COMISIA

EUROPEANĂ

Bruxelles, 10.4.2013
COM(2013) 179 final

COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIU

Al doilea raport privind punerea în aplicare a Strategiei de securitate internă a UE

RO
RO
 COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIU

Al doilea raport privind punerea în aplicare a Strategiei de securitate internă a UE

1. INTRODUCERE
1.1. Securitatea internă în contextul actual
Strategia de securitate internă a UE este menită să permită Europei să reacționeze la
provocările existente și la amenințările emergente, în conformitate cu o abordare comună care
implică atât actorii UE, cât și pe cei de la nivel național și local.
Valorile comune ale respectării drepturilor fundamentale, ale statului de drept, ale solidarității
și ale sprijinului reciproc sunt elementele care stau la baza strategiei. Comisia va continua să
asigure respectarea deplină a acestor valori, în special a Cartei drepturilor fundamentale a
Uniunii Europene.
Una dintre amenințările majore pentru securitatea noastră internă este criminalitatea
organizată și efectele negative ale acesteia asupra economiei UE, inclusiv denaturările de pe
piața internă.
De exemplu, Biroul Națiunilor Unite pentru Droguri și Criminalitate (UNODC) estimează că
activitățile infracționale sunt susceptibile să fi reprezentat aproximativ 3,6 % din PIB-ul
mondial sau aproximativ 2,1 bilioane USD în 2009. Corupția, frauda și contrabanda provoacă
pierderi uriașe guvernelor statelor membre ale UE, într-un moment în care necesitatea unor
venituri și a unei baze de impozitare stabile este esențială pentru remedierea deficitelor
publice.
Depistarea sumelor de bani și recuperarea produselor provenite din săvârșirea de infracțiuni
continuă să reprezinte un obiectiv-cheie al strategiei UE de destrămare a rețelelor de crimă
organizată.
Comisia a introdus deja inițiative și instrumente în vederea atingerii acestui obiectiv, cum ar fi
directiva privind înghețarea și confiscarea produselor provenite din săvârșirea de infracțiuni în
Uniunea Europeană, a patra directivă privind combaterea spălării banilor și directiva privind
protecția intereselor financiare ale UE.
Abordarea administrativă, care asigură oportunități pentru detectarea infiltrărilor rețelelor
infracționale în economie și pentru luarea de măsuri împotriva acestora, sprijină, de asemenea,
obiectivul corectării dezechilibrelor cauzate, printre altele, de criminalitatea organizată,
precum și crearea condițiilor necesare dezvoltării pieței interne. Înființarea recentă a Centrului
european de combatere a criminalității informatice (EC3) în cadrul Europol este menită să
consolideze capacitatea Europei de a proteja cetățenii, întreprinderile, administrațiile și
infrastructura acestora de atacurile informatice care pot provoca pierderi economice
extraordinare.
Strategia de securitate internă are la bază cinci obiective strategice, și anume destrămarea
rețelelor infracționale internaționale, prevenirea terorismului, consolidarea securității
cibernetice, consolidarea securității frontierelor și creșterea rezilienței în caz de crize și
dezastre. În raportul privind punerea în aplicare a Strategiei de securitate internă din 2011,
lupta împotriva criminalității organizate și lupta împotriva criminalității informatice au fost
identificate ca fiind două provocări principale care trebuie soluționate în anul ulterior. De

RO 2

RO
 atunci au fost realizate multe activități în domeniu, la acestea adăugându-se acțiunile din
cadrul celorlalte obiective ale strategiei.

2. STRATEGIA DE SECURITATE INTERNĂ ÎN ANUL TRECUT

2.1. Obiectivul strategic 1: Destrămarea rețelelor infracționale internaționale
Activitățile rețelelor de crimă organizată sunt considerate a fi mai complexe, mai diverse și
mai internaționale în ceea ce privește domeniul de aplicare decât oricând. De exemplu,
criminalitatea organizată facilitată de utilizarea internetului va continua să crească, în paralel
cu intensificarea utilizării internetului în bandă largă și a dispozitivelor mobile.
Ciclul de politici ale UE privind infracțiunile grave și criminalitatea organizată
contribuie la coordonarea cooperării operaționale în ceea ce privește fenomenele
infracționalității relevante pentru întreaga UE. Statele membre acționează împreună pentru a
lupta împotriva infracțiunilor transfrontaliere considerate prioritare, cu sprijinul agențiilor și
al instituțiilor UE. Fenomenele infracționale prioritare sunt identificate prin intermediul
evaluărilor amenințărilor, realizate de Europol (în special, de SOCTA), pe baza contribuțiilor
statelor membre. În prezent este pus în aplicare un ciclu de politici scurt pentru intervalul
2011-2013, ca fază de învățare în vederea unui ciclu complet de politici care acoperă perioada
2013-2017.
La începutul anului 2013 Comisia a adoptat propuneri pentru o a patra directivă referitoare
la combaterea spălării banilor1, alături de un regulament privind transferurile de
fonduri2. Acesta din urmă va fi completat, mai târziu în 2013, de o propunere de directivă
privind incriminarea spălării banilor. Acest pachet va aborda noi riscuri și amenințări, în
special prin sporirea transparenței entităților juridice. Acțiuni împotriva spălării banilor se
desfășoară și în afara UE, de către Serviciul de Acțiune Externă, în cooperare cu platforme
regionale din Africa și America Latină.
Tot la începutul anului 2013 a fost adoptată o propunere de directivă privind falsificarea
monedelor3. Propunerea prevede în special noi sancțiuni penale. O altă trăsătură importantă
este obligația statelor membre de a pune la dispoziție instrumente de investigare eficace
pentru detectarea cazurilor de falsificare a monedelor, echivalente cu cele utilizate pentru
combaterea criminalității organizate sau a altor infracțiuni grave.
Propunerile de directivă privind combaterea fraudelor îndreptate împotriva intereselor
financiare ale Uniunii prin intermediul dreptului penal 4 și de directivă privind
sancțiunile penale pentru utilizările abuzive ale informațiilor privilegiate și manipulările
pieței5 sunt instrumente suplimentare de drept penal care abordează principalele puncte
vulnerabile legate de comerțul pe piața internă și, respectiv, de piețele financiare.
Comisia a continuat să promoveze o nouă inițiativă strategică anticorupție a UE. Aceasta
urmează unei abordări cu o dublă dimensiune: un „Raport anticorupție al UE” pentru a evalua
periodic eforturile statelor membre împotriva corupției și o atenție mai mare acordată
corupției în domeniile politicii interne și externe a UE. Au fost înființate un grup de 17 experți
în domeniul corupției și o rețea a corespondenților de cercetare la nivel local din toate statele

1
COM(2013) 45/3.
2
COM(2013) 44/2.
3
COM(2013) 42 final.
4
COM(2012) 363 final.
5
COM(2011) 654 final.

RO 3

RO
 membre pentru a pregăti primul Raport anticorupție al UE care urmează a fi prezentat
în 2013.

RO 4

RO
 Proiectul european privind sistemele naționale de integritate (ENIS), cofinanțat de Comisie, a
fost finalizat de Transparency International în 2012; acesta a cuprins 23 de state membre ale
UE, Norvegia și Elveția. Au fost analizate în total 13 instituții și sectoare din fiecare țară și li
s-a acordat un punctaj în funcție de capacitatea lor de a combate corupția. Transparency
International a publicat evaluările de țară individuale și un raport analitic comparativ.
Recomandările și concluziile evaluărilor ENIS se numără printre sursele luate în considerare
în activitatea legată de întocmirea Raportului anticorupție al UE.
Confiscarea averilor provenite din săvârșirea de infracțiuni poate contribui efectiv la
combaterea infracționalității întrucât atacă stimulentul financiar al infractorilor, protejează
economia împotriva infiltrărilor rețelelor infracționale și a corupției și contribuie la
restaurarea justiției sociale. Comisia a adoptat o propunere de directivă privind înghețarea
și confiscarea produselor provenite din săvârșirea de infracțiuni în UE 6 pentru a facilita
înghețarea și confiscarea profiturilor provenite din infracțiunile grave și din criminalitatea
organizată din Uniunea Europeană, prin norme minime comune, și pentru a proteja astfel
economia licită.
Eforturile la nivelul UE sunt însoțite de inițiative ale statelor membre, cum ar fi înființarea
unor noi birouri și echipe de recuperare a activelor în Austria, România și Estonia, precum și
de sprijinul acordat de Europol statelor membre prin intermediul Biroului Europol privind
activele provenite din săvârșirea de infracțiuni. De asemenea, unele state membre au pus în
aplicare mecanisme de reutilizare în scopuri publice și sociale a activelor confiscate.
În cadrul proiectului Centrul de excelență spaniol privind recuperarea activelor și formare
(CEART), cofinanțat de Comisia Europeană, a fost elaborată o carte albă privind birourile de
recuperare a activelor, în care sunt descrise în detaliu activitățile fiecărui birou. Proiectul
CEART a inclus, de asemenea, un curs de formare la nivel internațional în materie de
recuperare a activelor și de investigații financiare, care s-a numărat printre primele cursuri
paneuropene disponibile pentru specialiștii din domeniul recuperării activelor.
Uniunea Europeană a încheiat noi acorduri cu Statele Unite și Australia privind utilizarea și
transferul de date din registrele cu numele pasagerilor (PNR) 7 și, în curând, va încheia
negocierile cu Canada. Aceste acorduri permit analizarea datelor de către partenerii noștri în
vederea prevenirii, detectării și investigării infracțiunilor transfrontaliere grave, inclusiv a
infracțiunilor de terorism. Datele PNR contribuie la destrămarea rețelelor infracționale mai
repede și cu mai multă eficacitate mai ales prin faptul că permit identificarea unor persoane
anterior „necunoscute” autorităților de aplicare a legii, dar care prezintă un risc pentru
securitate.
Strategia UE pentru perioada 2012-2016 în vederea eradicării traficului de persoane,
care a fost adoptată în iunie 2012, se concentrează asupra creșterii numărului acțiunilor de
urmărire în justiție a traficanților, asupra asistenței și protecției acordate victimelor traficului
de persoane și asupra prevenirii acestui trafic, extinzând și completând directiva adoptată în
20118. Coordonatorul UE pentru combaterea traficului de persoane are o răspundere esențială
în punerea în aplicare a strategiei, în vederea îmbunătățirii coordonării și a coerenței dintre
actorii relevanți. Planul operațional de acțiune privind traficul de persoane, condus în
comun de Regatul Unit și de Țările de Jos, reprezintă unul dintre cele opt domenii prioritare
6
COM(2012) 85 final.
7
JO L 186, 14.7.2012, p. 4 (Australia) și JO L 215, 11.8.2012, p. 5 (Statele Unite).
8
Directiva 2011/36/UE privind prevenirea și combaterea traficului de persoane și protejarea victimelor
acestuia.

RO 5

RO
 în cadrul ciclului de politici ale UE privind infracțiunile grave și criminalitatea organizată.
Pentru a reliefa mai bine dimensiunea externă a activității UE legate de traficul de persoane și
a spori coerența în ceea ce privește acest aspect, a fost convenită de către statele membre, în
strânsă cooperare cu Comisia, cu Serviciul European de Acțiune Externă și cu agențiile UE, o
listă a țărilor terțe prioritare.
Schimbul transfrontalier de informații în cadrul UE este crucial în lupta împotriva
infracțiunilor grave și a infracțiunilor transfrontaliere. Cu toate acestea, se pot aduce
îmbunătățiri. În comunicarea sa privind modelul european de schimb de informații
(EIXM), Comisia stabilește un concept pentru o mai bună punere în aplicare a instrumentelor
UE existente, pentru o utilizare mai sistematică a canalului Europol pentru schimbul de
informații, precum și puncte unice naționale de contact care reunesc principalele canale pentru
schimbul de informații9.
Noua strategie a UE în materie de droguri pentru perioada 2013-2020 se concentrează
printre altele asupra dinamicii piețelor drogurilor ilicite, inclusiv asupra schimbării rutelor
traficului de droguri, asupra criminalității organizate transfrontaliere și asupra utilizării noilor
tehnologii de comunicare drept mijloc de facilitare a distribuției drogurilor ilegale și a unor
noi substanțe psihoactive. Aceasta are o serie de obiective, printre ele numărându-se
contribuirea la o reducere cuantificabilă a cererii de droguri, a dependenței de droguri și a
riscurilor și efectelor negative pentru sănătate și sociale asociate drogurilor, contribuirea la
dezorganizarea pieței drogurilor ilegale și o reducere cuantificabilă a disponibilității acestora,
precum și încurajarea coordonării printr-un discurs activ și prin analiza evoluțiilor și
provocărilor în materie de droguri, la nivelul UE și la nivel internațional.
Raportul „Piețele drogurilor din UE” publicat în ianuarie 2013 a reprezentat un progres
major în ceea ce privește coordonarea dintre agențiile din domeniul afacerilor interne în
vederea combaterii criminalității organizate și a traficului ilicit de droguri. Elaborat în comun
de către Observatorul European pentru Droguri și Toxicomanie (OEDT) și Europol, raportul a
evidențiat o serie de noi tendințe, inclusiv producția mobilă de amfetamină și ecstasy și
răspândirea explozivă a unor noi substanțe psihoactive care sunt comercializate agresiv în
rândul tinerilor, prin intermediul internetului. Cooperarea paneuropeană și o înțelegere clară a
evoluției pieței drogurilor sunt esențiale pentru aplicarea cu eficacitate a legii în acest
domeniu în care schimbările se produc cu rapiditate.
Europol deține un rol important în facilitarea schimbului transfrontalier de informații în
cadrul UE, prin furnizarea de sisteme de schimb și de stocare de informații și printr-o serie de
servicii de sprijin operațional și de produse analitice. Până la sfârșitul celui de-al treilea
trimestru al anului 2012, Europol facilitase schimbul a peste 200 000 de mesaje operaționale
și fuseseră inițiate aproape 12 000 de cazuri. Europol a sprijinit un număr din ce în ce mai
mare10 de operațiuni importante în statele membre, prin furnizarea unor servicii de asistență
operațională și a peste 600 de rapoarte de analiză operațională. Contribuțiile constând în
informații ale statele membre destinate fișierelor de lucru pentru analiză au crescut cu 40 % în
ansamblu în urma punerii în aplicare a priorităților convenite în contextul ciclului de politici
ale UE și cu 60 % în domeniul traficului de persoane.
Cooperarea transfrontalieră și schimbul de informații la nivelul UE beneficiază, de asemenea,
de formare la nivel UE, furnizată de CEPOL. În 2012, CEPOL a asigurat formare pentru
aproape 6 000 de participanți, la peste 100 de activități de formare diferite, în diverse

9
COM(2012) 735 final.
10
O creștere de 43 % în comparație cu 2011.

RO 6

RO
 domenii, de la infracționalitatea financiară și traficul de droguri, la echipele comune de
anchetă, traficul de persoane și criminalitatea informatică.
Eurojust rămâne un actor important în ceea ce privește cooperarea judiciară în materie
penală. Lupta împotriva infracțiunilor grave și a criminalității organizate a fost și continuă să
fie o prioritate pentru activitatea Eurojust de investigare a cazurilor. Grupurile de criminalitate
organizată apar nu doar ca o caracteristică de sine stătătoare, ci și ca o caracteristică
transversală care constituie o componentă suplimentară mai gravă a altor infracțiuni. În 2012,
la Eurojust au fost înregistrate 231 de cazuri legate de criminalitatea organizată, față de 197
de cazuri în 2011.
Un alt instrument eficient în urmărirea infractorilor este utilizarea de echipe comune de
anchetă. Finanțarea furnizată de Eurojust facilitează crearea de echipe comune de anchetă și
pe termen scurt, în funcție de nevoile operaționale. Până în februarie 2013, Eurojust a
susținut, prin al doilea proiect de finanțare a echipelor comune de anchetă, 87 de diferite
echipe comune de anchetă, pe baza a 252 de cereri de finanțare primite. Cele mai multe dintre
echipele comune de anchetă se concentrează asupra drogurilor și a traficului de persoane, dar
acestea au vizat, de asemenea, spălarea banilor, frauda, corupția și jaful organizat.
Echipa comună de anchetă pentru „cazul Tokyo” a fost creată de Belgia, Franța și Regatul
Unit, cu participarea Eurojust și a Europol, pentru a investiga o rețea de curieri recrutați de o
filieră de criminalitate organizată din Belgia și Franța pentru traficul internațional de droguri
din Brazilia și unele țări din Africa Centrală către Japonia, via Londra. A avut loc o
operațiune comună, cu mai multe arestări în Belgia și în Regatul Unit. Două persoane au fost
ulterior condamnate la opt ani de închisoare și o amendă de 3 780 € și, respectiv, șase ani și
șase luni de închisoare și o amendă de 30 000 € .

Calea de urmat în 2013

Comisia intenționează:
 să publice primul Raport anticorupție al UE, inclusiv recomandări pentru
statele membre;
 să propună o directivă privind sancțiunile penale pentru spălarea banilor;
 să propună o reformă a Eurojust;
 să elaboreze o inițiativă politică de combatere a traficului ilicit de arme de
foc pentru garantarea securității interne a UE;
 să propună două acte legislative de modificare a Deciziei 2005/387/JAI a
Consiliului din 10 mai 2005 privind schimbul de informații, evaluarea
riscurilor și controlul noilor substanțe psihoactive și a Deciziei-cadru
2004/757/JAI a Consiliului din 25 octombrie 2004 de stabilire a
dispozițiilor minime privind elementele constitutive ale infracțiunilor și
sancțiunile aplicabile în domeniul traficului ilicit de droguri;
 să prezinte un regulament privind înființarea unui Parchet European în
vederea îmbunătățirii protecției bugetului Uniunii Europene și a
intensificării urmăririlor penale în acest domeniu.;
 să adopte o comunicare privind o strategie globală de combatere a
contrabandei cu țigări.

RO 7

RO
 Statele membre sunt invitate:
 să obțină progrese rapide în negocierea propunerii de reformă a Europol
și a CEPOL, acordând în același timp o atenție mai mare formării
funcționarilor cu atribuții în domeniul aplicării legii, pentru a consolida
cooperarea transfrontalieră;
 să finalizeze discuțiile cu Parlamentul European referitoare la directiva
privind înghețarea și confiscarea produselor provenite din săvârșirea de
infracțiuni în UE și cu privire la directiva privind utilizarea datelor PNR
în scopul aplicării legii;
 să continue dezvoltarea resurselor și competențelor birourilor proprii de
recuperare a activelor;
 să dea curs recomandărilor prezentate în comunicarea privind modelul
european de schimb de informații (EIXM);
 să întreprindă acțiuni, în conformitate cu strategiile UE, pentru
combaterea traficului de persoane și de droguri;
 să dea curs recomandărilor stabilite în viitorul prim Raport anticorupție
al UE din 2013;
 să pună în aplicare planuri operaționale de acțiune în cadrul ciclului de
politici privind: traficul de persoane, grupurile mobile de criminalitate
organizată, contrabanda cu mărfuri în containere, drogurile de sinteză,
rutele drogurilor originare din Africa de Vest și infracționalitatea care
provine din Balcanii de Vest.
2.2. Obiectivul strategic 2: Prevenirea terorismului și combaterea radicalizării și a
recrutării
Potrivit Europol, deși numărul total al atacurilor teroriste în statele membre ale UE a fost în
scădere în ultimii ani, amenințarea teroristă oferă în prezent o imagine foarte diversificată
(terorism inspirat de Al-Qaeda, de dreapta sau de stânga sau anarhist, separatist sau legat de o
singură problemă), cu o posibilă creștere a numărului de atacuri din partea unor făptași solitari
și a grupărilor mici, autonome. În plus, evoluțiile geopolitice din Orientul Mijlociu, din
regiunea Sahel și din Cornul Africii vor avea un impact asupra situației securității în Europa.
În special, cetățenii UE aparținând unor grupări radicale, care călătoresc în zone de conflict și
care participă la acțiuni în acele zone, denumiți luptători străini, revenind în Europa după ce
au dobândit o experiență a conflictelor, vor continua să reprezinte o amenințare pentru UE.
Combaterea terorismului a rămas o prioritate pentru Uniunea Europeană într-un an în care
atacurile din Toulouse și Burgas au pus în evidență în mod tragic realitatea amenințării
teroriste.
În urma atacului de la Burgas, Europol a furnizat autorităților bulgare sprijin operațional,
acesta fiind foarte apreciat. În plus, rețeaua AIRPOL a UE, care cuprinde autoritățile de
poliție responsabile cu securitatea în aeroporturi și în zonele înconjurătoare ale acestora, a
emis orientări privind noile măsuri și proceduri de securitate pentru prevenirea unor atacuri
similare în 24 de ore.
Rețeaua AIRPOL și-a primit mandatul pe baza unei decizii a Consiliului în urma atacurilor
avionului de marfă provenind din Yemen în 2010 și desfășoară activități în vederea

RO 8

RO
 schimbului de cele mai bune practici și a consolidării capacităților, pe baza programului de
finanțare pentru prevenirea infracționalității (ISEC) al Comisiei.
Terorismul rămâne una dintre prioritățile activității operaționale curente a Eurojust11. În plus,
în 2012, Eurojust a dezvoltat în continuare conceptul și conținutul monitorizării
condamnărilor pentru terorism (Terrorism Convictions Monitor, TCM) pe care o realizează;
aceasta oferă o imagine de ansamblu a evoluțiilor judiciare privind terorismul din statele
membre, precum și analize judiciare ale unor cazuri selectate.
Un atelier al practicienilor, organizat în comun de către Eurojust și Europol în decembrie
2012, a reunit specialiști în combaterea terorismului din India și din UE. Obiectivul acestuia a
fost de a promova cooperarea judiciară prin definirea intereselor comune și prin reflectarea
asupra unor standarde.
Politica antiteroristă europeană se bazează pe prevenire. Rețeaua UE pentru sensibilizarea
publicului cu privire la radicalizare (RAN) a fost creată pentru a conecta actorii implicați
pe teren în combaterea radicalizării și a extremismului violent în întreaga Europă (practicieni
din prima linie, experți pe teren, asistenți sociali, cadre universitare, ONG-uri etc.). Având opt
grupuri tematice, RAN oferă o oportunitate unică pentru a împărtăși experiență și rezultate.
Rezultatele activității desfășurate de RAN până în prezent au fost, de asemenea, raportate
factorilor decizionali și au fost discutate în cadrul unei conferințe la nivel înalt, la sfârșitul
lunii ianuarie a anului 2013.
Recomandările făcute de RAN, și în special cele furnizate de grupul de lucru privind luptătorii
străini, vor contribui, de asemenea, la eforturile UE de consolidare a sinergiilor dintre
politicile de securitate internă și externă.
Programul ISEC sprijină proiecte care abordează problema radicalizării și a extremismului
violent, în special printr-o mai bună formare și sensibilizare a practicienilor, prin retragere și
deradicalizare, sporirea capacității de reacție a cetățenilor și a societății civile, difuzarea
mărturiilor victimelor terorismului, precum și prin combaterea propagandei teroriste. Astfel
de proiecte sunt derulate de organizații participante din Belgia, Danemarca, Germania și
Regatul Unit, printre altele.
Un alt exemplu al eforturilor UE de prevenire a terorismului este instituirea de către UE,
printr-un regulament privind utilizarea și comercializarea precursorilor de explozive 12, a
celui mai avansat sistem la nivel mondial pentru prevenirea accesului la precursorii de
explozive care ar putea fi utilizați de teroriști.
Comisia, în cooperare cu statele membre, lucrează în prezent la noi propuneri privind
securitatea din punct de vedere chimic, biologic, radiologic, nuclear și al explozivelor
(CBRN-E) la nivelul UE. Se pune accentul pe cele mai pertinente acțiuni care urmează să fie
puse în aplicare în anii următori, și pe obținerea sinergiilor din activitatea desfășurată în
domeniile CBRN-E, inclusiv detectare, pe baza a două rapoarte privind progresele înregistrate
publicate în 2012.
Comisia a început o revizuire a directivei privind protecția infrastructurilor critice 13, cu
scopul de a propune o nouă abordare în prima jumătate a anului 2013. Obiectivul urmărit este
11
În total, în 2012, au fost înregistrate de Eurojust 32 de cazuri legate de terorism, printre care și cazuri
privind finanțarea terorismului.
12
2010/0246 (COD)
13
Directiva 2008/114/CE privind identificarea și desemnarea infrastructurilor critice europene și
evaluarea necesității de îmbunătățire a protecției acestora.

RO 9

RO
 de a garanta că serviciile vitale pentru societate rămân operaționale. Pierderea sau defectarea
infrastructurilor critice ar putea să aibă consecințe grave pentru societate.

RO 10

RO
 Proiectul Poseidon, cofinanțat prin programul de protecție a infrastructurilor critice, a
identificat amenințările și vulnerabilitățile infrastructurilor critice și mecanismelor decizionale
pentru îmbunătățirea securității traficului transfrontalier de pasageri în regiunea Mării Baltice.
Rezultatele sunt cuprinse în studiul-pilot (Prevenirea terorismului în regiunile maritime -
analiză de caz a proiectului Poseidon) și se referă, de exemplu, la strategiile de combatere a
terorismului în ceea ce privește serviciile de transport cu feribotul.
Conexiunile integrale dintre diferitele moduri de transport necesită o strategie bine pusă la
punct de combatere a terorismului, pentru a proteja stabilitatea comerțului și a menține
încrederea în securitatea și siguranța rețelei de transport. În 2012, Comisia a emis o
comunicare privind securitatea transporturilor14 care evidențiază un număr de domenii de o
importanță majoră pentru diminuarea efectivă a amenințărilor teroriste. Printre altele,
comunicarea sugerează crearea unui cadru general de securitate pentru operatorii de transport,
cum ar fi programe de securitate, formare și exerciții de sensibilizare în materie de securitate,
planuri de urgență și de redresare.
În ceea ce privește securitatea aviației, evoluțiile sunt determinate de amenințări, iar
tehnologia de detectare trebuie să țină pasul cu inovarea continuă care, după cum s-a
constatat, este o caracteristică a grupurilor teroriste. Instituirea unui sistem de certificare
armonizat la nivelul UE pentru echipamentele de control la aeroporturi este în curs de
finalizare, iar raționalizarea activității științifice face în prezent obiectul coordonării
internaționale. Comisia și statele membre sprijină în mod activ testarea tehnologiilor
inovatoare în vederea îmbunătățirii detectării diferitelor amenințări (de exemplu în marfă, în
bagaje și asupra persoanelor).
Pe lângă o serie de activități de cercetare privind testarea tehnologiilor inovatoare, Comisia,
împreună cu statele membre, a lansat acțiuni proactive de detectare cu o serie de teste
operaționale pe durata Campionatului de fotbal Euro 2012 și în domeniul securității în
mijloacele de transport în comun și în clădirile publice, pentru a dezvolta cele mai eficace
modele de securitate.
De exemplu, Comisia pune în aplicare programul ITRAP (Programul de evaluare a
echipamentelor de detectare a radiațiilor și de combatere a traficului ilicit de materiale
radioactive) cu scopul de a furniza o evaluare independentă a echipamentelor pentru
detectarea radiației disponibile pe piață și utilizate pentru detectarea și identificarea
materialelor nucleare și radioactive.
Formarea reprezintă, de asemenea, un element esențial pentru o implementare eficace a
sistemelor de securitate. Un exemplu de acțiune concretă sprijinită de Comisie în acest
domeniu este înființarea Centrului european de formare în domeniul securității
(EUSECTRA), al cărui obiectiv este de a dezvolta un program de formare în materie de
securitate destinat autorităților de aplicare a legii.
ATLAS, o rețea la nivelul UE a forțelor de intervenție antiteroriste, constituită și finanțată de
Comisie prin programul ISEC începând cu 2008, îmbunătățește cooperarea între unitățile
speciale de intervenție din UE și sprijină funcționarea acesteia în situații de criză (de exemplu,
un atac terorist sau o luare de ostatici), în cazul în care un stat membru are nevoie de ajutor.
Aceasta stabilește, de asemenea, platforme comune pentru formare, schimb de echipamente și
cooperare strânsă în zonele de frontieră ale statelor membre.

14
SWD(2012) 143 final.

RO 11

RO
 Calea de urmat în 2013
Comisia intenționează:
 să adapteze abordarea UE în ceea ce privește combaterea extremismului
violent, prin dezvoltarea unui „set de instrumente” european care are la
bază cele mai bune practici din statele membre;
 să propună acțiuni privind CBRN-E;
 să dezvolte instrumente pentru a îmbunătăți detectarea amenințărilor
teroriste în toate domeniile, inclusiv standarde pentru securitatea aviației;
 să propună o nouă abordare privind protecția infrastructurilor critice
europene.
Statele membre sunt invitate:
 să intensifice eforturile pentru prevenirea și combaterea extremismului
violent;
 să pună în aplicare planul de acțiune privind securitatea transportului
aerian de marfă;
 să creeze structurile administrative necesare pentru punerea în aplicare a
regulamentului privind precursorii de explozive.
2.3. Obiectivul strategic 3: Creșterea nivelului de securitate online pentru cetățeni și
întreprinderi
Numeroase și diverse activități legate de frauda prin internet devin din ce în ce mai
proeminente, printre acestea numărându-se tranzacțiile ilicite prin internet, utilizarea de
intermediari pentru transferul de bani obținuți ilegal („money mules”) și site-urile false. În
ultimii doi ani s-a înregistrat, de asemenea, o creștere a numărului de piratări informatice
(„hacking”) și de activități ilegale pe internet.
Lupta împotriva criminalității informatice nu înseamnă doar reducerea infracționalității în
mediul online, ci și asigurarea unui spațiu cibernetic sigur, în cadrul căruia activitatea
economică și socială să se poată dezvolta pe deplin. Aceasta rămâne o prioritate pentru
Comisie și statele membre și este urmărită, de asemenea, prin inițiativa O agendă digitală
pentru Europa. Este important să se pună în comun resursele la nivelul UE pentru o mai bună
prevenire și o capacitate de reacție mai puternică. Au fost adoptate măsuri importante, atât la
nivel strategic, cât și la nivel operațional.
Strategia de securitate cibernetică a Uniunii Europene adoptată în februarie 201315
stabilește o viziune globală și prezintă acțiunile necesare, având la bază un nivel ridicat de
protecție și promovare a drepturilor cetățenilor, pentru ca UE să devină mediul online cel mai
sigur din lume. Strategia urmărește să consolideze capacitatea de reziliență și securitatea
rețelelor și a informațiilor, reducerea drastică a criminalității informatice, dezvoltarea la
nivelul UE a unei politici de apărare cibernetică, promovarea resurselor industriale și
tehnologice în materie de securitate cibernetică, promovarea cercetării și dezvoltării (C&D) și
consolidarea politicii internaționale a UE privind spațiul cibernetic.

15
JOIN(2013) 1 final.

RO 12

RO
 Strategia evidențiază necesitatea unei cooperări consolidate și a schimbului de informații între
actorii relevanți, pentru a se asigura o detectare precoce și un răspuns mai bine coordonat.
Obiectivele strategiei se sprijină reciproc. De exemplu, obiectivul privind capacitatea de
reziliență și securitatea rețelelor și a informațiilor include acțiuni menite să consolideze
parteneriatele public-privat și crearea unor centre naționale de răspuns la incidente de
securitate cibernetică (CERT). La rândul său, acesta va sprijini lupta împotriva criminalității
informatice.
Aceste obiective au fost evidențiate într-o propunere de directivă privind securitatea
rețelelor și a informației16, care însoțește strategia. Obiectivul principal al propunerii este de
a asigura buna funcționare a pieței interne. Propunerea vizează ridicarea nivelului național de
pregătire, consolidarea cooperării la nivelul UE și urmărește să asigure că operatorii
serviciilor și infrastructurilor esențiale realizează o gestionare adecvată a riscurilor și
raportează autorităților naționale competente incidentele grave.
Un pas important în lupta împotriva criminalității informatice a fost crearea Centrului
european de combatere a criminalității informatice (EC3) în cadrul Europol, la începutul
anului 2013. Centrul, în strânsă cooperare cu Eurojust, va consolida capacitatea UE de a face
față amenințării din ce în ce mai mari și complexe pe care o reprezintă criminalitatea
informatică și va deveni un punct central pentru problemele legate de criminalitatea
informatică. Acesta va oferi capacități sporite de sprijin operațional la nivelul UE pentru
combaterea criminalității informatice transfrontaliere, analize strategice specializate și
evaluări ale amenințărilor, precum și acțiuni mai bine direcționate de formare și C&D, care
vor conduce la dezvoltarea de instrumente specializate pentru combaterea criminalității
informatice. Centrul va dezvolta, de asemenea, cooperarea cu toate părțile interesate, inclusiv
cu cele din afara autorităților de aplicare a legii. Având în vedere caracterul transfrontalier
inerent al fenomenului și necesitatea cooperării internaționale, EC3 va putea mobiliza
autoritățile de aplicare a legii ale UE împreună cu alți actori internaționali, precum Interpol, și
va recurge la eforturile altor actori, de exemplu sectorul TIC sau Internet Corporation for
Assigned Names and Numbers (ICANN).
EC3 va putea să își facă cunoscute temerile și să facă sugestii, prin intermediul Comisiei, cu
privire la aspecte legate de guvernarea internetului. EC3 va asigura, de asemenea, legătura cu
Agenția Europeană pentru Securitatea Rețelelor Informatice și a Datelor (ENISA), care
reunește și generează analize privind securitatea rețelelor și a informațiilor, sprijină statele
membre în eforturile lor de dezvoltare a unor abordări armonizate privind raportarea
încălcărilor, de consolidare a capacităților CERT și de sensibilizare a utilizatorilor finali.
Reînnoirea prevăzută a mandatului ENISA va asigura și în anii următori sprijinul acordat
statelor membre și Comisiei.
Un alt exemplu de inițiative strategice întreprinse în 2012 a fost inițiativa UE-SUA de a lansa
o Alianță mondială împotriva abuzului sexual asupra copiilor pe internet. Alianța, care
include 48 de țări din întreaga lume la momentul lansării, va contribui la promovarea
cooperării la nivel mondial în lupta împotriva pornografiei infantile pe internet. Rezultatul
obținut prin reunirea țărilor în spatele unui set comun de ținte și obiective va consta în
identificarea și salvarea unui număr mai mare de copii-victime, o urmărire penală mai eficace
a autorilor infracțiunilor, o mai bună prevenire a infracțiunilor și o reducere a disponibilității
imaginilor online cu abuzuri sexuale asupra copiilor. Strategia europeană pentru un internet
mai bun pentru copii17 consolidează măsurile preventive și mai mult, prin stabilirea unor
16
COM(2013) 48 final.
17
COM(2012) 196.

RO 13

RO
 acțiuni pentru siguranța copiilor, care au la bază responsabilizarea și protecția, încurajând
copiii să utilizeze internetul în mod responsabil.
Propunerea de directivă privind atacurile împotriva sistemelor informatice18, care este în
curs de negociere între Parlamentul European și Consiliu, vizează armonizarea legislațiilor în
domeniul penal în statele membre în ceea ce privește criminalitatea informatică și introduce
definiții și sancțiuni pentru accesul ilegal la sistemele informatice, intervenții ilegale în
sisteme și date și interceptarea ilegală. În plus, propunerea incriminează producerea, vânzarea,
achiziționarea în vederea utilizării, importul și distribuția de instrumentele utilizate pentru
comiterea unor astfel de infracțiuni. Numai șase state membre ale UE trebuie încă să ratifice
Convenția de la Budapesta privind criminalitatea informatică.
În plus, criminalitatea informatică este unul dintre cele opt domenii de cooperare operațională
din cadrul ciclului de politici ale UE pentru combaterea criminalității organizate și a
infracțiunilor grave la nivel internațional. Acțiunile specifice care urmează a fi puse în
aplicare de statele membre sub coordonarea României includ stabilirea unor sisteme naționale
de raportare în fiecare stat membru privind încălcarea securității datelor/incidentele
informatice/infracțiunile informatice în prejudiciul persoanelor juridice și cetățenilor,
consolidarea guvernării internetului, astfel încât utilizatorii din spațiul cibernetic să poată fi
identificați de autoritățile statelor membre în baza unor motive legitime de aplicare a legii,
precum și reducerea numărului instrumentelor (botneturi) care facilitează atacurile
informatice de amploare.
Programul ISEC oferă cofinanțare pentru a sprijini statele membre în ceea ce privește
consolidarea capacității de a combate criminalitatea informatică și promovarea cooperării
transfrontaliere și între sectorul public și cel privat. Proiectele recente de succes implică
înființarea unei rețele a centrelor naționale de excelență, pentru a promova inițiative de
cooperare între cercetare, centrele universitare și practicieni din domeniul aplicării legii, care
au drept rezultat instrumente concrete pentru înțelegerea, detectarea și combaterea
criminalității informatice. În prezent, există opt astfel de centre, în total, care beneficiază de
finanțare din partea Comisiei. Până la această dată Comisia a contribuit cu aproape 5
milioane EUR la consolidarea capacităților de formare și de cercetare în domeniul
criminalității informatice din statele membre.

Calea de urmat în 2013

Comisia intenționează:
 să se asigure că Centrul european de combatere a criminalității
informatice (EC3) din cadrul Europol înregistrează progrese importante
pentru a deveni pe deplin operațional;
 să pună în aplicare Strategia de securitate cibernetică a Uniunii Europene;
 să sprijine adoptarea propunerii de directivă de stabilire a unor măsuri
care să asigure un nivel comun ridicat de securitate a rețelelor și a
informațiilor în întreaga UE și să asigure noul mandat al ENISA;
 să continue să sprijine, să dezvolte și să extindă Alianța mondială
împotriva abuzului sexual asupra copiilor pe internet.
Statele membre sunt invitate:
18
COM(2010) 517 final.

RO 14

RO
  să colaboreze îndeaproape cu Centrul european de combatere a
criminalității informatice (EC3);
 să colaboreze îndeaproape cu Eurojust și ENISA;
 să pună în aplicare Planul operațional de acțiune privind criminalitatea
informatică în cadrul ciclului de politici;
 să urmărească obiectivele politice comune ale Alianței mondiale împotriva
abuzului sexual asupra copiilor pe internet și să ia măsuri specifice pentru
a le atinge;
 să sprijine ratificarea și punerea în aplicare a Convenției Consiliului
Europei de la Budapesta privind criminalitatea informatică.
2.4. Obiectivul strategic 4: Consolidarea securității prin gestionarea frontierelor
În decembrie 2011, Comisia a prezentat o propunere legislativă privind un Sistem european
de supraveghere a frontierelor (EUROSUR). Adoptarea acesteia este prevăzută pentru
2013 și va asigura statelor membre și agențiilor UE un cadru comun pentru schimbul aproape
în timp real de informații și pentru cooperarea între agenții la nivel național și european, în
scopul combaterii migrației neregulamentare și a infracționalității transfrontaliere. EUROSUR
va contribui, de asemenea, la îmbunătățirea protecției și la salvarea vieții migranților.
Centre naționale de coordonare pentru supravegherea frontierelor care implică o serie de
autorități naționale, cum ar fi polițiștii de frontieră, poliția, paza de coastă și forțele navale, au
fost înființate în cele 18 țări Schengen situate la frontierele externe sudice și estice, primele
care vor participa la sistemul EUROSUR. Aceste 18 centre naționale de coordonare au fost
conectate de Frontex la rețeaua EUROSUR în cadrul unui proiect-pilot.
În cadrul EUROSUR, Fondul pentru frontierele externe (FFE) a finanțat sisteme de
supraveghere regionale importante, permițând un control mai bun al frontierelor externe ale
spațiului Schengen. Contribuțiile din FFE au fost acordate sistemului spaniol de supraveghere
integrată SIVE (Sistema Integrado de Vigilancia Exterior), care și-a concentrat activitatea în
special în strâmtoarea Gibraltar, Insulele Canare, insulele Baleare și pe coasta sudică la Marea
Mediterană. FFE a contribuit, de asemenea, în mod semnificativ la sistemul de supraveghere a
coastei franceze.
Cu dublul obiectiv de a consolida securitatea la frontiere și de a facilita călătoriile și accesul
pentru persoanele care nu sunt resortisanți ai UE, Comisia a adoptat la începutul anului 2013
două propuneri legislative pentru un sistem de intrare/ieșire (EES) și pentru un program de
înregistrare a călătorilor (RTP), așa-numitul pachet privind frontierele inteligente.
După mulți ani de dezvoltare și testare, sistemul de informații Schengen II (SIS II) va deveni
pe deplin operațional și va asigura mijloace suplimentare de gestionare a frontierelor. În
paralel, finalizarea, la nivel mondial, a introducerii sistemului de informații privind vizele
(VIS) va consolida în continuare securitatea.
Comisia oferă asistență Greciei pentru punerea în aplicare a planului de acțiune privind azilul
și gestionarea migrației, care include, de asemenea, o componentă de gestionare a frontierelor,
pentru a îmbunătăți capacitatea Greciei de a-și controla mai bine frontierele externe, în special
frontiera externă cu Turcia.
În domeniul gestionării frontierelor vamale, acțiunile privind punerea în aplicare a sistemului
comun de gestionare a riscurilor au continuat, iar Comisia a prezentat o comunicare privind

RO 15

RO
 gestionarea riscurilor și siguranța lanțului de aprovizionare 19. Scopul acestei comunicări este
de a promova dezbaterea cu instituția cu privire la recomandări, pentru a asigura condițiile
necesare ameliorării la nivel colectiv a situației actuale. În plus, și în urma planului de
securitate la nivel înalt a transportului aerian de mărfuri, continuă eforturile, împreună cu
autoritățile de transport și comercianții, în vederea îmbunătățirii calității datelor care sunt deja
primite de către autoritățile vamale.
Frontex a sprijinit securitatea prin diverse activități care au fost facilitate de mandatul său
consolidat. În special, în strânsă cooperare cu serviciile de gestionare a frontierelor ale statelor
membre, aceasta a continuat să dezvolte rețeaua Frontex de analiză a riscurilor și a furnizat
analize de risc în mod periodic și ad-hoc în ceea ce privește migrația neregulamentară la
frontierele externe ale UE. Au fost derulate operațiuni comune la toate punctele problematice
principale ale frontierelor externe. Frontex a urmărit cooperarea operațională cu alte agenții
relevante ale UE, cum ar fi Europol, Biroul European de Sprijin pentru Azil și Agenția pentru
Drepturi Fundamentale. De asemenea, Frontex a oferit asistență statelor membre în ceea ce
privește organizarea operațiunilor comune de returnare în conformitate cu programul UE
pentru politica de returnare.
În urma cooperării de succes din cadrul operațiunii comune INDALO din 2011 și 2012, care a
fost coordonată de Frontex și era îndreptată împotriva migrației neregulamentare și a
traficului de droguri, Comisia a încurajat Frontex, Europol, Centre de Coordination pour la
Lutte Antidrogue en Méditerranée (CeCLAD-M) și Centrul pentru Analiză și Operațiuni
Maritime privind Stupefiantele (MAOC-N) să își formalizeze cooperarea în conformitate cu
propunerea de regulament privind EUROSUR.
În plus, de la intrarea în vigoare a Regulamentului Frontex modificat, la sfârșitul anului 2011,
Comisia a încurajat Frontex și Europol să finalizeze măsurile necesare de transfer de la
Frontex către Europol a datelor cu caracter personal legate de activități infracționale
transfrontaliere care facilitează migrația neregulamentară sau traficul de persoane.
În 2012, au fost înregistrate progrese importante în ceea ce privește punerea în aplicare a
noilor dispoziții în materie de drepturi fundamentale ale Regulamentului Frontex revizuit. A
fost înființat forumul privind drepturile fundamentale, s-a definit activitatea acestuia și a fost
numit un ofițer pentru drepturile fundamentale.
Eforturile în vederea îmbunătățirii cooperării dintre polițiștii de frontieră și autoritățile vamale
au rămas domenii importante de activitate în 2012. Scopul avut în vedere este facilitarea
schimburilor comerciale și a călătoriilor și creșterea nivelului de securitate al UE prin, inter
alia, controale sincronizate, schimb de informații, formare, analize comune privind riscurile și
operațiuni comune. În unele state există deja soluții avansate, iar acestea servesc drept cele
mai bune practici. Finlanda, de exemplu, a înființat unități comune de poliție, vamă și pază la
frontiere care îndeplinesc sarcini de informare, investigare și analiză și asigură o mai mare
eficacitate în lupta împotriva infracțiunilor grave.
Fondul european pentru frontierele externe a sprijinit eforturile statelor membre de a combate
utilizarea unei identități false și a documentelor de călătorie falsificate, în special pentru
achiziționarea de echipamente specifice folosite de către polițiștii de frontieră și în oficiile
consulare în vederea verificării autenticității documentelor. FFE a contribuit, de asemenea, la
dezvoltarea FADO (documente false și autentice online), un instrument accesibil prin internet

19
COM(2012) 793 final.

RO 16

RO
 care facilitează schimbul de informații între statele membre cu privire la cazurile de fraudare a
documentelor detectate.

RO 17

RO
 Calea de urmat în 2013
Comisia intenționează:
 să sprijine lansarea EUROSUR la 1 octombrie 2013;
 să se asigure că sistemul de informații Schengen II (SIS II) va deveni pe
deplin operațional în primăvară.
Statele membre sunt invitate:
 să se asigure că toate autoritățile naționale responsabile cu supravegherea
frontierelor cooperează prin intermediul centrelor naționale de
coordonare;
 să realizeze progrese rapide în negocierea propunerilor privind sistemul
de intrare/ieșire (EES) și programul de înregistrare a călătorilor (RTP);
 să convină asupra unui set comun de recomandări și bune practici în
domeniul cooperării dintre polițiștii de frontieră și autoritățile vamale în
vederea garantării aceluiași nivel de securitate și de servicii la toate
frontierele externe ale UE și a reducerii costurilor aferente controalelor;
 să discute și să convină asupra unor recomandări comune de îmbunătățire
a gestionării riscurilor în domeniul vamal, precum și a siguranței lanțului
de aprovizionare;
 să pună în aplicare planul operațional de acțiune privind imigrația
neregulamentară în cadrul ciclului de politici.
Agențiile ar trebui:
 să intensifice cooperarea pentru detectarea și prevenirea migrației
neregulamentare și a infracționalității transfrontaliere la frontierele
externe (Frontex, Europol, MAOC-N și a CeCLAD-M);
 să ia măsurile necesare pentru a asigura transferul datelor cu caracter
personal la Europol în conformitate cu Regulamentul Frontex modificat
(Frontex și Europol).
2.5. Obiectivul strategic 5: Creșterea capacității de reziliență a Europei în caz de
crize și dezastre
În ceea ce privește riscurile naturale și cele cauzate de om, UE și-a consolidat capacitatea de
gestionare a riscurilor pentru a aloca resursele într-un mod mai eficient și pentru a-și spori
capacitatea în materie de prevenire și pregătire.
Propunerea de modalități de punere în aplicare a clauzei de solidaritate (articolul 222 din
TFUE) va oferi un cadru de protecție pentru situațiile de amenințare sau de pagube
extraordinare care depășesc capacitățile de răspuns ale statului (statelor) membru (membre)
afectat(e). O propunere comună a Comisiei și a Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru
afaceri externe și politica de securitate privind modalitățile de punere în aplicare a clauzei de
solidaritate a fost adoptată în decembrie 201220.

20
JOIN(2012) 39 final.

RO 18

RO
 Trebuie să fie stabilită și aplicată o metodologie solidă de evaluare a riscurilor pentru a
garanta că riscurile de securitate sunt gestionate în mod eficace. UE elaborează în prezent o
abordare metodologică comună pentru a evalua aceste riscuri de securitate. S-au depus
eforturi considerabile în domeniul evaluării riscurilor legate de amenințările răuvoitoare
intenționate, nu în ultimul rând în domeniul securității aviației (transport aerian de mărfuri,
interdicții privind lichidele). În decembrie 2012, Consiliul a invitat Comisia să extindă această
abordare metodologică la întregul domeniu al securității aviației.
În ceea ce privește consolidarea capacității de reziliență în caz de dezastre naturale și
provocate de om, au fost realizate o serie de acțiuni pentru a pune în aplicare cadrul de
politică al UE privind gestionarea riscurilor în caz de dezastre 21. Statele membre au realizat
progrese diferite în ceea ce privește inițierea unor evaluări naționale ale riscurilor, în
conformitate cu orientările Comisiei pentru 2010 22. Până în prezent, Comisia a primit
contribuții din partea a 12 state care participă la mecanismul de protecție civilă al UE
(Republica Cehă, Danemarca, Estonia, Germania, Ungaria, Italia, Țările de Jos, Norvegia,
Polonia, Slovenia, Suedia și Regatul Unit), cu grade diferite de detaliere a analizei riscurilor la
nivel național, ceea ce evidențiază necesitatea unor date comparative mai solide în caz de
dezastre și a unor abordări comparative de gestionare a riscurilor. Pe această bază, Comisia
pregătește în prezent o primă prezentare generală transsectorială a riscurilor naturale și
provocate de om cu care Uniunea se va confrunta în viitor, preconizată pentru 2013. Aceasta
ar putea fi urmată în anul 2014 de mai multe lucrări de amploare în care riscurile de securitate
vor fi mai bine integrate.
Propunerea Comisiei pentru un nou mecanism al Uniunii de protecție civilă 23 plasează
prevenirea la egalitate cu măsurile de pregătire și răspuns și include dispoziții pentru a
dezvolta în continuare evaluarea riscurilor în politica în materie de protecție civilă.
De asemenea, Comisia a promovat cu consecvență utilizarea evaluărilor inter pares, ca
modalitate eficace de a face schimb de experiență și de a îmbunătăți guvernanța și elaborarea
politicilor în materie de gestionare a riscului de dezastre. În 2012, Regatul Unit a fost prima
țară care s-a oferit să inițieze o astfel de evaluare inter pares „pilot”, care a fost realizată de
trei „egali” (din Italia, Finlanda și Suedia), cu sprijin și facilități furnizate de Comisie și în
cooperare cu UNISDR și OCDE. În primăvara anului 2013 ar trebui să fie prezentat un raport
privind constatările, care include bunele practici, domeniile în care sunt necesare îmbunătățiri
și recomandări privind modul în care se pot obține progrese suplimentare. Rezultatele vor
contribui, de asemenea, la activitatea desfășurată în prezent de Comisie în vederea elaborării
documentelor de orientare pentru prevenirea dezastrelor pe baza bunelor practici.
De asemenea, Comisia va deschide în 2013 Centrul de răspuns pentru situații de urgență, pe
baza actualului Centru de monitorizare și informare (DG ECHO), ceea ce va consolida și mai
mult capacitatea de răspuns a UE în caz de dezastre.
S-au depus eforturi substanțiale pentru o mai bună raționalizare și consolidare a sinergiilor
dintre diferitele capacități ale UE de gestionare a crizelor. O abordare mai integrată și mai
eficace reprezintă obiectivul procedurilor din cadrul mecanismelor UE pentru coordonarea în
situații de criză și al creării unei capacități integrate de sensibilizare și de analiză.
21
Stabilit în Comunicarea „O abordare comunitară în privința prevenirii dezastrelor naturale și a celor
provocate de om”, COM(2009) 82 final.
22
SEC(2010) 1626 final, disponibilă la următoarea adresă:
http://ec.europa.eu/echo/civil_protection/civil/pdfdocs/prevention/
COMM_PDF_SEC_2010_1626_F_staff_working_document_en.pdf
23
COM(2011) 934 final.

RO 19

RO
 În 2012 au fost întreprinse o serie de acțiuni importante pentru a consolida integrarea într-o
rețea a centrelor multisectoriale și sectoriale din cadrul Comisiei și al agențiilor relevante.
Printre acestea se numără încheierea de acorduri privind cooperarea în materie de gestionare a
riscurilor și a crizelor și stabilirea unor noi mijloace de comunicare performante și rezistente.
Crearea în 2012 a Centrului de analiză strategică și răspuns al Comisiei în cadrul DG HOME
a permis stabilirea de noi metodologii de evaluare și de gestionare a riscurilor de securitate,
prin reunirea expertizei departamentelor relevante ale Comisiei și a comunităților de experți,
de exemplu, în domeniile transporturilor și energiei, iar aceste metodologii au la bază evaluări
ale amenințărilor efectuate de către Centrul de analiză a informațiilor al UE, agențiile UE și
serviciile statelor membre.
Sporirea capacității UE de gestionare a crizelor și de evaluare a riscurilor necesită crearea
unei capacități pentru schimbul de informații clasificate. Din acest punct de vedere,
stabilirea unui cadru juridic care să permită agențiilor UE să facă schimb de informații
clasificate reprezintă un important pas înainte.

Calea de urmat în 2013

Comisia intenționează:
 să sprijine eforturile pentru îmbunătățirea metodologiilor de evaluare a
riscurilor și pentru schimbul și transferul de experiență între statele
membre ale UE și, de asemenea, cu țările terțe, în ceea ce privește
activitățile conexe gestionării riscurilor;
 să realizeze o primă prezentare generală, transsectorială a riscurilor
naturale și a celor provocate de om;
 să elaboreze orientări privind prevenirea dezastrelor, pe baza bunelor
practici;
 să continue consolidarea capacității UE de a efectua evaluarea riscurilor
de securitate.
Statele membre sunt invitate:
 să finalizeze și să actualizeze în mod periodic evaluările riscurilor la nivel
național, să inițieze acțiuni pentru a îmbunătăți înțelegerea dezastrelor și a
riscurilor de securitate, să promoveze planificarea în materie de gestionare
a riscurilor, să protejeze împotriva dezastrelor investițiile în infrastructuri
realizate cu sprijinul UE și să se ofere să întocmească evaluări inter pares
ale politicilor lor naționale de gestionare a riscurilor;
 să adopte propunerea privind modalitățile de punere în aplicare a clauzei
de solidaritate.

3. RAȚIONALIZAREA ȘI EFICIENTIZAREA PUNERII ÎN APLICARE A POLITICILOR ÎN

MATERIE DE SECURITATE

Politica în materie de securitate internă are la bază o agendă comună care implică toți actorii:
instituțiile UE, statele membre și agențiile UE. În 2012, Parlamentul European a publicat

RO 20

RO
 primul său aviz privind Strategia de securitate internă, în care susține într-o mare măsură cele
cinci obiective ale strategiei24.
Cooperarea între statele membre va avea un rol foarte important în ceea ce privește răspunsul
la amenințările la adresa securității interne în UE. Punerea în comun a resurselor și
raționalizarea acțiunilor la nivelul UE reprezintă o modalitate mai eficace și mai puțin
costisitoare decât acțiunea pe cont propriu. Agențiile UE au de jucat un rol important în
această privință.
3.1. Raționalizarea eforturilor
Comisia a prezentat în martie 2013 o propunere privind reforma Europol și CEPOL, în care
propune fuzionarea celor două agenții, și o comunicare privind un program european de
formare în materie de aplicare a legii (LETS).
Obiectivul general al reformării Europol, precum și a Eurojust este de a îmbunătăți
eficiența și eficacitatea operațională a agențiilor în ceea ce privește abordarea amenințărilor la
adresa securității reprezentate de infracțiunile grave, de criminalitatea organizată și de
terorism. Îmbunătățirea capacităților Europol de a cartografia amenințările și tendințele
infracționale va consolida atât răspunsul UE, cât și al statelor membre la rețelele infracționale
și la efectele negative ale acestora asupra societății și a economiei, prin îmbunătățirea
sprijinului pe care Europol îl poate furniza statelor membre, prin intensificarea coordonării și
a sinergiilor dintre operațiunile efectuate de statele membre și printr-un sprijin mai ferm
pentru ciclul de politici ale UE privind infracțiunile grave și criminalitatea organizată.
CEPOL și Europol au misiuni care se completează, CEPOL sprijinind dezvoltarea unei culturi
a cooperării în domeniul aplicării legii în UE prin activități de formare. Fuziunea propusă
dintre CEPOL și Europol ar permite o mai bună concentrare a activităților de formare
asupra nevoilor reale de formare, precum și o mai bună aliniere la acestea, astfel cum este
prevăzut în Programul european de formare în materie de aplicare a legii (LETS) pe care
Comisia l-a adoptat în același timp. Aceasta ar pune în comun resursele financiare și umane
limitate permițând asigurarea de către UE a unui număr mai mare de cursuri de formare, la
nivel general. Prin sporirea funcționalității serviciilor Europol și prin faptul că activitatea de
formare vizează nevoile prioritare ale UE, resursele pot fi deblocate de la nivel național și pot
fi redirecționate după cum este necesar.
Centrul european de combatere a criminalității informatice este un alt exemplu de
raționalizare în vederea combaterii cu mai multă eficiență a criminalității informatice.
Investigarea fraudelor online și a abuzurilor online împotriva copiilor, precum și a altor tipuri
de infracțiuni implică, de regulă, sute de victime în același timp și suspecți în multe părți
diferite ale lumii. Operațiunile de această amploare nu pot fi realizate cu succes de către
forțele naționale de poliție acționând pe cont propriu. Niciun tip de infracțiune nu este atât de
neîngrădit precum criminalitatea informatică, ceea ce determină autoritățile de aplicare a legii
să adopte o abordare transfrontalieră coordonată și bazată pe colaborare, împreună cu părțile
interesate din sectorul public și privat.
Eficientizarea mecanismelor de finanțare este un mijloc de a asigura o utilizare mai bine
orientată a resurselor. În 2012, Comisia a prezentat propuneri pentru Fondul pentru securitate
internă pentru noile perspective financiare 2014-2020. Una dintre inovațiile propuse este de a
se aplica gestionarea partajată în cazul tuturor fondurile (anterior fondul pentru ISEC nu a fost

24
Raportul Borsellino, Rezoluția Parlamentului European din 22 mai 2012 privind Strategia de securitate
internă a Uniunii Europene [(2010)2308 (INI)]

RO 21

RO
 inclus), ceea ce înseamnă că o parte tot mai mare din resursele disponibile vor fi gestionate
direct de către statele membre.
3.2. Asigurarea coerenței dintre dimensiunea internă și cea externă
Cu amenințări care, parțial, vin din afara granițelor UE, cooperarea consolidată cu actorii
din domeniul securității externe, cu țările terțe și cu organizațiile este esențială în
realizarea cu succes a politicilor de securitate.
În cadrul unor eforturi mai ample de sporire a coerenței dintre dimensiunea internă și cea
externă a securității, Comitetul politic și de securitate (CPS) și Comitetul permanent pentru
securitate internă (COSI) au continuat demersurile pentru punerea în aplicare a foii de parcurs
privind strângerea legăturilor dintre politica de securitate și apărare comună și actorii din
domeniul libertății, securității și justiției și pentru dezvoltarea în continuare de sinergii în alte
domenii, precum securitatea cibernetică, protecția infrastructurii critice și combaterea
terorismului. Au fost, de asemenea, stabilite legături mai strânse între SEAE și agențiile
relevante (de exemplu, Europol și Frontex). În 2012 au fost organizate două reuniuni CPS-
COSI, în cadrul cărora au fost discutate dimensiunile geografice (Balcanii de Vest, Sahel și
Libia) a activităților UE, iar în februarie 2013 a fost organizată o reuniune CPS-COSI, ale
cărei lucrări s-au concentrat asupra situației securității în Mali.
Aspectele de securitate internă sunt în prezent adăugate în mod sistematic pe ordinea de zi a
dialogurilor politice cu țări terțe și organizații relevante, fiind abordate și în cadrul
parteneriatelor și al acordurilor strategice relevante. Inițierea de dialoguri în vederea unor
parteneriate în materie de mobilitate, migrație și securitate cu țările din sudul Mediteranei
reprezintă alte canale pentru a consolida cooperarea cu partenerii externi în domeniul
securității interne. De asemenea, procesul de preaderare și în special acțiunile întreprinse în
prezent în contextul mecanismului de monitorizare ulterioară liberalizării vizelor cu cinci țări
din Balcanii de Vest, punerea în aplicare a foii de parcurs privind liberalizarea vizelor cu
Kosovo și agenda pozitivă cu Turcia sunt instrumente puternice prin care se acordă asistență
țărilor terțe în ceea ce privește alinierea cadrului lor juridic și a capacității operaționale la
acquis-ul și standardele UE în domeniul securității.
Acțiuni specifice de combatere a amenințărilor globale, care sporesc securitatea internă a UE,
sunt finanțate în cadrul instrumentului UE pentru stabilitate și în afara UE.
3.3. Pregătirea pentru viitor: programul de cercetare în domeniul securității din
cadrul PC7 și etape ulterioare
Începând cu 2007, Comisia a finanțat programe de cercetare în domeniul securității în cadrul
PC7 de până la 1,4 miliarde EUR. Peste 250 de proiecte au fost finanțate cu implicarea unui
număr semnificativ de părți interesate. Au fost abordate majoritatea temelor din sfera
prezentului raport, cum ar fi explozivele, CBRN, radicalizarea și securitatea frontierelor.
Comisia a publicat în iulie 2012 Comunicarea „Politica industrială în domeniul securității.
Plan de acțiune pentru o industrie a securității inovatoare și competitivă” 25. Planul de acțiune
prevede măsuri suplimentare pentru a armoniza piața securității din UE și a elimina decalajul
dintre cercetare și piață, în special prin activități de standardizare în domeniul protecției
CBRN, al securității la frontiere și al gestionării crizelor/protecției civile.

25
COM(2012) 417 final.

RO 22

RO
 4. CONCLUZIE
Punerea în aplicare a Strategiei de securitate internă este deja într-o fază avansată. Potrivit
celor expuse în prezentul raport, s-au realizat multe în cadrul celor cinci obiective. Cu toate
acestea, avem încă un drum lung de parcurs. Pentru 2013, criminalitatea organizată este
considerată în continuare a fi una dintre principalele provocări pentru securitatea internă a UE
care trebuie să fie soluționate. Spălarea banilor, corupția, traficul și grupările mobile de
criminalitate organizată sunt doar câteva dintre amenințările care se anunță. Criminalitatea
informatică continuă să reprezinte o preocupare specială. O altă provocare importantă pentru
2013 este aceea de a îmbunătăți instrumentele pentru o mai bună combatere a extremismului
violent, care este din ce în ce mai frecvent.
Următorul și ultimul raport privind punerea în aplicare a Strategiei de securitate internă va fi
prezentat la jumătatea anului 2014. Raportul va evalua dacă obiectivele Strategiei de
securitate internă au fost atinse și va analiza, de asemenea, provocările viitoare în domeniul
securității interne.

RO 23

RO
 Anexa 1: Prezentare grafică a tuturor acțiunilor planificate pentru 2011-2014
OBIECTIVUL 1: Destrămarea rețelelor infracționale internaționale
Acțiunea 1: Identificarea și dezmembrarea rețelelor Acțiunea 2: Protejarea economiei împotriva Acțiunea 3: Confiscarea activelor provenite din
Aspecte transversale
infracționale infiltrărilor infracționale săvârșirea de infracțiuni

Propunere privind Propunere privind

utilizarea Registrelor monitorizarea și sprijinirea
2011 cu numele pasagerilor eforturilor statelor membre în
din UE ceea ce privește lupta
împotriva corupției

Noi acorduri
privind PNR cu
SUA și Australia

Rețeaua punctelor
Strategia UE naționale de contact pentru
privind traficul de organismele guvernamentale Propunere de directivă privind înghețarea și
persoane pentru și de reglementare confiscarea produselor provenite din
Un nou acord 2012-2016 săvârșirea de infracțiuni
privind PNR cu Comunicare privind modelul
2012 Canada Utilizarea european de schimb de
într-o mai informații
mare Statele
măsură a membre:
echipelor punerea în
Statele membre: aplicare a Stabilirea unor Statele
comune de
transpunerea fără întârziere acțiunilor indicatori comuni pentru membre:
anchetă
a directivei privind traficul în cadrul Statele membre: evaluarea activității ratificarea și
de persoane ciclului de intensificarea eforturilor în birourilor de recuperare a punerea în
Stabilirea unor birouri
Publicarea unui raport de politici ale vederea dezvoltării rețelei activelor și orientări privind aplicare a
efective de recuperare a
verificare privind registrele UE punctelor informale de prevenirea redobândirii de instrumente-
activelor și a măsurilor
centralizate ale conturilor contact privind abordarea către infractori a bunurilor lor existente
Adoptarea directivei necesare pentru
bancare administrativă confiscate pentru Propunere privind
privind gestionarea activelor
cooperarea reformele Europol și CEPOL
Propunere pentru PNR ale UE judiciară și în împreună cu Programul
o a patra directivă
Adoptarea directivei materie de european de formare
2013 privind combaterea
Adoptarea comunicării privind înghețarea și aplicare a
spălării banilor
privind o strategie confiscarea produselor legii și pentru Prezentarea unei
Publicarea primului Raport Prezentarea unei
Propunere de directivă globală de combatere a provenite din săvârșirea schimbul de propuneri privind
anticorupție al UE propuneri privind
privind incriminarea contrabandei cu țigări de infracțiuni informații Parchetul European reforma Eurojust
spălării banilor

Legenda autorilor:
Verde: acțiune finalizată
2014 Galben: acțiune în curs

RO 24 RO
 OBIECTIVUL 2: Prevenirea terorismului și combaterea radicalizării și a recrutării
Acțiunea 1: Oferirea de mijloace de acțiune Acțiunea 2: Blocarea accesului teroriștilor la
Acțiunea 3: Protecția infrastructurii critice, inclusiv a
comunităților în vederea prevenirii radicalizării și finanțare și la materiale și urmărirea tranzacțiilor
transporturilor
recrutării acestora

2011
Communicare privind extragerea și analiza
datelor de mesagerie financiară în UE

Raport la jumătatea
perioadei cu privire la
punerea în aplicare a
Rețeaua UE Planului de acțiune al Communicare privind politica
pentru UE privind CBRN și o în materie de securitate a
sensibilizarea revizuire a Planului de Punerea în
aplicare de transporturilor
publicului cu acțiune al UE privind
privire la explozivii planuri de
2012 Statele
radicalizare și acțiune pentru
membre:
conferințe în împiedicarea Opțiuni pentru consolidarea punerea în
întreaga UE. accesului la în continuare a securității aplicare a
Sprijinirea Evaluarea impactului privind explozive și la transporturilor, cu o atenție planului de
societății civile instituirea unui sistem de supraveghere substanțe deosebită acordată aspectelor acțiune
pentru a finanțării teroriste în UE chimice, legate de transportul terestru privind
demascarea, biologice,
securitatea
explicarea și radiologice și
transportului
contracararea Luarea în considerare a creării nucleare
aerian de
propagandei unui cadru pentru măsuri
mărfuri
extremismului administrative, cum ar fi înghețarea
Simpozion la nivel înalt violent fondurilor persoanelor suspectate de
privind combaterea activități teroriste în interiorul UE
extremismului violent
Revizuirea directivei privind
2013 desemnarea infrastructurilor
critice europene și protecția
Revizuirea și actualizarea abordării UE în acestora
ceea ce privește radicalizarea și recrutarea

Legenda autorilor:
2014 Verde: acțiune finalizată
Galben: acțiune în curs

RO 25 RO
 OBIECTIVUL 3: Creșterea nivelurilor de securitate pentru cetățeni și întreprinderi în spațiul cibernetic
Acțiunea 2: Colaborarea cu întreprinderile
Acțiunea 1: Consolidarea capacităților în domeniul aplicării legii și în cel Acțiunea 3: Îmbunătățirea capacității de
din sector pentru a oferi mijloace de acțiune
judiciar reacție la atacurile cibernetice
cetățenilor și pentru a-i proteja

Studiu de fezabilitate
Orientări privind cooperarea
privind crearea unui centru
în vederea combaterii
european de combatere a
2011 criminalității informatice conținuturilor online ilegale

Stabilirea unor
Comunicare privind modalități de
Statele
crearea unui centru de luptă raportare a
membre:
împotriva criminalității cazurilor de Crearea de
Statele Statele continuarea
2012 criminalitate echipe
informatice membre: membre: eforturilor de
informatică și guvernament
Ratificarea punerea în sensibilizare
îndrumarea ale de
Convenției aplicare a cu privire la
Continuarea eforturilor grupului de cetățenilor în intervenție
Consiliului acțiunilor criminalitatea
lucru UE/SUA privind securitatea și materie de în caz de
Europei din cadrul informatică și
criminalitatea informatică și inițierea securitate urgențe
privind ciclului de de dezvoltare
cooperării cu alți parteneri internaționali cibernetică și informatice
criminalitatea politici ale a capacităților
criminalitate (CERT) și a
informatică UE de formare la
informatică unei rețele
nivel național, O strategie europeană
care să
precum și privind securitatea
Înființarea unui centru funcționeze
înființarea de cibernetică
de combaterea a bine
centre de
criminalității informatice
excelență Propunere de directivă
2013
Dezvoltarea capacităților privind securitatea rețelelor
de investigare și urmărire și a informațiilor
penală a cazurilor de
criminalitate informatică Noul mandat al ENISA

Legenda autorilor:
Verde: acțiune finalizată
2014 Galben: acțiune în curs

RO 26 RO

Acțiunea 1: Valorificarea deplină a
potențialului EUROSUR
OBIECTIVUL 4: Consolidarea securității prin gestionarea frontierelor
Acțiunea 3: Gestionarea în comun a
Acțiunea 2: Creșterea contribuției Acțiunea 4: Îmbunătățirea cooperării
riscurilor legate de circulația mărfurilor la Aspecte transversale
Frontex la frontierelor externale între agenții la nivel național
frontierele externe

Propunere de creare
a EUROSUR
Proiect-pilot Amendamente la regulamentul
2011
operațional la frontiera privind Frontex din partea PE și a
sudică sau sud-vestică a Consiliului
UE

Dezvoltarea
inițiativelor de
îmbunătățire a
capacităților de
analiză și de
soluționare a Statele
riscurilor Elaborarea de membre:
Statele membre și Frontex: analize comune punerea în
continuarea eforturilor de creare a ale riscurilor aplicare a
2012 EUROSUR care implică acțiunilor
Formularea de poliția, polițiștii din cadrul
sugestii în de frontieră și ciclului de Participarea activă la dialogurile
vederea autoritățile politici ale privind migrația, mobilitatea și
îmbunătățirii vamale pentru UE securitatea cu noile guverne din
coordonării identificarea Africa de Nord și din Orientul
controalelor la punctelor Mijlociu
frontieră efectuate sensibile la
de autorități frontierele
diferite externe

Propuneri privind sistemul

de intrare/ieșire și programul de
EUROSUR înregistrare a pasagerilor având la
deplin înființat bază cele două comunicări și
2013 consultarea tuturor părților
implicate relevante

SISII complet
operațional
Legenda autorilor:
Verde: acțiune finalizată Dezvoltarea unor standarde
Galben: acțiune în curs
minime și a celor mai bune
2014 practici pentru cooperarea
dintre agenții

RO 27 RO
 OBIECTIVUL 5: Creșterea capacității de reziliență a Europei în caz de crize și dezastre
Acțiunea 2: O abordare care are în
Acțiunea 1: Utilizarea pe deplin a Acțiunea 3: Interconectarea diverselor Acțiunea 4: Dezvoltarea unei capacități
vedere toate tipurile de risc pentru
clauzei de solidaritate centre de recunoaștere a situațiilor europene de răspuns la dezastre
evaluarea amenințărilor și riscurilor

Orientări privind evaluarea și

cartografierea riscurilor în Propuneri pentru
vederea gestionării dezastrelor dezvoltarea unei capacități
2011 europene de răspuns în
Propuneri privind situații de urgență
amenințările asupra
sănătății
Statele membre:
abordări naționale în ceea
ce privește gestionarea
riscurilor
Propunere de cadru general
Prezentarea unei coerent pentru protecția
propuneri comune informațiilor clasificate
privind punerea în
aplicare a clauzei de
solidaritate,
2012 împreună cu Înaltul
Reprezentant pentru Realizarea unor
Consolidarea
afaceri externe și prezentări
legăturilor
politica de generale la nivel
dintre
securitate transversal ale
sistemele de
posibilelor riscuri
alertă timpurie
viitoare naturale
specifice
sau provocate de
sectoarelor și
om
mecanismele
de cooperare
Elaborarea unor norme de
în caz de criză
execuție pentru crearea unei
2013 capacități europene de răspuns în
situații de urgență
Efectuarea de bilanțuri
periodice ale amenințărilor
curente, pe baza evaluărilor la
nivel național ale riscurilor

2014 Legenda autorilor:
Verde: acțiune finalizată
Galben: acțiune în curs
Capacitatea europeană
Stabilirea unei strategii de răspuns în situații de
coerente de gestionare a urgență este operațională
riscurilor

RO 28 RO