AGENȚIA FRONTEX:

GARANTEAZĂ ACEASTĂ AGENȚIE RESPECTAREA

DREPTURILE OMULUI?!

Cătălina Tudor (Frangopol)

 Introducere
Frontex, Agenția Europeană pentru Poliția de
Frontieră și Garda de Coastă, a fost înființată
în 2004 cu scopul de a sprijini statele membre
ale UE și țările asociate spațiului Schengen în
protejarea frontierelor externe ale spațiului de
liberă circulație al UE.
 Atribuții FRONTEX
Frontex evaluează riscurile la Frontex monitorizează în mod
adresa securității frontierelor constant frontierele externe

01 02
la nivelul UE. Agenția ale Uniunii Europene,
elaborează o imagine a
furnizând informații recente și
tiparelor și tendințelor
alerte statelor membre ale UE
migrației ilegale și a
activităților criminale și țărilor asociate Schengen,
transfrontaliere la frontierele Comisiei Europene și altor
externe. agenții.

Frontex joacă un rol din ce în

03 ce mai important în
returnarea în țările de
origine a persoanelor care
nu au dreptul să rămână în
Uniunea Europeană.
 Subiectul problemei
În mai multe rânduri de la înființarea Agenției, condițiile în care
operațiunile coordonate de FRONTEX au fost efectuate, nu au
respectat drepturile omului și s-au produs unele încălcări grave care
au fost ținute ascunse, ancheta și detaliile ei, fiind ținute secrete.
Încălcările drepturilor omului de către operațiunile FOREX, au fost
expuse prin relatările martorilor oculari, observațiile făcute de
organizații internaționale sau ONG-uri și prin analiza ex-post a
evenimentelor raportate în mass-media.
Compromiterea drepturilor omului s-au produs în mare parte în
cadrul operațiunilor de control la frontierele externe ale UE, care
vizează întoarcerea migranților către țările vecine și așa numitele
„operațiuni comune de returnare”, un eufemism pentru ceea ce sunt
deseori expulzări în esentă
̧ colective.
 Exemple
Rapoartele anuale ale agenției se concentrează în mod deliberat pe rezultatele statistice în termeni de
depistare, reținere și „refuz de intrare a imigranților ilegali” la principalele frontiere ale UE. Raportul din
2007, de exemplu, afirmă că 130.000 de refugiați ai țărilor terțe li s-a refuzat intrarea Uniunea Europeana,
în raportul din 2008, cifra este de 140.000. Niciun raport nu menționează posibila prezență în rândul celor
cărora li s-a refuzat intrarea potențialilor solicitanți de azil sau persoane vulnerabile (minori singuri etc.).
Nevoile specifice de protecție ale migranții nu par să fie luate în considerare și nicăieri nu există referințe
făcute la principiul nereturnării, astfel cum este prevăzut în articolul 33 din Convenția de la Geneva din
1951. Această tăcere este cu atât mai tulburătoare, întrucât FRONTEX este dispusă să comenteze numărul
în creșterede a „falși solicitanți de azil” care ar încerca să treacă granițele UE, fără a se referi la orice
metodă care îi permite să facă distincția între solicitanții de azil „falși” și „ge nuine”.
 Discuții
Declarațiile statelor membre și ale Agenției FRONTEX cu privire la acest subiect sunt
contradictorii. În timp ce FRONTEX înfățișează drepturile fundamentale ca parte integrantă a
activității sale, directorul său spune că Agenția nu își asumă nicio responsabilitate în acest
domeniu .
În opinia sa, această responsabilitate revine statelor membre.
Cu toate acestea, statele membre nu sunt neapărat de acord.
Exemplu: Ministrul olandez al justiției, i s-a cerut, la 3 septembrie 2010, să clarifice împreună
cu guvernul său, poziția privind responsabilitatea pentru tratamentul solicitanților de azil și
refugiaților interceptați pe mare în timpul operațiunilor FRONTEX.
Potrivit acestuia, atunci când o navă olandeză participă la o operațiune, comandantul navei nu
este autorizat să primească cereri de azil. În consecință, o condiție prealabilă pentru
participarea Olandei la orice operațiuni maritime coordonate de agenție este includerea
a unei prevederi explicite din planul operațional care să precizeze că statul membru care
găzduiește operațiunea este responsabil pentru gestionarea oricăror
cereri de azil depuse la bordul navei olandeze
 Concluzie
Nu este suficient să se afirme că drepturile fundamentale ale
omului trebuie respectate, este de asemenea necesar să se
asigure mijloacele legale și garanțiile democratice necesare
pentru a realiza acest lucru.
De-a lungul anilor, de când Agenția FRONTEX operează, au
fost puse multe întrebări despre compatibilitatea și
funcționarea acesteia privind respectarea drepturilor omului.
Până când obiectivele agenției sunt revizuite în mod
fundamental și privite în contextul amenințărilor pe care
agenția le prezintă la respectarea drepturilor.
Este îndoielnic dacă FRONTEX, în sine respectă drepturile
fundamentale ale omului.
 Propuneri
Cea mai bună garanție că drepturile fundamentale vor fi respectate în procedurile
care implică reprezentanți ai autorităților publice este transparența acestor
proceduri.
Acest principiu este deosebit de relevant pentru operațiunile FRONTEX, având în
vedere potentialul
̦ de aparitie
̦ a incidentelor (în special în timpul operațiunilor
comune de returnare) ș ̦
i faptul că aceste operatiuni vizează persoane vulnerabile.
Se poate observa
̦ ̦ că regulamentul propus păstrează ̦ în mare măsură lipsa de
transparent i cultura ̦ secretului în jurul operatiunilor FRONTEX. Desigur, o
̦ ăs ̦ ̦
analiză
acestea,generală
după cum a functionării
s-a subliniatcomune, evaluările
deja, aceste evaluări sunt incluse
sunt făcuteînînraportul anual
mare parte dinal
agentiei, care este transmis institutiilor UE s
FRONTEX.
i, de asemenea, făcut public. Cu toate