, stabilite pentru locul de muncă respectiv, precum şi regulamentele de ordine interioară
şi disciplinare.

SECŢIUNEA a 2-a
Reguli de comportare în serviciu şi obligaţii de ordin general
Art. 14. - Personalul de revizie şi reparare a liniei de contact trebuie să respecte întocmai
normele şi regulile de comportare în serviciu stabilite prin reglementările în vigoare.
Art. 15. - Este interzisă admiterea la executarea serviciului a personalului aflat sub influenţa
băuturilor alcoolice. Cei găsiţi sub influenţa băuturilor alcoolice vor fi îndepărtaţi imediat de la
executarea serviciului şi vor fi trataţi conform reglementărilor în vigoare.
Art. 16. - Personalul care îndeplineşte o funcţie în legătură cu revizia şi repararea liniei de
contact mai are următoarele obligaţii:
a) să păstreze secretul de serviciu conform reglementărilor în vigoare;
b) să asigure paza bunurilor, a materialelor, pieselor de schimb şi utilajelor aflate în
incinta districtului conform reglementărilor interne;
c) să dea semnale de oprire unui tren sau unui convoi de manevră, în toate cazurile în
care viaţa oamenilor este ameninţată sau siguranţa circulaţiei este periclitată;
d) în cazul descoperirii la construcţii sau instalaţii a unor defecţiuni care periclitează
siguranţa circulaţiei trenurilor, în afară de cele de mai sus, personalul este obligat să ia
măsuri pentru acoperirea punctului periculos şi pentru înlăturarea urgentă a defecţiunilor.
Art. 17. - (1) Durata executării serviciului este stabilită prin reglementări în vigoare. În
cazuri excepţionale, pentru luarea de măsuri urgente, la cererea şefilor ierarhici, personalul nu va
părăsi şi poate fi chemat la serviciu la orice oră, în afara programului normal de lucru.
Art. 18. - Cazurile, care ar împiedica prezentarea la serviciu, se vor comunica imediat
conducătorului ierarhic.
Art. 19. - (1) Personalul districtului, la prezentarea la serviciu, va fi verificat de şeful
districtului, de înlocuitorul acestuia sau de conducătorul echipei, pentru a se constata dacă este în
stare normală. Verificarea stării personalului care execută serviciul în tură se va face de personalul
care predă tura de serviciu, menţionându-se starea personalului în registrul de predare – primire a
serviciului.
(2) Verificarea personalului se face vizual, iar în condiţiile în care personalul prezentat la
serviciu dă semne că a consumat băuturi alcoolice, se va face proba cu fiola alcooloscop sau cu
dispozitiv pentru determinarea gradului de alcool în aerul expirat.
(3) Dacă personalul prezent pentru luarea în primire a serviciului nu este în stare normală,
acesta nu va fi primit la serviciu. În asemenea situaţii va fi anunţat şeful ierarhic, care va lua măsuri

12
de înlocuire a personalului ce nu este în stare normală, pentru asigurarea continuităţii serviciului.
Art. 20. - Predarea, respectiv primirea serviciului se face în scris pe baza procesului verbal
de predare – primire consemnat în registrul de predare – primire a serviciului, cu toate lămuririle
necesare, pentru continuarea activităţii fără neajunsuri.
Art. 21. - La locul de muncă, personalul este obligat să aibă asupra lui sculele necesare
executării serviciului şi echipamentul de protecţie individuală.

SECŢIUNEA a 3-a
Răspunderea personalului pentru serviciul executat
Art. 22. - Personalul care lucrează la revizia şi repararea liniei de contact, răspund personal
de felul cum execută lucrările dispuse, în limitele atribuţiilor proprii.
Art. 23. - (1) Prezenţa personalului cu funcţie superioară nu scuteşte personalul de
răspunderea pentru faptele sale pe durata serviciului.
(2) Personalul este dator să execute dispoziţiile verbale sau scrise ale conducătorilor
direcţi şi, totodată, să ţină seama de orice avizare care priveşte starea instalaţiilor şi siguranţa
circulaţiei.
(3) Dispoziţiile conducătorilor se execută integral şi la termen. În cazul primirii unei
dispoziţii care contravine vădit reglementărilor în vigoare, a cărei executare poate avea ca urmare
producerea de pagube, defectarea şi distrugerea instalaţiilor şi a vehiculelor feroviare, punerea în
pericol a integrităţii oamenilor, personalul nu va executa această dispoziţie şi va raporta de îndată
conducătorului ierarhic superior celui de la care a primit dispoziţia.
(4) Pentru îndeplinirea unei astfel de dispoziţii, personalul poartă răspunderea împreună
cu conducătorul care a dat-o.
Art. 24. - (1) Lucrările de revizie şi reparare a instalaţiilor de linie de contact se execută
numai de personal autorizat conform reglementărilor în vigoare.
(2) Lucrările de revizie şi reparaţii a liniei de contact se execută în baza reglementărilor
tehnice cu respectarea prevederilor de protecţia muncii.
(3) Lucrările cu scoatere de sub tensiune a liniei de contact se execută în baza autorizaţiei
de lucru.
(4) Personalul care face stagiu de practică poate fi admis la executarea lucrărilor cu linia
de contact scoasă de sub tensiune şi pusă la pământ, sub supravegherea personalului autorizat să
execute lucrările respective.
Art. 25. - Personalul trebuie să interzică categoric apropierea persoanelor neautorizate, la o
distanţă mai mică de 2 m de părţile sub tensiune ale liniei de contact.
Art. 26. - (1) Personalului îi este interzis să părăsească locul de muncă înainte de terminarea
programului şi/sau să presteze serviciul în locul altor persoane, fără aprobarea şefului ierarhic.
(2) În toate cazurile, personalul care este înlocuit în serviciu trebuie să-i dea celui care îl
înlocuieşte, în prezenţa şefului de district sau înlocuitorului acestuia, toate lămuririle necesare
asupra serviciului.
Art. 27. - Personalul este obligat ca, după primirea unei sarcini de serviciu, să raporteze
conducătorului ierarhic modul de îndeplinire a acesteia.

13
 CAPITOLUL IV
ATRIBUŢIILE ŞI OBLIGAŢIILE PERSONALULUI PRIVITOARE LA REVIZIA ŞI
REPARAREA LINIEI DE CONTACT

SECŢIUNEA 1
Atribuţiile şi obligaţiile şefului centrului electrificare
Art. 28. - (1) Şeful centrului electrificare are următoarele atribuţii şi obligaţii privitoare la
revizia şi repararea instalaţiilor de linie de contact:
a) să cunoască permanent şi exact starea liniei de contact de pe raza centrului, să le
verifice în mod sistematic atât prin personalul din subordine cât şi personal, asigurând
funcţionarea lor corespunzătoare. În acest scop, personal, verifică trimestrial starea
instalaţiei de linie de contact de pe liniile directe şi curente din cabina locomotivelor
electrice;
b) să dispună măsuri pentru remedierea neregulilor constatate în urma verificărilor
personale asupra stării instalaţiei de linie de contact;
c) să întocmească, în urma constatărilor proprii, ale personalul subordonat sau ale
structurilor superioare, un program de aducere a instalaţiilor la condiţiile minime tehnice
stabilite prin prezenta instrucţie;
d) să verifice organizarea reviziei şi reparării instalaţiilor de linie de contact de pe raza
centrului conform prezentei instrucţii;
e) să organizeze executarea lucrărilor de restabilire a liniei de contact în caz de
evenimente electrice accidentale, calamităţi, accidente sau evenimente de cale ferată şi să
facă analiza operativă şi tehnică a acestora;
f) să analizeze rezultatele măsurătorilor efectuate de vagonul laborator de măsurători,
să stabilească în termenul prevăzut de reglementările în vigoare, planul de măsuri în
vederea readucerii liniei de contact la parametrii instrucţionali, să urmărească şi să
raporteze la termenele stabilite remedierea deficienţelor depistate;
g) să cunoască reglementările în vigoare din domeniu, să ia măsuri pentru multiplicarea
şi difuzarea acestora la subunităţi;
h) să verifice documentaţia pentru lucrările de reparaţii curente ce se vor executa la
instalaţiile de linie de contact de pe raza centrului;
i) să verifice personal sau prin personalul subordonat, stadiul lucrărilor de reparaţii
curente, capitale şi de investiţii în toate fazele care se execută la instalaţiile din gestiunea
centrului. Verificarea se face cel puţin o dată pe lună în lunile în care sunt programate
astfel de lucrări;
j) să participe, personal sau prin delegat, la comisiile de organizare a lucrărilor la
celelalte instalaţii ale căii ferate sau a altor lucrări care pot afecta funcţionarea sau
integritatea instalaţiilor de linie de contact;
k) să participe personal sau prin şeful de centru adjunct la recepţia lucrărilor de reparaţii
capitale sau de investiţii în comisiile stabilite conform reglementărilor în vigoare;
l) să ia măsuri, conform competenţelor şi reglementărilor în vigoare, pentru asigurarea
aprovizionării cu materiale, piese de schimb şi aparate necesare reviziei şi reparării
instalaţiilor de linie de contact;
m) să organizeze instructajul personalului pentru însuşirea normelor de protecţia muncii
şi de apărare împotriva incendiilor, să verifice periodic, personal sau prin personalul
subordonat, felul în care se face acest instructaj, modul în care se aplică şi se respectă
aceste norme la executarea lucrărilor de revizie şi reparare a instalaţiilor de linie de
contact;
n) să organizeze şi să verifice - conform reglementărilor în vigoare – instruirea
profesională a personalului, în vederea îmbunătăţirii nivelului profesional;

14
 o) să participe - conform reglementărilor în vigoare – în comisiile de examinare şi
autorizare a personalului subordonat;
p) să urmărească încheierea convenţiilor de lucrări cu alte unităţi, pentru situaţiile când
prevederile de protecţia muncii le prevăd;
q) să întocmească programul de verificare a instalaţilor de linie de contact pentru
conducerea centrului şi să-l înainteze spre aprobare şefului ierarhic;
r) să aprobe programele de control preventiv planificat a instalaţiilor de linie de contact
de către personalul subordonat având această atribuţie cât şi programele multianuale,
anuale şi lunare de revizie şi reparaţie a instalaţiilor de linie de contact.

SECŢIUNEA a 2-a
Atribuţiile şi obligaţiile şefului centrului adjunct
Art. 29. - Şeful centrului adjunct, are următoarele atribuţii şi obligaţii privitoare la revizia şi
repararea instalaţiilor de linie de contact:
a) să cunoască în permanenţă şi exact starea instalaţiilor de liniei de contact de pe raza
centrului, să le verifice în mod sistematic, conform programului aprobat, urmărind
funcţionarea lor corespunzătoare. În acest scop şeful centrului adjunct verifică personal,
semestrial, starea tehnică a instalaţiilor liniei de contact, atât a suspensiei catenare cât şi
starea instalaţiilor de protecţie din cale şi vecinătatea căii ferate. Verificările se corelează
cu ale inginerului de specialitate astfel încât să se realizeze o verificare trimestrială;
b) să dispună măsuri pentru remedierea neregulilor constatate în urma verificărilor
personale asupra stării instalaţiei de linie de contact;
c) să organizeze revizia şi repararea instalaţiilor de linie de contact prin inginerii de
specialitate, conform prezentelor instrucţiuni, urmărind întocmirea programelor de revizie
multianuale, anuale şi lunare, corelarea lucrărilor la care este necesară participarea
personalului celorlalte specialităţi din activitatea de întreţinere a instalaţiilor de
electrificare feroviară, să propună măsuri de îmbunătăţirea activităţii;
d) să coordoneze întocmirea documentaţiei pentru lucrările de reparaţii curente care se
vor executa în anul următor la instalaţiile de linie de contact din gestiunea centrului;
e) să cunoască reglementările în vigoare din domeniu, să ia măsuri de aplicare a lor în
activitate, să organizeze multiplicarea, difuzarea şi instruirea personalului în această
privinţă;
f) să coordoneze întocmirea planului de aprovizionare cu materiale, piese de schimb,
aparate scule şi alte dotări necesare reviziei şi reparării instalaţilor de linie de contact şi să
urmărească aprovizionarea acestora;
g) să participe personal la recepţia finală a lucrărilor de reparaţii curente în comisia
aprobată de şeful centrului;
h) să analizeze funcţionarea instalaţiilor de linie de contact, cauzele deranjamentelor, să
elaboreze măsuri pentru prevenirea şi lichidarea focarelor;
i) să coordoneze întocmirea evidenţei instalaţiilor conform prevederilor prezentelor
instrucţiuni;
j) să coordoneze întocmirea instrucţiunilor proprii de lucru pentru lucrările şi locurile
de muncă unde sunt necesare;
k) să coordoneze întocmirea de instrucţiuni proprii de lucru, pentru lucrările şi locurile
de muncă unde sunt necesare.

SECŢIUNEA a 3-a
Atribuţiile şi obligaţiile inginerului de specialitate
Art. 30. - Inginerul de specialitate cu sarcini referitoare la revizia şi repararea liniei de
contact are minim următoarele atribuţii şi obligaţii:

15
a) să cunoască în permanenţă şi exact starea instalaţiilor de linie de contact de pe raza
centrului, să le verifice în mod sistematic şi periodic conform programelor aprobate de
conducerea centrului, urmărind funcţionarea lor corespunzătoare. În acest scop inginerul de
specialitate verifică personal:
- lunar, instalaţiile liniei de contact, din cabina locomotivelor electrice;
- semestrial, starea tehnică a instalaţiilor liniei de contact, atât a suspensiei catenare
cât şi starea instalaţiilor de protecţie din cale şi vecinătatea căii ferate; verificările se vor
corela cu ale şefului de centru adjunct astfel încât să se realizeze o verificare trimestrială;
b) să propună măsuri pentru remedierea neregulilor constatate în urma verificărilor
personale asupra stării instalaţiei de linie de contact
c) să organizeze şi să participe anual la măsurările şi verificările suspensiei catenare de
pe liniile abătute, efectuate cu drezinele cu pantograf izolat, să analizeze rezultatele şi să
propună măsuri de remediere;
d) să întocmească programele anuale de revizie, reparare şi măsurători electrice a
instalaţiilor de linie de contact conform prevederilor prezentelor instrucţiuni şi să le
coreleze cu lucrările de revizie, reparaţii sau măsurători ale celorlalte instalaţii de
electrificare feroviare;
e) să verifice programele de revizie lunare întocmite de districte şi să le supună
aprobării conducerii centrului, să urmărească corelarea lucrărilor de revizie şi reparaţii cu
măsurările electrice efectuate de personalul P.R.A.M., lucrările efectuate de personalul
celorlalte specialităţi din electrificarea căii ferate sau lucrările efectuate de alţi operatori
economici asupra instalaţiilor căii ferate;
f) să urmărească programarea, şi realizarea măsurilor stabilite prin notele de constatare
ale personalului cu sarcini de control. şi să raporteze la termenele stabilite rezolvarea lor;
g) să ia parte la verificarea pe teren a instalaţiilor, în vederea stabilirii volumului şi
programului de lucrări de reparaţii curente pentru anul următor, să întocmească
documentaţia pentru executarea lor la termenele prevăzute;
h) să cunoască reglementările în vigoare din domeniu, să ia măsuri de aplicare a lor în
activitate, să multiplice, difuzeze şi instruiască personalul în această privinţă;
i) să urmărească completarea, actualizarea şi arhivarea documentaţiilor tehnice ale
instalaţiilor la centru, districte şi puncte de lucru;
j) să verifice, lunar în lunile în care sunt programate, stadiul lucrărilor de reparaţii
curente, capitale şi de investiţii, să sesizeze imediat conducerea centrului despre neregulile
şi dificultăţile întâmpinate;
k) să participe personal la recepţia lucrărilor de reparaţii curente, capitale şi de investiţii
în comisiile stabilite de şeful centrului;
l) să analizeze rezultatul măsurătorilor electrice din buletinele de încercare a
instalaţiilor şi să stabilească măsurile pentru remedierea defecţiunilor depistate şi
prevenirea deranjamentelor;
m) să urmărească, efectuarea măsurătorilor de gabarite (orizontale, verticale şi de
izolare) la linia de contact, să ţină evidenţa acestora, conform reglementărilor în vigoare;
n) să programeze, să urmărească efectuarea măsurătorilor de uzură a firului de contact,
să analizeze şi să propună măsuri în funcţie de rezultatele obţinute;
o) să întocmească şi să reactualizeze anual evidenţa instalaţiilor de linie de contact,
inclusiv a schemelor de alimentare şi secţionare, pe baza datelor primite de la districte şi de
la centrul dispecer;
p) să urmărească funcţionarea elementelor nou introduse în instalaţii, să analizeze
comportarea lor în instalaţie şi să informeze şefii ierarhice despre modul de comportare;
q) să analizeze funcţionarea instalaţiilor şi să întocmească evidenţele în legătură cu
aceasta, să ţină evidenţa deranjamentelor şi defecţiunilor tehnice, să analizeze cauzele
acestora şi să elaboreze măsuri şi propuneri pentru îmbunătăţirea funcţionării instalaţiilor,

16
 prevenirea şi lichidarea focarelor de deranjament;
r) să urmărească aprovizionarea, distribuirea şi consumul materialelor şi pieselor de
schimb necesare lucrărilor de revizie şi pentru completarea stocurilor de intervenţie;
s) să întocmească instrucţiuni proprii de lucru pentru lucrările şi locurile de muncă unde
sunt necesare şi să le supună spre aprobare;
t) să participe la instruirea profesională a personalului districtelor de linie de contact
conform reglementărilor în vigoare.

SECŢIUNEA a 4-a
Atribuţiile şi obligaţiile şefului districtului linie de contact
Art. 31. - (1) Şeful districtului linie de contact are următoarele atribuţii şi obligaţii:
a) să cunoască în permanenţă şi exact starea instalaţiilor de linie de contact din
gestiunea districtului, să le verifice în mod sistematic şi periodic conform programelor
aprobate de conducerea centrului, să asigure funcţionarea corectă şi fără întrerupere a liniei
de contact. În acest scop şeful de district verifică personal:
- lunar, instalaţiile de linie de contact, din cabina locomotivelor electrice;
- trimestrial, starea tehnică a instalaţiilor liniei de contact şi a instalaţiilor de
protecţie a elementelor din cale şi vecinătate;
- semestrial, starea indicatorilor specifici liniei de contact de pe liniile electrificate;
b) să organizeze şi să dispună măsuri pentru remedierea neregulilor constatate în urma
verificărilor personale asupra stării instalaţiei de linie de contact
c) să organizeze activitatea zilnică a personalului din subordine în baza programului de
lucru lunar şi în conformitate cu prevederile prezentelor instrucţiuni, să emită autorizaţie
de lucru echipelor de revizie şi reparaţii conform prevederilor de protecţia muncii, să
verifice îndeplinirea de către personalul subordonat a sarcinilor dispuse;
d) să verifice săptămânal starea mijloacelor de intervenţie cu consemnarea în registrul
de bord al acestora;
e) să verifice lunar starea sculelor, inventarul de lucru şi de protecţie din dotarea
personalului şi a districtului;
f) să participe – împreună cu membrii comisiei stabilite de către şeful centrului - la
verificarea pe teren a instalaţiilor, în vederea stabilirii volumului şi programului de lucrări
de reparaţii pentru anul următor şi să facă propuneri de îmbunătăţire a stării tehnice a
instalaţiilor;
g) să efectueze instructajul în probleme de protecţie a muncii şi apărarea împotriva
incendiilor specifice căii ferate electrificate, să completeze fişele de instructaj şi alte
evidenţe în acest sens, să verifice modul cum se respectă prevederile de către personalul
subordonat;
h) să verifice săptămânal în perioada când sunt programate, stadiul lucrărilor de
reparaţii care se execută la instalaţiile din gestiunea districtului şi să sesizeze conducerea
centrului asupra neregulilor sau dificultăţilor întâmpinate;
i) să participe la verificarea şi recepţia lucrărilor de reparaţii la instalaţiile din gestiunea
districtului;
j) să participe la măsurătorile efectuate la linia de contact cu drezina cu pantograf
izolat, cât şi la analiza măsurătorilor efectuate cu vagonul laborator asupra instalaţiilor
districtului, să organizeze, să remedieze şi să raporteze la termenele stabilite de către şeful
centrului remedierea neregulile constatate;
k) să ţină evidenţa şi să analizeze rezultatele măsurătorilor electrice din buletinele de
încercare la instalaţiile din cuprinsul districtului şi să ia măsuri pentru remedierea
deficienţelor ce cad în sarcina sa; când deficienţele constatate nu se pot remedia cu
posibilităţile districtului, va aviza şeful centrului electrificare;
l) să organizeze şi să conducă formaţiile de intervenţie pentru lichidarea evenimentelor

17
 electrice accidentale la instalaţiile districtului, să ţină evidenţa deranjamentelor şi
defecţiunilor tehnice la instalaţiile de pe raza districtului, să analizeze cauzelor lor, să ia
măsuri şi să organizeze remedierea şi lichidarea acestora şi a focarelor ce le determină, să
informeze şeful centrului cazurile cu nu pot fi remediate cu posibilităţile districtului;
m) să întocmească zilnic carnetul de lucrări şi să ţină la zi evidenţa instalaţilor,
inventarului, materialelor şi a cheltuielilor, conform reglementărilor în vigoare, să asigure
buna gospodărire şi utilizarea judicioasă a materialelor şi pieselor de schimb la lucrări;
n) să ţină evidenţa verificărilor periodice a echipamentelor şi mijloacelor de protecţie, a
echipamentelor aflate sub incidenţa I.S.C.I.R., a sculelor şi aparatelor de măsură din
inventarul districtului;
o) să urmărească, personal sau prin delegat, lucrările la instalaţiile căii ferate
electrificate care afectează funcţionarea sau integritatea instalaţiilor de linie de contact;
p) să ţină evidenţa instalaţiilor conform prevederilor prezentelor instrucţiuni sau a
dispoziţiilor primite, să întocmească raportările solicitate în acest sens.
(2) Cu ocazia controalelor preventive planificate proprii în instalaţiile de linie de contact,
şeful de district va consemna observaţiile proprii referitoare la starea instalaţiilor în „Registrul stării
tehnice a instalaţiilor LC” şi va urmări remedierea acestora.

SECŢIUNEA a 5-a
Atribuţiile şi obligaţiile electromecanicului IA, specialist şi I
Art. 32. - (1) Electromecanicul IA, specialist şi I au următoarele atribuţii şi obligaţii, pe care
le execută pe proprie răspundere:
a) să execute lucrările de revizie şi reparare a liniei de contact după programul de lucru
stabilit de şeful de district, în conformitate cu prezentele instrucţiuni;
b) să cunoască starea instalaţiilor de linie de contact de pe raza districtului şi să
depisteze cu ocazia lucrărilor efectuate eventualele abateri de la condiţiile minime tehnice
din prezentele instrucţiuni şi să ia măsuri de remediere conform competenţelor;
c) să conducă formaţia de lucru formată din personal cu calificare inferioară sau egală
ce-i este încredinţată, să îndeplinească formalităţile necesare executării rapide şi în bune
condiţii a lucrărilor;
d) să anunţe imediat şeful de district şi D.E.F., în cazul în care constată sau este avizat
despre un deranjament la instalaţiile de linie de contact;
e) în lipsa şefului de district, să organizează şi ia măsurile necesare pentru remedierea
deranjamentelor;
f) să nu părăsească, fără aprobarea şefului ierarhic superior, locul deranjamentului
înainte de a se convinge că instalaţiile rămân în bună stare de funcţionare şi să avizeze
şeful de district şi D.E.F. în cazul în care nu poate înlătura deranjamentul;
g) să execute manevrarea electrică a aparatajului electric necesar executării lucrărilor la
instalaţiile de linie de contact, numai pe baza dispoziţiilor D.E.F. şi în conformitate cu
reglementările în vigoare;
h) atunci când este desemnat ca şef de lucrare, să instruiască personalul din formaţia de
lucru înainte de începerea lucrului asupra măsurilor de protecţia muncii legate de operaţiile
ce trebuie executate la lucrarea respectivă, să supravegheze în permanenţă activitatea
formaţiei de lucru şi să nu permită personalului din formaţie încălcarea măsurilor de
protecţia muncii;
i) să îndeplinească formalităţile de lucru şi să verifice luarea tuturor măsurilor tehnice
şi organizatorice, în conformitate cu prevederile normelor de protecţia muncii, pentru
desfăşurarea în siguranţă a lucrării în toate fazele acesteia;
j) să ţină locul şefului de district în lipsa acestuia, în baza deciziei scrise a şefului
centrului;
k) să fie autorizat pentru executarea diverselor activităţi legate de activitatea feroviară

18
 (închiderea şi deschiderea liniei, însoţirea drezinelor pantograf şi altele asemenea).

SECŢIUNEA a 6-a
Atribuţiile şi obligaţiile electromecanicului II
Art. 33. - (1) Electromecanicul II, în funcţie de autorizările proprii de protecţia muncii, are
următoarele atribuţii şi obligaţii:
a) să execute lucrările de revizie şi reparare a liniei de contact în baza programului de
lucru stabilit de şeful de district, să participe la executarea lucrărilor încredinţate formaţiei
de lucru din care face parte;
b) să execute în echipă măsurători legate de revizia şi repararea instalaţiilor de linie de
contact;
c) să conducă formaţii de lucru formate din personal cu calificare inferioară sau egală
pentru executarea de lucrări de revizie şi reparaţii;
d) să execute manevrarea electrică a aparatajului electric aparatajul necesar executării
lucrărilor la care participă numai în baza dispoziţiilor D.E.F. şi în conformitate cu
autorizările proprii pe linie de protecţia muncii;
e) atunci când este desemnat ca şef de lucrare, să instruiască personalul din formaţia de
lucru asupra măsurilor de protecţia muncii şi de apărare împotriva incendiilor legate de
executarea lucrării respective şi să supravegheze în permanenţă formaţia încredinţată;
f) să avizeze imediat şeful de district şi D.E.F. în cazul în care constată sau este avizat
despre apariţia unui deranjament la instalaţiile de linie de contact şi să participe cu formaţia
de intervenţie pentru înlăturarea deranjamentului;
g) să nu părăsească, fără aprobarea şefului ierarhic superior, locul deranjamentului
înainte de a se convinge că instalaţiile rămân în bună stare de funcţionare şi să avizeze
şeful de district şi D.E.F. în cazul în care nu poate remedia deranjamentul;
h) să aibă asupra sa şi să întreţină sculele şi aparatele necesare realizării lucrărilor, să
aprovizioneze locul de muncă cu materiale, scule şi mijloace de protecţie necesare. După
terminarea lucrării, să participe la curăţarea locului de muncă şi la strângerea materialelor
şi sculelor respective.
(2) Electromecanicii II vor fi autorizaţi pentru executarea diverselor activităţi legate de
activitatea feroviară (închiderea şi deschiderea circulaţiei, însoţirea drezinelor pantograf şi altele ).

SECŢIUNEA a 7-a
Atribuţiile şi obligaţiile electromecanicului III
Art. 34. - Electromecanicul III, în funcţie de autorizările proprii de protecţia muncii, are
următoarele atribuţii şi obligaţii:
a) să execută lucrările de revizie şi reparare a liniei de contact în baza programului de
lucru stabilit de şeful de district, să participe la lucrările încredinţate formaţiei de lucru din
care face parte
b) să execute, sub supravegherea personalului cu calificare superioară sau pe proprie
răspundere, măsurători legate de revizia şi repararea instalaţiilor de linie de contact;
c) să avizeze imediat şeful de district şi D.E.F. în cazul în care constată sau este avizat
despre apariţia unui deranjament sau defecţiune tehnică la instalaţiile de linie de contact şi
să participe cu formaţia de intervenţie la înlăturarea deranjamentului;
d) să nu părăsească, fără aprobarea şefului ierarhic superior, locul deranjamentului;
e) să aibă asupra sa şi să întreţină sculele şi aparatele necesare realizării lucrărilor, să
aprovizioneze locul de muncă cu materiale, scule şi mijloace de protecţie necesare. După
terminarea lucrării, să participe la curăţarea locului de muncă şi la strângerea materialelor
şi sculelor respective;
f) să execute, corespunzător autorizării pe linie de protecţia muncii, manevre cu

19
 elementele şi echipamentele electrice, sub supravegherea personalului cu calificare
superioară.

SECŢIUNEA a 8-a
Atribuţiile şi obligaţiile personalului care asigură serviciul de intervenţie
Art. 35. - (1) Atribuţiile şi obligaţiile personalului care asigură serviciul de intervenţie se
stabilesc de către şeful centrului, în funcţie de condiţiile concrete şi operaţiile pe care le are de
executat în timpul serviciului, pe baza reglementărilor în vigoare.
(2) Acestea vor include obligatoriu şi următoarele:
a) răspunde, în timpul serviciului, pentru respectarea disciplinei în muncă şi a tuturor
normelor de protecţie a muncii şi de apărare împotriva incendiilor legate de activităţile
desfăşurate;
b) raportează imediat şefului ierarhic încălcarea regulamentului de ordine interioară sau
dispoziţiilor de serviciu de către personalul subordonat al formaţiei de intervenţie;
c) întocmeşte corespunzător formalităţile de predare – primire a serviciului;
d) execută curăţenia zilnică în spaţiile de activitate ale districtului;
e) păstrează în bune condiţii echipamentul de protecţie a muncii, materialele, sculele şi
mijloacele de intervenţie;
f) realizează alte sarcini dispuse de şeful de district.
Art. 36. - Personalul de intervenţie, privitor la organizarea şi asigurarea permanentă a
serviciului acolo unde este organizat, are următoarele obligaţii şi atribuţii:
a) execută serviciul conform programului întocmit de şeful de district şi aprobat de
şeful centrului electrificare; Înlocuirea în tură se admite în cazuri excepţionale, numai cu
acordul anticipat scris al şefului de district, dat pentru fiecare caz în parte, acord ce va fi
ulterior supus aprobării şefului centrului. Este interzis schimbul de tură fără acordul şefului
de district precum şi efectuarea serviciului în două ture consecutive;
b) raportează imediat şefului ierarhic când schimbul următor nu se prezintă, rămânând
la serviciu până la sosirea celui desemnat să-l înlocuiască;
c) avizează şeful districtului despre orice situaţie care pune personalul de intervenţie în
imposibilitatea executării corespunzătoare a atribuţiilor;
d) îi este interzisă predarea serviciului personalului prezentat în stare anormală (sub
influenţa băuturilor alcoolice, droguri, neodihnit, bolnav şi altele asemenea), situaţie pe
care va anunţa imediat şefului ierarhic;
e) nu părăseşte serviciul fără îndeplinirea formalităţilor de predare – primire;
f) îi este interzisă primirea şi predarea serviciului în timpul lichidării deranjamentelor
fără aprobarea şefului ierarhic.
Art. 37. - (1) Predarea, respectiv primirea serviciului, se face în scris, pe baza procesului
verbal de predare – primire consemnat în registrul operativ, cu toate lămuririle necesare, pentru
continuarea activităţii fără neajunsuri.
(2) Personalul care predă serviciul este obligat:
a) să verifice starea personalului care primeşte serviciul;
b) să informeze personalul care primeşte serviciul despre starea instalaţiilor şi
eventualele abateri de la schema normală a instalaţiilor din gestiunea districtului, a
mijloacelor de intervenţie şi comunicaţie, şi altele asemenea;
c) să informeze personalul care primeşte serviciul despre eventualele nereguli în
funcţionarea instalaţilor districtului, mijloacelor de intervenţie şi comunicaţie;
d) să redacteze procesul verbal de predare – primire a serviciului, celelalte documente şi
evidenţe operative stabilite prin reglementări interne şi să confirme predarea serviciului
prin menţionarea datei, orei, funcţiei, numelui în clar şi semnare.
(3) Personalul care ia în primire serviciul este obligat:
a) să se prezinte la locul de muncă cu cel puţin 15 minute înainte de ora intrării în

20
 serviciu;
b) să ia la cunoştinţă despre informaţiile din registrul operativ;
c) să ia cunoştinţă de ordinele şi dispoziţiile date de la ultimul serviciu efectuat;
d) să se informeze de la personalul care predă serviciul despre starea instalaţiilor din
gestiunea districtului, despre eventualele modificări în schema normală de funcţionare a
instalaţiilor districtului, precum şi despre eventualele lucrări ce urmează a le realiza pe
durata serviciului său;
e) să se informeze referitor la starea mijloacelor de intervenţie şi de comunicaţie;
f) să se informeze referitor la eventualele nereguli, deranjamentele şi anomalii în
funcţionarea instalaţiilor, mijloacelor de intervenţie şi de comunicaţie şi să ceară celui care
predă serviciul completarea tuturor omisiunilor din procesul verbal;
g) să confirme efectuarea predării - primirii a serviciului, prin înscrierea în registrul
operativ, cu indicarea datei şi orei, menţionarea funcţiei şi a numelui în clar şi semnare;
h) să comunice imediat D.E.F. numele, funcţia şi ora preluării serviciului.

SECŢIUNEA a 9-a
Relaţiile personalului cu D. E. F. pentru manevrarea aparatelor electrice de comutaţie
Art. 38. - Manevrarea aparatelor electrice de comutaţie din instalaţiile de linie de contact se
face numai de către personalul autorizat în acest scop, pe baza dispoziţiilor D.E.F., conform
„Instrucţiunilor pentru conducerea prin dispecer energetic feroviar a instalaţiilor de electrificare
nr.356” şi a „Regulamentului General de Manevrare în instalaţiile electrice”.
Art. 39. - Manevrarea aparatelor electrice de comutaţie se execută:
a) local, de către personalul desemnat în acest scop, cu respectarea prevederilor de
protecţia muncii şi a a Instrucţiunilor pentru conducerea prin dispecer energetic feroviar a
instalaţiilor de electrificare nr. 356;
b) prin comandă electrică de la panoul de comandă din staţie, de către personalul de
revizie şi reparaţii desemnat cu realizarea măsurilor organizatorice şi admiterea formaţiilor
la lucru, de către impegatul de mişcare autorizat în acest scop, pentru separatoarele cu
comandă la distanţă;
c) prin telecomandă de către D.E.F., în cazul aparatelor electrice de comutaţia prevăzute
cu această posibilitate;
Art. 40. - Modul în care se execută local manevrele, de către două persoane este următorul:
a) executantului de manevră i se dă spre executare, de către responsabilul de manevră,
numai o singură operaţie şi abia după executarea acesteia i se dă operaţia următoare;
b) executantul identifică aparatajul, responsabilul verifică identificarea şi enunţă
operaţia ce trebuie executată;
c) executantul este obligat să repete conţinutul (dispoziţia) operaţiei după care
responsabilul dă dispoziţie de executare;
d) după executarea manevrei de către executant se verifică poziţia aparatajului de către
responsabil, care confirmă personalului desemnat cu realizarea măsurilor organizatorice şi
admiterea formaţiilor la lucru, realizarea manevrei;
e) responsabilul de manevră se subordonează operativ persoanei desemnate cu
realizarea măsurilor organizatorice şi admiterea la lucru, conform prevederilor de protecţia
muncii, a formaţiilor de lucru;
f) responsabilul de manevră, la primirea unei dispoziţii din partea personalului
desemnat cu realizarea măsurilor organizatorice şi admiterea formaţiilor la lucru, este
obligat să o repete şi nu va trece la executare decât la primirea confirmării că dispoziţia sau
aprobarea a fost înţeleasă corect şi poate trece la executare;
g) responsabilul de manevră raportează imediat personalului desemnat cu realizarea
măsurilor organizatorice şi admiterea formaţiilor la lucru orice deranjament sau funcţionare
anormală observată la instalaţiile manevrate.

21
 Art. 41. - Personalul desemnat pentru executarea manevrelor prin comandă electrică şi/sau
pentru realizarea măsurilor organizatorice şi admiterea formaţiilor la lucru, are următoarele atribuţii
şi obligaţii:
a) primeşte comenzi operative numai de la D.E.F.;
b) cel care primeşte apelul telefonic trebuie să răspundă imediat; cel care răspunde
trebuie să-şi spună numele, funcţia şi unitatea, după care cel care a făcut apelul este obligat
să-şi spună numele, funcţia şi unitatea;
c) expresiile folosite în convorbirile operative trebuie să fie cele din Regulamentul
General de Manevrare în instalaţii electrice, iar în cazurile în care nu se regăsesc în acesta
se vor folosi expresii care trebuie să fie corecte din punct de vedere tehnic şi literar, cât mai
scurte, expresive, uniforme şi să nu dea loc la confuzii prin asemănare atunci când sunt
auzite. În convorbirea operativă nu este permisă folosirea prescurtărilor, iar cuvintele se
vor pronunţa întregi şi corect;
d) personalul desemnat pentru realizarea manevrării aparatelor electrice de comutaţie şi
D.E.F., la primirea unei dispoziţii, sunt obligaţi să o repete, astfel încât cel care a dat
dispoziţia să fie sigur că a fost înţeleasă corect;
e) este interzisă părăsirea telefonului pe durata executării manevrelor electrice sau
anularea sistemelor de apel cu care este prevăzută legătura telefonică;
f) toate convorbirile operative se consemnează în documentele specifice, menţionând
de la cine s-a primit dispoziţia, conţinutul ei în amănunţime şi raportarea executării ei;
g) raportează imediat D.E.F. orice deranjament sau funcţionare anormală observată la
aparatele electrice de comutaţie manevrate sau la semnalizările de poziţie ale acestora.
Art. 42. - Personalul desemnat pentru realizarea măsurilor organizatorice şi admiterea
formaţiilor la lucru, are în plus, următoarele atribuţii şi obligaţii:
a) este subordonat din punct de vedere operativ D.E.F.;
b) execută imediat toate dispoziţiile primite de la D.E.F., cu excepţia celor ce pun in
pericol securitatea personalului, integritatea echipamentelor şi a instalaţiilor sau creează
premise de producerea unor deranjamente;
c) raportează imediat D.E.F. orice deranjament sau funcţionare anormală comunicată de
responsabilii de manevră şi care ar putea periclita viaţa oamenilor, integritatea instalaţiilor
sau siguranţa circulaţiei;
d) este obligat să ia toate măsurile organizatorice pentru executarea lucrărilor în condiţii
de securitate pentru personal.

22
 CAPITOLUL V
CONDIŢIILE TEHNICE MINIME PE CARE TREBUIE SĂ LE ÎNDEPLINEASCĂ
ELEMENTELE LINIEI DE CONTACT ÎN EXPLOATARE

SECŢIUNEA 1
Dispoziţii generale
Art. 43. - Toate elementele componente ale liniei de contact trebuie să fie de tipul aprobat
conform reglementărilor în vigoare.
Art. 44. - (1) Elementele liniei de contact în exploatare trebuie să corespundă întocmai
proiectelor şi condiţiilor tehnice aprobate.
(2) Se interzice efectuarea de modificări, reduceri sau adăugiri de piese sau părţi de
instalaţii, fără obţinerea în prealabil a aprobării gestionarului infrastructurii conform reglementărilor
în vigoare.
Art. 45. - (1) Linia de contact nou construită, modernizată şi/sau reparată capital, , pentru
darea în exploatare, se examinează de către o comisie de recepţie stabilită conform reglementărilor
în vigoare, care verifică dacă aceasta corespunde cu regulamentul de exploatare tehnică feroviară,
cu documentaţia tehnică aprobată şi cu legislaţia privind executarea şi recepţionarea lucrărilor de
construcţii-montaj ale liniei de contact. Această comisie propune darea în exploatare a instalaţiei.
(2) Darea efectivă în exploatare se face după completarea planurilor tehnice de exploatare
ale staţiilor de pe tronsonul electrificat,a schemelor de alimentare şi secţionare a liniei de contact,
stabilirea modului de lucru şi manevrare a aparatajului electric de comutaţie în condiţii de siguranţă
pentru oameni, instalaţii şi circulaţia trenurilor, precum şi după verificarea cunoaşterii acestor
documente de către personalul de trafic şi electrificare care urmează să exploateze aceste instalaţii.

SECŢIUNEA a 2-a
Stâlpii liniei de contact
§ Stâlpii de beton
Art. 46. - Stâlpii de beton trebuie să corespundă, ca sarcină portantă, planului de situaţie al
liniei de contact. Aceştia trebuie să mai îndeplinească şi următoarele condiţii:
a) să fie bine buraţi la bază;
b) stâlpii plantaţi în terenuri nestabilizate şi necompactizate trebuie să fie prevăzuţi cu
traverse de sprijin şi plăci de reazem;
c) la montaj, stâlpii trebuie să fie hidroizolaţi la bază pe o lungime de 4 m şi prevăzuţi
cu capac la bază şi la vârf;
d) stâlpii cu armătură pretensionată trebuie să nu prezinte fisuri transversale deschise,
iar la cei cu armătură normală se admit fisuri de maximum 0,2 mm, în stare încărcată;
e) stâlpii intermediari ce susţin console izolate, montaţi în aliniament şi în exteriorul
curbelor, nu trebuie să prezinte înclinări înspre cale; se admit înclinări înspre câmp, astfel
ca generatoarea stâlpului dinspre câmp să ocupe o poziţie verticală; pentru stâlpii montaţi
în interiorul curbelor şi cei de trecere, se admite o înclinare spre cale, astfel ca generatoarea
stâlpului dinspre cale să ocupe o poziţie verticală; la ceilalţi stâlpi nu se admit înclinări;
f) la stâlpii de ancorare, înclinarea trebuie să fie înspre ancoră şi de maximum 0,5 %;
g) gabaritul stâlpilor faţă de axa căii trebuie să fie:
- în linie curentă şi aliniament minimum 2,5 m, iar în curbe, gabaritul se sporeşte
conform tabelului din anexa 2;
- în staţii, când stâlpii sunt amplasaţi în afara liniilor, acestea fiind în aliniament,
gabaritul minim trebuie să fie de 2,5 m, iar în curbă gabaritul se va mări conform
proiectelor;
- în staţii, când stâlpii sunt amplasaţi între linii, acestea fiind în aliniament, gabaritul

23
 minim trebuie să fie de 2,2 m, iar în curbe gabaritul se va mări conform anexei 2;
h) gabaritul stâlpului se notează pe partea dinspre şină, la 1 m de la coroana şinei;
i) stâlpii se vor numerota lizibil la 2 m de la coroana şinei, pe ambele părţi, astfel încât
inscripţiile să fie vizibile din ambele sensuri de mers al trenului.
Art. 47. - (1) Gropile pentru stâlpii de beton, trebuie să corespundă tipului de stâlp şi
configuraţiei terenului unde sunt montate.
(2) Acestea trebuie să îndeplinească următoarele condiţii minime:
a) stâlpii din beton se plantează în gropi de dimensiunea 1100x1400 mm şi se
compactizează cu pământ rezultat din săpătură, în straturi de maxim 200 mm;
b) cota de fundare pentru stâlpii cu lungimea de 12 m este de 4130mm de la NSS, iar
pentru stâlpii cu lungimea de 11m este de 3130mm de la NSS ( şina nesupraînălţată);

§ Stâlpii metalici
Art. 48. - (1) Stâlpii metalici trebuie să corespundă, ca sarcină portantă, planului liniei de
contact.
(2) Stâlpii metalici trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
a) săgeata nu trebuie să fie mai mare de 15 mm la vârf, în stare neîncărcată; pentru
aducerea stâlpilor în poziţie verticală, se permite introducerea a trei adausuri între tălpile
stâlpului şi fundaţie, cu o grosime maximă de 30 mm;
b) stâlpii metalici din profil H, se montează cu o contrasăgeată de 0-90 mm în funcţie
de caracteristicile stâlpului şi de locul de montare, conform proiectului de execuţie;
c) săgeata maximă a stâlpilor metalici la inălţimea nominală a firului de contact – 5750
mm – sub acţiunea tuturor încărcărilor de exploatare maximă să nu depăşească 100mm;
d) nu se admit elemente deformate, crăpate sau cusături de sudură desprinse;
e) nu sunt admise focare de coroziune şi acumulări de apă la baza stâlpului;
f) la stâlpii metalici confecţionaţi din ţeavă, nu se admit crăpături sau sudură desprinsă
la înnădirea tronsoanelor sau la placa bazei stâlpului;
g) stâlpii metalici trebuie să respecte gabaritele prevăzute la art. 46;
h) stâlpii se numerotează la 2 m de coroana şinei sau pe plăcuţe aplicate pe stâlp, pe
ambele părţi, astfel încât inscripţiile să fie vizibile din ambele sensuri de mers al trenului.
Pe partea dinspre şină se înscrie gabaritul.

SECŢIUNEA a 3-a
Fundaţii pentru stâlpi şi ancore
§ Fundaţii pentru stâlpi metalici
Art. 49. - Fundaţiile stâlpilor metalici, prefabricate sau monolite, trebuie să corespundă
tipului de stâlp şi configuraţiei terenului unde sunt montate. Acestea trebuie să îndeplinească
următoarele condiţii minime:
a) să nu prezinte crăpături sau armătură neacoperită cu beton de protecţie;
b) să fie hidroizolate la montaj cu soluţie de bitum, în două straturi;
c) suprafaţa exterioară a fundaţiei va ieşi deasupra solului cu 200 mm;
d) pământul în jurul fundaţiei să fie compact;
e) nu sunt admise înclinările în sensul în care acţionează efortul de bază; se admite o
înclinare de 1/100 în sensul opus acţionării efortului.
§ Ancore
Art. 50. - (1) Ancorele prefabricate se dispun la o distanţă de 7 m faţă de stâlpul de ancorare
şi se plantează în gropi de 4 m adâncime, iar cele supraînălţate la o distanţă de 5 m faţă de stâlpul de
ancorare şi în gropi de 3 m adâncime. Capitelul de beton va avea o înălţime minimă de 50 mm faţă
de nivelul solului.
(2) Ancora mai trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
a) să nu prezinte crăpături sau armătură neacoperită cu beton de protecţie;

24
 b) se admite o înclinare a axei longitudinale faţă de verticală cu 1/20, înclinarea fiind
opusă stâlpului de ancorare;
c) urechile de prindere ale ancorei să nu fie dislocate din beton si să nu aibă o grosime
mai mică de 10 mm;
d) ancorele prefabricate să fie hidroizolate cu o soluţie de bitum, în două straturi, în
cazul în care stratul de beton ce acoperă armătura are o grosime mai mică de 30 mm;
e) la amplasarea ancorelor se va avea în vedere respectarea gabaritului.

SECŢIUNEA a 4-a
Instalaţii de susţinere a suspensiei catenare
§ Console simple izolate
Art. 51. - Consolele simple izolate, trebuie să îndeplinească următoarele condiţii minime:
a) să fie orientate perpendicular pe axa căii, pentru suspensia semicompensată, conform
diagramei din anexa 3 pentru suspensia complet compensată cu cablu purtător din oţel sau
bimetal şi conform tabelului din anexa 4 pentru suspensia complet compensată cu cablu
purtător din aliaj de cupru;
b) consolele trebuie să fie montate în conformitate cu fişele de montaj anexate la
proiect;
c) la consolele simple izolate orizontale, barele de rigidizare dintre contrafişă şi tirant,
respectiv portfixător, trebuie să fie montate conform cu fişele de montaj anexate la proiect;
d) elementele metalice ale consolei nu trebuie să prezinte puncte oxidate (ruginite);
părţile neacoperite cu vopsea sau alt material de protecţie, cum sunt părţile filetate, trebuie
să fie acoperite cu vaselină tehnică.
§ Console neizolate pentru două căi
Art. 52. - Consolele neizolate pentru două căi trebuie să îndeplinească următoarele condiţii
minime:
a) să aibă o poziţie orizontală şi perpendiculară pe axa căii. Faţă de această poziţie se
admite, în sensul longitudinal al căii, o deplasare a capătului consolei cu maximum 300
mm. Pe verticală, se admite ridicarea capătului consolei faţă de orizontală cu maximum
200 mm;
b) plăcile de reglare trebuie să permită aducerea consolei în poziţie orizontală;
c) montanţii de susţinere a fixătoarelor trebuie fixaţi în afara gabaritului de liberă
trecere;
d) elementele consolei nu trebuie să prezinte puncte oxidate (ruginite); părţile
neacoperite cu vopsea sau alt material de protecţie trebuie să aibă un strat de vaselină
tehnică.
§ Traverse rigide
Art. 53. - Traversele rigide ce susţin suspensia catenară trebuie să îndeplinească următoarele
condiţii minime:
a) să fie orientate perpendicular pe axa căii; faţă de această poziţie, se admite o
înclinare de maximum 1/40;
b) în plan vertical, se admite o denivelare între capetele de reazem de maximum 100
mm;
c) nu se admit fisuri sau dislocări ale sudurilor;
d) nu se admit deformaţii ale elementelor traversei;
e) elementele traversei nu trebuie să prezinte puncte oxidate (ruginite);
f) nu se admite găurirea elementelor din compunerea traversei sau prinderea de aceasta
a altor elemente decât cele stabilite prin proiectare;
g) cablul de fixare transversal trebuie să ocupe o poziţie orizontală, iar distanţa pe
verticală faţă de firul de contact trebuie să fie de 350 - 400 mm.

25
§ Traverse elastice
Art. 54. - Traversele elastice trebuie să îndeplinească următoarele condiţii minime:
a) să fie orientate perpendicular pe axa căii. Faţă de această poziţie, se admite o
înclinare în plan orizontal cu maximum 1/40 faţă de poziţia fixată prin proiect;
b) nu se admit fire rupte în cablurile transversale de susţinere, iar cablurile de fixare
superioare şi inferioare vor respecta condiţiile de la art. 156;
c) elementele de legătură cu stâlpii, tijele, traversele intermediare nu trebuie să prezinte
fisuri sau filete deteriorate la tije sau şaibe de colţ lipsă;
d) cablurile de fixare inferioare şi superioare trebuie să ocupe o poziţie orizontală;
e) distanţa minimă între punctul cel mai de jos al cablului transversal purtător al
traversei elastice şi cablul de fixare superior trebuie să fie de 400 mm, iar distanţa între
cablul de fixare inferior şi firul de contact trebuie să fie de 350-400 mm;
f) pendulele între cablul purtător al traversei elastice şi cablul de fixare superior trebuie
să se găsească în acelaşi plan cu suspensia catenară;
g) legăturile electrice între inserţia neutrală din cablul de fixare inferior şi cablul de
fixare superior - acolo unde există - şi legătura dintre acest cablu şi traversa elastică să facă
un contact electric bun. Aceste legături electrice nu trebuie să fie supuse la eforturi
mecanice.
§ Fixătoare
Art. 55. - Fixătoarele trebuie să îndeplinească următoarele condiţii minime:
a) distanţa în plan vertical de la firul de contact la punctul de articulaţie al fixătorului
drept-drept şi invers-drept să fie cuprinsă între 170-200 mm, iar pentru restul fixătorilor să
fie conform planului de montaj;
b) capătul liber al fixătorului ce iese din susţinătorul clemei să nu fie mai mare de 100 mm;
c) clema de fixare va fi dispusă cu falca ei fixă în interiorul unghiului format de firul de
contact; aceasta trebuie să aibă posibilitatea să se rotească în jurul bolţului;
d) fixătoarele trebuie să fie supuse numai la eforturi de întindere; excepţie fac
fixătoarele drepte, care fixează poziţia ramurii de ancorare neactive care se duce la stâlpul
de ancorare şi fixătorii speciali de la acele aeriene;
e) la suspensia complet compensată poziţia fixătorului trebuie să fie în acelaşi plan cu
poziţia consolei, iar la suspensia semicompensată poziţia fixătorului faţă de planul consolei
trebuie să fie cea din tabelul prevăzut în anexa 5;
f) deschiderea cârligului mufei terminale a fixătorului sau portfixătorului nu trebuie să
fie mai mare de 9 mm;
g) montarea pintenului de prindere a fixătorului şi a brăţării cu ochi de prindere a
portfixătorului se face astfel încât porţiunea cu secţiune redusă pentru introducerea
cârligului să fie opusă sensului forţei care acţionează asupra fixătorului sau portfixătorului.

SECŢIUNEA a 5-a
Tensori de ancorare
Art. 56. - Tensorii stâlpilor de ancorare trebuie să fie executaţi în conformitate cu proiectele
de execuţie şi vor fi acoperiţi cu un strat de protecţie (vopsea sau zinc). Elementele de reglaj pentru
întinderea tensorului se amplasează în partea de jos a acestuia, pentru a fi accesibile în exploatare.
Părţile filetate se acoperă cu vaselină tehnică.

SECŢIUNEA a 6-a
Piese, conductoare şi izolatoare
§ Piese
Art. 57. - Piesele montate în linia de contact trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
a) toate piesele introduse în linia de contact trebuie să aibă dimensiunile şi să

26
 corespundă condiţiilor prevăzute în proiectele avizate şi reglementărilor autorităţii
feroviare;
b) pentru identificarea lor, acestea trebuie să fie marcate cu iniţialele furnizorului,
simbolul convenţional al piesei şi anul de execuţie;
c) piesele nu trebuie să prezinte fisuri şi deformaţii;
d) părţile filetate ale pieselor trebuie acoperite cu vaselină tehnică;
e) piesele din fontă, în porţiunile ce nu duc la micşorarea secţiunii de lucru, pot prezenta
sufluri şi retasuri cu adâncimi până la 2 mm la latura mică, iar la latura mare până la 5 mm. Nu
se admite ca acestea să fie concentrate într-un singur loc, ci distribuite pe o suprafaţă care,
în total, să nu depăşească 1 % din suprafaţa totală a piesei, iar reducerea secţiunii în
porţiunea afectată să nu depăşească 5 %;
§ Conductoare
Art. 58. - Firul de contact trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
a) nu trebuie să prezinte fisuri transversale, bavuri, încovoieri sau torsionări;
b) se admite înnădirea firului de contact, în linii curente şi în linii directe din staţii, în
cel mult două puncte pe o zonă de ancorare, distanţa minimă între înnădiri fiind de 200 m;
c) pe celelalte linii din reţeaua de contact, numărul înnădirilor pe o zonă de ancorare nu
este limitat cu condiţia existenţei a maxim două într-o deschidere între două puncte de
susţinere a firului de contact;
d) clema de înnădire a firului de contact trebuie să fie suspendată cu o pendulă separată;
Art. 59. - Cablurile montate în linia de contact trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
a) cablul purtător şi cablurile de tracţiune nu trebuie să prezinte focare de coroziune,
fire dezrăsucite sau rupte;
b) cablul purtător bimetal nu trebuie să prezinte dislocări ale mantalei de cupru;
c) la cablul purtător al suspensiei catenare, cuprins într-o zonă de ancorare, se admite
cel mult un fir rupt, caz în care porţiunea afectată se curăţă, matisează şi se protejează cu
unsoare anticorosivă. Dacă numărul firelor rupte este de 3 – 6, în afara matisării se face şi
eclisarea porţiunii respective cu un cablu de acelaşi tip. Dacă sunt rupte mai mult de 6 fire,
se decupează porţiunea afectată şi se înlocuieşte printr-o inserţie din cablu de acelaţi tip;
d) înnădirea cablului purtător şi funiilor de oţel se face doar cu cleme terminale pană;
înainte de introducerea lor în clema pană, cablurile şi funiile se acoperă cu vaselină
tehnică;
e) capetele libere ale cablurilor purtătoare ce ies din clemele terminale pană, vor avea
lungimea de 200-300 mm şi se vor fixa obligatoriu împreună, printr-o clemă de legătură;
f) capetele cablurilor şi ale firelor de contact în zona neactivă, care rămân afară din
piesele de îmbinare, trebuie să aibă lungimea de 8-12 cm şi se matisează;
g) la cablurile transversale ale traverselor elastice şi rigide nu se admit înnădiri şi fire
rupte;
h) nu se admite folosirea clemelor şi a tecilor de îmbinare ce nu corespund tipului,
mărcii şi secţiunii cablurilor;
i) cablurile de la sistemul de compensare trebuie să fie de tracţiune multifilare zincate,
cu inimă vegetală şi dublu gresate. Cablurile din oţel de la sistemul de compensare nu
trebuie să aibă fire rupte, iar după instalarea pieselor de asamblare, trebuie să fie acoperite
cu vaselină tehnică. Cablurile din oţel cu inimă vegetală se scufundă într-o baie de ulei
înainte de montare;
j) sârma utilizată la pendulele simple trebuie să fie din oţel zincat moale de diametru 4
mm. Pendula se înlocuieşte când uzura, punctuală sau uniform distribuită, este de 30% din
diametrul sârmei. În cazul pendulelor din conductorul multifilar din bronz , se admit 3—4
fire rupte, care se vor matisa.

27
§ Izolatoare
Art. 60. - Izolatoarele montate în linia de contact trebuie să îndeplinească următoarele
condiţii minime:
a) nu trebuie să prezinte fisuri sau dislocări ale materialului de scelement, cape şi
armături;
b) nu se admite supunerea la încovoiere a izolatoarelor în timpul manipulării,
depozitării, montării şi funcţionării în instalaţie;
c) în cazul izolatorilor de sticlă nu se admit băşici deschise, fisuri, stirbituri ale discului
de sticlă şi băşici închise în gâtul corpului izolant;
d) în cazul izolatorilor ceramici se admit dislocări ale emailului în suprafaţă totală de
maximum 5 cm2 sau cel mult o fustă spartă pentru izolatoarele tip baston;
e) izolatoarele ceramice care nu mai asigură nivelul de izolare datorită unor factori de
mediu – poluare, umiditate etc. – sau îmbătrânirii se vor trata cu vaselină siliconică sau se
vor înlocui cu izolatori cu linie de fugă mărită;
f) armăturile izolatorilor din materiale compozit nu trebuie să prezinte fisuri sau
reduceri ale secţiuniii datorită coroziunii, fapt pentru care elementele metalice vor fi
protejate împotriva coroziunii;
g) se interzice montarea în instalaţie a izolatorilor compozit care prezintă tăieturi ale
manşonului cu descoperirea rodului de fibră de sticlă;
h) în timpul transportului şi manipulării izolatorilor compozit nu se vor pune alte
materiale şi nu se vor lega de partea izolată;
i) învelişul din teflon nu trebuie să aibă urme de lovire sau răzuiri cu adâncituri mai
mari de 1 mm; tubul de teflon nu trebuie să se rotească uşor în armăturile metalice. .

§ Izolatoare de secţionare
Art. 61. - Izolatoarele de secţionare trebuie să îndeplinească următoarele condiţii minime:
a) glisierele – patinele – trebuie să ocupe o poziţie orizontală iar firul de contact în care
este înseriat izolatorul de secţionare trebuie să aibă o săgeată negativă între 0 şi 30 mm;
b) dezaxarea izolatorului de secţionare faţă de axa pantografului trebuie să fie de maxim
50 mm pentru izolatoare montate pe linii cu viteze mai mari de 100 km/h şi de maxim 100
mm;
c) izolatoarele de secţionare se vor monta, de preferinţă, în prima treime a deschiderii
dintre stâlpii de susţinere;
d) reglarea glisierelor trebuie făcută conform fişelor tehnice de produs şi astfel încât să
se realizeze distanţele de izolare electrică şi să nu se producă şocuri la trecerea
pantografului pe sub izolatorul de secţionare;
e) distanţa dintre planul de contact format de partea inferioară a patinelor şi planul
format din partea inferioara a elementelor izolante din polimeri trebuie să fie de 5 + 1 mm;
se înlociesc patinele uzate dacă, prin reglaj, nu se poate realiza distanţa respectivă
f) elementele componente ale izolatoarelor de secţionare nu trebuie să prezinte uzuri
sau deformaţii iar părţile metalice expuse procesului de coroziune se protejează prin
vopsire;
g) suspendarea izolatoarelor de secţionare de cablul purtător se face prin intermediul a
câte trei pendule simple alunecătoare
h) izolatorul înseriat în cablul purtător trebuie să fie montat simetric faţă de izolatorul
de secţionare din firul de contact, indiferent de temperatura mediului în cazul suspensiei
complet compensate şi la temperatura mediului de referinţă de +50C în cazul suspensiei
semicompensate;
i) izolatoarele propriu-zise trebuie să îndeplinească condiţiile prevăzute la art. 60;
j) într-o zona de ancorare nu se vor monta mai mult de două izolatoare de secţionare.

28
 SECŢIUNEA a 7-a
Suspensia catenară
§ Gabarite
Art. 62. - (1) Înălţimea firului de contact, măsurată de la nivelul superior al şinei, va fi:
a) normală, în linie curentă şi staţii ................................ 5.750 mm;
b) minimă........................................................................ 5.150 mm;
c) maximă....................................................................... 6.500 mm;
d) minimă, la pasaje de nivel, drumuri naţionale ………. 6.000 mm;
e) minimă, la restul pasajelor de nivel ............................ 5.500 mm;
f) minimă, la lucrări de artă existente, cu derogare de la STAS 4392 - 4.990 mm.
(2) Valorile date ca minime, în cazul suspensiei semicompensate vor corespunde
temperaturilor mediului maxime din zona respectivă.
Art. 63. - (1) Distanţele minime de izolare electrică între elementele suspensiei catenare
aflate sub tensiune şi obiectele sau instalaţiile învecinate sunt următoarele:
a) 320 mm, dacă traseul respectiv se află într-o zonă poluată;
b) 270 mm, dacă traseul respectiv nu se află într-o zonă poluată.
(2) Distanţele minime de izolare electrică între elementele pantografului aflat sub tensiune
aflat în mişcare şi obiectele sau instalaţiile situate în afara punctelor de oprire normală sunt
următoarele:
a) 270 mm, dacă traseul respectiv se află într-o zonă poluată;
b) 220 mm, dacă traseul respectiv nu se află într-o zonă poluată.
(3) Distanţele minime de izolare electrică între încărcături şi elementele aflate normal sub
tensiune trebuie să fie mai mari sau cel puţin egale cu 340mm în zonele poluate sau 290 mm în
zonele nepoluate.

§ Condiţii impuse elementelor suspensiei catenare

Art. 64. - Gradientul (panta) firului de contact şi variaţia acestuia raportată la viteza de
circulaţie, trebuie să fie conform SR-EN-50119. În anexa 6 este redat un extras din SR–EN-50119.
Art. 65. - (1) Valoarea normală a zigzagului firului de contact în aliniament este de ± 200
mm, în care cu semnul (+) se indică zigzagul realizat spre stâlp şi cu semnul (-) zigzagul realizat
spre cale, respectându-se succesiunea precizată prin proiecte.
(2) În curbe, dezaxarea firului de contact de la axul pantografului spre exteriorul curbei
este, de regulă, 250 mm, iar la mijlocul deschiderii între stâlpi, se admite o dezaxare a firului de
contact de 150mm.
(3) Valorile menţionate se consideră în stare statică, în punctele de fixare a suspensiei
catenare, admiţându-se toleranţe până la ± 20 mm..
(4) Valorile dezaxării firului de contact în curbe sunt redate în anexa 7.
Art. 66. - (1) Stâlpul de susţinere a acului aerian intersectat sau neintersectat este amplasat,
de regulă, acolo unde distanţa între axa căii directe şi axa căii abătute este de 450 mm.
(2) Amplasarea optimă a stâlpului se face spre vârful sau spre inima macazului faţă de
punctul geometric, în funcţie de tipul schimbătorului conform anexei 8, tabel în care cu semnul (-)
se indică poziţia stâlpului amplasat între punctul geometric şi vârful schimbătorului, iar cu semnul
(+) se indică poziţia stâlpului amplasat între punctul geometric şi inima schimbătorului.
(3) În punctele de fixare ale acului aerian neintersectat, zigzagul pe linia directă trebuie să
fie:
- valoarea minimă – valoarea din proiect, de regulă 100 mm
- valoarea maximă – 200 mm
iar cel de pe linia abătută:
- valoarea minimă – valoarea din proiect, de regulă 150 mm
- valoarea maximă – 250 mm
(4) Dezaxările – zigzagurile – firelor de contact ale celor două catenare vor fi poziţionate

29
între axele liniei directe, respectiv abătute. Distanţa maximă între cele două fire de contact va fi de
200mm. În cazul în care distanţa dintre axa căii directe şi axa căii abătute diferă de 450 mm, se vor
asigura zigzagurile necesare pentru a obţine între firele de contact o distanţă de 200 mm.
(5) Diferenţa între înălţimile firelor de contact de pe linia directă şi de pe linia abătută
trebuie să fie la acul aerian neintersectat, în punctele de fixare, maxim de 50 mm.
(6) Diferenţa între înălţimile firelor de contact de pe linia directă şi de pe linia abătută
trebuie să fie, în zona de preluare a firului de contact de pe linia directă, între 30 mm şi 50 mm, în
cazul acelor neintersectate şi între 15 mm şi 20 mm în cazul acelor intersectate.
(7) Verificarea diferenţei între înălţimile firului de contact de pe linia directă şi linia
abătută se face în zona de preluare a pantografului, acolo unde firul de contact al liniei directe se
află la distanţa de 900 mm faţă de axa liniei abătute, măsurată perpendicular pe axa liniei abătute.
Această zonă se va marca vizibil pe cele două cabluri purtătoare, pentru verificările periodice.
Art. 67. - (1) În cazul acelor aeriene neintersectate formate între linia directă şi linia abătută
suspensiile catenare trebuie să fie de acelaşi tip, compensate sau respectiv, semicompensate.
(2) La suporţii de susţinere al acului aerian nu se montează pendule elastice şi
dispozitive antivânt.
(3) În zona de preluare a pantografului nu se montează pendule simple. În cazul acelor
aeriene neintersectate formate de suspensii catenare semicompensate, pentru compensarea
diferenţelor de dilatare la variaţiile de temperatură, se pot monta pendule simple încrucişate.
(4) Legăturile electrice se montează după punctele de fixare, spre vârful macazului. În
cazul liniilor de contact construite după anul 2001 montarea legăturilor electrice se face în dreptul
consolei.
(5) Fixătorul de pe firul de contact al liniei abătute se montează spre ramura de ancorare.
Art. 68. - (1) Cablul purtător al suspensiilor catenare construite până în anul 2001, în
aliniament se dispune în axa căii, iar în curbe urmăreşte traiectoria firului de contact.
(2) Faţă de aceste poziţii, se admit abateri în plan orizontal până la ± 100 mm.
(3) La suspensiile catenare construite după anul 2001, atât în aliniament cât şi în curbă,
cablul purtător este situat în acelaşi plan vertical cu firul de contact.
Art. 69. - (1) În aliniament şi în curbe cu rază mai mare de 500 m, ramura deviată a firului
de contact sau cablului purtător ce merge la ancorare nu trebuie să facă un unghi mai mare de 6 0 faţă
de direcţia iniţială,
(2) Pentru curbe cu raza mai mică de 500 m şi la acele aeriene, se vor respecta prevederile
planurilor de execuţie.
Art. 70. - În plan vertical, cablul purtător trebui să respecte săgeţile prevăzute prin tabelele
de montaj, admiţându-se abateri de ± 2 % la suspensia catenară semicompensată.
Art. 71. - Ramurile de ancorare şi cablurile de fixare transversale, situate deasupra
peroanelor, marchizelor şi acoperişurilor clădirilor, trebuie să fie izolate în aceste porţiuni şi legate
la pământ.
Art. 72. - (1) Pendulele suspensiei catenare trebuie să asigure o legătură elastică a firului de
contact de cablul purtător.
(2) Pe liniile curente şi directe cu viteze de circulaţie mai mari de 100 km/h, în dreptul
suporţilor se montează pendule elastice pentru susţinerea firului de contact activ.
Art. 73. - (1) Distanţa între pendule, măsurată pe firul de contact, nu trebuie să depăşească
12 m la suspensiile construite până în anul 2001, respectiv 9 m la suspensiile construite după anul
2001 şi trebuie să corespundă proiectelor de execuţie sau planului de pendulaj.
(2) Pendulele se dispun conform tabelelor de montaj şi astfel încât firul de contact să nu
prezinte încovoieri în plan vertical şi răsuciri în jurul axei longitudinale.
(3) Reglarea poziţiei verticale a pendulelor se realizează conform diagramei din anexa 9
în cazul suspensiilor semicompensate, conform tabelului din anexa 10 în cazul suspensiilor complet
compensate cu cablu purtător din oţel zincat şi conform tabelului din anexa 11 în cazul suspensiilor
complet compensate cu cablu purtător din bimetal.

30
 (4) Pendula simplă în cazul suspensiei complet compensate cu cablu purtător din aliaj de
cupru va avea o poziţie verticală.
(5) La suspensia catenară complet compensată cu cablu purtător din aliaj de cupru,
pendulele se vor monta vertical.
Art. 74. - (1) În cazul suspensiilor construite până în anul 2001, pentru prevenirea căderii
contrafişei în gabarit, aceasta se asigură cu o legătură din sârmă de pendulă de  4 mm între
izolatorul de susţinere al tirantului şi izolatorul contrafişei, pe părţile aflate sub tensiune.
(2) În cazul suspensiilor construite după anul 2001, prevenirea căderii contrafişei se
realizează prin solidarizarea contrafişei şi a tirantului cu o bară de rigidizare.
Art. 75. - La suspensiile catenare vecine, atât în linie curentă, cât şi în staţii, pendulele
căilor vecine se vor dispune, de regulă, pe aceeaşi direcţie perpendiculară pe axa CF
Art. 76. - (1) La ramurile de ancorare din cadrul joncţiunilor neizolate, se vor monta
pendule pe ambele fire în acelaşi plan, acolo unde pantograful atinge ambele fire.
(2) La acele aeriene aceste pendule se amplasează spre macaz cu 0,5 m faţă de punctul de
atac al pantografului astfel încât în zona de preluare să nu existe pendule.
Art. 77. - (1) Legăturile electrice longitudinale montate la joncţiuni, ace aeriene, fideri şi
separatoare se realizează din cablu flexibil multifilar de cupru fără izolaţie exterioară şi vor avea
secţiunea echivalentă în cupru cu cea a conductoarelor pe care le leagă.
(2) Legăturile electrice longitudinale se realizează dintr-o singură bucată de material, fiind
interzisă înnădirea lor pe cablul purtător, între cablurile purtătoare sau între cablul purtător şi firul
de contact al fiecărei din cele două suspensii catenare.
Art. 78. - (1) Legăturile electrice transversale ale suspensiei catenare se realizează din cablu
flexibil multifilar de cupru de 50 mm2.
(2) Pe fiecare zonă de ancorare se montează cel puţin câte două legături transversale şi
anume la jumătatea distanţelor dintre ancorarea mediană şi compensator.
(3) La podurile şi pasajele unde cablul purtător este ancorat de acestea cu intercalare
izolată continuitatea cablului purtător se realizează prin prinderea cu cleme de legătură electrică
deasupra firului de contact a unui conductor multifilar din cupru moale.
(3) În cazul montării pe o zonă de ancorare de pendule din conductor multifilar din bronz,
pe respectiva zonă de ancorare nu se mai monta legături electrice transversale.
(4) In staţii este obligatorie legarea electrică transversală a tuturor suspensiilor catenare
ce fac parte dintr-o grupă de alimentare. Aceasta se montează în zonele de demarare a trenurilor şi
se realizează numai din cablu flexibil multifilar de cupru de 70 mm2.
Art. 79. - (1) Sistemul de compensare trebuie să asigure întinderea conductoarelor cu o
toleranţă de ± 2,5%.
(2) Efortul unitar de întindere a firului de contact se calculează conform SR EN 50112 şi este
dependent de sistemul de compensare şi grosimea medie a firului de contact..
(3) Grosimea medie a firului de contact se calculează potrivit prevederilor din anexa 12.
(4) Forţele de întindere a firelor de contact şi treptele de reglare ale acestora în caz de uzură sunt
cele prevăzute în anexa 13..
Art. 80. - (1) Cablul folosit la sistemul de compensare trebuie să fie numai de tipul celui
indicat în proiect sau alte normative specifice.
(2) Sistemul de compensare trebuie să asigure o deplasare liberă, fără blocaje, a
contragreutăţilor, iar pentru ca acestea să nu intre în gabaritul de liberă trecere, stâlpul nu trebuie să
fie înclinat şi contragreutăţile trebuie să fie ghidate.
(3) Nu se admite atingerea cablurilor şi contragreutăţilor compensatoarelor de
construcţiile şi piesele instalaţiilor de sprijin.
Art. 81. - (1) În cazul joncţiunii fără secţionare, distanţa măsurată pe orizontală între cele
două fire de contact, în deschiderea dintre cei doi stâlpi de trecere, trebuie să fie de 200 mm.
(2) Distanţa măsurată pe verticală, în dreptul stâlpilor de trecere, între cele două fire de
contact, cel activ şi cel care merge la ancorare, trebuie să fie de 200-250mm indiferent de tipul

31
suspensiei, conform documentaţiei de proiectare.
(3) Trecerea pantografului de pe o joncţiune pe alta se realizează pe o distanţă de 2 – 3
metri la mijlocul deschiderii de trecere la care cele două fire de contact se află în acelaşi plan paralel
cu calea de rulare.
(4) Joncţiunea fără secţionare se realizează pe cel puţin trei deschideri de stâlpi.
Art. 82. - (1) În cazul joncţiunii cu secţionare, distanţa măsurată pe orizontală între cele
două fire de contact şi între toate elementele aflate sub tensiune aferente celor două suspensii
trebuie să fie de 500mm în deschiderile dintre cei trei stâlpi de trecere.
(2) Distanţa măsurată pe verticală, în dreptul stâlpilor de trecere, între cele două fire de
contact, cel activ şi cel care merge la ancorare, este de 500 mm, conform documentaţiei de
proiectare.
(3) Distanţele între elementele celor douâ suspensii catenare aflate sub tensiune trebuie să
respecte distanţele minime de izolare electrică.
(4) Trecerea pantografului de pe o joncţiune pe alta se realizează pe o distanţă de 3 – 4
metri la mijlocul deschiderii de trecere la care cele două fire de contact se află în acelaşi plan paralel
cu calea de rulare.
(5) Joncţiunea cu secţionare se realizează pe cel puţin patru deschideri de stâlpi.
Art. 83. - Joncţiunile zonei neutrale realizată pe cinci deschideri de stâlpi – fără balansoar –
trebuie să îndeplinească condiţiile de la art. 82 şi să asigure o izolare perfectă a celor două faze din
linia de contact.
Art. 84. - Joncţiunile zonei neutrale realizată pe patru deschideri de stâlpi – cu balansoar –
trebuie să asigure o izolare perfectă a celor două faze din linia de contact.
(2) Distanţa măsurată pe verticală, între cele două fire de contact, pe partea neizolată a
firului de contact, lângă balansoar, trebuie să fie de 250 - 270 mm. Distanţa măsurată pe partea
izolată a firului de contact, lângă balansoar, trebuie să fie de 500 mm. Faţă de aceste valori se
admite o abatere de 10%.
(3) Reglarea suspensiilor în interiorul joncţiunii se face în conformitate cu fişele de
montaj urmărind asigurarea la stâlpii de trecere a unei distanţe de minimum 500 mm, în plan
orizontal şi vertical, între ele, cu excepţia stâlpului de la mijlocul zonei neutre unde firele de contact
trebuie să fie în acelaşi plan orizontal.
(4) La temperaturi medii , balansoarul trebuie să ocupe o poziţie verticală.
(5) Distanţa minimă între partea inferioară a balansoarului şi firul de contact activ trebuie
să fie de minim 150 mm.
Art. 85. - (1) Ancorarea mediană nu trebuie să se deplaseze pe cablul purtător sau pe firul de
contact, iar ambele ramuri să fie, de regulă, întinse în mod egal şi să aibă aceeaşi lungime. Reglarea
acestora în funcţie de temperatură şi lungimea deschiderii dintre stâlpi se face cu ajutorul anexei 14.
(2) La suspensia complet compensată nu se admit deplasări longitudinale ale ancorării
mediane pe cablul purtător.
(3) La stâlpii de ancorare ai ancorării mediane nu se admit înclinări spre ancorarea
mediană. Se admit înclinări de maximum 0,5 % în sensul invers al ancorării mediane.
Art. 86. - La trecerea suspensiei catenare pe sub lucrări de artă, unde distanţa între intrados
şi cablul purtător sau firul de contact este mai mică de 320 mm, se montează limitatoare de înălţime.
Art. 87. - (1) Dispozitivul antivânt şi dispozitivul în V de limitare a deplasării
portfixătorului se utilizează doar împreună.
(2) Ele nu se montează în joncţiuni şi la acele aeriene.
(3) Dispozitivul antivânt trebuie astfel poziţionat pe portfixător astfel încât să permită
deplasarea în jos a firului de contact cu 50 mm.
(4) Dispozitivul în V se montează pe portfixător la 400 mm de proiecţia pe verticală a
cablului purtător pe portfixator spre stâlp în cazul portfixatorului drept şi spre câmp în cazul
portfixatorului invers, simetric de o parte şi alta a şeii.
(5) La linia de contact de viteză ridicată limitarea deplasării în jos a firului de contact la

32
50 mm se face cu ajutorul unei pendule antivânt cu ochi montată între ciocul fixătorului şi
portfixător.
Secţiunea 7
Separatoare şi dispozitive de acţionare
§ Separatoare
Art. 88. - Separatoarele trebuie să asigure, în poziţia ”închis”, continuitatea electrică în
regim normal de funcţionare a liniei de contact, iar în poziţia “deschis”, separarea electrică.
Art. 89. - Separatoarele trebuie să îndeplinească, pe lângă condiţiile din cartea tehnică a
aparatului, următoarele condiţii:
a) în poziţia “deschis”, unghiul format de cele două axe ale cuţitelor faţă de poziţia
„închis” să fie între 90—920 şi să asigure spaţiul minim de conturnare;
b) în poziţia „închis”, îmbinarea cuţitelor – văzute în plan orizontal – nu trebuie să
depăşească linia mediană cu 5 mm, iar între vârful cuţitului şi fundul furcii să rămână un
rost de maxim 3 mm pentru separatoarele tip RLND;
c) cuţitele nu trebuie să prezinte degradări;
d) articulaţiile să nu prezinte uzuri mari la îmbinări care să determine şocuri în timpul
manevrării;
e) izolatoarele să îndeplinească condiţiile prevăzute la art. 60;
f) se interzice manevrarea separatoarelor linie de contact sub sarcină.

§ Dispozitivele cu motor de acţionare a separatoarelor liniei de contact

Art. 90. - Dispozitivele de acţionare cu motor trebuie să îndeplinească, pe lângă condiţiile
din cartea tehnică a aparatelor, următoarele condiţii:
a) să asigure închiderea şi deschiderea separatorului, astfel încât să fie îndeplinite
condiţiile prevăzute la art. 89;
b) la temperaturi ale mediului ambiant mai coborâte de +5° să funcţioneze rezistenţele
de încălzire din interiorul dispozitivului de acţionare;
c) la temperaturi ale mediului ambiant mai coborâte de -15° se evită manevrarea
electrică a separatoarelor liniei de contact;
d) dispozitivul de acţionare trebuie să fie asigurat contra manevrării manuale de către
persoane străine;
e) dispozitivele de acţionare, trebuie să aibă inscripţionată vizibil numele - identificarea
- separatorului pe care îl acţionează şi care trebuie să corespundă cu numele înscris în
schema de alimentare şi secţionare a liniei de contact.

§ Dispozitive manuale de acţionare a separatoarelor liniei de contact

Art. 91. - Dispozitivele de acţionare manuală trebuie să îndeplinească, pe lângă condiţiile
din cartea tehnică a aparatului, şi următoarele condiţii:
a) să asigure închiderea şi deschiderea separatorului, astfel încât să fie îndeplinite
condiţiile prevăzute la art. 89;
b) să permită acţionarea cu uşurinţă a separatorului;
c) dispozitivul de acţionare trebuie să fie asigurat contra manevrării manuale de către
persoane străine;
d) dispozitivele de acţionare, trebuie să aibă inscripţionată vizibil numele - identificarea
- separatorului pe care îl acţionează şi care trebuie să corespundă cu numele înscris în
schema de alimentare şi secţionare a liniei de contact.

SECŢIUNEA a 8-a
Protecţia oamenilor şi a obiectelor din cale şi din vecinătate
Art. 92. - (1) Elementele liniei de contact, precum şi construcţiile metalice aflate la o

33
distanţă mai mică de 5 m faţă de axa liniei de contact, care în mod normal nu sunt sub tensiune, dar
pot fi puse în mod accidental puse sub tensiune, trebuie să fie legate la circuitul de întoarcere al
curentului de tracţiune, după cum urmează:
a) direct la şina cea mai apropiată a circuitelor de cale bifilare, dacă rezistenţa de
dispersie la sol a obiectelor este mai mare de 100  şi obiectivul respectiv nu reprezintă o
lucrare de artă (poduri, viaducte, construcţii metalice);
b) prin interstiţiu de scânteiere la şina cea mai apropiată a circuitului de cale bifilar,
dacă rezistenţa de dispersie a obiectului faţă de sol este sub 100 ;
c) direct la şina de tracţiune a circuitului de cale monofilar sau la şinele liniilor fără
circuit de cale, indiferent de valoarea rezistenţei de dispersie la sol şi de natura obiectului;
d) direct la mediana bobinei de joantă normale sau suplimentare, indiferent de valoarea
rezistenţei de dispersie la sol şi de natura obiectului;
e) prin conductor colector legat direct la mediana bobinei de joantă conform proiectelor
şi normativelor feroviare;
f) prin prize de pământ, conform proiectelor.
Art. 93. - (1) Construcţiile metalice aflate în zona de influenţă a liniei de contact la o
distanţă între 5 şi 20 m faţă de axa căii ferate electrificate se protejează atât în locurile permise cât şi
în locurile interzise publicului prin prize de pământ.
(2) În zona substaţiilor de tracţiune electrică, aceste măsuri se iau până la
distanţa de 100 m faţă de conturul prizei de pamant sau faţă de locul unde fiderul de
întoarcere se leagă la şină.
Art. 94. - (1) Legarea obiectelor la circuitul de întoarcere a curentului de tracţiune se face cu:
a) cablu de cupru multifilar cu o secţiune efectivă de minimum 50 mm2;
b) bară rotundă din oţel de Ø 10 mm, bară lată de fier sau cablu de oţel multifilar cu o
secţiune efectivă de 78 mm2;
c) cablu multifilar de oţel aluminiu cu o secţiune efectivă de 70/12 mm2.
(2) Barele de legare la pământ se înlocuiesc atunci când diametrul barelor rotunde din
oţel scade sub 8 mm sau secţiunea celorlalte tipuri de bare şi conductoare scade cu 30%.
Art. 95. - Conductoarele cu care se execută legarea dublă se vor lega la şină în două puncte
distanţate la cel mult 0,3 m unul de altul.
Art. 96. - (1) Conductoarele de legare la circuitul de întoarcere se vor monta aparent în
locurile necirculabile şi vor fi protejate prin vopsire împotriva coroziunii.
(2) In locurile cu circulaţie frecventă, acestea vor fi îngropate la 15 cm în sol şi vor fi
protejate astfel:
a) cele legate la circuitul de cale monofilar sau şine fără circuite de cale, contra
coroziunii, prin vopsire;
b) cele legate la şina circuitului de cale bifilar vor fi protejate astfel încât să asigure
rezistenţa de izolaţie faţă de sol de cel puţin 1000 .
Art. 97. - Prizele de pământ - indiferent de destinaţie – trebuie să fie astfel construite, încât
să permită oricând măsurarea rezistenţei de dispersie la sol a acestora.
Art. 98. - (1) Aparatele electrice de pe stâlpii de beton ai liniei de contact precum
separatoarele, descărcătoarele, întreruptoarele şi altele asemenea, se leagă dublu la circuitul de retur.
(2) Transformatoarele de măsură şi putere din linia de contact se leagă dublu la circuitul de
retur, iar în cazul circuitelor de cale bifilare legătura se face la mediana bobinei de joantă
Art. 99. - (1) Stâlpii din zona peroanelor se leagă dublu, la şină, la mediana bobinelor de
joantă sau la cablul colector, pe toată lungimea zonei unde, în mod normal, opresc trenurile de
călători şi câte doi stâlpi în stânga şi în dreapta acestei zone.
(2) Dacă tensiunile de atingere şi de pas în aceste zone depăşesc limitele admise,
conductoarele de legare la şină trebuie să fie izolate până la o înălţime de 2,5 m de la sol, cu
material electroizolant care să suporte o tensiune minimă de 1000 V.
(3) În zona peroanelor, pendulele trebuie să fie duble şi echidistante.

34
 Art. 100. - Şinele căii ferate electrificate fără circuite de cale trebuie să fie legate între ele cu
legături echipotenţiale, la distanţe de cel mult 400 m şi joantele trebuie să aibă conexiuni de
continuitate.
Art. 101. - La capetele staţiilor sau grupelor de triere, toate şinele de tracţiune ale circuitelor
de cale monofilare, cât şi cele ale liniilor neelectrificate fără circuite de cale, se leagă între ele dublu
echipotenţial.
Art. 102. - (1) Liniile de garaj şi industriale, neelectrificate, trebuie să fie separate galvanic
de liniile electrificate prin două perechi de joante izolante, prima la cel puţin 30 m, şi a doua la 50 m
faţă de macazul de ramificaţie. Dacă aceste distanţe nu pot fi respectate joantele izolante se
amplasează acolo unde este posibil, urmând ca şinele situate dincolo de ultimele joante izolante să
fie legate la o priză de pământ de 4 sau 10 , conform proiectului.
(2) La liniile paralele cu liniile electrificate nu se montează joante izolante, acestea
legându-se la o priză de pământ cu valorile precizate în alineatul precedent.
Art. 103. - (1) Barele de legătură şi punctele de legare la şină a obiectelor din cale şi
vecinătate trebuie să fie vizibile, uşor de verificat şi de întreţinut
(2) Se acceptă îngroparea barelor de legătură acolo unde configuraţia instalaţiilor nu
permite realizarea la suprafaţă. Verificarea acestor bare se face în cadrul reparaţiilor curente prin
dezvelire prin sondaj la 10% dintre acestea.
Art. 104. - Armăturile podurilor, pasajelor superioare şi tunelelor realizate din elemente
prefabricate, cât şi tablierele podurilor metalice şi pasajelor , se protejează conform proiectului de
execuţie sau a reglementărilor specifice în vigoare.
Art. 105. - (1) Pe poduri, pasarele, pasaje superioare, cât şi pe alte lucrări de artă care
supratraversează linia de contact sau sunt vecine cu linia de contact, accesibile publicului călător, se
montează panouri de protecţie pentru evitarea posibilităţii de atingere a elementelor liniei de contact
aflate sub tensiune.
(2) Panourile de protecţie se realizează în conformitate cu proiectele de execuţie sau
standardele în vigoare. Panourile de protecţie existente în instalaţii, vor fi înlocuite şi adaptate
standardelor în vigoare cu ocazia lucrărilor de reparaţii capitale şi modernizări.
(3) Panourile de protecţie trebuie să fie montate în poziţie verticală şi să fie prinse de
balustradele podului.
Art. 106. - Gardurile metalice, copertinele peroanelor, coloanele hidraulice şi cişmelele
trebuie să fie protejate conform soluţiilor indicate în proiectele de execuţie.
Art. 107. - Pe toţi stâlpii liniei de contact, pe construcţiile care susţin elementele liniei de
contact şi pe panourile de protecţie de la poduri trebuie să fie montate avize cu inscripţia: „NU
ATINGEŢI STÂLPII, NICI FIRELE, CHIAR CĂZUTE LA PĂMÂNT”.
Art. 108. - Pe pasarelele şi podurile destinate trecerii publicului şi care, în mod accidental,
pot fi puse sub tensiune, trebuie să fie montate avize cu inscripţia: “STAŢIONAREA PE POD
INTERZISĂ”.
SECŢIUNEA a 9-a
Indicatoare specifice liniei de contact
Art. 109. - (1) Pentru semnalizarea liniei de contact, se utilizează indicatoare şi balize
specifice căii ferate electrificate. În anexa 15 se precizează dimensiunile constructive ale
indicatoarelor şi balizelor, precum şi modul lor de montare.
(2) Amplasarea indicatoarelor care delimitează liniile electrificate se face, de regulă, la
vârful macazului care dă acces la linia neelectrificată sau cel mult până la punctul geometric al
macazului respectiv în cazuri bine justificate
(3) În situaţiile în care indicatoarele nu pot fi amplasate pe sol din diverse motive, acestea
se pot amplasa pe elementele liniei de contact precum stâlpi, traverse rigide, cabluri transversale, pe
partea dreaptă în sensul de mers al trenului.

35
 CAPITOLUL VI
ORGANIZAREA LUCRĂRILOR DE REVIZIE ŞI REPARAŢII

SECŢIUNEA 1
Verificarea îndeplinirii condiţiilor tehnice minime
Art. 110. - Verificarea îndeplinirii condiţiilor tehnice minime, de către instalaţiile liniei de
contact în exploatare, se face:
a) cu ocazia controalelor preventive planificate efectuate de către personalul centrului,
conform prevederilor prezentelor instrucţiuni, sau a altui personal cu sarcini de control din
cadrul activităţii de electrificare;
b) cu ocazia efectuării lucrărilor de revizie şi reparaţii.
Art. 111. - (1) Controalele preventive planificate constau în verificarea îndeplinirii
condiţiilor minime de funcţionare şi exploatare a instalaţiilor de linie de contact.
(2) Controalele preventive planificate se realizează prin:
a) Verificarea instalaţiilor de linie de contact din cabina locomotivelor electrice;
b) Verificarea stării tehnice a liniei de contact prin participarea la lucrări de revizie şi
reparaţii.
(3) Aceste controale se execută de către şeful centrului, şeful centrului adjunct, inginerul
de specialitate şi şeful districtului, la periodicităţile minime prevăzute în anexa 16 sau alt
personal nominalizat prin ordine şi dispoziţii.
Art. 112. - (1) Verificarea liniei de contact din cabina locomotivelor electrice constă în
observarea stării liniei de contact şi a tuturor elementelor sale, sesizarea elementelor care ar putea
afecta gabaritul de trecere şi gabaritul minim de conturnare.
(2) Deficienţele constatate cu ocazia verificării liniei de contact din cabina locomotivelor
electrice de către şeful de district se consemnează în „Registrul stării tehnice a instalaţiilor LC”.
După remedierea deficienţelor se va menţiona persoana care a remediat şi data remedierii.
(3) Deficienţele constatate cu ocazia verificării liniei de contact din cabina locomotivelor
electrice de celelalte persoane cu sarcini de control împreună cu măsurile şi termenele de remediere
se consemnează în conformitate cu reglementările în vigoare.
Art. 113. - În cadrul controalelor preventive planificate, în afara verificării îndeplinirii
condiţiilor minime, se mai controlează:
a) starea generală a instalaţiilor, starea de curăţenie, modul cum sunt respectate normele
de protecţie a muncii şi apărare împotriva incendiilor;
b) modul în care personalul îşi îndeplineşte sarcinile ce-i revin.
Art. 114. - (1) La constatarea unor nereguli, personalul cu sarcini de control din cadrul
centrului are obligaţia stabilirii de măsuri de remediere conform competenţelor proprii.
(2) Neregulile constatate, care nu au putut fi remediate pe durata controlului se aduc la
cunoştinţa organelor ierarhice superioare.
Art. 115. - (1) Lucrările necesare remedierii neregulilor constatate în urma controalelor
preventive planificate efectuate de către personalul cu sarcini de control, se programează şi se
execută ori de câte ori se impune necesitatea lor.
(2) Pe baza analizei constatărilor, şeful centrului stabileşte măsurile şi organizează
programul de readucere la condiţiile minime a instalaţiilor.
Art. 116. - Organele de control şi de execuţie răspund, în limitele atribuţiilor lor stabilite prin
prezentele instrucţiuni, de luarea măsurilor necesare pentru îndeplinirea condiţiilor minime de către
instalaţiile din raza lor de activitate.

SECŢIUNEA a 2-a

36
 Tipuri de lucrări de revizie şi reparaţii
Art. 117. - Revizia şi repararea instalaţiilor de linie de contact se realizează prin:
a) revizia pe jos;
b) revizie tehnică;
c) reparaţii curente;
d) reparaţii capitale şi modernizări;
e) reparaţii şi intervenţii accidentale;
f) măsurători;

§ Revizia pe jos
Art. 118. - (1) Revizia pe jos constă în verificarea stării instalaţiilor de linie de contact, a
instalaţiilor de protecţie din cale şi vecinătate şi a returului de tracţiune fără scoaterea de sub
tensiune a instalaţiilor, prin deplasare pe jos, în vederea depistării de nereguli vizibile ale acestora şi
prevenirii deranjamentelor.
(2) În cadrul reviziei pe jos efectuează şi remedierea unor nereguli constatate precum
dezgroparea legăturilor la şină, îndepărtarea vegetaţiei de la nivelul solului şi altele asemenea,
corespunzător componenţei formaţiei de lucru şi volumului de lucrări dispuse a se executa;
(3) Neregulile, ce pot pune în pericol integritatea instalaţiilor şi siguranţa circulaţiei, vor fi
avizate imediat şefului de district şi, după caz, D.E.F. pentru luarea măsurilor impuse de situaţie;
(4) Toate neregulile constatate se înscriu în „Registrul stării tehnice a instalaţiilor LC”,;
(5) Revizia pe jos se face cu respectarea prevederilor de protecţia muncii la deplasarea pe
calea ferată.

§ Revizia tehnică
Art. 119. - Revizia tehnică constă în verificarea periodică a stării tehnice a părţilor
componente ale liniei de contact, în cadrul căreia se efectuează măsurări, reglări, mici reparaţii,
ştergerea şi siliconizarea izolatoarelor, ungerea părţilor filetate şi completări de vopsitorie. Revizia
tehnică are ca scop menţinerea liniei de contact în limitele unei bune funcţionări, atât prin
prevenirea defectelor, cât şi prin înlăturarea defecţiunilor care se pot remedia pe loc.
Art. 120. - (1) Revizia tehnică se execută la toate părţile componente ale liniei de contact, cât
şi la instalaţiile de protecţie din cale şi vecinătate, la perioadicităţile prevăzute în anexa 17.
(2) Din instalaţiile de protecţie fac parte:
a) legăturile electrice la şină ale stâlpilor liniei de contact de orice fel, ale lucrărilor de
artă de orice fel (poduri, pasarele, viaducte, tuneluri), ale coloanelor hidraulice, ale
cişmelelor, ale gardurilor metalice, ale copertinelor, peroanelor din staţii, cât şi legăturile
de continuitate şi echipotenţiale;
b) interstiţiile de scânteiere care sunt intercalate pe legăturile electrice ale obiectelor
protejate indicate la lit. a).
(3) Lucrările cu periodicitate mai mare se vor suprapune cu lucrările cu periodicitate mai
mică.
(4) Dacă natura instalaţiilor şi volumul de lucrări o impun, formaţia minimă stabilită prin
prezentele instrucţiuni se va suplimenta corespunzător.

§ Reparaţii curente
Art. 121. - Reparaţiile curente se fac la elementele liniei de contact care nu pot fi readuse în
condiţiile prevăzute de prezentele instrucţiuni, prin lucrări de revizie tehnică.
Art. 122. - Reparaţiile curente se execută la următoarele elemente ale liniei de contact:
a) stâlpii metalici şi din beton;
b) fundaţiile stâlpilor metalici;
c) traversele rigide, elastice, console pentru cale simplă şi cale dublă;
d) joncţiunile de ancorare, cu şi fără secţionare;

37
 e) elementele de ancorare şi compensatoare;
f) suspensia catenară (înlocuirea firului de contact uzat sau cablu purtător degradat,
pendule simple şi elastice arse sau uzate, legături electrice necorespunzătoare, şi altele );
g) separatoare;
h) instalaţiile de protecţie.
Art. 123. - Reparaţiile curente se execută la 6 ani, pe baza documentaţiei întocmite de
inginerul de specialitate cu consultarea şefului de district şi verificate de şeful centrului.
Reparaţii capitale şi modernizări
Art. 124. - (1) Reparaţiile capitale au ca scop readucerea liniei de contact la starea de
funcţionare normală.
(2) În cadrul reparaţiilor capitale, se aduc toate elementele componente ale liniei de
contact la condiţiile tehnice prevăzute în prezentele instrucţiuni.
Art. 125. - Reparaţiile capitale se execută la toate elementele liniei de contact, conform
documentaţiei aprobate.
Art. 126. - În cadrul reparaţiilor capitale, în afară de lucrările care se execută în cadrul
reparaţiilor curente, se mai efectuează: înlocuirea stâlpilor de beton sau metalici, a traverselor
rigide, precum şi a conductoarelor care au ajuns la limita de uzură din punct de vedere mecanic şi
electric, cât şi înlocuirea elementelor învechite din linia de contact cu alte tipuri corespunzătoare
tehnicii noi.
Art. 127. - Periodicitatea lucrărilor de reparaţii capitale va fi conform reglementărilor în
vigoare.

§ Reparaţii şi intervenţiile accidentale

Art. 128. - (1) Reparaţiile şi verificările accidentale au drept scop remedierea neregulilor
constatate cu ocazia controalelor preventive planificate, reviziilor pe jos, măsurătorilor sau
determinate de evenimente, calamităţi şi altele asemenea.
(2) Tot în categoria reparaţiilor şi intervenţiilor accidentale intră şi măsurătorile şi
reglajele geometriei firului de contact şi gabaritelor, verificarea integrităţii instalaţiilor de protecţie
din cale şi vecinătate şi a continuităţii returului curentului de tracţiune, efectuate cu ocazia lucrărilor
la cale care afectează geometria şi poziţia suspensiei catenare faţă de axa şi planul căii sau
integritatea instalaţiilor de linie de contact.
(3) Reparaţiile şi verificările accidentale, având caracter de urgenţă, pot fi executate şi cu
caracter provizoriu şi cu unele derogări de la condiţiile minime prevăzute la capitolul V, excepţie
făcând prevederile referitoare la gabarite, înălţimea minimă a firului de contact, protecţiile
instalaţiilor, securitatea personalului şi siguranţa circulaţiei.
(4) În aceste situaţii, se vor respecta condiţiile de circulaţie stabilite de conducătorul
lucrărilor de restabilire.
(5) După terminarea reparaţiilor accidentale cu caracter provizoriu se vor lua măsuri
pentru aducerea instalaţiilor la condiţiile minime prevăzute în capitolul V, în timpul cel mai scurt.

§ Măsurători
Art. 129. - (1) Măsurătorile se fac la o serie de elemente ale instalaţiilor de linie de contact, în
scopul verificării încadrării acestora în condiţiile minime admise şi programării după caz de
reparaţii şi intervenţii accidentale.

SECŢIUNEA a 3-a
Programarea şi organizarea lucrărilor
Art. 130. - (1) Reviziile şi reparaţiile se vor efectua în conformitate cu prevederile prezentei
instrucţiuni, pe baza programului de lucru aprobat de şeful centrului electrificare.
(2) Structura formaţiilor de revizie se va stabili conform prevederilor anexei 17, în funcţie
de elementele la care se execută lucrarea.

38
 Art. 131. - Reparaţiile se programează ţinând seama de următoarele:
a) reparaţiile curente se execută pe tot parcursul anului când starea timpului o permite şi
trebuie să fie terminate până la 15 octombrie, exceptând operaţiile care nu sunt legate de
consolidarea mecanică a liniei de contact şi care pot continua şi după această dată;
b) reparaţiile capitale pot fi executate tot timpul anului, când starea timpului permite.
Art. 132. - (1) Reviziile şi reparaţiile se programează anual de către inginerul de specialitate
care controlează lucrările în timpul executării lor şi se corelează cu celelalte specialităţi din
activitatea de electrificare de către şeful centrului adjunct.
(2) În baza programului de lucru anual, şeful districtului de linie de contact întocmeşte
programul de lucru lunar şi pe cel zilnic, pentru personalul în subordine.
Art. 133. - (1) Reparaţiile curente se execută conform reglementărilor, pe bază de
documentaţie întocmită de inginerul de specialitate linie de contact , verificată de şeful centrului, şi
aprobată conform reglementărilor în vigoare.
(2) Documentaţia pentru reparaţiile curente se întocmeşte de către inginerul de
specialitate, pe baza constatărilor personale făcute împreună cu şeful districtului care are instalaţiile
în gestiune şi consemnate într-un proces verbal de constatare.
(3) Constatarea stării instalaţiilor pentru porţiunea de linie de contact pe care urmează ca
în anul următor să se execute lucrări de reparaţii curente, se fac astfel încât să permită finalizarea
documentaţiei la termenul solicitat.
(4) Personalul implicat este răspunzător pentru respectarea termenelor de executare a
documentaţiei.
Art. 134. - (1) Recepţia reparaţiilor curente se face de către o comisie stabilită de către şeful
centrului şi din care fac parte şeful centrului adjunct, inginerul de specialitate, şeful districtului,
ocazie cu care se întocmeşte un proces verbal de recepţie a lucrărilor de reparaţii curente.
(2) În cadrul reparaţiilor curente se execută şi lucrările de revizie cu periodicitate mai
mică planificate pentru anul respectiv, acestea din urmă nu se vor mai planifica în respectivul an.
Art. 135. - (1) Reparaţiile capitale şi modernizările liniei de contact se stabilesc prin planul
de reparaţii capitale,şi modernizări la propunerea gestionarului instalaţiilor.
(2) Acestea se execută pe bază de documentaţie întocmită, verificată şi aprobată conform
reglementărilor în vigoare
Art. 136. - Recepţia reparaţiilor capitale se face conform reglementărilor în vigoare.
Art. 137. - La porţiunea de linie de contact la care se execută reparaţii capitale sau
modernizări, nu se programează în acelaşi an reparaţii curente.
Art. 138. - Reparaţiile şi intervenţiile accidentale se recepţionează de comisia prevăzută
pentru recepţia lucrărilor de reparaţii cu care sunt asimilate.
Art. 139. - Este interzis a se executa orice lucrare care ar modifica sistemul construcţiilor,
instalaţiilor sau utilajelor fără aprobarea gestionarului instalaţiei.
Art. 140. - (1) Toate operaţiile care se execută la părţi ale instalaţiei care, în regim normal, nu
sunt sub tensiune, se execută cu linia de contact sub tensiune cu respectarea distanţei de 1,5 m până
la elementele aflate sub tensiune şi a normelor de protecţia muncii.
(2) Reviziile tehnice şi reparaţiile care se execută la elementele instalaţiei care, în regim
normal, sunt sub tensiune, se execută numai cu linia de contact scoasă de sub tensiune, trecerea ei în
stare legat la pământ şi respectându-se normele de protecţia muncii.
(3) Toate operaţiile care implică scoaterea liniei de contact de sub tensiune, cât şi cazurile
când se afectează schema de alimentare şi secţionare, se fac numai cu aprobarea D.E.F., cu excepţia
cazurilor care pun în pericol viaţa oamenilor, integritatea instalaţiilor şi siguranţa circulaţiei.
Art. 141. - (1) Pentru reviziile şi reparaţiile liniei de contact care trebuie să se facă cu
scoaterea de sub tensiune a liniei de contact, se prevăd ferestre în graficul de circulaţie.
(2) La terminarea lucrării, personalul nu va părăsi locul de muncă decât după ce
conducătorul lucrării a făcut constatarea că linia de contact poate fi redată în exploatare pentru
viteza prescrisă în livretul de mers şi comunică aceasta D.E.F.-ului.

39
 (3) Atunci când se execută lucrări provizorii pentru ca locomotivele şi ramele electrice să
poată circula, conducătorul lucrării comunică regulatorului de circulaţie şi D.E.F., o dată cu redarea
în exploatare, viteza cu care trenurile pot circula pe distanţa pe care s-au executat lucrările
provizorii.
Art. 142. - Măsurătorile se execută pe baza programelor anuale şi lunare coordonate de şeful
centrului adjunct, întocmite de inginerul de specialitate, corelat cu lucrările de scoatere de sub
tensiune şi după caz programele celorlalte specialităţi din activitatea de electrificare, la
periodicităţile prevăzute în anexa 17.

40
 CAPITOLUL VII
OPERAŢIILE CARE SE EXECUTĂ ÎN CADRUL REVIZIILOR TEHNICE

SECŢIUNEA 1
Revizia pe jos a instalaţiilor liniei de contact
Art. 143. - (1) În cadrul reviziei pe jos a instalaţiilor de linie de contact se verifică vizual
starea instalaţiilor de linie de contact, instalaţiilor de protecţie din cale şi vecinătate, asigurarea
continuităţii returului de tracţiune, urmărindu-se:
a) starea legăturilor la şină, la bobinele de joantă, la cablurile colectoare şi la prizele de
pământ, starea cablurilor colectoare şi a bobinelor de joantă, asigurarea continuităţii
circuitului de retur asigurate;
b) starea joantelor izolate, a legăturilor echipotenţiale şi a celor de continuitate aflate în
întreţinerea districtului de linie de contact;
c) poziţia stâlpilor, a fundaţiilor, cât şi integritatea acestora;
d) întinderea tiranţilor de ancorare şi a poziţiei balansierului;
e) funcţionarea corespunzătoare a compensatoarelor, poziţia acestora faţă de sol, poziţia
scripeţilor, realizarea întinderii conductoarelor;
f) poziţia consolelor, fixatoarelor şi starea izolatoarelor;
g) starea şi poziţia legăturilor electrice, a cablurilor transversale şi de compensator;
h) poziţia cuţitelor separatoarelor şi asigurarea dispozitivelor de acţionare;
i) existenţa şi starea indicatoarelor liniei de contact;
j) starea vegetaţiei din apropierea căii ferate electrificate;
(2) În cadrul reviziei pe jos a instalaţiilor liniei de contact, se execută următoarele operaţii:
a) remedieri la nivelul solului precum îndreptarea poziţiei împământărilor, strângerea
buloanelor de prindere, fixarea colierelor şi altele asemenea
b) înlocuirea sau remedierea indicatorilor defecţi şi prinderea lor;
c) îndepărtarea vegetaţiei, descoperirea ancorelor;
d) inscripţionarea stâlpilor şi dispozitivelor de acţionare;
e) refacerea vopsitoriei acolo unde este cazul
f) verificarea funcţionării, verificarea distanţelor constructive şi după caz, reglarea
distanţei faţă de sol la compensatoare;
g) acoperirea cu vaselină tehnică a părţilor filetate şi în frecare;
h) alte lucrări de remediere a neregulilor la instalaţiile care nu sunt sub tensiune.
(3) Toate neregulile rămase neremediate sau a căror remediere necesită scoaterea de sub
tensiune a instalaţiilor, vor fi înscrise în „Registrul stării tehnice a instalaţiilor LC”, pentru a fi
urmărite şi remediate, în cadrul lucrărilor cu drezina pantograf şi cu scoaterea de sub tensiune a
liniei de contact.

SECŢIUNEA a 2-a
Joncţiunile fără secţionare
Art. 144. - În cadrul reviziei tehnice se execută următoarele lucrări:
a) verificarea poziţiei reciproce a firelor de contact, în plan vertical cât şi orizontal,
astfel încât lungimea zonei de trecere a pantografului de pe o zona de ancorare pe cealaltă
să fie de 2 – 3 metri la jumătatea unei deschideri. Remedierea se va face prin corectarea
lungimii pendulelor din respectiva deschidere;
b) poziţia firelor de contact în plan orizontal se reglează din fixătoarele instalate pe
stâlpii de trecere, astfel încât să se respecte distanţele dintre firele de contact în deschiderea
de trecere şi zigzagul;
c) reglarea poziţiei pendulelor şi consolelor conrespunzător tabelelor de montaj şi

41
 temperaturii;
d) revizia şi curăţarea izolatoarelor înseriate în firul de contact şi în cablul purtător al
ramurilor ancorate, a izolatoarelor consolelor simple, precum şi verificarea poziţiei
pendulelor aferente;
e) controlul poziţiei clemei-pană a legăturii electrice din ramura ancorată a firului de
contact, urmărindu-se ca aceasta să nu pătrundă în gabaritul de liberă trecere al
pantografului;
f) verificarea stării firelor de contact, a cablurilor purtătoare, a pendulelor, a legăturilor
electrice longitudinale, precum şi a clemelor de prindere.

SECŢIUNEA a 3-a
Joncţiunile cu secţionare
Art. 145. - În cadrul reviziei tehnice, în afara lucrărilor prevăzute la art.144 pentru joncţiunile
fără secţionare, se execută şi următoarele operaţii determinate de prezenţa lanţului suplimentar de
izolare şi a balansoarului, acolo unde acesta există respectiv:
a) verificarea poziţiei în spaţiu a balansoarului. Abaterea de la această poziţie se
corectează prin schimbarea poziţiei bolţului în tija de reglare longitudinală;
b) verificarea distanţei pe verticală, cuprinsă între partea inferioară a balansoarului şi
firul de contact activ. În cazul când distanţa nu respectă valoarea minimă, se procedează la
ridicarea balansoarului, prin schimbarea poziţiei bolţului de fixare de pe levierul vertical.
Dacă nu se poate realiza imediat obţinerea valorii minime, prevenirea acostării
pantografului de către balansoar se face prin reducerea provizorie a elasticităţii deschiderii
de trecere şi a celor imediat vecine, pe baza sporirii săgeţilor firelor de contact;,
c) verificarea respectării distanţelor minime orizontale şi verticale între firele de contact
ale celor două suspensii catenare în deschiderile de trecere;
d) verificarea respectării distanţelor minime de izolare între elementele fiecărei
suspensii catenare în deschiderile de trecere;

SECŢIUNEA a 4-a
Zone neutre
Art. 146. - Operaţiile de la revizia tehnică sunt cele prevăzute la joncţiunile cu secţionare.

SECŢIUNEA a 5-a
Izolatoare de secţionare
Art. 147. - In cazul reviziei tehnice, la izolatoarele de secţionare se execută următoarele
operaţii:
a) debavurarea şi finisarea suprafeţelor de contact ale glisierelor;
b) verificarea stării izolatoarelor, a clemelor, a inserţiilor izolante, a firului de contact şi
cablului purtător din zona izolatorului de secţionare;
c) verificare poziţiei în spaţiu a izolatoarelor de secţionare şi reglarea acesteia prin
intermediul pendulelor;
d) verificarea poziţiei glisierelor şi dispunerea acestora în plan orizontal, precum şi
realizarea distanţelor de izolare;
e) verificarea săgeţii negative a firului de contact;
f) modul de montare reglare, examinare şi verificare a izolatorului de secţionare se face
conform prezentei instrucţii şi fişelor tehnice de produs.

SECŢIUNEA a 6-a

42
 Ace aeriene
Art. 148. - În cadrul reviziei tehnice se execută următoarele lucrări:
a) verificarea respectării condiţiilor minime ale acelor aeriane şi poziţiei firelor de
contact precizate la art. 66;
b) verificarea stării fixătoarelor, a tecilor de conjugare, a legăturilor electrice
longitudinale, a pendulelor şi a clemelor de legătură;
c) verificarea dacă ambele fire de contact se ridică la împingerea în sus a unuia din fire
în cazul acelor intersectate;

SECŢIUNEA a 7-a
Linia de contact în lucrările de artă
§ Linia de contact în tuneluri
Art. 149. - În cadrul lucrărilor de revizie a liniei de contact în tuneluri, se execută
următoarele operaţii:
a) verificarea buloanelor de scelement, de susţinere a suspensiei catenare şi a
fixătoarelor;
b) întinderea cablului transversal dintre cele două izolatoare cu ajutorul dispozitivului
de întindere;
c) verificarea fixării cablului purtător de cablul transversal;
d) verificarea deplasării pe orizontală şi verticală a fixătoarelor;
e) schimbarea clemelor şi a şuruburilor cu defecte;
f) verificarea poziţiei pendulelor alunecătoare şi a tecilor de susţinere a pendulelor;
g) reglarea ancorării mediane şi verificarea clemelor de fixare pe cablul purtător şi firul
de contact;
h) ştergerea izolatoarelor, protejarea cu vaselină siliconică la perioadele stabilite şi
schimbarea celor ce prezintă defecte;
i) îndreptarea firului de contact şi eliminarea arsurilor;
j) verificarea continuităţii conductorului ce leagă toate suporturile suspensiei catenare
până la bobina de joantă montată la capătul tunelului;
k) verificarea şi reglarea gradientului firului de contact;
l) verificarea distanţei de izolare.

§ Linia de contact sub pasajele de nivel, poduri metalice, pasarele şi elemente ancorate de
construcţii:
Art. 150. - În cadrul lucrărilor de revizie a liniei de contact sub pasajele de nivel, poduri
metalice, pasarele şi elemente ancorate de construcţii, se execută următoarele operaţii:
a) verificarea ancorărilor cablurilor purtătoare de aceste construcţii, a izolatoarelor
înseriate în aceste cabluri şi înlocuirea celor necorespunzătoare;
b) fixarea limitatoarelor de înălţime pentru cablurile purtătoare şi firele de contact care
sunt slăbite, precum şi verificarea izolatoarelor limitatoarelor;
c) verificarea poziţiei fixătoarelor şi a elementelor acestora montate sub lucrările de
artă;
d) verificarea continuităţii legăturilor de legare la şină a elementelor de susţinere a
suspensiei catenare ce sunt fixate pe lucrarea de artă;
e) verificarea stării panourilor de protecţie montate pe lucrarea de artă;
f) verificarea distanţei între elementele sub tensiune şi elementele puse la pământ; toate
elementele liniei de contact supuse coroziunii se acoperă cu vaselină tehnică;
g) verificarea şi reglarea gradientului firului de contact;
h) verificarea distanţei de izolare;
i) sania limitatorului de înălţime trebuie adusă la acelaşi potenţial cu cablul purtător sau

43
 firul de contact.

SECŢIUNEA a 8-a
Separatoare manuale şi electrice
Art. 151. - În cadrul lucrărilor de revizie tehnică se execută următoarele operaţii:
a) Verificarea dispozitivului de acţionare:
- curăţarea şi ungerea elementelor în mişcare şi articulaţiilor;
- verificarea jocurilor şi a uzurilor;
- verificarea blocajelor;
- verificarea tijelor de acţionare a comutatorului de semnalizare;
b) b)În plus, la dispozitivele de acţionare cu comandă electrică, se execută:
- etanşarea dispozitivului la intrările cablurilor de comandă;
- verificarea portperiilor, a arcurilor de apăsare a periilor pe colector, precum şi a
periilor însăşi;
- curăţarea cu alcool a colectorului;
- verificarea contactelor auxiliare şi a funcţionării blocului acestora; în urma rotirii
manuale a axului sub un unghi oarecare şi eliberarea lui, acesta trebuie să revină în
poziţia iniţială;
- măsurarea şi efectuarea încercărilor prevăzute de Instrucţiunile nr. 357 pentru acest
tip de echipamente;
- verificarea funcţionării corespunzătoare a comenzilor de închidere şi deschidere de
la dispozitiv;
- verificarea funcţionării corespunzătoare a semnalizărilor de poziţie a separatorului
la dispozitiv;
- verificarea funcţionării corespunzătoare a sistemului de încălzire în anotimpurile
umede şi reci;
c) Verificarea corpului separatorului:
- verificarea cuţitelor, curăţarea şi ungerea suprafeţelor de contact; suprafaţa
contactelor se va curăţa de bavuri, se va şlefui cu hârtie abrazivă şi se va unge cu un strat
de vaselină grafitată;
- verificarea forţei de strângere a contactelor; în poziţia închis cuţitul să pătrundă la
nivelul mijlociu al furcii, iar după închidere cuţitele să fie în acelaşi plan, iar în poziţia
deschis să fie asigurat spaţiul minim de conturnare;
- curăţarea şi ungerea articulaţiilor; dacă se constată şocuri se procedează la
înlăturarea lor prin introducerea de şaibe suplimentare, strângerea buloanelor şi a
piuliţelor;
- verificarea limitatoarelor de cursă;
- verificarea stării şi curăţarea izolatoarelor;
- verificarea îmbinărilor de contact electric şi a legăturilor la circuitul de retur;
- verificarea elementelor de fixare şi de asamblare;
- alte verificări specificate în cartea tehnică a echipamentului;
- la temperaturi mai joase de –15° C se va evita, pe cât posibil, manevrarea
separatoarelor, îndeosebi a celor cu comandă electrică şi se va proceda la înlăturarea
stratului de gheaţă format pe separatoare şi pe dispozitivul de acţionare al acestora;
d) Verificarea panoului de comandă a separatoarelor:
- verificare tensiunilor de alimentare a echipamentelor;
- verificarea stării butoanelor de comandă, a lămpilor de semnalizare, a
întreruptoarelor şi a cablajului (legăturile la şirul de cleme şi legăturile la aparatele de pe
panou); se refac eventualele legături desfăcute sau dezlipite;
- verificarea etichetării cablajului şi refacerea etichetelor deteriorate;
- verificarea funcţionării corespunzătoare a comenzilor de închidere şi deschidere de

44
 la panoul de comandă;
- verificarea funcţionării corespunzătoare a semnalizărilor de poziţie a separatorului
la panoul de comandă.

SECŢIUNEA a 9-a
Izolatoare
Art. 152. - În cadrul lucrărilor de revizie tehnică se execută următoarele operaţii :
a) verificarea starea armăturilor şi capelor;
b) verificarea stării materialului izolant;
c) verificarea stării emailului în cazul izolatorilor ceramici;
d) ştergerea şi siliconizarea izolatoarelor ceramice care nu asigură nivelul de izolare,
curăţarea izolatoarelor din polimeri;
e) înlocuirea izolatoarelor din polimeri care prezintă crăpături, tăieturi sau scurgeri de
vaselină siliconică.

SECŢIUNEA a 10-a
Compensatoare
Art. 153. - În cadrul lucrărilor de revizie tehnică se execută următoarele operaţii:
a) verificarea poziţiei contragreutăţilor în raport cu solul sau cu nivelul superior al
fundaţiei, cota C, (Anexa 18), distanţele între scripeţi, cotele A şi B şi reglarea dacă este
cazul conform Anexei 19 în cazul suspensiei complet compensate;
b) verificarea cotelor A şi B (Anexa 20) şi reglarea dacă este cazul conform anexei 21
în cazul suspensiei semicompensate;
c) verificarea cotelor B şi C (anexa 22) şi reglarea dacă este cazul în cazul suspensiei
complet compensate cu dispozitiv de autoblocare la care compensarea cablului purtător şi
a firului de contact se face individual (linie de contact construită după anul 2001); La
dispozitivul de autoblocare, distanţa dintre vârful dintelui tamburului şi opritor se va regla
la 20mm;
d) verificarea stării cablurilor şi după caz înlocuirea celor cu fire rupte, verificarea
elementelor de prindere,verificarea funcţionării scripeţilor prin ridicarea manuală şi lăsarea
liberă a contragreutăţilor;
e) ungerea gresarea scripeţilor compensatoarelor;
f) verificarea înclinării balansierului, conform diagramei din anexa 23.

SECŢIUNEA a 11-a
Suspensia catenară în afara joncţiunilor de ancorare şi a lucrărilor de artă
§ Firul de contact
Art. 154. - (1) În cadrul lucrărilor de revizie tehnică se execută următoarele operaţii:
a) depistarea şi înlăturarea cazurilor care determină uzuri anormale ale firului de
contact, cum ar fi: încovoieri, torsionări, arsuri şi topiri locale, blocajul fixătorului;
b) verificarea şi realizarea planării firulului de contact, readucerea în plan vertical şi
curăţirea;
c) verificarea poziţiei verticale şi strângerii clemelor de susţinere, fixare, înnădire şi
alimentare, ungerea cu vaselină tehnică a porţiunilor filetate ale buloanelor de oţel rămase
neacoperite, fixarea penelor clemelor de alimentare;
d) verificarea poziţiei firului de contact prin măsurarea zigzagului şi a înălţimii pe
verticală. Operaţia de măsurare a zigzagurilor se execută la temperaturi medii, în aceste
condiţii fixătoarele fiind dispuse perpendicular pe axa căii. Deplasările firului de contact
faţă de axa căii se măsoară în dreptul elementelor de fixare, iar în curbe şi la mijlocul
deschiderilor.

45
 (3) Rezultatele măsurărilor se transmit inginerului de specialitate linie de contact şi se
consemnează în documentele specifice.
Art. 155. - (1) Măsurarea uzurii firului de contact se face în zonele cele mai expuse,
respectiv:
a) fixătoare, cleme de alimentare, cleme de înnădire, legături electrice, ace şi intersecţii
aeriene, izolatoare de secţionare;
b) zonele joncţiunilor;
c) mijlocul deschiderilor;
d) zona de demaraj a locomotivelor electrice.
(2) Măsurarea uzurii firului de contact, centralizarea şi interpretarea valorilor se realizează
potrivit procedurii din anexa 12.
Art. 156. - (1) Operaţia de planare a firului, se execută în porţiunile unde acestea prezintă
încovoieri, şi readucerea axei lui în plan vertical, în porţiunile torsionate.
(2) Planarea se execută cu ajutorul ciocanului de lemn şi a suportului de planare, iar
readucerea axei lui în plan vertical se face cu ajutorul unei chei speciale;
(3) Curăţarea firului de contact se face prin îndepărtarea bavurilor şi a picăturilor de metal
topit de pe suprafaţa firului de contact, prin radere cu pila fină, până la obţinerea unei suprafeţe
netede.

§ Elemente de susţinere a firului de contact

Art. 157. - În cadrul reviziei tehnice se execută operaţii la cablul purtător, pendulele simple,
pendulele elastice, ancorările mediane, fideri şi separatoarelor.

§ Cablul purtător
Art. 158. - În cadrul reviziei tehnice se execută următoarele operaţii:
a) depistarea firelor rupte şi verificarea suprafeţei de contact din şa şi clema de legătură
electrică prin demontare:
b) depistarea focarelor de coroziune,curăţarea lor cu hârtie abrazivă până la luciu
metalic şi acoperirea cu vaselină tehnică;
c) verificarea săgeţii cablului purtător se face prin măsurarea săgeţii la două – trei
deschideri de la fiecare capăt al zonei de ancorare, mai puţin în deschiderile ramurilor de
ancorare. Săgeata se măsoară în deschideri situate pe acelaşi element de profil longitudinal;
d) verificarea stării şi prinderii tuturor clemelor aferente cablului purtător, starea şi
gradul lor de corodare, starea şi gradul de strângere a buloanelor de îmbinare, nodurile de
înnădire a cablului purtător din locaşul clemelor, precum şi fisurile sau ruperile de fire.

§ Pendule
Art. 159. - (1) În cadrul reviziei tehnice la pendulele simple, elastice şi alunecătoare, se
urmăreşte regimul de lucru al pendulei, care depinde de poziţia relativă ce o ocupă aceasta faţă de
cablul purtător şi firul de contact. Poziţia relativă depinde de temperatura mediului ambiant.
(2) Readucerea pendulei în poziţia corespunzătoare se va face prin slăbirea clemei de
prindere şi deplasarea acesteia în lungul firului de contact
(3) Nodurile pendulei se verifică pentru a determina eventuala apariţie a uzurii şi focarelor
de coroziune la ochiurile de îmbinare.
(4) Pendulele simple care nu mai îndeplinesc condiţiile tehnice minime se înlocuiesc. În
porţiunile unde se constată o uzură sistematică a ochiurilor pendulelor simple, se vor monta legături
electrice transversale suplimentare.
(5) La pendulele elastice se verifică robusteţea prinderii clemelor de prindere de pe cablul
purtător, starea lor şi în special prezenţa uzurii sub clemele–scoabe, de care sunt prinse pendulele
simple.
(6) Pendulele elastice, oblice şi cele de asigurare a contrafişei cu uzură mai mare de 30%

46
din secţiune se înlocuiesc.

§ Ancorări mediane
Art. 160. - (1) În cadrul reviziei tehnice la ancorările mediane, indiferent de tipul de
suspensie, se verifică poziţia celor două ramuri, respectiv ca ambele să fie perfect întinse iar firul de
contact să ocupe poziţia corespunzătoare.
(2) Se verifică, şi se înlătură focarele de coroziune.
(3) Se verifică starea tururor elementelor componente ale ancorării mediane, gradul de
strângere a clemelor..

§ Legături electrice, fideri de separatoare

Art. 161. - (1) În cadrul reviziei tehnice la legăturile electrice se verifică poziţia şi starea
clemelor de alimentare, starea conductoarelor flexibile.
(2) Se verifică prin demontare gradul de uzură a firului de contact sub clemele de
alimentare, strângerea buloanelor slăbite, fixarea penelor şi asigurarea acestora prin desfacerea
porţiunii crestate a acestora, ungerea elementelor metalice filetate.
(3) La revizia fiderilor de la separatoare, în plus, se verifică şi se elimină eventualele
posibilităţi de reducere a spaţiului de izolare.

§ Instalaţii de fixare
Art. 162. - (1) În cadrul reviziei tehnice se execută următoarele operaţii:
a) revizia instalaţiilor de fixare - fixătoare şi portfixătoare – respectiv a stării acestora,
precum şi a poziţiei lor relative faţă de firul de contact. Se verifică corectitudinea montării
clemei de fixare, controlând ca falca fixă a clemei să fie în interiorul unghiului ce-l
formează firul de contact;
b) verificarea stării clemei de fixare, urmărindu-se să nu prezinte fisuri, să se poată roti
liber în jurul pivotului său, iar buloanele de prindere a fălcilor să fie bine strânse; în cazul
clemelor de fixare prin împănare se verifică existenţa şi starea şplintului;
c) verificarea susţinătorul clemei, prinderea acesteia de tija fixătorului şi verificarea ca
lungimea capătului liber ce iese din susţinător să nu depăşească 100 mm;
d) verificarea stării mufele cârlig ale fixatoarelor şi portfixătoarelor şi a mufei clemei de
fixare, a niturilor acestora;
e) verificarea poziţiei fixătoarelor, care trebuie să corespundă diagramei de montaj;
f) la fixatoarele inverse, prevăzute cu siguranţe, se verifică atât poziţia siguranţei cât şi
funcţionarea ei. Verificarea funcţionării siguranţei se va face prin deplasarea manuală a
fixătorului pe verticală, urmărindu-se ca tija siguranţei să joace liber pe bolţul suportului;
g) verificare poziţiei portfixătorului;
h) verificarea cablurilor transversale de fixare de la traverse pentru a nu prezenta fisuri
şi focare de coroziune;
i) verificarea poziţiei orizontale a cablurilor transversale de fixare şi a distanţei între
acestea şi clema de fixare a fixatoarelor;
j) reglarea în funcţie de temperatură a cablurilor de transversale;
k) se verifică dispozitivul antivânt şi dispozitivul V ; se verifică funcţionarea pendulei
antivânt care trebuie să permită coborârea firului de contact cu 50 mm,reglarea făcându-se
prin deplasarea mufei de pe portfixător.

§ Instalaţii de susţinere şi ancorare a suspensiei catenare

Art. 163. - În cadrul reviziei tehnice se execută următoarele operaţii:
a) revizia stării consolelor simple şi duble, a nodurilor de prindere a fixătoarelor, a
crapodinelor şi bridelor, urmărindu-se cu cea mai mare atenţie depistarea fisurilor,
crăpăturilor şi a focarelor de coroziune. Focarele de coroziune se vor îndepărta, curăţând

47
 până la luciu metalic porţiunea afectată şi apoi aceasta se va proteja prin vopsire cu miniu
de plumb şi vopsea. Elementele consolelor fisurate sau crăpate se înlocuiesc;
b) verificarea strângerii buloanelor şi piuliţelor, robusteţea cusăturilor sudate, ungerea
cu vaselină tehnică a părţilor filetate rămase descoperite şi a suprafeţelor de frecare;
c) verificarea poziţiei consolelor în funcţie de temperatură conform tabelelor de reglaj;
d) verificarea poziţiei barelor de rigidizare în cazul consolei simple orizontale;
e) verificarea capetelor de reazem ale traverselor rigide, a cusăturilor sudate, verificarea
elementelor componente ale nodurilor de prindere a suspensiei;
f) verificarea stării şi poziţiei cablurilor transversale de fixare şi a elementelor nodurilor
de prindere a acestora la stâlpi, reglarea cablurilor de fixare, verificarea distanţelor dintre
cablurile transversale, respectiv între cablul transversal şi clema de fixare a fixătorului;
g) verificarea stării cablului purtător, respectiv prin demontare în cazul verificării în şa,
verificare poziţiei pendulelor, verificarea stării clemelor de prindere a pendulelor;
h) verificarea, reglarea şi ungerea cablurile de oţel de la compensator, înlocuirea celor
care au cel puţin un fir rupt.
Art. 164. - (1) Reglarea traversei elastice şi a cablului de fixare al traversei rigide previne
producerea de dereglări ale suspensiei catenare datorită creşterii excesivă a săgeţii cablurilor de
fixare la temperaturi ridicate sau ruperii cablurilor de fixare la temperaturi scăzute.
(2) În acest scop, primăvara se va proceda la întinderea cablurilor de fixare prin strângerea
piuliţelor de reglare, iar toamna piuliţele se vor slăbi.
(3) Operaţia de reglare în curbe, se face numai de la stâlpul amplasat în interiorul curbei,
pentru a se evita deplasarea fixătoarelor şi deranjarea zigzagurilor.
(4) După fiecare operaţie de reglare, părţile filetate ale tijelor se vor unge şi se va efectua
operaţia de verificare a zigzagurilor şi a poziţiei acelor aeriene pentru toate suspensiile catenare
susţinute de traverse.

SECŢIUNEA a 12-a
Instalaţii de protecţie din cale şi din vecinătatea căii
Art. 165. - In cadrul reviziei tehnice la legăturile la şină ale echipamentelor metalice de pe
stâlpii din beton şi stâlpii metalici ai liniei de contact,se execută:
a) verificarea stării elementelor de legare la retur, a continuităţii şi contactului dintre
elemente;
b) verifică stării fizice a interstiţiilor de scânteiere, montarea corectă a acestora.
Art. 166. - In cadrul reviziei tehnice la legăturile la şină şi prize ale obiectelor metalice din
cale şi din vecinătate,se execută:
a) verificarea stării legăturii, continuitatea lui, a clemelo de legătură;
b) verificarea funiilor bobinelor de joantă prin care se face legarea la şină şi strângerea
bolţurilor de inima şinei;
c) verificarea fixării bobinei de joantă pe suport şi integritatea ei, starea legăturilor la
placa de borne. În cazul în care legarea stâlpilor, podurilor, tunelurilor, pasarelelor este
realizată la bobine de joantă ce deservesc instalaţii S.C.B, personalul liniei de contact
revizuieşte legătura de la obiectul protejat la mediana bobinei de joantă;
d) verificarea nivelului uleiului electroizolant din bobinele de joantă suplimentare
aparţinând liniei de contact şi completarea necesară;
e) verificarea legăturilor la şină, cât şi la prizele de pământ;
f) verificarea stării legăturilor echipotenţiale şi de continuitate de pe liniile electrificate;
g) verificarea stării joantelor izolante aflate în întreţinerea subunităţilor de revizie şi
reparaţii a instalaţiilor de linie de contact.

SECŢIUNEA a 13-a

48
 Panouri de protecţie
Art. 167. - În cadrul reviziei tehnice se execută următoarele operaţii:
a) verificarea poziţiei şi stării panourilor, prinderea lor de lucrarea de artă;
b) înlocuirea panourilor şi plăcuţelor avertizoare degradate;
c) verificarea legăturilor acestora la circuitul de retur sau, respectiv şi, la priza de
pământ.

SECŢIUNEA a 14-a
Reţeaua de cabluri
Art. 168. - În cadrul reviziei tehnice se execută următoarele operaţii:
a) verificarea stării cutiilor terminale şi picheţilor, strângerea piuliţelor de fixare a
conductoarelor;
b) verificarea şi completarea etichetelor;
c) completarea cu masă izolantă, dacă este cazul;
d) etanşarea capacele picheţilor;
e) verificarea rezistenţei de izolaţie a firelor din cablu, atât între ele, cât şi faţă de
pământ; verificarea izolaţiei se face de către personalul laboratorului P.R.A.M..

49
 CAPITOLUL VIII
SCOATEREA ŞI REPUNEREA SUB TENSIUNE A LINIEI DE CONTACT

SECŢIUNEA 1
Scoateri de sub tensiune planificate
Art. 169. - (1) În vederea asigurării reviziilor şi reparaţiilor la linia de contact, la întocmirea
planului de mers, se vor asigura intervale libere de circulaţie, astfel:
a) pe linia c.f. simplă: 3-4 ore zilnic;
b) pe linia c.f. dublă: 6 ore zilnic pe fiecare fir de circulaţie;
c) pe linia c.f. dublă: 1-2 ore zilnic pe ambele fire de circulaţie (simultan);
d) în staţiile c.f. de pe linie dublă: 1 oră zilnic toată staţia.
(2) Pentru planificarea lucrărilor la linia de contact, centrele de electrificare întocmesc
programe anuale şi lunare de revizie cu scoatere de sub tensiune a liniei de contact şi, după caz,
închideri de linii. Aceste programe se vor înainta spre aprobare structurilor competente şi apoi la
centrul dispecer.
(3) Regulatoarele de circulaţie vor asigura circulaţia zilnică a drezinelor pantograf la şi de
la locul executării lucrărilor.
Art. 170. - (1) Aprobarea efectuării lucrărilor planificate cu scoatere de sub tensiune a liniei
de contact cu/fără închiderea liniei curente se dă de către:
a) regulatorul de circulaţie în toate cazurile în care nu se produc anulări şi/sau
modificări în mersul trenurilor de călători şi marfă;
b) regionala de cale ferată, în cazurile în care se produc anulări şi/sau modificări în
mersul trenurilor de orice fel, cu excepţia cazurilor în care este afectat mersul trenurilor
interregionale şi internaţionale, pentru care se cere aprobarea compartimentului de
specialitate din centralul gestionarului infrastructurii feroviare.
Art. 171. - Lucrărilor planificate cu scoatere de sub tensiune a liniei de contact cu,respectiv
fără închiderea liniei curente se acordă, în ferestrele de grafic aprobate.
Art. 172. - În cazul în care, pentru realizarea lucrărilor planificate cu scoatere de sub tensiune
a liniei de contact cu/fără închiderea liniei curente ferestrele din grafic şi/sau modificările de mers
de tren aprobate prin graficul de circulaţie nu se pot respecta, din motive bine întemeiate,
regionalele de cale ferată întocmesc variante de grafic de circulaţie care se avizează şi se aprobă de
către compartimentele de specialitate din centralul gestionarului infrastructurii feroviare cu avizarea
operatorilor de transport feroviar interesaţi.
Art. 173. - (1) În cazul lucrărilor efectuate de către executanţi autorizaţi, ce necesită scoaterea
de sub tensiune a liniei de contact cu/fără închiderea liniei curente, cererile se adresează
gestionarului infrastructurii publice şi centrelor de electrificare.
(2) Cererea pentru scoaterea de sub tensiune a liniei de contact, trebuie însoţită, în cazul
lucrărilor complexe care afectează integritatea şi buna funcţionarea a instalaţiilor de linie de contact,
de un grafic de execuţie întocmit de executantul autorizat al lucrărilor şi de un proces verbal
încheiat între acesta, centrul de electrificare, iar în cazul lucrărilor din staţii şi cu şefii staţiilor
respective.
(3) Procesul verbal menţionat la alin. (2) trebuie să cuprindă: condiţiile de execuţie a
lucrării, liniile şi instalaţiile afectate, modul de repunere sub tensiune a liniei de contact, precum şi
condiţiile de circulaţie şi manevră pe durata de execuţie a lucrării şi măsurile de siguranţă a
circulaţiei şi protecţia muncii.
(4) După analizarea cererii prin care se solicită scoaterea de sub tensiune a liniei de
contact, centrul de electrificare înaintează cererea de închidere la regulatorul de circulaţie, dacă
aprobarea efectuării lucrării este de competenţa acestuia sau la compartimentul de specialitate
regional dacă aprobarea este de competenţa regionalei de căi ferate.
(5) Cererile pentru aprobarea efectuării lucrărilor cu scoatere de sub tensiune a liniei de

50
contact se analizează în comisiile competente de aprobare.
Art. 174. - În cazul lucrărilor cu scoatere de sub tensiune ce afectează stabilitatea şi
integritatea liniei, adresarea cererii se face către secţia de întreţinere a căii, care, cu consultarea
centrului electrificare, va întreprinde toate demersurile pentru aprobarea efectuării lucrărilor.
Art. 175. - (1) Cererile pentru aprobarea efectuării lucrărilor cu scoatere de sub tensiune a
liniei de contact, proprii centrului de electrificare şi/sau pentru executanţi autorizaţi, şi înaintate
compartimentului competent, vor cuprinde:
a) denumirea staţiilor între care se execută lucrarea sau a staţiei în care se execută
lucrarea şi, dacă este cazul, poziţia kilometrică a porţiunii de linie ce urmează să fie
închisă;
b) cauza pentru care se efectuează scoaterea de sub tensiune şi/sau închiderea de linie;
c) ziua şi ora scoaterii de sub tensiune a linie de contact cu/fără închiderea şi
deschiderea liniei, respectiv perioada în cazul lucrărilor zilnice;
d) executantul autorizat al lucrărilor;
e) numele responsabilului cu siguranţa circulaţiei, a conducătorului lucrărilor şi a
agenţilor de acoperire;
f) modul de acoperire a porţiunii de linie închisă;
g) staţia în care responsabilul cu siguranţa circulaţiei înscrie în RRLISC solicitarea de
scoatere de sub tensiune a liniei de contact cu/fără închiderea liniei curente, respectiv
avizarea repunerii sub tensiune cu/fără deschiderea liniei curente.
(2) În cazul liniei duble, în cerere se precizează lucrarea se referă la firul I, firul II sau la
ambele fire de circulaţie, iar pentru liniile din staţii se specifică numărul liniei, dacă este directă sau
abatere, de primire – expediere a trenurilor, respectiv destinaţia pentru celelalte linii sau grupe de
linii scoase de sub tensiune.
Art. 176. - (1) Aprobarea efectuării lucrărilor cu scoatere de sub tensiune a liniei de contact
cu/fără închiderea liniei curente dată de către regulatorul de circulaţie, se comunică de acesta
telegrafic sau prin fax, cu cel puţin 3 zile înainte de data stabilită pentru efectuare la:
a) staţiile interesate;
b) operatorii de transport feroviar;
c) districte L, IFTE, SCB, TC după caz;
d) centrul dispecer energetic feroviar;
e) secţiile de întreţinere a căii şi a instalaţiilor;
f) executantul autorizat;
g) compartimentele de specialitate din regionala de cale ferată;
h) alte unităţi interesate.
(2) Unităţile avizate înştiinţează şi instruiesc personalul interesat asupra lucrărilor ce se
vor efectua.
Art. 177. - (1) Aprobarea efectuării lucrărilor cu scoatere de sub tensiune a liniei de contact
cu/fără închiderea liniei curente dată de către regionala de cale ferată, se comunică de acesta
telegrafic sau prin fax de către compartimentul trafic al acesteia, la:
a) staţiile interesate;
b) operatorii de transport feroviar;
c) districte L, IFTE, SCB, TC după caz;
d) centrul dispecer feroviar;
e) secţiile de întreţinere a căii şi a instalaţiilor;
f) executantul autorizat;
g) compartimentele de specialitate din regionala de cale ferată;
h) compartimentul regional de siguranţa circulaţiei;
i) regionalele de cale ferată interesate;
j) compartimentele de specialitate din centralul gestionarului infrastructurii feroviare;
k) alte unităţi interesate.

51
 (2) Aprobările de efectuare a lucrărilor date de regionala de cale ferată, se avizează
unităţilor interesate la următoarele termene:
a) cu 10 zile înainte de efectuarea lor, când acestea conduc la schimbarea sistemului de
circulaţie prin modificarea instalaţiilor de centralizare, descentralizarea staţiilor,
desfiinţarea sau înfiinţarea unor puncte de secţionare, mutări de semnale, modificarea
livretelor cu mersul trenurilor şi orice alte schimbări care atrag după sine modificarea
condiţiilor de lucru în circulaţia trenurilor, precum şi în cazurile când se produc anulări ale
trenurilor de călători cu regim de rezervare a locurilor.
b) cu 5 zile înainte de efectuarea lor, pentru celelalte cazuri.
(2) Unităţile avizate înştiinţează şi instruiesc personalul interesat asupra lucrărilor ce se
vor efectua.
Art. 178. - (1) Pentru respectarea termenelor de comunicare a aprobărilor pentru lucrările cu
scoatere de sub tensiune a liniei de contact cu/fără închiderea liniei curente , cererile pentru
aprobarea lucrărilor programate, efectuate atât de centrele electrificare cât şi de executanţii
autorizaţi, se înaintează cu cel puţin:
a) 5 zile înainte de data pentru care se solicită efectuarea lucrării, când aprobarea este
de competenţa regulatorului de circulaţie;
b) 15 zile înainte în cazurile speciale de la art. 177 alin. (2) lit. a);
c) 10 zile înainte de data pentru care se solicită efectuarea lucrării, pentru celelalte
cazuri când aprobarea este de competenţa regionalei de cale ferată.
(2) Pentru lucrările cu scoatere de sub tensiune realizate de alţi executanţi autorizaţi,
solicitarea se va face la centrul electrificare cu 2 zile înainte de termenele stabilite la alin. 1
Art. 179. - (1) După primirea aprobării şi cu cel puţin 2 zile înainte de data fixată pentru
lucrarea cu scoatere de sub tensiune a liniei de contact cu/fără închiderea liniei curente solicitată de
executanţi autorizaţi, şeful secţiei de întreţinere împreună cu şeful districtului, conducătorul
lucrărilor din partea executantului autorizat şi dacă este cazul responsabilii de siguranţa circulaţiei,
întocmesc planul de acoperire cu semnale mobile de oprire şi de dublare cu agenţi de semnalizare a
discurilor roşii la capetele staţiilor.
(2) Lucrările pregătitoare ce trebuie executate şi alte măsuri necesare pentru efectuarea
lucrării cu scoatere de sub tensiune a liniei de contact cu/fără închiderea liniei curente, se stabilesc
de către:
a) şeful secţiei de întreţinere a căii împreună cu şeful districtului respectiv, când
lucrarea se execută de către secţie;
b) şeful centrului de electrificare împreună cu şeful districtului respectiv, când lucrarea
se execută de către centru;
c) personalul prevăzut la lit. a) şi b) împreună cu conducătorul desemnat, când lucrarea
se execută de către executanţi autorizaţi.
(3) Pentru lucrările de revizie şi reparaţii efectuate exclusiv de către centrul de electrificare,
dacă este cazul, stabilirea planului de acoperire cu semnale mobile de oprire şi de dublare cu agenţi
de semnalizare a discurilor roşii la capetele staţiilor, desemnarea agenţilor de acoperire se fac odată
cu organizarea zilnică a activităţii districtului.
Art. 180. - (1) În ziua fixată prin telegrama de aprobare a efectuării lucrării planificate, se
procedează astfel:
a) împuternicitul centrului de electrificare, responsabil cu siguranţa circulaţiei, în
funcţie de cel puţin electromecanic, solicită în scris în RRLISC, impiegatului de mişcare
dintr-una din staţiile adiacente acordarea lucrării;
b) în cazul lucrărilor solicitate sau coordonate de către secţia de întreţinere a căii şi care
necesită scoaterea de sub tensiune a liniei de contact cu închiderea liniei curente,
solicitarea în scris în RRLISC se face de către împuternicitul acesteia, responsabil cu
siguranţa circulaţiei, în funcţie de cel puţin şef de district, împreună cu împuternicitul
centrului de electrificare, responsabil cu siguranţa circulaţiei, în funcţie de cel puţin

52
 electromecanic;
c) solicitarea înscrisă în RRLISC pentru scoaterea de sub tensiune a liniei de contact şi
retragerea din exploatare cu/fără închiderea liniei curente, trebuie să cuprindă cel puţin
numărul telegramei de aprobare, scopul şi natura lucrărilor, porţiunea de linie de contact ce
urmează să fie scoasă de sub tensiune şi retrasă din exploatare, liniile sau firul de circulaţie
închis, intervalul de timp aprobat şi solicitat pentru scoaterea de sub tensiune şi închiderea
liniei, starea în care se va aduce linia de contact inclusiv a aparatajului manevrat, condiţiile
de circulaţie şi de manevră, circulaţia utilajelor de lucru, numele responsabililor cu
siguranţa circulaţiei şi admiterea la lucru a formaţiilor, documentul organizatoric de
protecţia muncii în baza căruia se execută lucrarea;
d) IDM înscrie în RRLISC, Luat la cunoştinţă, semnează menţionând numele şi ora,
după care înscrie în registrul de dispoziţii RC şi transmite prin telefonogramă operatorului
de circulaţie, cererea de acordare a lucrării cu scoatere de sub tensiune a liniei de contact
cu/fără închiderea liniei curente;
e) după verificarea că sunt îndeplinite condiţiile de acordare a lucrării, operatorul de
circulaţie solicită cu număr şi oră, prin telefonogramă D.E.F. scoaterea de sub tensiune a
liniei de contact, precizând ora scoaterii şi repunerii sub tensiune a liniei de contact, durata,
responsabilul cu siguranţa circulaţiei din partea centrului de electrificare şi numărul
telegramei de aprobare a efectuării lucrării;
f) D.E.F. procedează la scoaterea de sub tensiune a liniei de contact, folosind atât
instalaţia de telemecanică, cât şi personalul centrului de electrificare desemnat pentru
coordonarea şi realizarea manevrelor echipamentelor din instalaţiile de electrificare, după
care confirmă cu număr şi oră operatorului de circulaţie scoaterea de sub tensiune a liniei
de contact solicitate;
g) după executarea manevrelor electrice necesare scoaterii de sub tensiune şi retragerii
din exploatare a liniei de contact, D.E.F. comunică aceasta responsabilului cu siguranţa
circulaţiei şi admiterea la lucru, menţionând porţiunea de linie de contact scoasă de sub
tensiune, starea operativă în care s-a adus aceasta, delimitarea zonei scoasă de sub tensiune
prin enumerarea aparatajului de comutaţie deschis sau deconectat, instalaţiile adiacente
rămase sub tensiune, durata aprobată pentru lucrare, această comunicare constituind
aprobare de admitere la lucru a formaţiei/formaţiilor ce execută lucrarea;
h) operatorul de circulaţie dă dispoziţie scrisă IDM din staţiile a căror condiţii de
circulaţie şi manevră s-au modificat prin scoaterea de sub tensiune a liniei de contact
cu/fără închiderea liniei curente, stabilind noile condiţii de circulaţie şi manevră şi
aplicarea planului de acoperire cu semnale mobile sau alte sisteme de interzicere –
restricţionare a parcursurilor de circulaţie;
i) IDM al staţiei din care s-a cerut acordarea lucrării, înscrie în RRLISC pe rând liber
că operatorul de circulaţie a aprobat cererea de efectuare a lucrării, menţionând numărul
dispoziţiei de aprobare, ora efectivă de la care poate începe lucrarea, semnează şi notează
ora, iar responsabilul de siguranţa circulaţiei al lucrării din partea secţiilor de întreţinere
menţionează Luat la cunoştinţă, nominalizează agenţii autorizaţi pentru amplasarea –
ridicare şi supravegherea discurilor roşii mobile, dacă este cazul, după care notează ora
luării la cunoştinţă şi semnează.
(2) Confirmarea D.E.F. adresată operatorului de circulaţie că linia de contact a fost scoasă
de sub tensiune nu constituie aprobare de începere a lucrărilor pentru şefii de lucrare;
(3) Începerea efectivă a lucrărilor se poate face doar după ce responsabilul cu siguranţa
circulaţiei şi admiterea la lucru a primit dispoziţia de acordare a lucrării de la IDM, a realizat planul
de acoperire cu semnale mobile a zonei de lucru sau au fost blocate parcursurile de circulaţie către
linia curentă închisă, a asigurat punerea la pământ a liniei de contact şi a realizat formalităţile de
admitere la lucru a formaţiei / formaţiilor.
Art. 181. - (1) Dacă lucrările nu se pot efectua la data stabilită, şefii secţiilor de întreţinere a

53
căii sau a instalaţiilor sau împuternicitul său în funcţie de cel puţin şef district, în baza avizului scris
al conducătorilor lucrărilor atunci când este cazul, comunică telegrafic sau prin fax, în timp util,
despre neefectuarea lucrărilor planificate, tuturor unităţilor cărora li s-a comunicat aprobarea,
precum şi unităţilor care au emis aprobarea.
(2) În cazurile prevăzute la alin. (1) se stabilesc cauzele care au condus la neefectuarea
lucrărilor;
(3) Aprobările de efectuare a lucrărilor, care provoacă anulări şi/sau modificări în mersul
trenurilor de călători şi marfă, se consideră anulate, dacă nu se efectuează în zilele stabilite în
aprobare;
(4) Aprobările de efectuare a lucrărilor, care nu provoacă anulări şi/sau modificări în
mersul trenurilor de călători şi marfă, se pot amâna pe o durată de cel mult 5 zile lucrătoare, fără a
necesita o nouă aprobare;
(5) Se pot amâna pe o durată de cel mult 5 zile lucrătoare şi lucrările care provoacă anulări
şi/sau modificări în mersul trenurilor de călători şi marfă, care au fost aprobate a se efectua zilnic pe
o anumită perioadă de timp, fără a necesita o nouă aprobare, dacă termenul final de realizare a
lucrărilor nu se modifică.
(6) În comunicările telegrafice sau prin fax referitoare la amânarea lucrărilor se fac
precizările necesare după caz.
Art. 182. - În cazul lucrărilor care provoacă întârzierea trenurilor de călători, de orice durată
pe liniile magistrale şi principale şi cu mai mult de o oră pe liniile secundare, sau a trenurilor de
marfă cu mai mult de 3 ore , pe orice linie, se iau şi următoarele măsuri:
a) cu 2 zile înainte de data stabilită în aprobarea pentru efectuarea lucrărilor, şefii
secţiilor de întreţinere împreună cu conducătorul unităţii executante autorizate, examinează
situaţia la faţa locului pentru a se convinge că au fost luate toate măsurile pentru ca
lucrările să decurgă conform planului de lucru aprobat, cu respectarea condiţiilor de
siguranţa circulaţiei şi a normelor de protecţia muncii. În caz contrar se stabilesc, pe loc,
măsurile care trebuie să fie luate, pentru ca lucrarea să poată avea loc la data stabilită;
b) în cazul când se constată că măsurile luate nu sunt suficiente iar executantul
autorizat, în intervalul de timp rămas până la efectuarea lucrării nu mai are posibilitatea şi
mijloacele necesare de a finaliza lucrările pregătitoare, lucrarea se amână, procedându-se la
stabilirea cauzelor care au condus la amânare;
c) la efectuarea efectivă a lucrării participă în mod obligatoriu şefii secţiilor de
întreţinere sau adjuncţii acestora şi dacă se consideră necesar, şi un reprezentant al
compartimentelor de specialitate regionale;
d) personalul prevăzut la lit. c) verifică dacă s-au efectuat toate lucrările pregătitoare
conform planului de lucru şi a celor stabilite la controlul efectuat cu 2 zile înainte de
lucrare;
e) în cazul în care personalul prevăzut la lit. c) constată că nu se poate respecta fie
durata, fie măsurile de siguranţa circulaţiei, lucrarea se amână, procedându-se la stabilirea
cauzelor care au condus la această amânare.

SECŢIUNEA a 2-a
Repunerea sub tensiune a liniei de contact
Art. 183. - (1) Repunerea sub tensiune a liniei de contact cu/fără deschiderea liniei se
realizează astfel:
a) responsabilul cu siguranţa circulaţie şi admiterea la lucru care a cerut executarea
lucrării, după primirea comunicării scrise de terminare a lucrării din partea conducătorului
şi în urma verificării cu privire la asigurarea condiţiilor de siguranţa circulaţiei făcută
personal, înscrie în RRLISC al uneia din staţiile vecine sau transmite prin telefonogramă
din condica portativă, terminarea lucrărilor şi dacă este cazul, deschiderea liniei curente;
b) în cazul lucrărilor solicitate sau coordonate de către secţia de întreţinere a căii şi care

54
 au necesitat scoaterea de sub tensiune a liniei de contact cu închiderea liniei curente,
înscrierea în RRLISC al uneia din staţiile vecine se face de către împuternicitul acesteia,
responsabil cu siguranţa circulaţiei, în funcţie de cel puţin şef de district, împreună cu
împuternicitul centrului de electrificare, responsabil cu siguranţa circulaţiei, în funcţie de
cel puţin electromecanic. În această situaţie, transmiterea prin telefonogramă din condica
portativă a încheierii lucrărilor, se poate face doar dacă realizarea comunicaţiilor şi
posibilităţile tehnice ale instalaţiilor permit repunerea sub tensiune a liniei de contact;
c) comunicarea înscrisă în RRLISC va preciza data şi ora terminării lucrărilor şi dacă
este cazul, deschiderii liniei, asigurarea gabaritului de liberă trecere şi electric, dacă este
cazul, viteza maximă admisă, starea instalaţiilor, eventualele condiţii de siguranţă a
circulaţiei şi manevrei, retragerea din instalaţii a personalului, demontarea
scurtcircuitoarelor, după care, responsabilul din partea centrului de electrificare le
comunică la D.E.F.;
d) IDM care primeşte comunicările dispune ridicarea discurilor roşii sau a altor sisteme
de interzicere – restricţionare şi transmite operatorului de circulaţie avizul de terminare a
lucrărilor şi retragerea utilajelor înscris în RRLISC, solicitând dispoziţie pentru
deschiderea liniei în condiţiile stabilite de aviz;
e) operatorul de circulaţie solicită D.E.F. prin telefonogramă repunerea sub tensiune a
liniei de contact;
f) după colaţionarea solicitării operatorului de circulaţie şi avizarea responsabilului din
partea centrului de electrificare, D.E.F. procedează la repunerea sub tensiune a liniei de
contact, folosind atât instalaţia de telemecanică, cât şi personalul centrului de electrificare
desemnat pentru coordonarea şi realizarea manevrelor echipamentelor din instalaţii, după
care confirmă cu număr şi oră operatorului de circulaţie repunerea sub tensiune a liniei de
contact solicitate şi reluarea circulaţiei cu locomotive sau rame electrice;
g) după deschiderea liniei şi repunerea sub tensiune a liniei de contact, operatorul de
circulaţie şi IDM procedează la schimbul de telefonograme ca şi în cazul începerii
lucrărilor planificate, în vederea reluării circulaţiei în condiţiile stabilite în avizul de
terminare.

SECŢIUNEA a 3-a
Scoaterea de sub tensiune accidentală a liniei de contact
Art. 184. - (1) Scoaterea accidentală de sub tensiune a liniei de contact se realizează în
următoarele cazuri:
a) pentru cazurile de evenimente şi accidente feroviare şi/sau evenimente electrice
accidentale în urma cărora alimentarea liniei de contact nu mai este posibilă;
b) în situaţia în care D.E.F. este avizat de apariţia unei situaţii de urgenţă ce reprezintă
sau poate reprezenta un pericol pentru persoane sau instalaţii, de izbucnirea unui incendiu
şi altele asemenea;
c) în urma verificărilor făcute de personalul de revizie a liniei de contact, se constată că
instalaţia nu mai asigură condiţiile minime de funcţionare iar menţinerea ei în funcţie poate
crea un pericol pentru siguranţa circulaţiei şi integritatea instalaţiilor, această situaţie fiind
comunicată în scris la D.E.F..
(2) În aceste cazuri, din proprie iniţiativă, D.E.F. scoate de sub tensiune linia de contact, ia
măsuri de limitare a zonei fără tensiune, avizează obligatoriu operatorul de circulaţie despre starea
alimentării liniei de contact în vederea luării de măsuri de remorcare a trenurilor cu alte mijloace,
îndrumă personalul şi solicită operatorului de circulaţie deplasarea mijloacelor de intervenţie la
locul afectat conform reglementărilor în vigoare.
(3) Când condiţiile nu impun măsura imediată, D.E.F. împreună cu operatorul de
circulaţie, vor analiza şi acorda scoaterea liniei de contact de sub tensiune în intervale libere de
circulaţie.

55
 (4) Cererea de scoatere de sub tensiune în cazul de la alin. (1) pct. c), va fi făcută de
personalul de revizie a liniei de contact prin cerere operativă direct la D.E.F. care va proceda în
consecinţă.
(5) În cazul în care din limitările zonei fără tensiune făcute şi informaţiile primite, se
poate presupune un defect al liniei de contact care poate afecta şi gabaritul de liberă trecere sau
gabaritul minim de conturnare, D.E.F. avizează operatorul de circulaţie în vederea analizării şi
restricţionării sau interzicerii circulaţiei pe porţiunea de linie respectivă.
(6) La sosirea personalului de intervenţie la zona de linie de contact rămasă fără tensiune,
acesta va verifica integritatea instalaţiei şi va comunica despre aceasta D.E.F., în vederea admiterii
la lucru pentru remediere sau repunerea sub tensiune şi restrângerea zonei defecte.
(7) În situaţiile în care pentru intervenţie se impune şi închiderea / deschiderea accidentală
a liniei, aceste operaţii se vor realiza de către personalul de intervenţie conform reglementărilor în
vigoare.

56
 CAPITOLUL IX
EVIDENŢA INSTALAŢIILOR LINIEI DE CONTACT
ŞI A INSTALAŢIILOR DE PROTECŢIE

Art. 185. - Evidenţa instalaţiilor de linie de contact se ţine prin:

a) darea de seamă statistică privind evidenţa globală a unităţilor fizice şi echivalente;
b) dosarele tehnice ale instalaţiilor de linie de contact;
c) registrul stării tehnice a instalaţiilor LC;
d) evidenţa măsurătorilor la elementele instalaţiilor de linie de contact, instalaţiilor de
protecţie şi vecinătate.
Art. 186. - Darea de seamă statistică privind evidenţa globală a unităţilor fizice şi echivalente
se întocmeşte de centru până la data de 15 ianuarie a fiecărui an, iar la nivel regional până la data de
31 ianuarie şi se transmite la nivel central.
Art. 187. - (1) Dosarele tehnice ale instalaţiilor trebuie să conţină planurile, schemele,
instrucţiunile fabricilor constructoare ale echipamentelor, evidenţa reparaţiilor, buletinele de
încercare şi altele asemenea
(2) Aceste dosare se întocmesc şi sunt ţinute la zi de şeful de district sau de înlocuitorul
său.
(3) Un dosar cumulativ se ţine la centrul de electrificare de către inginerul linie de contact,
exceptând buletinele de încercări.

57
 CAPITOLUL X
URMĂRIREA, ANALIZA ŞI EVIDENŢA EVENIMENTELOR ELECTRICE
ACCIDENTALE

SECŢIUNEA 1
Scopul analizei şi evidenţei evenimentelor electrice accidentale
Art. 188. - Scopul efectuării analizelor şi ţinerii evidenţelor privind evenimentele electrice
accidentale îl constituie:
a) cunoaşterea gradului de siguranţă în funcţionare a instalaţiilor de linie de contact;
b) cunoaşterea modului de asigurare a continuităţii în alimentare şi a asigurării
parametrilor calitativi a reţelei de contact;
c) cunoaşterea gradului de pregătire a personalului de exploatare şi a modului in care se
efectuează lucrările de revizii, reparaţii, încercări şi măsurări;
d) stabilirea măsurilor cu caracter tehnic şi/sau economic pentru creşterea fiabilităţii
echipamentelor, îmbunătăţirea activităţii de exploatare, revizie, reparaţii, proiectare,
execuţie şi dezvoltare a sistemului energetic feroviar, precum şi pentru creşterea nivelului
de pregătire a personalului;
e) stabilirea unor măsuri care să conducă, odată cu creşterea siguranţei în funcţionare, la
diminuarea costurilor de exploatare şi de întreţinere.

SECŢIUNEA a 2-a
Clasificarea evenimentelor electrice accidentale
Art. 189. - Evenimentul electric accidental se caracterizează prin:
a) loc - elementul, echipamentul, instalaţia în care s-a manifestat evenimentul;
b) cauză - deficienţa sau fenomenul ce a determinat apariţia evenimentului;
c) efect - cumulează consecinţele asupra celorlalte instalaţii de electrificare, inclusiv
repercusiunile asupra circulaţiei trenurilor;
d) durată - cumulează perioada cât elementul, echipamentul, instalaţia aflate în
exploatare este indisponibilă;
Art. 190. - (1) După cauzele care le produc, evenimentele electrice accidentale se clasifică în
următoarele grupe principale:
a) datorate accidentelor sau evenimentelor feroviare;
b) datorate calamităţilor naturale;
c) datorate personalului propriu de exploatare, revizie şi reparaţii a instalaţiilor de linie
de contact;
d) datorate personalului, altul decât cel din activitatea de exploatare, revizie şi reparaţii
a instalaţiilor de linie de contact;
e) datorate unor cauze tehnice care nu puteau fi prevenite prin lucrări de revizie şi
reparaţii;
f) datorate furnizorilor şi constructorilor pentru elemente, echipamente şi instalaţii
aflate în termen de garanţie.
(2) În vederea unei mai complete analize, clasificarea cauzelor evenimentelor electrice
accidentale poate fi detailată prin reglementare specifică.
Art. 191. - După efectul pe care îl produc în exploatare, evenimentele electrice accidentale se
clasifică:
a) categoria I, care afectează circulaţia trenurilor, în această categorie intrând conform
definiţiei, în general, deranjamentele (incidentele);
b) categoria a II-a, care nu afectează circulaţia trenurilor, în această categorie intrând
conform definiţiei, în general, defecţiunile tehnice şi întreruperile de scurtă durată.

58
 SECŢIUNEA a 3-a
Constatarea şi avizarea evenimentelor electrice accidentale
Art. 192. - Constatarea şi avizarea evenimentelor electrice accidentale se face de către
personalul de exploatare, revizie şi reparaţie a instalaţiilor de linie de contact, precum şi de
personalul cu atribuţii de control.
Art. 193. - Orice eveniment electric accidental va fi comunicat imediat D.E.F. care va
dispune măsurile ce trebuie luate şi va conduce operativ restabilirea funcţionării instalaţiilor.
Art. 194. - Avizarea evenimentelor electrice accidentale se va face conform reglementărilor
în vigoare.

SECŢIUNEA a 4-a
Urmărirea şi lichidarea evenimentelor electrice accidentale
Art. 195. - După avizarea unui eveniment electric accidental, personalul însărcinat cu
restabilirea funcţionării instalaţiei, se va deplasa la faţa locului, astfel încât durata remedierii să fie
redusă la minim.
Art. 196. - Şeful centrului va urmări organizarea lichidării evenimentului electric accidental,
îndrumând îndeaproape personalul din subordine şi analizând împreună cu D.E.F. măsurile cele mai
eficiente pentru reducerea consecinţelor în circulaţia trenurilor.

SECŢIUNEA a 5-a
Analiza şi evidenţa evenimentelor electrice accidentale
Art. 197. - (1) Toate evenimentele electrice accidentale vor fi înregistrate în registrele de
evidenţă de la districtul şi centrul în sarcina cărora cade exploatarea şi revizia instalaţiei respective.
(2) Este obligaţia şefului centrului şi a districtului completarea corespunzătoarea a
evidenţei evenimentelor electrice accidentale.
Art. 198. - Centrele şi toate celelalte structuri din activitatea de electrificare sunt obligate să
cunoască starea instalaţiilor şi a evenimentelor electrice accidentale. În acest scop, se vor face:
a) zilnic analiza operativă a evenimentelor electrice accidentale care au afectat
circulaţia trenurilor sau au constituit avarii;
b) lunar, analiza tehnică a tuturor evenimentelor electrice accidentale.
Art. 199. - (1) Analiza operativă se face la toate nivelurile, de la districte, până la
compartimentul de electrificare din centralul unităţii.
(2) Analiza operativă trebuie să fie precedată de culegerea următorului material:
a) examinarea instalaţiei după defect;
b) date în legătură cu ultima verificare, reparaţie şi altele asemenea;
c) notările din registrele operative şi după caz, interogarea personalului;
d) raportul întocmit de către D.E.F. şef pe baza elementelor acumulate la centrul
dispecer, dacă este cazul;
e) raportul persoanei desemnate cu analiza operativă.
Art. 200. - (1) Analiza operativă a evenimentelor electrice accidentale se face imediat după
lichidarea lor.
(2) Din această analiză trebuie să rezulte următoarele:
a) dacă lichidarea s-a făcut la timp, ţinând seama de mijloacele de transport, de
materialele existente, de natura defectului, de condiţiile atmosferice şi altele;
b) dacă există o corelaţie corectă între evenimentul electric accidental, cauza care l-a
produs şi acţiunea dispozitivelor de protecţie şi de automatizare;
c) dacă a fost corect clasificat;
d) dacă provine dintr-un focar;
e) dacă a fost provocat din vina personalului sau independent de acesta;

59
 f) dacă s-a respectat metodologia de lichidare şi în ce măsură este instruit personalul;
g) dacă sculele, materialele şi mijloacele folosite pentru lichidare au fost cele adecvate.
(3) În urma analizei, subunităţile din activitatea de electrificare vor lua măsuri de
prevenire şi de îmbunătăţire a siguranţei în funcţionare a instalaţiilor.
Art. 201. - (1) Analiza tehnică se face pentru fiecare lună, trimestru şi an, de către centre şi
structurile superioare acestora.
(2) Din ea trebuie să rezulte:
a) care sunt cauzele care provoacă cel mai mare număr de evenimente electrice
accidentale, pe tipuri de instalaţii;
b) repercusiunile asupra circulaţiei trenurilor;
c) care este tendinţa de variaţie a numărului şi a duratei de remediere;
d) eficacitatea măsurilor luate de unitatea respectivă în perioadele precedente ca urmare
a analizelor efectuate;
e) un plan de măsuri în scopul prevenirii evenimentelor electrice accidentale (când este
cazul).
Art. 202. - (1) Pentru cazul în care, în urma analizei zilnice operative, se dispune întocmirea
unui dosar de cercetare, în afara documentelor solicitate pentru analiza operativă prevăzute la art.
199, acesta trebuie să cuprindă următoarele documente:
a) procesul verbal de constatare tehnică;
b) explicaţiile personalului în cauză;
c) referatul tehnic al organului care a făcut cercetarea, însoţit, dacă este posibil, de
schiţe, fotografii sau de piesele în cauză;
d) referatul şefului centrului şi al şefului ierarhic al acestuia, împreună cu măsurile ce s-
au luat şi care se propun pentru prevenire;
e) stabilirea vinovaţilor şi sancţiunile aplicate.
(2) La întocmirea dosarelor pentru deranjamentele care au provocat întârzieri de trenuri se
vor respecta şi reglementările în vigoare.

60
 CAPITOLUL XI
DISPOZIŢII FINALE

Art. 203. - Toate instalaţiile de linie de contact existente pe reţeaua feroviară română trebuie
să fie aduse, o dată cu executarea lucrărilor de revizii şi reparaţii, la condiţiile minime din aceste
instrucţiuni.
Art. 204. - Anexele 1 – 22 fac parte din prezenta instrucţie.
Art. 205. - Dacă diferite aspecte ale aceleiaşi probleme sunt cuprinse în mai multe articole,
ele trebuie să fie înţelese şi aplicate în totalitatea lor.
Art. 206. - Prezentele instrucţiuni sunt obligatorii pentru instruirea personalului care participă
la revizia şi repararea instalaţiei de linie de contact.
Art. 207. - Începând cu data intrării în vigoare a prezentelor instrucţiuni, Instrucţia pentru
întreţinerea şi repararea liniilor de contact ale căii ferate electrificate nr. 353/1972 cu modificările
ulterioare precum şi orice prevedere contrară îşi încetează valabilitatea.

61
 ANEXE

Anexa 1 Zona liniei aeriene de contact şi zona pantografului

Accidental, structuri şi echipamente pot veni în contact cu o linie aeriană de contact ruptă
sau cu părţi aflate sub tensiune ale unui pantograf ieşit de sub firul de contact sau rupt.
Figura de mai jos defineşte zona în interiorul căreia un astfel de contact este considerat
probabil. Parametrii x, y, z trebuie definiţi prin reglementările naţionale de securitate. Punctul HP
este poziţia celui mai de sus conductor al liniei aeriene de contact, considerat în axa căii în toate
condiţiile de funcţionare. Limitele zonei liniei aeriene de contact sub nivelul superior al şinei se
întind vertical în jos, până la suprafaţa solului. Nu este necesar ca aceste limite să fie extinse sub
suprafaţa superioară a tablierului, în cazul în care calea ferată trece pe un pod.
În cazul în care linia aeriană de contact părăseşte axa căii, zona liniei aeriene de contact
trebuie extinsă corespunzător.
Pentru reţelele cu şină de contact care nu este amplasată în poziţie deasupra, nu se defineşte
zona liniei de contact, iar limitele zonei pantografului trebuie stipulate pentru fiecare caz în parte.
În cazul ieşirii de sub firul de contact sau ruperii, pantograful poate rămâne sub tensiune fie
pentru că este conectat cu un alt pantograf aflat sub tensiune, fie pentru că este în funcţiune frânarea
electrică. Nu se ia în considerare ruperea fiderilor sau a fiderilor de întărire, deoarece probabilitatea
ruperii acestora este foarte mică, ele nefiind solicitate mecanic de către captatorul de curent.
NOTĂ: Zigzagul a fost luat în considerare prin intermediul cotei “Y”.

NSS Nivelul superior al şinei

HP Punctul cel mai înalt al liniei aeriene de contact
ZLC Zona liniei aeriene de contact
ZP Zona pantografului
AC Axa căii

62
 Anexa 2 Gabaritul stâlpilor în curbe

Observaţii:
- Sporul datorită curbei conform formulei Si == Se * 3600/ R
— Sporul datorită supraînălţării Ss == hv * s / E unde hv = 3500 — înălţimea vagonului; E = 1500
— ecartamentul; s =s supraînălţarea teoretică a şinei exterioare
— Pentru stâlpii de ancorare gabaritul se măreşte cu 100 mm pentru suspensia semicompensată, cu
0,2 pentru suspensia complet compensată cu contragreutăţi din beton armat şi cu 0,1 pentru
suspensia complet compensată cu greutăţi din fontă.
— Pentru stâlpii amplasaţi între linii, distanţa între linii trebuie să fie: d = Gint. min + Gext. min +
Ost + 0,1 (m), unde 'Ost = diametrul stâlpului la nivelul superior al şinei; 0,1 = toleranţa de
toleranţa de montaj.
— Pentru stâlpii de ancorare amplasaţi între linii este valabilă observaţia de mai sus referitor la
mărimea gabaritului.
— Gabaritul minim pentru traversa rigidă (semicompensată) G = 2 600, nor-
mal G == 3100.

63
Anexa 3 Graficul deplasării consolei izolate simple datorită variaţiei de temperatură, pentru
suspensia complet compensată cu cablu purtător din oţel sau bimetal

64
Anexa 4 Deplasarea consolei izolate simple datorită variaţiei de temperatură, pentru suspensia
complet compensată cu cablu purtător din aliaj de cupru

65
Anexa 5 Reglarea fixătorului la suspensia semicompensată

66
 Anexa 6 Gradientul ( panta ) firului de contact

Extras din SR EN 50119.

Gradienţii firului de contact (panta)

Variaţia maximă a
Gradientul maxim
Viteza maximă gradientului
(panta)
km/h (diferenţa de pantă)
‰
‰
10 60 30
30 40 20
60 20 10
100 6 3
120 4 2
160 3,3 1,7
200 2 1
250 1 0,5
 250 0 0

67
 Anexa 7 Valoarea zigzag-ului firului de contact în curbe

Zigzagul firului de contact

Săgeata căii În dreptul suporturilor În mijlocul deschiderii
Raza R Deschiderea L
F = L2/8R f’
(m) (m) f1 f2
(mm) (val. max.)
(mm) (mm)
(mm)
300 32 427 250 250 177
350 32 366 250 250 116
400 36 405 250 250 155
450 36 360 250 250 110
500 40 400 250 250 150
550 40 364 250 250 114
600 44 403 250 250 153
650 44 372 250 250 122
700 48 411 250 250 161
750 48 384 250 250 134
800 48 360 250 250 110
850 48 339 250 250 89
900 48 320 250 250 70
950 52 356 250 250 106
1000 52 338 250 250 88
1050 52 322 250 250 72
1100 52 307 250 250 57
1200 56 327 250 250 77
1300 56 302 250 250 52
1350 56 290 250 250 40
1400 56 280 250 250 30
1500 60 300 250 250 50
1600 60 281 250 250 31
1700 60 265 250 250 15
1800 60 250 250 250 0
1900 60 237 250 250 13
2000 60 225 250 250 25
2250 60 200 250 200 25
2500 60 180 200 200 20
3000 60 150 200 130 15
4000 60 113 200 50 12
5000 60 90 200 0 10

68
 Anexa 8 Distanţa de amplasare a stâlpului în raport cu punctul geometric al macazului

Tipul schimbătorului Distanta de la punctul 1 Distanţa de la joanta vârfului

geometric la axa stâlpului în m schimbătorului la punctul 1
geometric în m
1/6,6 R=190 m -1 14,312
1/8 R=190 m +1 11,829
1/9 R=190 m +2 10,523
1/9 R=300 m -1 16,615
1/10 R=300 m +2 14,962
1/12 R=500 m +1 20,797
1/14 R=500 m +5 17,834
1/10,5 R=1.200 m +1 32,409

69
 Anexa 9 Diagrama de reglare a pendulelor pentru suspensia semicompensată

Anexa 10 Reglarea pendulelor simple la suspensia complet compensată cu cablu purtător din OlZn
întins la 1000 daN şi fir de contact de 100 mmp întins la 1000 Kgf

70
Anexa 11 Reglarea pendulelor simple la suspensia complet compensată cu cablu purtător din BM
70 întins la 1000 daN şi fir de contact de 100 mmp întins la 1000 Kgf)

71
 Anexa 12 Ghid pentru urmărirea uzurii firului de contact

Anexa 13 Forţa de întindere a firului de contact în funcţie de grosimea medie a secţiunii

72
Anexa 14 Reglarea ancorării mediane a suspensiei complet compensate în funcţie de temperatură

73
Anexa 15 Dimensiunea constructivă a indicatoarelor şi balizelor şi modul lor de montare

74
 Anexa 16 Periodicitatea controalelor preventive planificate

Funcţia Verificarea instalaţilor din Verificarea stării tehnice a

cabina locomotivelor electrice liniei de contact
Şef Centru 1/ 3 luni
Şef Centru Adjunct 1/ 6 luni
Inginer de specialitate 1/ 1 lună 1/ 6 luni
Şef District 1/ 1 lună 1/ 3 luni
Obs.: Şeful centrului adjunct şi inginerul de specialitate îşi vor corela verificările amănunţite
astfel încât, instalaţiile din fiecare staţie sau interstaţie, să fie verificate trimestrial.

Anexa 17 Programarea lucrărilor de revizie tehnică la instalaţiile liniei de contact (LC)

Nr. Periodicitat Componenţa minimă

Denumirea lucrării Menţiuni
crt. ea a formaţiei
0 1 2 3 4
A DIAGNOZĂ
A.I FĂRĂ SCOATERE DE SUB TENSIUNE
1 Controlul vizual al instalaţiilor de linie de contact, lunar 1 electromecanic I Liniile directe şi curente
al instalaţiilor de protecţie din cale şi vecinătate şi
trimestrial 1 electromecanic I Liniile abătute
a returului curentului de tracţiune
2 Măsurări şi verificări dinamice ale suspensiei semestrial şef centru şi
Liniile directe şi curente,
catenare reprezentant al Div.
cu vagonul laborator
electrificare
anual şef district şi inginer Cu drezina echipată cu
specialitate pantograf izolat
3 Măsurarea: anual 2 persoane, din care 1 Cu dispozitiv
a) acelor aeriene şi izolatoarelor de secţionare electromecanic II
b) interstiţiilor anual 2 persoane, din care 1
electromecanic II
c) gabaritelor pe orizontală şi verticală trimestrial 2 persoane, din care 1
electromecanic II
A.II CU SCOATERE DE SUB TENSIUNE
1 Măsurarea uzurii firului de contact( după 10 ani de la 2 ani 2 persoane, din care 1 Liniile curente şi directe
la punerea în funcţie) electromecanic I din staţii de pe magistrale
la 3 ani 2 persoane, din care 1 Liniile curente şi directe
electromecanic I de pe celelalte linii c.f.
electrificate
la 4 ani 2 persoane, din care 1 Liniile din triaje şi liniile
electromecanic I abătute din staţii
2 Măsurarea gabaritelor de izolare 3 ani 2 persoane, din care 1 La lucrările de artă
electromecanic I ( tunele şi pasaje)
3 Verificarea şi reglarea legăturilor electrice şi a anual 4 persoane, din care 1 Numai cele de o parte şi
clemelor aferente. electromecanic I de alta a unei substaţii de
tracţiune electrică, până la 3
km

75
4 Verificarea şi reglarea joncţiunilor izolate, zonelor anual 4 persoane, din care 1
neutre, pendulelor în zona lucrărilor de artă, electromecanic I
curbelor şi pasajelor, cablurilor transversale, acelor
aeriene, izolatoarelor de secţionare, şi a
separatoarelor.
5 Verificarea şi reglarea tuturor elementelor la 3 ani 4 persoane, din care 1
componente de pe liniile directe şi curente. electromecanic I
6 Verificarea şi reglarea tuturor elementelor la 6 ani 4 persoane, din care 1
componente de pe liniile abătute. electromecanic I
7 Verificarea şi măsurarea prizelor de pământ de la 3 ani 2 persoane din care 1
protecţie. electromecanic
PRAM
8 Verificarea bobinelor de protecţie şi completarea anual 2 persoane din care 1
cu ulei. electromecanic
PRAM
B REVIZIE SI REPARAŢII
B.I FĂRĂ SCOATERE DE SUB TENSIUNE
1 Revizia pe jos a instalaţiilor cu strângerea lunar 2 persoane, din care 1 Liniile directe şi curente
buloanelor la şină mici remedieri şi verificarea electromecanic II
legăturilor de continuitate a returului curentului de trimestrial 2 persoane, din care 1 Liniile abătute
tracţiune electromecanic II
2 Îndepărtarea vegetaţiei, descoperirea ancorelor, anual şi de În funcţie de volumul
inscripţionarea şi vopsitoria, reglarea distanţei faţă câte ori este de lucrări
de sol la compensatoare, acoperirea cu vaselină a cazul
părţilor filetate şi în frecare
3 Revizia şi repararea instalaţiilor de comandă la semestrial 2 persoane din , Specificul formaţiei se va
distanţă a separatoarelor sau din care stabili prin decizie la
conform 1 electromecanic II nivel de centru
cărţilor electrificare
tehnice
B.II CU SCOATERE DE SUB TENSIUNE
1 Remedierea defecţiunilor constatate la revizii, când este În funcţie de volumul
verificări şi măsurători care nu pot fi menţinute cazul lucrărilor
până la executarea lucrărilor planificate.
2 Tratarea izolaţiei Conf. Instr. În funcţie de volumul
tehnice lucrărilor
Obs.: Până la dotarea cu dispozitiv de măsurare sub tensiune a înălţimii firului de contact,
măsurarea se va face cu scoatere de sub tensiune.

76
Anexa 18 Diagrama de reglare în funcţie de temperatură a ancorării complet compensate

77
Anexa 19 Valorile cotelor de reglarea în funcţie de temperatură şi distanţa până la punctul fix în
cazul suspensiei complet compensată

78
79
80
Anexa 20 Diagrama de reglare a compensatoarelor în funcţie de temperatură şi distanţa faţă de
ancorarea mediană la suspensia semicompensată

81
Anexa 21 Valorile cotelor de reglare în funcţie de temperatură şi distanţa până la punctul fix în
cazul suspensiei semicompensată

82
 Anexa 22 Valori de reglare a suspensiei complet compensatei cu blocare individuală

Valorile B şi C ( în cm) care trebuie să fie utilizate în cazul reglării dispozitivului de compensare

Dimensiunea teoretică B pentru firul de contact

Valori ale cotei B (cm) pentru o semizonă L (m)

-33 C la 50 C
o o
50 100 150 200 250 300 350 400 450 500 550 600 650
-33 86 92 99 105 111 117 123 130 136 142 148 154 161
-30 86 92 98 104 110 116 122 128 134 140 145 151 157
-25 86 91 97 102 108 113 119 124 130 135 141 146 152
-20 85 90 95 100 106 111 116 121 126 131 136 141 146
-15 85 89 94 99 103 108 113 117 122 127 131 136 141
-10 84 89 93 97 101 106 110 114 118 123 127 131 135
-5 84 88 91 95 99 103 107 111 114 118 122 126 130
0 83 87 90 94 97 100 104 107 111 114 117 121 124
5 83 86 89 92 95 98 101 104 107 110 113 116 119
10 83 85 88 90 93 95 98 100 103 106 108 111 113
15 82 84 86 89 91 93 95 97 99 101 103 106 108
20 82 83 85 87 89 90 92 94 95 97 99 100 102
25 81 83 84 85 86 88 89 90 91 93 94 95 97
30 81 82 83 83 84 85 86 87 88 89 89 90 91
35 80 81 81 82 82 83 83 83 84 84 85 85 86
40 80 80 80 80 80 80 80 80 80 80 80 80 80

Dimensiunea teoretică B pentru cablul purtător

Valori ale cotei B (cm) +47 cm pentru o semizonă L (m)

-33 C la 70 C 50 100 150 200 250 300 350 400 450 500 550
o o
600 650
-33 133 139 146 152 158 164 170 177 183 189 195 201 208
-30 133 139 145 151 157 163 169 175 181 187 192 198 204
-25 133 138 144 149 155 160 166 171 177 182 188 193 199
-20 132 137 142 147 153 158 163 168 173 178 183 188 193
-15 132 136 141 146 150 155 160 164 169 174 178 183 188
-10 131 136 140 144 148 153 157 161 165 170 174 178 182
-5 131 135 138 142 146 150 154 158 161 165 169 173 177
0 130 134 137 141 144 147 151 154 158 161 164 168 171
5 130 133 136 139 142 145 148 151 154 157 160 163 166
10 130 132 135 137 140 142 145 147 150 153 155 158 160
15 129 131 133 136 138 140 142 144 146 148 150 153 155
20 129 130 132 134 136 137 139 141 142 144 146 147 149
25 128 130 131 132 133 135 136 137 138 140 141 142 144
30 128 129 130 130 131 132 133 134 135 136 136 137 138
35 127 128 128 129 129 130 130 130 131 131 132 132 133
40 127 127 127 127 127 127 127 127 127 127 127 127 127

83
 Dimensiunea teoretică C

Valori pentru C (cm) pentru o semizonă L (m)

-33 C la 70 C
o o
50 100 150 200 250 300 350 400 450 500 550 600 650
-33 85 110 134 159 184 209 234 259 283 308 333 358 383
-30 84 108 131 155 179 203 227 250 274 298 322 346 369
-25 82 104 126 148 171 193 215 237 259 281 303 325 347
-20 80 101 121 142 162 182 203 223 244 264 284 305 325
-15 79 97 116 135 154 172 191 210 228 247 266 284 303
-10 77 94 111 128 145 162 179 196 213 230 247 264 281
-5 75 91 106 121 137 152 167 182 198 213 228 244 259
0 74 87 101 114 128 142 155 169 182 196 210 223 237
5 72 84 96 108 120 131 143 155 167 179 191 203 215
10 70 80 91 101 111 121 131 142 152 162 172 182 193
15 69 77 86 94 103 111 120 128 137 145 154 162 171
20 67 74 80 87 94 101 108 114 121 128 135 142 148
25 65 70 75 80 86 91 96 101 106 111 116 121 126
30 63 67 70 74 77 80 84 87 91 94 97 101 104
35 62 63 65 67 69 70 72 74 75 77 79 80 82
40 60 60 60 60 60 60 60 60 60 60 60 60 60

84
Anexa 23 Poziţia balansierului la suspensia complet compensată

85