sistemul 

vascular 2021 

SISTEMUL CIRCULATOR
ȚESUTURI COMPONENTE ALE SISTEMULUI CIRCULATOR:
1. EPITELIAL - epitelii simple pavimentoase: endoteliu și mezoteliu (epi-/pericard)
2. MUSCULAR - mușchi striat cardiac (cardiomiocite contractile, cardiomiocite excito‐
conductoare ) și mușchi neted vascular
3. CONJUNCTIV – țesut conjunctiv lax, țesut conjunctiv dens
4. NERVOS - terminații nervoase și ganglioni nervoși


CELULE CARACTERISTICE SISTEMULUI CIRCULATOR

CELULELE ENDOTELIALE formează epiteliul care căptușește cordul, vasele sangvine și
limfatice. ENDOTELIUL este epiteliu simplu pavimentos format din celule endoteliale pe o
membrană bazală.

CELULA ENDOTELIALĂ:

- celulă poligonală ~10/30 µm
- înălțime variabilă 0,1µm (în capilare) - 1µm (în aortă)
- axul lung în lungul vasului, în direcția de curgere a sângelui
- nucleu central, alungit
- citoplasma - puține organite
 ribozomi, RER, REN
 aparat Golgi (sinteză constitutivă și stimulată) 
 mitocondrii
 vezicule acoperite cu clatrină, corpi multiveziculari și
lizozomi (componente ale căii de endocitoză)
 microfilamente (contracţie), filamente intermediare
(vimentină)
 corpi Weibel-Palade (WP) - vezicule electrono-dense care conțin structuri microtubulare
specifice celulelor endoteliale. Corpii WP conțin în principal: factor von Willebrand, P-
selectină, interleukină-8, endoteline, angiopoietină-2
(componente secretate sub acțiunea unor stimuli). Numărul
corpilor WP este cu atât mai mare cu cât endoteliile sunt mai
apropiate de cord.
- membrana prezintă numeroase caveole (inițial
numite vezicule de pinocitoză). În endotelii, caveolele sunt
implicate în transport transcelular – endocitoză
independentă de clatrină. Numărul caveolelor variază în
endoteliile din teritorii diferite, fiind mai numeroase în
capilare continue (cu excepția celor din sistemul nervos unde
sunt în număr redus).
- microvili scurți pot fi prezenți pe fața luminală a
endoteliilor (mai numeroși în endocard).
- celulele endoteliale sunt interconectate prin
complexe joncționale intercelulare (strânse – zonula ocludens,
de adeziune, gap – numeroase în endocard) și au joncțiuni cu
matricea extracelulară (adeziuni focale)
- un nr. variabil de celule endoteliale bordează lumenul
vasului (funcție de diametrul acestuia)
- celulele endoteliale au rata de reînnoire lentă 0,1-1%
/zi (6-12 luni).

Celulele endoteliale prezintă heterogenicitate morfologică, moleculară și funcțională specific tisulară 1 .

 
1
 Aird WC. Phenotypic Heterogeneity of the Endothelium. Circ Res. 2007;100:158‐173. 
 
1
 sistemul vascular 2021 

FUNCȚII ALE ENDOTELIULUI:

ENDOTELIUL MENȚINE O BARIERĂ CU PERMEABILITATE SELECTIVĂ cu variații particulare fiecărui

teritoriu tisular (de exemplu: capilarele din SNC sunt mai puțin permeabile decât capilarele din glomerulul
renal sau din ficat).

- endoteliul are permeabilitate selectivă (transcelulară și paracelulară; prin difuziune simplă, transport
activ, pinocitoză, endocitoză mediată de receptori).
- schimburile de gaze și nutrienți au loc în principal la nivelul celor mai mici vase – capilarele sanguine
care realizează rețele tisulare. Pentru că celulele necesită constant oxigen și nutrienți pentru
supraviețuire sunt situate la aproximativ 100–200 µm (limita de difuzie pentru oxigen2) de capilare.
- CE sunt interconectate prin complexe joncționale cu compoziție moleculară specific tisulară și au un
glicocalix cu atât mai dezvoltat cu cât bariera sânge-țesut trebuie să fie mai restrictivă 3.

Funcția de barieră selectivă a endoteliului implică schimburi bidirecționale și este activă doar în
capilarele de tip continuu sau fenestrat cu diafragme (capilarele fenestrate fără diafragm din
glomerulul renal sau sinusoidele sunt mult mai permeabile). De exemplu:
- O2, CO2 – difuzează liber,
- H2O, electroliți, molecule mici < 2nm – prin joncțiuni intercelulare (transport paracelular),
- glucoza – transportată activ prin plasmalemă (transport transcelular),
- molecule < 10 nm pot trece prin diafragmele fenestrelor din capilarele fenestrate,
- molecule mari > 10 nm – prin vezicule plasmalemale de pinocitoză sau canale transcelulare.

Factori care influențează schimburile la nivelul barierei sânge-țesuturi:

• Caracteristicile celulei endoteliale din teritoriul tisular
• Presiunea hidrostatică, oncotică, gradientul de concentrație al diferitelor molecule
• Mărimea / încărcarea electrică a moleculelor

Stratigrafia generală a unei barierei sânge‐țesuturi și caracteristicile principale care influențează

selectivitatea barierei sânge-țesuturi:
- CELULA ENDOTELIALĂ
• glicocalix bogat pe fața luminală a celulei (încărcare negativă)
• vezicule plasmalemale ce pot forma canale transcelulare (endocitoză mediată sau nu de
receptori prin vezicule acoperite de clatrină sau vezicule de pinocitoză)
• fenestraţii cu diafragme (suprafața celulelor endoteliale încărcată negativ mai intens la nivelul
diafragmelor)
• joncțiunile intercelulare strânse ( zonula occludens)- permit pasajul moleculelor <10 KDa
- MEMBRANA BAZALĂ – grosime variabilă (obișnuit 50-100 nm; excepțional 250-300 nm în MB a
capilarelor glomerulare)
- PERICITELE – pot participa la realizare și modularea funcției barierei dar pot fi absente (de ex.
bariera de ultrafiltrare glomerulară).
- CELULE SPECIFICE ȚESUTULUI – sunt definitorii pentru caracteristicile barierei.

Exemple:
- bariera hematoencefalică: endoteliu continuu, membrană bazala continuă, pericite, astrocite;
- bariera sânge aer: endoteliu continuu, membrană bazală continuă, pneumocit;
- bariera de ultrafiltare: endoteliu fenestrat, membrană bazală glomerulară, podocit.

ENDOTELIUL MENȚINE O BARIERĂ NETROMBOGENĂ – secretă constitutiv factori anticoagulanți

(trombomodulină) și antitrombogeni (prostaciclina PGI2, activatorul tisular al plasminogenului - PAI)

REGLEAZĂ FLUXUL SANGUIN ȘI REZISTENȚA VASCULARĂ (arteriole și metaarteriole), secretă substanțe

vasoconstrictoare (endotelinele, ACE – enzima de conversie a angiotensinei, prostaglandine I2 și H2,
tromboxan A2) și vasodilatatoare (prostacicline, NO). Endotelinele acționează paracrin și autocrin având
receptori pe celulele endoteliale și celulele musculare netede vasculare. Endotelina 1 este cel mai potent
vasoconstrictor natural (ETA este receptorul pe celula musculară netedă vasculară).
Leziunile endoteliale permit aderarea trombocitelor și determină formarea trombilor, accelerând procesul
prin exocitoza componentelor din corpii von Willebrand.
 
2
 Carmeliet P, Jain RK.  Angiogenesis in cancer and other diseases. Nature 2000;407(6801):249‐57. 
3
 Ando Y et al. Brain‐Specific Ultrastructure of Capillary Endothelial Glycocalyx and Its Possible Contribution for Blood Brain Barrier. 
Scientific Reports 2018; 817523. 
 
2
 sistemul vascular 2021 

Oxidul nitric (NO) – factorul de relaxare derivat din endotelii - gaz cu acțiune rapidă (T½ secunde)
sintetizat continuu de sintetaza endotelială a oxidului nitric (eNOS)
 distensia endoteliului produce NO → relaxare CMN vasculare → scă derea rezistenței vasculare
 inhibă adeziunea monocitelor
 efect antiproliferativ si antiapoptotic

ENDOTELIUL REGLEAZĂ ȘI MODULEAZĂ RĂSPUNSUL IMUN

- pot fi activate de citokine (prot. mici 5-20KDa) și exprimă molecule de adeziune care permit atașarea
leucocitelor
- secretă interleukine (IL-1, IL-6, IL-8)

ENDOTELIUL ARE ACTIVITATE METABOLICĂ

- participă la conversia angiotensinei I în angiotesină II (sistemul renină-angitensină) pentru controlul
TA
- inactivează sau produc conversia în forma inactivă a unor compuși din circulație (norepinefrină,
trombină, PGs, bradikinină, serotonină)
- modificarea lipoproteinelor (LDL, VLDL) prin eliberarea unor radicali liberi ce produc oxidarea
acestora (CE au receptori pentru LDL și lipaze)

ENDOTELIUL SINTETIZEAZĂ DE HORMONI

- factori de creștere (CSFs, GM-CSF, G-/M-CSF, FGF, PDGF)
- factori inhibitori ai creșterii (heparina, TGF-)

ENDOTELIUL SINTETIZEAZĂ MEMBRANA BAZALĂ și PROTEINE DE MATRICE EXTRACELULARĂ

În jurul celulelor endoteliale din capilare continue, unele capilare fenestrate și venulelor
postcapilare sunt prezente pericite.

PERICITELE (Gr. peri+kytos – în jurul celulei; au fost numite și celule Rouget, celule murale):
- celule mioide (conțin o rețea de actină, miozină și tropomiozină) localizare în jurul unor tipuri de
capilare și al venulelor postcapilare și colectoare
- înconjoară capilarul cu prelungiri citoplasmatice ramificate
- au o lamină bazală continuă care confluează cu membrana bazală a celulei endoteliale
- celulă contractilă, controlată de NO produs de celula endotelială, poate modula fluxul sanguin în
teritorii capilare specifice (de ex. în SNC)
- comunică cu celulele endoteliale prin contacte focale sau mici joncțiuni gap.

Pericitele sunt o populație heterogenă4 de celule care prezintă caracteristici de celule mezenchimale
nediferențiate (nucleu mare heterocromatic):
- în embriogeneză sau regenerare se pot diferenția în celule endoteliale sau CMN.
- în condiții speciale se pot diferenția în adipocite, fibroblaste, condrocite, osteocite sau celule
musculare scheletice (Ross, 2020)

Un singur pericit poate interacționa cu mai multe celule endoteliale, iar densitatea relativă a pericitelor care
înconjoară un vas de sânge depinde de locația anatomică și funcția vasului. În mușchiul scheletic există o
relație de aproximativ 1: 100 între pericite și celulele endoteliale. În creier și retină există o relație de
aproximativ 1:1 între pericite și celulele endoteliale, probabil cu rol în creșterea selectivității permeabilității
barierei din aceste teritorii.
Pericitele și celulele endoteliale sintetizează împreună membrana bazală a capilarelor, factori de creștere care
le asigură supraviețuirea și proliferarea. Pericitele și celulele endoteliale sunt implicate în procesul de
neoangiogeneză – formarea unor noi capilare. Neoangiogeneza este un proces fundamental în embriogeneză.
De asemenea, prin neoangiogeneză se asigură în mod normal revascularizarea în urma leziunilor tisulare, cu
rol important în regenerare sau repararea unor organe ( de ex. repararea leziunilor cutanate, refacerea după
o fractură).
Pericitele și celulele endoteliale sunt implicate în patologia vasculară (vasculopatie diabetică, microangiopatie
trombotică, neoangiogeneză tumorală, hemagiopericitom – tumoare vasculară rară generată de proliferarea
excesivă a pericitelor).

 
4
 Armulik A et al. Endothelial/Pericyte interactions. Circulation Research. 2005; 97(6):512‐523. 
 
3
 sistemul vascular 2021 

SISTEMUL CIRCULATOR este format din:
- SISTEMUL CARDIOVASCULAR
 CORD – organ cavitar – pompă musculară care asigură curgerea sângelui într-un flux
unidirecțional
 SISTEMUL VASCULAR SANGUIN - sistem închis de organe tubulare prin care circulă continuu
sângele pompat de inimă
- SISTEMUL VASCULAR LIMFATIC


CORDUL PREZINTĂ:
- schelet fibros - țesut conjunctiv dens semiordonat
ͼ INELE FIBROASE - în jurul arterelor (aorta și trunchiul pulmonar) și orificiilor atrioventriculare -
oferă suport valvelor
ͼ TRIGOANE FIBROASE (între atrii și ventricule)
ͼ SEPTURI MEMBRANOASE interatrial și interventricular (conține un segment scurt al fasciculului
His)
- mușchi cardiac (vezi cursul de țesutul muscular striat cardiac)
- sistem de conducere (vezi cursul de țesutul muscular striat cardiac)

VALVE CARDIACE
- parte spongioasă – țesut conjunctiv lax areolar (f. elastice, colagen și GAG )
- parte fibroasă – țesut conjunctiv dens semiordonat, extensie a inelului fibros
- parte ventriculară – țesut conjunctiv dens (numeroase f. elastice și de colagen), poate conține CMN și
capilare în bază

STRATIGRAFIA PERETELUI CARDIAC:

ENDOCARD
 țesut epitelial pavimentos
o endoteliu
o țesut conjunctiv subendotelial
 strat musculoelastic
o celule musculare netede (CMN)
o țesut conjunctiv elastic
 strat subendocardic
o țesut conjunctiv fără CMN
o se continuă în miocard
o conține sist. conducere
MIOCARD (vezi cursul de țesutul muscular striat cardiac)
EPICARD
 epiteliu scuamos simplu – mezoteliu - foița viscerală a pericardului
 țesut conjunctiv lax cu vase și nervi
 țesut adipos
PERICARD
 seros - epiteliu scuamos simplu – mezoteliu
o foița viscerală (epicardul)
o foița parietală
o spațiul pericardic (15 -50 ml fluid pericardic)
 fibros - țesut conjunctiv dens și țesut adipos

 
4
 sistemul vascular 2021 

SISTEM VASCULAR ‐ SISTEM ÎNCHIS DE ORGANE TUBULARE PRIN CARE CIRCULĂ CONTINUU
SÂNGELE POMPAT DE INIMĂ.

Clasificarea morfofuncțională a vaselor în vase de:

- CONDUCERE – artere elastice
- DISTRIBUȚIE – artere musculare
- REGLARE A PRESIUNII SANGUINE – arteriole și metaarteriole
- SCHIMBURI – capilare și venule postcapilare
- ÎNTOARCERE – venule și vene

Arteriolele, împreună cu rețeaua capilară asociată și venulele postcapilare formează patul microvascular –
microcirculația. Microcirculația asociată cu celulele specifice unui țesut formează unitățile morfo-
funcționale cu caracteristici specifice țesutului respectiv.

VASE – ORGANIZARE GENERALĂ

Tipuri de țesuturi prezente în vase:
Epiteliu vascular ‐ ENDOTELIU
- epiteliu specializat – barieră semipermeabilă între sânge și fluidul interstițial, prezintă
heterogenicitate teritorială
- celule endoteliale aplatizate, poligonale, elongate pe direcția de curgere a sângelui
- membrană bazală
Țesut muscular ‐ CELULE MUSCULARE NETEDE
- preponderente în medie sunt aranjate în straturi concentrice, formând staturi cu traiect
spiralat în jurul vaselor mari, medii și mici
- lipsesc la nivelul capilarelor și venulelor postcapilare
- sunt conectate prin joncțiuni gap în arteriole și arterele mici (reglează presiunea de curgere
prin vasoconstricție/vasodilatație)
ȚESUT CONJUNCTIV
- fibre de colagen de tip I, III (intimă / medie / adventice)
- fibre de elastină (formează lamele paralele elastice între straturile musculare din media
arterelor elastice)
- proteoglicani și hialuronat (contribuie la permeabilitate peretelui vascular)


VASELE SUNT ORGANE TUBULARE – au un lumen delimitat de un perete format din trei tunici
concentrice:
1 ‐ tunica internă – INTIMA
- endoteliu
- membrană bazală
- strat subendotelial
- țesut conjunctiv lax (col. I, col. III – reticulină, elastină)
-  celule musculare netede dispuse longitudinal - în vasele
mari
-  limitanta elastică internă (LEI) - în vasele mari, LEI este formată din lamele de elastină
(realizează tunici fenestrate ce permit difuzia O2 și nutrienților în grosimea peretelui vascular)
2 ‐ tunica medie – MEDIA
- celule musculare netede dispuse în straturi concentrice, cu dispoziție spiralată
- fibre și lamele elastice în proporții variabile (cantitate crescută în arterele elastice)
- fibre de colagen III (reticulină)
- proteoglicani și glicoproteine
-  limitanta elastică externă (LEE) formată din lamele elastice
3 ‐ tunica externă – ADVENTICEA [lat. adventitia – care vine pe deasupra] se continuă cu țesutul
conjunctiv al organului pe care vasul îl deservește
- colagen I și fibre elastice
- fibroblaste dispuse paralel cu axul
- celule musculare netede rare
-  vasa vasorum (vasele vaselor) formate din arteriole, capilare, venule și limfatice (mai numeroase
în vene)
-  fibre nervoase amielinice (mai numeroase în artere)

 
5
 sistemul vascular 2021 

TIPURI DE VASE DE SÂNGE în funcție de dimensiune și particularități morfofuncționale:

- ARTERE ELASTICE
- ARTERE MUSCULARE
- ARTERIOLE
- METAARTERIOLE
- CAPILARE
- VENULE POSTCAPILARE
- VENULE COLECTOARE
- VENULE MUSCULARE
- VENE

Cu excepția capilarelor, peretele vaselor de sânge prezintă 3 tunici: intimă, medie și adventice.


ARTERE ELASTICE
-Aorta, A. pulmonare, A. carotida comună, A. subclavie, trunchiul brahiocefalic dr., A. iliacă comună
-vase de conducere, facilitează deplasarea sângelui, menţin tensiunea arterială
Ø 10 mm
 INTIMA
- groasă
- nu are o LEI evidentă (prima lamelă elastică)
 MEDIA
- 40 (la nou-născut) → 70 (la adult) de lamele elastice, fenestrate, concentrice
- separate de straturi de celule musculare netede
- fibre de colagen și substanță fundamentală
- nu are LEE evidentă (ultima lamelă elastică)
 ADVENTICEA
- țesut conjunctiv cu vasa vasorum cu ramificații în 1/3 externă a mediei
- limfatice
- nervi

ARTERE MUSCULARE
- distribuie sângele către organe și țesuturi și mențin fluxul constant prin vasodilatație și vasoconstricție
Ø  10 mm (arterele mici Ø  2 mm)
 INTIMA
- endoteliu crenelat
- strat subendotelial subțire cu fibre de colagen și CMN rare
- LEI groasă (dublă uneori), fenestrată pentru difuzia nutrienților și O2 în ½ internă a mediei
 MEDIA
- 40 → 5 râ nduri de CMN (nr. scade cu diametrul; 3-10 rânduri în arterele mici)
- lamele elastice (nr. scade cu diametrul) și f. de colagen III
- LEE subțire sau absentă (în art. musculare mici)
 ADVENTICEA
- țesut conjunctiv cu f. elastice numeroase
- vasa vasorum ș i limfatice → rami icații ı̂n ½ externă a mediei
- nervi vasomotorii (microganglioni nervoși în a.coronare, mezenterice, celiace)

ARTERIOLE
- controlează curgerea sângelui prin capilare, rol important în menținerea tensiunii arteriale
Ø μm
 INTIMA
- endoteliu / membrana bazală – continue
- stratul subendotelial foarte subțire
 
6
 sistemul vascular 2021 

-nu are LEI când Ø ≤ 0,5 mm

 MEDIA
- 1 - 3 rânduri de CMN
- nu are LEE
 ADVENTICEA
- țesut conjunctiv
- bogat inervate
- nu are vasa vasorum

METAARTERIOLE
- sunt ramificații ale arteriolelor și se ramifică dând naștere la capilare sau se unesc cu venulele
postcapilare formând șunturi arteriovenoase
- reglează fluxul sanguin (nu îl opresc!) și mențin presiunea scăzută în capilare pentru a favoriza
schimburile
 INTIMA – endoteliul și membrana bazală sunt continue
 MEDIA – un singur rând discontinuu de CMN
 ADVENTICEA dispare

SFINCTERUL PRECAPILAR:
 este un inel complet de celule musculare netede situat la emergența capilarului din metaarteriolă
 controlează cantitatea de sânge ce trece spre capilare și poate opri complet fluxul sanguin în
capilarele din teritoriul deservit

ŞUNTURILE ARTERIOVENOASE permit trecerea sângelui direct din arteriolă în venulă (fără capilarizare)
 prezintă un traiect sinuos și au o tunică musculară (CMN) și sunt înconjurate de țesut conjunctiv
bogat inervat
 numeroase în pielea din vârfurile degetelor, nas, buze, urechi, țesut erectil
 rol în reglarea presiunii și a fluxului sanguin și în termoreglare. Constricția arteriolei cu închiderea
șuntului trimite sângele în capilare și determină pierdere de căldură. Deschiderea șuntului reduce
fluxul de sânge prin capilare și determină conservarea căldurii.

Fluxul sanguin în rețeaua capilară este reglat de arteriole, metaarteriole, sfincterul precapilar și, în
unele țesuturi, de şunturile arteriovenoase.

CAPILARE

Capilarele sunt vasele cu cel mai mic diametru (4 10 μm; uneori mai mic decât al hematiilor) și au perete
subțire format din endoteliu (celule endoteliale pe membrană bazală) cu sau fără pericite. Media și
adventicea lipsesc.

Capilarele prezintă un perete subțire format de celule endoteliale și membrană bazală (în mod
obișnuit, în secțiune transversală se află o singură celulă endotelială). Nu există diferențe histologice între
capilare arteriale și cele venoase cu care se continuă.
Rețeaua capilară ( 100.000 Km lungime totală) este implicată în schimburile dintre sânge și țesuturi de
gaze, fluide, substanțe nutritive și a celor rezultate din catabolism. Raportul dintre volumul capilarelor,
suprafața endotelială la nivel capilar ( 5.000 m2 suprafață totală) și grosimea peretelui capilar (0,25 μm)
favorizează schimburile dintre sânge și fluidul interstițial. Peretele capilar funcționează ca barieră
semipermeabilă bidirecțională pentru apă și molecule solubile.

SUNT DESCRISE TREI TIPURI HISTOLOGICE DE CAPILARE: continue, fenestrate și discontinue

(sinusoide).

 CAPILARELE CONTINUE – endoteliu continuu pe o membrana bazală continuă
- tipul cel mai frecvent (numit și capilar somatic se găsește în țesut conjunctiv, mușchi scheletic,
cord, piele, plămân, SNC, etc.)
- 1-3 celule endoteliale pe circumferință
- joncțiunile strânse limitează pasajul paracelular (molecule mici < 10KDa)
- membrana bazală este continuă și subțire
- pericitele sunt prezente în jurul capilarului somatic

 CAPILARELE FENESTRATE – celule endoteliale fenestrate pe o membrană bazală continuă

 
7
 sistemul vascular 2021 

- se găsesc în țesuturi cu schimburi rapide sânge-țesuturi (glande endocrine, tract gastro-intestinal,

pancreas, vezica biliară, plex coroid, rinichi)
- permeabilitatea mai mare decât a capilarelor continue
- celulele endoteliale prezintă numeroase orificii circulare – fenestraţii (Ø 60  80 nm) care formează
canale prin celulă. Fenestrele prezintă o diafragma (excepție capilarele fenestrate glomerulare) cu
glicocalix bogat care formează pori de filtrare cu permeabilitate selectivă
- pericite rare (absente în capilarele glomerulare) în jurul capilarului fenestrat

 CAPILARELE SINUSOIDE ‐ endoteliul discontinuu și membrană bazală discontinuă

- sinuoase (ficat, splina, măduva osoasă hematogenă, hipofiza anterioară) încetinesc foarte mult
circulația sângelui pentru a permite realizarea schimburilor metabolice specifice fiecărui teritoriu
- lumenul larg are contur neregulat (datorită spațiilor din/dintre celulele endoteliale)
- pasajul moleculelor mari este facilitat de structura discontinuă a peretelui atât la nivelul
endoteliului cât și la nivelul membranei bazale
- nu sunt pericite în jurul capilarului sinusoid
- în lumenul capilarului sinusoid se găsesc celule specializate (celule Kupffer în sinusoidele hepatice)

TIP DE CAPILAR ORGANIZARE MORFOLOGICĂ

ENDOTELIU MEMBRANA PERICITE EXTERN

BAZALĂ
Endoteliu continuu continuă, subțire prezente fb. colagen I și
CONTINUU
- cu înveliș glicoproteic bogat, microvili scurți și rari, III (reticulină)
Ø = 4  10μm,
- vezicule de pinocitoză numeroase (atât pe fața
L = zeci  sute μm
luminală cât și pe fața adluminală)

- joncțiuni strânse, gap (acoperite de falduri marginale)
Endoteliu continuu fenestrat continuă rare sau puţine fb.
- vezicule de pinocitoză și (subțire in glande absente colagen I și III
FENESTRAT
- fenestre - orificii Ø 60  80nm, cu sau fără diafragme (4 endocrine, groasă
Ø = 5  10μm
 6 nm grosime) în celulele endoteliale în capilarele

(diafragmele nu sunt prezente în fenestrele endoteliilor glomerulare)
din capilarele glomerulare)
Endoteliu discontinuu discontinuă absente rare fb.
- celule endoteliale sunt fusiforme, cu contur neregulat colagen III
SINUSOID
- prezintă spații largi 0,5  2 µm în și între celule
Ø = 20  40 µm
- pot fi prezente în lumen macrofage specializate (ex.
Kupffer în ficat)

REȚELELE CAPILARE au particularități tisulare și pot forma:

- SISTEM DE CAPILARIZARE obișnuite: o rețea capilară între o

arteriolă și o venă (arteriolă → rețea capilară → venulă).

- SISTEME PORTE – sisteme de capilare speciale – sunt formate de o venă sau o arteriolă interpusă
între 2 rețele capilare:
 sistem port venos [rețea capilară → venă → rețea capilară]
 sistemul port hepatic
 sistemul port hipotalamo-hipofizar
 sistem port arterial [rețea capilară → arteriolă → rețea capilară]
 rinichi (capilare glomerulare→ arteriolă
eferentă→ capilare peritubulare) 

Sisteme porte ‐ sisteme vasculare în care două rețele capilare sunt conectate în serie prin vase (unul sau mai 
multe) de calibru mai mare.5 
Exemple: sistemul port hepatic (capilare intestinale – venă portă – capilare sinusoide hepatice), sistemul port 
hipotalamo‐hipofizar (capilare fenestrate din plexul capilar primar – vene porte hipofizare – capilarele sinusoidale 
fenestrate din plexul capilar secundar hipofizar), sistemul port arterial renal (capilare fenestrate glomerulare – 
arteriola eferentă – capilare fenestrate peritubulare), sistemul port placentar (capilare placentare – venă 
ombilicală – capilare fetale). Sunt descrise si alte sisteme porte care nu sunt documentate la om (ex. în pancreas:
capilare din insulă Langerhans → arteriolă → capilare acinare6).
 

 
5
 https://derangedphysiology.com/main/cicm‐primary‐exam/required‐reading/cardiovascular‐system/Chapter%20481/portal‐systems‐regional‐
circulation  
6 Almaca J, Caicedo A. Blood Flow in the Pancreatic Islet: Not so Isolated Anymore. Diabetes 2020; 69(7): 1336‐1338.  

 
8
 sistemul vascular 2021 

Sângele colectat din capilare se reîntoarce la cord printr-un sistem de vase cu presiune mai mică – venele.

VENULE POSTCAPILARE
 drenează sângele din capilare
 Ø  15  50 µm (mai mare decât al capilarelor)

Structura venulelor postcapilare este similară cu a capilarelor dar:

 ≥ 3 celule endoteliale pe circumferință cu joncțiuni intercelulare slabe
(se pot desface sub acțiunea histaminei, serotoninei, bradikininei, prostaglandinelor pentru a
permite extravazarea fluidelor și migrarea leucocitelor din sânge în țesuturi – proces numit
diapedeză – în reacții infamatorii sau alergice)
 membrană bazală continuă
 pericitele în strat continuu (mai numeroase decât în capilare)
 rol în procesul inflamator, schimburi metabolice, diapedeza leucocitelor
 se continuă cu venule musculare

Venulele postcapilare din sistemul limfatic periferic (cu excepția splinei) sunt venule specializate (venule cu
endoteliu înalt) sunt locul de migrare a limfocitelor din circulația sangvină în ganglioni. Celulele endoteliale
în aceste venule sunt cuboidale, cu nuclei înalți, cu numeroase organite, poliribozomi și RER bogat, Golgi
evident, vezicule de transport și numeroși corpi Weibel‐Palade (funcție secretorie).

VENULE MUSCULARE
 Ø  0,1 mm
 tunica medie 1-2 rânduri celule musculare netede
 adventice fină (fb. colagen)
 colectează venulele postcapilare
 sunt mai largi au mai multe pericite decât venulele postcapilare

VENE

- conțin ~ 70% din cantitatea de sânge circulant (pe care îl transportă înapoi la cord)
- mai mari, mai numeroase decât arterele pe care le acompaniază
- perete mai subțire, lumen mai mare decât arterele
- prezintă 3 tunici [intimă, medie cu celule musculare netede, adventice] dar cu limite mai puțin
evidente și variații structurale mai mari în diferite tipuri de vene
- prezintă valve în anumite teritorii (în special în membrele inferioare pentru a preveni curgerea
retrogradă a sângelui datorită gravitației)

CLASIFICARE VENE:
- mici - Ø = 0,1 - 1 mm
- medii - Ø = 1 - 10 mm
- mari - Ø > 10 mm (vena cavă inferioară și superioară, vena portă hepatică)

Venele mici și medii merg paralel cu arterele musculare corespondente iar venele mari merg paralel
arterele elastice în apropierea inimii.

STRATIGRAFIA PERETELUI VENELOR:
 INTIMA
o endoteliu cu membrană bazală continue
o strat subendotelial fibroelastic longitudinal subțire (gros la v. mari) care poate conține rare
celule musculare netede dispuse longitudinal (în safenă, femurală, poplitee, ombilicală,
jugulara internă, uter gravid)
o uneori o LEI discontinuă și subțire (venele mari)
o poate prezenta valve = 2 pliuri semilunare (falduri ale tunicii intime în formă de cupă)
care se extind în lumen; valvele au un ax fibroelastic (fibre de colagen și elastice) tapetat de
endoteliu (la nivelul venelor mici și medii ale membrelor)
 MEDIA
o câteva straturi de celule musculare netede dispuse circular (V. musculare)
o fibre de colagen, elastice longitudinale
 ADVENTICEA
o cea mai groasă tunică
o fibre de colagen și rețele de fibre elastice

 
9
 sistemul vascular 2021 

o celule musculare netede dispuse longitudinal (mai numeroase cu cât calibrul venei este
mai mare)
o numeroase celule conjunctive
o vasa vasorum – cu ramuri ce se extind până la stratul subendotelial

VENE MEDII (v. radială, tibială, poplitee)

Ø 1 ‐ 10 mm
 INTIMĂ
o endoteliu cu membrană bazală
o strat subendotelial subțire
o rare CMN
o LEI discontinuă și subțire
 MEDIA
o subțire, cu câteva rânduri CMN dispuse circular,
o fb. de colagen, elastină
 ADVENTICEA
o mai groasă decât media, cu fb. de colagen și rețele de fb. elastice
o CMN longitudinale

VENE MARI (v. subcalvie, v. portă, v. cave)

Ø > 10 mm
 INTIMĂ
o endoteliu pe membrana bazală,
o strat subendotelial subțire
o rare CMN dispuse longitudinal
 MEDIA
o câteva rânduri CMN circulare
o fibre de colagen
o rare fibroblaste
 ADVENTICEA
o groasă cu fb. colagen și fb. elastice, fibroblaste
o CMN dispuse longitudinal – pot forma fascicule
o poate prezenta extensii ale miocardului (celule musculare cardiace dispuse longitudinal și
circular (v. cavă, pulmonare)

Câteva exemple de vase cu morfologie specială (funcții speciale!): 
 Arterele  și  venele  cerebrale:  arterele  au  pereți  subțiri  pentru  calibru  lor,  o  elastică  internă  bine 
dezvoltată și nu au fibre elastice în restul peretelui vascular iar venele au un perete subțire lipsit de celule 
musculare netede. 
 Arterele și venele pulmonare: arterele au pereți subțiri ca urmare a unei reduceri semnificative atât a 
elementelor musculare, cât și a celor elastice, în timp ce venele au o medie bine dezvoltată. 
 Vena  centrală  a  medulosuprarenalei    are  pachete  de  fibrele  musculare  netede  neordonate  (pernițe 
musculare),  cu  aspect  și  dimensiuni  variabile,  cu  dispunere  excentrică  –  variații  de  grosime  a  peretelui 
vascular.  
 Vase ombilicale: arterele au două straturi de celule musculare netede cu o elastică internă și adventice 
puțin dezvoltate. Vena are un perete muscular gros cu două până la trei straturi musculare. 

 
10
 sistemul vascular 2021 

SISTEMUL VASCULAR LIMFATIC

Format din vase cu calibru variabil transportă lichidul interstițial din interstițiu (limfa) și celule imune din
interstițiu în circulația sanguină (fac parte integrantă din sistemul imun, limfa fiind filtrată în ganglionii
limfatici).

CAPILARE LIMFATICE

- structuri tubulare cu un capăt închis, formate din celule endoteliale cu membrană bazală
discontinuă
- acompaniază capilarele de sânge, formează rețele care drenează fluidul interstițial în vase limfatice
de calibru mai mare. Fluidul din lumenul vaselor limfatice se numește limfa și poate conține
leucocite (nu conține hematii!).
- sunt prezente în interstițiile majorității țesuturilor cu excepția celor care nu sunt vascularizate; nu
sunt prezente în cartilaj, os, epitelii, măduvă osoasă, placentă, SNC (în SNC sunt descrise recent 7 căi
para‐vasculare de drenare a fluidului din SNC numite glimfatice cu funcție similară limfaticelor)

Capilarele limfatice prezintă:

- celule endoteliale
o cu formă de „frunză de stejar”, prezintă un contur
neregulat, crenelat și se suprapun parțial
o sunt unite prin joncțiuni „în butonieră” și
o au fante intercelulare (IC) ce permit pasajul liber al
moleculelor mari și trecerea celulelor sistemului imun
din interstițiu în lumen
- membrană bazală incompletă (discontinuă)
- filamentele de ancorare (4 - 10 nm) sunt formate din
fibrillină și emilină și ancorează endoteliul de țesut
conjunctiv adiacent pentru a menține lumenul deschis
- nu prezintă pericite/CMN asociate sau adventice, se ancorează prin filamente direct în țesutul
conjunctiv adiacent.
Capilarele limfatice:
- drenează fluidul interstițial rezultat din extravazarea plasmei din capilare datorită presiunilor
hidrostatice și oncotice. Cea mai mare parte a acestui fluid este recuperat de segmentele venoase
ale capilarelor (~90%), la nivel limfatic fiind recuperat aproximativ ~10% din acest fluid care
conține proteine. Dacă nu ar fi recuperat s-ar acumula progresiv în interstiții generând edem.
- absorb lipidele, vitaminele liposolubile din alimentație la nivelul vilozitățile intestinale și le
transportă în sistemul circulator (chiliferul central al vilozităților intestinale)
- participă la apărarea imună a organismului – limfa este filtrată la nivelul ganglionilor limfatici

Capilarele limfatice converg în vase limfatice de calibru mai mare prezintă endoteliu continuu cu joncțiuni
ocluzive circumferențiale, complete, pentru a nu permite limfei să revină în interstițiu. Ele drenează limfa
spre ganglionii limfatici (unde limfa este procesată de celule ale sistemului imun) și, prin ducte (vasele
limfatice de calibru mare) în vene, în circulația sanguină.
La nivelul ganglionilor, vasele limfatice formează o rețea de canale dilatate numite sinusuri limfatice
(cortical, trabeculare și medulare) cu endoteliu continuu la interfața cu țesut conjunctiv al capsulei și
trabeculelor și discontinuu la interfața cu parenchimul limfoid (prin spațiile dintre celulele endoteliale,
macrofagele trimit prelungiri monitorizând limfa filtrată prin sinusuri).

STRUCTURĂ VASELOR LIMFATICE de calibru mai mare este similară cu a venelor dar, lumenul este
mai larg iar peretele este mai subțire și prezintă:
- INTIMA
o endoteliu pe membrană bazală continuă
o stratul subendotelial subțire
o valve numeroase (toate vasele limfatice prezintă valve pentru a preveni curgerea retrogradă a
limfei; propulsia limfei este determinată de contracția mușchilor scheletici adiacenți și a CMN
din media vaselor de calibru mai mare)
 
7Iliff JJ, …, Nedergaard M. A Paravascular Pathway Facilitates CSF Flow Through the Brain Parenchyma and the Clearance of
Interstitial Solutes, Including Amyloid. Science Translational Medicine,
2012;4(147),147ra111. doi:10.1126/scitranslmed.3003748
 
 
11
 sistemul vascular 2021 

- MEDIA
o rare CMN
o fibre de colagen
- ADVENTICEA - țesut conjunctiv lax

DUCTUL TORACIC

-  0,5 cm / L - 40 cm (transportă în vene 4 litri de limfă/zi colectată din interstiții)

- INTIMA – endoteliu pe o MB continuă, cu strat subendotelial subțire, poate prezenta rare CMN
dispuse longitudinal. Prezintă numeroase valve ce previn fluxul retrograd al limfei.
- MEDIA – câteva rânduri CMN circulare și spiralate în jurul vasului și fibre elastice
- ADVENTICEA – subțire, prezintă vasa vasorum ce se extind în medie și CMN dispuse longitudinal

   

 
12
 sistemul vascular 2021 

 
Abrevieri:  
diametru, CE – celule endoteliale, CMN ‐ celule musculare netede vasculare, fb. – fibre, LEI – limitanta 
elastică internă, LEE – limitanta elastică externă 
 
 
 
Bibliografie 
 
1. ROSS HISTOLOGIE: TRATAT SI ATLAS. Corelații din biologia moleculară și celulară. Wojciech Pawlina. 
Ediția în limba română coordonată de Mihail Hinescu, Angela Borda, Irina‐Draga Căruntu, Laurențiu 
Mogoanță, Marius Raica. Ediția a șaptea (2016). Editura: Hipocrate 2020. ISBN:9786069457580  ‐ 
capitolul 13  ‐Sistemul cardiovascular, pg. 411 – 433.  
2. Mescher AL, Junqueira's Basic Histology: Text and Atlas. McGraw‐Hill Medical 14th ed. 2016 
 
 
Imagistică www 
http://histologyguide.com/slidebox/09‐cardiovascular‐system.html#elastic_AV 
 

 
13