Document de politici

Republica Moldova - studiu de caz al noilor

scheme de spălare a banilor. Lecții de
învățat și consecinţe pentru UE

Autori:
Sergiu Gaibu
Director de program
Centrul Analitic Independent „Expert-Grup”

Andres Knobel
Jurist, consultant independent

Noiembrie 2018
Acest document de politici a fost elaborat în cadrul ”Inițiativei de Europenizare peste frontierele Procesului” implementat de Institutul de
Politici Europene din Berlin în parteneriat cu Expert-Grup din Chișinău și susținerea financiară a Fundațiilor Societății Deschise sub egida
programului Inițiativa Societății Deschise pentru Europa.

Cuprins

Republica Moldova ca studiu de caz al noilor scheme de spălare a banilor Lecții de învățat și consecinţe pentru UE.................1

Cuprins ....................................................................................................................................................................................2

Abrevieri ..................................................................................................................................................................................3

Sumar executiv ........................................................................................................................................................................4

Introducere ..............................................................................................................................................................................5

Principalele probleme ale mecanismelor de prevenire și combatere a spălării banilor .............................................................10

Problema nr. 1: Lipsa unei abordări holistice în prevenirea infracţiunilor, necesitatea unor măsuri privind anchetarea
infracţiunilor și procedurile de confiscare și necesitatea unui cadru instituţional pentru responsabilitatea și transparenţa
agenţiilor de stat ........................................................................................................................................................................... 10

Recomandarea nr. 1: Adoptarea unei abordări holistice prin aducerea în discuție a altor infracţiuni relevante, cum ar fi
corupția și crima organizată. ....................................................................................................................................................... 11

Recomandarea nr. 2: Extinderea măsurilor de prevenire a spălării banilor, cu includerea reformei și consolidării
instituţiilor statului (de ex. mai multă transparenţă și cooperare internaţională pentru schimbul de informații). .............. 11

Recomandarea nr. 3: Evaluarea minuțioasă a riscurilor naţionale de spălare a banilor și ajustarea prevederilor din legea
privind PCSB/FT pentru a viza în mod concret domeniile cu risc ridicat identificate. Elaborarea unor măsuri de prevenire
a abuzurilor instituţiilor de stat cu scopul de a facilita schemele de spălare a banilor. ......................................................... 13

Problema nr. 3: Decalajul dintre Directiva UE și reglementările naţionale ale Republicii Moldova privind PCSB/FT ar putea
duce la o diminuare semnificativă a eficacităţii mecanismelor PCSB/FT și la efecte negative pe partea de politici.......... 14

Recomandarea nr. 5: Republica Moldova ar trebui să adopte definiţia din Directiva UE pentru spălarea banilor. .............. 15

Concluzii ................................................................................................................................................................................16

Anexa I: Fluxul de bani prin Republica Moldova în cazul Laundromat

Anexa II: Noi măsuri de prevenire a abuzurilor în sistemul judecătoresc care facilitează spălarea banilor

2
 Abrevieri

UE Uniunea Europeană
EE Europa de Est
RU Regatul Unit
SUA Statele Unite ale Americii
GAFI Grupul de Acțiune Financiară Internațională
PCSB/FT Prevenirea și combaterea spălării banilor/finanţării terorismului
KYC Know Your Client (Cunoașterea clientului)
SPCSB Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor
BNM Banca Națională a Moldovei
BERD Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare
USD Dolar american
SIF Serviciul de Informații Financiare
DNFBP Designated Non-Financial Business or Profession
RTS Raport privind Tranzacții Suspecte
CRS Common Reporting Standard (Standardul Internațional de Raportare)

3
 Sumar executiv
Evoluţia și proliferarea unor noi forme de terorism, crimă organizată, intruziune și război informațional
generează noi scheme de spălare a banilor pentru finanţarea acestor tipuri de activităţi. Scopul acestora este
de a evita mecanismele de combatere a spălării banilor create printr-un efort internaţional comun. Spălarea
banilor este în esență un fenomen internaţional, deci este extrem de important ca în toate țările să fie elaborate
și implementate reglementări și măsuri de prevenire. Acest demers este relevant în special pentru Uniunea
Europeană (UE), unde toate evoluţiile noi, inclusiv a cincea Directivă privind combaterea spălării banilor și
cadrul legislativ pentru schimbul automat de informaţii, pot fi subminate dacă țările vecine rămân în urmă.

UE oferă o susţinere semnificativă ţărilor din Europa de Est, în special statelor asociate, pentru a-și alinia
cadrul normativ la standardele UE, în mod particular prin susţinerea implementării reglementărilor privind
combaterea spălării banilor și a dezvoltării unor mecanisme adecvate de prevenire. Republica Moldova este un
exemplu de beneficiar al asistenţei financiare, dar și tehnice. Una din cele mai recente asistențe financiare
oferite Republicii Moldova este facilitatea macrofinanciară care totalizează 100 mil. euro, în cadrul
Memorandumului de Înţelegere semnat la 23 noiembrie 2017. Susţinerea financiară este condiţionată, printre
altele, de implementarea reglementărilor și a mecanismelor pentru combaterea spălării banilor și respectarea
angajamentelor asumate de Republica Moldova prin Acordul de Asociere cu UE. Mecanismele europene de
prevenire a spălării banilor și principalii actori vizați de reglementările internaţionale în acest domeniu pun
accent pe instituţiile financiare și activităţile complementare din sectorul privat care pot susţine transferul
valorii și deci sunt expuse riscului de a fi utilizate pentru spălarea banilor și finanțarea terorismului.

Dar evoluţiile și cazurile recente din Europa de Est demonstrează că noi scheme de spălare a banilor au apărut
în unele țări unde instituţiile statului pot deveni actori esenţiali în spălarea banilor. Un exemplu este celebra
„spălătorie rusească”: aproximativ 20 de miliarde USD au fost transferate din Federaţia Rusă în țări
occidentale prin Republica Moldova, fiind un caz de spălare a banilor favorizat de către judecători prin
intermediul unor hotărâri judecătorești. Datorită nivelului ridicat al corupţiei și nivelului scăzut al veniturilor din
aceste state, în special în ţările mici din Europa de Est, instituțiile oficiale ale acestora sunt foarte vulnerabile la
schemele de spălare a banilor. În pofida mediatizării intense a cazului Laundromat, implicarea instituţiilor
statului și ascensiunea noilor riscuri de spălare a banilor nu au fost evidențiate. Din păcate, nici Grupul de
Acţiune Financiară Internaţională (GAFI), nici reglementările UE nu au formulat recomandări pentru abordarea
acestor noi scheme de spălare a banilor. În schimb, acestea conţin doar proceduri generale de precauţie sporită
pentru statele cu risc ridicat. Însă aceste proceduri de precauţie sporită s-ar putea să nu fie suficiente pentru a
preveni spălarea banilor ce au ca origine Europa de Est și funcţionarii publici corupți. În plus, în țările din Europa
de Est ar trebui puse în aplicare măsuri care să asigure eficacitatea noilor reforme implementate în domeniul
PCSB/FT.
Noua foaie de parcurs pentru statele din Europa de Est ar trebui să ia în considerare:

1. Reformele privind PCSB/FT ar trebui să implice o abordare holistică, în loc să aibă un obiectiv și o politică de sine
stătătoare. Această abordare holistică ar trebui să includă măsuri anticorupție, o transparenţă sporită și
consolidarea cadrului instituțional și a independenţei instituţiilor statului.
2. Elaborarea unui set de recomandări suplimentare privind PCSB/FT pentru a preveni implicarea funcţionarilor
publici corupți, în special a judecătorilor, în promovarea, facilitarea sau evoluția schemelor de spălare a banilor.

4
 3. Asigurarea unei evaluări mai atente de către Comisia Europeană a reformelor privind PCSB/FT în țările din Europa
de Est, pentru a identifica abaterile care ar putea periclita eficacitatea cadrului normativ și a mecanismelor nou
create.

Introducere
Spălarea banilor (ascunderea și transformarea banilor obţinuţi din surse ilegale pentru a-i utiliza în mod legal
și a beneficia de ei) și terorismul sunt fenomene globale care afectează toate ţările, subminând statul de drept
și încrederea în instituţiile de stat. De asemenea, acestea tind să fie asociate cu alte infracțiuni extrem de
dăunătoare societății, cum ar fi corupția, evaziunea fiscală, traficul de droguri și violenţa. Este important faptul
că atât spălarea banilor, cât și terorismul se folosesc de obicei de globalizare și de piețele financiare
internaţionale pentru a-și atinge scopurile. Prin urmare, și reacțiile trebuie să fie globale.

Comunitatea internaţională a elaborat convenții (de ex. Convenţiile ONU împotriva corupţiei, crimei organizate
și traficului de droguri) și standarde internaţionale pentru combaterea acestor infracţiuni. În cazul spălării
banilor și terorismului, Grupul de Acţiune Financiară Internaţională (GAFI) a elaborat recomandări pentru
măsurile de combatere a spălării banilor și finanţării terorismului. Acestea includ prevederi privind transparenţa,
supravegherea sectorului financiar și a altor domenii aferente (de ex. juriști, contabili, notari etc.), procesele de
precauţie și cooperarea internaţională pentru prevenirea utilizării abuzive a sistemului financiar cu scopul de a
facilita comiterea infracţiunilor.

Uniunea Europeană (UE) s-a aflat în avangarda combaterii spălării banilor, finanţării terorismului și evaziunii
fiscale. Spre exemplu, Directiva a patra privind PCSB, aprobată în 2015 și modificată ulterior în 2018, ca urmare
a apariţiei Panama Papers și a altor dezvăluiri, se află în avangarda mondială a transparenţei, deoarece solicită
registre ale beneficiarilor efectivi pentru persoane juridice și trusturi. De asemenea, UE și-a actualizat procesele
de combatere a spălării banilor în ceea ce priveşte precauţia privind clientela, monedele virtuale, conturile
anonime, safeurile etc. În domeniul evaziunii fiscale, Directiva privind cooperarea administrativă (DAC 2)
impune schimbul automat de informaţii despre conturile financiare între toate statele membre ale UE.

Având în vedere caracterul internaţional al spălării banilor și terorismului, lipsa unei implementări eficiente a
măsurilor preventive în țări străine poate avea consecinţe pe teritoriul național. Un exemplu al acestei situații
este cazul Laundromat, în care entități din UE (de ex. persoane juridice din Regatul Unit) au fost implicate într-o
schemă de spălare a banilor, prin care fonduri din Federația Rusă au fost transferate în bănci din UE, de
exemplu din Danemarca, prin folosirea unor bănci și instituţii de stat din țări Est-Europene precum Republica
Moldova și Letonia.

Atât Directiva PCSB a UE, cât și GAFI conţin prevederi care abordează probleme din state terțe cu risc ridicat,
de exemplu solicitând o precauţie sporită atunci când sunt implicate aceste țări. Aceste prevederi nu au putut
însă să împiedice implicarea unor state ale UE în operaţiuni de spălare de bani iniţiate în alte țări, așa cum s-a
văzut în cazul Laundromat. În plus, prevederile care vizează statele terțe cu risc ridicat nu înlătură în mod
suficient riscurile de spălare a banilor din aceste state terțe.

UE a semnat acorduri de cooperare pentru a acorda asistență financiară și tehnică altor state din Europa. Dar
reformele din aceste state nu au avut succes în ceea ce priveşte alinierea cadrelor legislative naţionale la cadrul
legislativ comunitar referitor la transparenţa schimbului internaţional de informaţii și prevenirea spălării banilor

5
și finanţării terorismului. Acest eșec va afecta nu doar statele respective, ci și UE, deoarece statele vecine ale
UE vor continua să genereze riscuri ridicate.

Noile scheme de spălare a banilor, cum ar fi „spălătoria rusească”, demonstrează existenţa unor noi scheme
infracţionale cu implicarea instituţiilor statului. Nu este clar dacă simpla aliniere a legilor privind PCSB din
statele terțe la legislația UE, sau chiar aplicarea recomandărilor actuale ale GAFI vor fi suficiente pentru a
aborda aceste noi riscuri care implică abuzuri ale agenţiilor de stat (de ex. sistemul judecătoresc). În acest
document se vor analiza propuneri pe care toate ţările (nu doar cele cu niveluri ridicate ale corupției) ar trebui
să le aplice pentru a preveni abuzurile din instituţiile de stat în scopul de a facilita spălarea banilor.

Republica Moldova
Republica Moldova, care și-a proclamat independenţa față de Uniunea Sovietică la 27 august 1991, se află în
Europa de Sud-Est, având ca vecini Ucraina la nord, est și sud și România la vest. Republica Moldova are o
suprafaţă de 33,8 mii km pătraţi și o populaţie de aproximativ 3,5 milioane de persoane (fără regiunea
separatistă Transnistria). Republica Moldova este împărţită în 32 de raioane, trei municipii și două regiuni
autonome (Găgăuzia și Transnistria). Statutul final al Transnistriei este subiect de dispută, iar administraţia
centrală nu are control asupra acestui teritoriu unde sunt dislocate trupe ale Federației Ruse. Republica
Moldova este o republică democrată cu reprezentare parlamentară omogenă. Constituţia Republicii Moldova,
adoptată în 1994, stabileşte cadrul pentru guvernarea ţării. Corupţia din spaţiul post-sovietic s-a agravat după
destrămarea Uniunii Sovietice. Ca urmare, în Republica Moldova a fost înființat în anul 2002 un centru de
combatere a corupției și infracţiunilor economice. De atunci au avut loc o serie de reforme și îmbunătățiri ale
reglementărilor. Cu toate acestea, progresele înregistrate au fost insuficiente și corupția este considerată una
din principalele cauze ale sărăciei și nemulțumirilor din țară. În 2017, Transparency International a plasat
Republica Moldova pe locul 122 din 180 de ţări conform Indicelui de Percepție a Corupției1 (poziţie mai joasă =
corupție mai extinsă). Odată cu aderarea României la Uniunea Europeană (UE) în ianuarie 2007, Republica
Moldova a devenit parte a frontierei estice a UE. De atunci, exporturile către UE au crescut în mod constant,
atingând 65% din totalul exporturilor Republicii Moldova în 2017. La 29 noiembrie 2013, la summit-ul UE de la
Vilnius, Republica Moldova a început procesul de semnare a Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană, în
cadrul Parteneriatului Estic lansat de Uniunea Europeană pentru statele spațiului ex-sovietic. Acordul de
Asociere cu Uniunea Europeană a fost semnat de Republica Moldova la Bruxelles, la 27 iunie 2014, și a intrat în
vigoare la 1 iulie 2016, după ratificarea de către toate cele 31 de părţi semnatare. De asemenea, Republica
Moldova a obținut regimul liberalizat de vize cu UE, care reprezintă cea mai importantă realizare a diplomației
moldovenești de după proclamarea independenţei. Creșterea economică a fost afectată însă de interzicerea
importurilor în Federația Rusă a unor produse agricole din Republica Moldova. De asemenea, restricțiile impuse
lucrătorilor migranţi au dus la scăderea fluxului de remitențe din Federația Rusă. Mai mult decât atât, frauda în
sumă de 1 miliard de euro din sistemul bancar, la sfârșitul anului 2014, a dus la o criză financiară. În consecință,
a fost inițiată o reformă extinsă în sistemul bancar. După falimentul a trei bănci implicate în fraudă, Banca
Națională a Moldovei a plasat sub administrare specială cele mai mari trei bănci din Republica Moldova, din
cauza lipsei de transparenţă a acționarilor majoritari ai acestora. Două din aceste bănci au noi investitori
profesionali, unul dintre ei fiind Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare.

1
https://www.transparency.org/country/MDA

6
Scopul acestui studiu este de a demonstra, pe baza cazului Republicii Moldova, că noile scheme de spălare a
banilor apărute în Europa de Est pot avea consecințe mondiale. În recomandările privind PCSB/FT ar putea fi
necesare îmbunătățiri globale pentru a aborda eficient aceste noi scheme. Reforma în domeniul PCSB/FT din
Republica Moldova reprezintă un studiu de caz valoros pentru a analiza eficienţa reformelor în desfășurare în
țările în curs de dezvoltare.

În ţările în curs de dezvoltare s-au observat vulnerabilități sporite la spălarea banilor, din cauza nivelului
ridicat al corupţiei, și al proceselor și controalelor instituţionale precare din instituţiile de stat. Între 2010 și
2014, Republica Moldova a fost implicată în cazul Laundromat, o schemă internaţională în care fonduri obţinute
prin mijloace ilicite au fost transferate din Federaţia Rusă în SUA și țări europene, cu concursul a peste 50 de
hotărâri judecătoreşti pronunțate în Republica Moldova. RISE Moldova, o comunitate a jurnaliștilor de
investigație, a efectuat în 2014 o analiză minuțioasă a acestui caz. RISE Moldova a dezvăluit schema de spălare
a banilor și rolul pe care l-au avut judecătorii în aceasta (figura 1).
Figura 1: Fluxul banilor în cazul Laundromat.

Sursa: RISE Moldova,

Autori: Iurie Sănduță, Ion Preașca (RISE Moldova), Roman Anin (Novaya Gazeta), Mihai Munteanu, Paul Radu, Miranda Patrucic (OCCRP), Victor
Ilie (RISE România), Arta Giga (Letonia), Vladimir Kostic (CINS Serbia)
https://www.rise.md/english/the-russian-laundromat

Fluxul plăţilor prin Moldova al „spălătoriei rusești” este prezentat în anexa 1.

La sfârșitul anului 2014 Republica Moldova a fost scena unui alt scandal care a afectat situaţia economică a
țării: din sistemul bancar s-a furat o sumă de aproximativ 1 miliard USD (circa 12% din PIB). Din nou, au fost
implicate instituții ale statului. În urma acestor cazuri, partenerii internaţionali ai Republicii Moldova — în
special FMI, Banca Mondială și Delegaţia UE — au subliniat necesitatea îmbunătăţirii transparenţei acţionarilor,
supravegherii statului și mecanismelor PCSB/FT. Acest obiectiv a fost completat de cerinţele din Acordul de

7
Asociere cu UE, potrivit cărora cadrul legislativ al Republicii Moldova privind PCSB/FT trebuie aliniat la cadrul
normativ comunitar, în special la Directiva UE 2015/849.

În 2016, ca urmare a Acordului de Asociere, Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor (SPCSB) din
Republica Moldova a inițiat revizuirea actelor normative și a mecanismelor activităţilor PCSB. În 2015, SPCSB
- cu sprijinul Băncii Mondiale - a inițiat o evaluare de țară a riscurilor de spălare a banilor și finanțare a
terorismului, conform cerinţelor din Recomandările GAFI și Directiva UE 2015/849. După analize și consultări
ample, în anul 2017 a fost publicat un raport2. Deși în raport era amintit cazul Laundromat, nu se menționa
nimic despre implicarea instituţiilor statului și nu exista o evaluare a riscului de abuz din partea statului. Nu s-
au făcut propuneri pentru prevenirea acestor riscuri în viitor.

La 3 februarie 2017, SPCSB și Guvernul Republicii Moldova (Guvernul) au propus spre aprobare proiectul legii
cu privire la prevenirea și combaterea spălării banilor (Proiectul Legii PCSB). Legea a fost aprobată de
Parlamentul Republicii Moldova la 22 decembrie 20173. În noul proiect de lege se propunea alinierea legislaţiei
naţionale la cele două standarde internaţionale actualizate recent: primul, Directiva 2015/849 privind prevenirea
utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanţării terorismului (Directiva) adoptată la 20 mai
2015 de către Parlamentul European, și al doilea, standardele Grupului de Acţiune Financiară Internaţională
(GAFI) care au fost revizuite în 2012, conținând 40 de Recomandări plus 9 recomandări speciale
(Recomandările GAFI).

Cu toate acestea, noua lege a Republicii Moldova are o serie de deficienţe. Deoarece evaluarea naţională a
riscurilor a fost superficială și nu a identificat măsuri pentru combaterea noilor scheme de spălare a banilor,
reforma regulatorie din domeniul PCSB/FT nu a reușit, din păcate, să vizeze noile cazuri care prezintă riscuri
ridicate. Principala îngrijorare a fost lipsa oricăror măsuri de combatere a implicării instituţiilor statului în
facilitarea spălării banilor (în special a sistemului judecătoresc care a fost folosit în Republica Moldova pentru a
facilita spălarea banilor). La fel, legea nu prevedea mecanisme care să asigure, prin intermediul procedurilor
KYC și verificărilor obligatorii privind PCSB, prevenirea spălării banilor în timpul proceselor de privatizare.
Această situaţie ar putea duce la sub-reglementare și la o lipsă semnificativă de eficacitate și eficienţă a
mecanismelor PCSB/FT.

De asemenea, Republica Moldova nu a îmbunătăţit transparenţa cadrului său legislativ și schimbul

internaţional de informații. În Directiva UE se solicită statelor membre să creeze registre ale beneficiarilor
efectivi pentru societăţi comerciale și trusturi, prin care să se poată identifica persoanele fizice care dețin,
controlează și/sau beneficiază în final de aceste entități juridice. Acest demers contribuie la prevenirea
ascunderii unor infractori în spatele unor entităţi discrete pentru a deschide conturi bancare, a achiziţiona
bunuri imobiliare sau a simula tranzacții în cadrul unor acțiuni de spălare a banilor sau finanţare a terorismului.
Republica Moldova și-a îmbunătăţit reglementările4 în acest sens și a început să implementeze cerinţa ca orice
persoană care înregistrează o societate să se declare și beneficiarul efectiv. În plus, pentru a combate
evaziunea fiscală, toate statele UE fac schimb de informaţii în mod automat între ele și cu țările terțe, pe baza
Directivei UE privind cooperarea administrativă (DAC 2), respectiv Standardului comun de raportare al OCDE.

2
http://spcsb.cna.md/ro/press-release/fost-lansat-primul-raport-na%C5%A3ional-de-evaluare-riscurilor-%C3%AEn-domeniul-
sp%C4%83l%C4%83rii-banilor
3
http://parlament.md/ProcesulLegislativ/Proiectedeactelegislative/tabid/61/LegislativId/3592/language/ro-RO/Default.aspx
4
Conform art. 14 din Legea nr. 308 din 22.12.2017 cu privire la prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului:
http://lex.justice.md/md/374388/

8
Cu toate acestea, în iunie 2018 Republica Moldova nu se angajase încă5 să implementeze schimbul automat de
informații cu vreo altă țară. Această situație nu doar că împiedică Republica Moldova să combată evaziunea
fiscală dacă rezidenții săi dețin conturi bancare nedeclarate peste hotare, ci creează și riscuri pentru statele UE.
Republica Moldova a inițiat un nou program „viza de aur” în 20176. Astfel, persoanele fizice din UE pot dobândi
cetăţenia Republicii Moldova în schimbul unor investiții (fără necesitatea de a se muta în Moldova), doar pentru
a se folosi de certificatele de cetățenie. Aceste persoane ar putea utiliza abuziv cetățenia Republicii Moldova
pentru a convinge băncile că nu sunt cetățeni ai UE, ci rezidenți în Republica Moldova. În cazul în care ar reuși,
ei vor putea să evite raportarea conturilor bancare pe care le dețin în străinătate către autorităţile competente
din UE7.

5
https://www.oecd.org/tax/transparency/AEOI-commitments.pdf
6
https://www.occrp.org/en/daily/8319-moldova-hopes-golden-visa-program-will-bring-in-1-3-bill; https://citizenshipshop.com/moldova-
opens-new-citizenship-by-investment-programme/
7
Pentru mai multe detalii despre funcționare, a se vedea: http://taxjustice.wpengine.com/wp-
content/uploads/2018/03/20180305_Citizenship-and-Residency-by-Investment-FINAL.pdf

9
Principalele probleme ale mecanismelor de
prevenire și combatere a spălării banilor
În această secţiune sunt evidenţiate principalele probleme ale noii legi privind PCSB/FT, aprobată la 22
decembrie 2017. De asemenea, sunt abordate mecanismele de prevenire și combatere a spălării banilor din
Republica Moldova, inclusiv identificarea riscurilor, precum și măsurile eficiente și aplicarea unei abordări
raționale și holistice în prevenirea spălării banilor.

Unul din scopurile primordiale ale societăţilor și statelor moderne, stabilit în tratatele și convenţiile
internaţionale, este eradicarea crimei organizate, a traficului de droguri, de ființe umane, de organe și
armament și a corupției. Combaterea spălării banilor completează combaterea acestor infracţiuni, contribuind
la prevenirea utilizării și posesiei câștigurilor (monetare) obţinute din aceste activităţi ilegale.

Deși în Republica Moldova a fost aprobată o nouă lege privind PCSB/FT, mai există o serie de deficiențe.
Analiza noastră vizează trei probleme: lipsa unei abordări holistice, lipsa măsurilor împotriva instituţiilor corupte
ale statului și decalajul dintre Directiva UE relevantă, Recomandările GAFI și cadrul normativ nou adoptat.

Problema nr. 1: Lipsa unei abordări holistice în prevenirea infracţiunilor,

necesitatea unor măsuri privind anchetarea infracţiunilor și procedurile de
confiscare și necesitatea unui cadru instituţional pentru responsabilitatea și
transparenţa agenţiilor de stat
Figura 2: O abordare holistică pentru eradicarea infracţiunilor și terorismului

Abordare holistică

Combaterea
Optimizare cadru legal
crimei

Dezvoltare sisteme
Combaterea
Suport informaționale și schimb de
spălării banilor
date

Prevenirea Dezvoltare mecanisme de

Suport
spălării banilor intervenție

Sursa: Elaborat de autor

10
Pentru a combate spălarea banilor și a preveni infracţiunile conexe (de ex. traficul de droguri, evaziunea
fiscală etc.) Republica Moldova are nevoie de o reformă holistică. Măsurile necesare includ independenţa
agenţiilor de stat, în special a celor responsabile de supravegherea de stat, creşterea transparenţei acţiunilor
guvernului (de ex. bugetul și numirea funcţionarilor publici), transparenţa în sectorul privat (de ex. transparenţa
beneficiarilor efectivi) și măsuri de combatere a corupţiei (de ex. depunerea și publicarea declaraţiilor de avere
de către funcţionarii publici, inclusiv sursa fondurilor utilizate pentru achiziţionarea bunurilor respective).
Acestea ar permite societății civile și jurnaliștilor din Republica Moldova să tragă la răspundere oficialii
guvernamentali. Pe lângă sporirea transparenței, autorităţile ar trebui să efectueze anchete și urmăriri penale
ori de câte ori există suspiciuni de corupție sau conflicte de interese, sau atunci când există indicii de spălare de
bani.

Cu toate acestea, reformele privind PCSB/FT din Republica Moldova se concentrează doar asupra sectorului
privat, fără a impune vreo îmbunătăţire în cadrul instituțional. Potrivit noii legi, sectorul privat trebuie să
raporteze tranzacțiile dubioase, fiind luate măsuri punitive în caz contrar. Această prevedere duce la creşterea
costurilor de conformitate pentru agenții economici și poate avea unele beneficii, dar nu garantează că organele
de stat vor procesa și utiliza eficient rapoartele respective. Mai mult, într-un mediu corupt, măsurile privind
PCSB/FT pot fi utilizate deseori în mod abuziv pentru a hărțui mediul de afaceri sau anumiți oponenți politici. În
consecinţă, societatea moldovenească ar putea ajunge să considere măsurile privind PCSB/FT nu doar ca o altă
cerinţă birocratică, cu efect redus sau nul în prevenirea infracţiunilor, ci și ca un instrument de extorcare
suplimentar împotriva sectorului privat și agenților economici.

De asemenea, reforma PCSB din Republica Moldova pare disproporționată în raport cu măsurile de combatere
a altor infracţiuni. Deși noua lege prevede multe măsuri noi de prevenire a spălării banilor, nu există măsuri
echivalente de prevenire a infracţiunilor conexe, cum ar fi traficul de fiinţe umane și organe, traficul de droguri,
corupția etc. Fără a fi actualizat întreg cadrul legal aferent crimei organizate, efectele fortificării prevenirii
spălării banilor vor fi minime și ineficiente comparativ cu efortul depus.

Recomandarea nr. 1: Adoptarea unei abordări holistice prin aducerea în discuție a altor
infracţiuni relevante, cum ar fi corupția și crima organizată.

Recomandarea nr. 2: Extinderea măsurilor de prevenire a spălării banilor, cu includerea reformei

și consolidării instituţiilor statului (de ex. mai multă transparenţă și cooperare internaţională
pentru schimbul de informații).

Problema nr. 2: Evaluarea naţională insuficientă a riscurilor schemelor de spălare a

banilor și incapacitatea de a identifica noile scheme de spălare a banilor pot duce la o
reglementare greșită și la o lipsă semnificativă de eficacitate a mecanismelor
PCSB/FT.
Conform Recomandărilor GAFI, statele trebuie mai întâi să identifice, să evalueze și să înţeleagă riscurile
spălării banilor și finanţării terorismului cu care se confruntă, iar apoi să adopte măsuri corespunzătoare de
atenuare a riscurilor. Abordarea bazată pe risc din cadrul cerinţelor GAFI este esențială pentru a asigura

11
adoptarea unui set flexibil de măsuri. Adoptarea acestei abordări este esenţială pentru a dirija resursele cât mai
eficient și a aplica măsuri de prevenire proporționale cu natura riscurilor.8 Cu toate acestea, Republica Moldova
nu a reușit să efectueze o evaluare naţională aprofundată a riscurilor, după cum este descris mai jos, deci s-a
elaborat o nouă lege care nu rezolvă toate deficiențele existente în țară.

Evaluarea naţională a riscurilor din Republica Moldova este superficială și fără referire la schemele majore de
spălare a banilor, inclusiv cazul Laundromat9. În Directiva UE 2015/849 și Recomandările GAFI se recomandă
insistent ca statele să efectueze o evaluare naţională aprofundată a riscurilor în domeniul PCSB/FT și să
elaboreze un raport detaliat, descriind toate schemele de spălare a banilor. Pentru toate tipurile de infracțiuni
care au fost înregistrate în țară (de ex. trafic de droguri, trafic de fiinţe umane, proliferarea armamentului,
corupție) trebuie detaliate tipologiile fluxurilor de numerar. Scopul acestui exercițiu este de a orienta cadrul
normativ privind PCSB/FT către riscurile specifice identificate. De asemenea, s-ar reduce la minim impactul
asupra mediului de afaceri. Dar raportul de evaluare naţională a riscurilor din Republica Moldova nu conține
vreo referire la cele mai importante scheme de spălare a banilor, inclusiv cazul Laundromat. Spre exemplu,
judecătorii care au reprezentat principalul instrument de spălare a banilor din Federația Rusă nu sunt
menţionați deloc în raportul de evaluare a riscurilor. Nu există nici dispoziții pentru a preveni acest risc în viitor.
Un alt exemplu este traficul de fiinţe umane, o infracţiune la care Republica Moldova este expusă în mod
semnificativ. Raportul include doar o analiză insuficientă a traficului de fiinţe umane, iar tipologia fluxurilor de
mijloace bănești lipseşte.

Implicarea instituţiilor corupte ale statului (sistemul judiciar, în cazul Republicii Moldova) în facilitarea spălării
banilor poate duce la două abordări diferite. Pe de o parte, aceasta poate fi privită ca o problemă ce trebuie
abordată prin măsurile holistice pe care Republica Moldova ar trebui să le ia pentru a preveni eficient spălarea
banilor și alte infracţiuni: sporirea transparenţei beneficiarilor efectivi ai societăţilor comerciale și trusturilor,
asigurarea eficienţei și independenţei organelor de supraveghere, promovarea combaterii corupţiei prin
publicarea declarațiilor de avere ale oficialilor guvernamentali etc. Pe de altă parte, implicarea și abuzurile
instituţiilor de stat în facilitarea spălării banilor ar putea necesita un nou set de măsuri PCSB pentru toate ţările
(nu doar pentru cele considerate a fi cu risc ridicat). În anexa 2 se analizează cum ar putea arăta aceste noi
măsuri.

Referitor la sectorul privat, raportarea tranzacțiilor dubioase în Republica Moldova pare a fi excesivă
comparativ cu alte state, ceea ce sugerează lipsa calităţii rapoartelor respective sau o încercare deliberată de
a ascunde tranzacții dubioase efective. SPCSB al Republicii Moldova a colectat și publicat date statistice
anuale privind depunerea rapoartelor privind tranzacțiile dubioase (RTD) și tranzacţiile cu valoare mare10 și cele
efectuate în numerar. În anul 2015 au fost raportate un număr impresionant de tranzacții dubioase 11(662.818
din totalul de 2.715.919 tranzacții raportate). Pentru comparație, timp de un an în Marea Britanie au fost
raportate 381.882 de tranzacții dubioase. Cu alte cuvinte, numărul de RTD depuse în Republica Moldova este
aproape dublu față de Marea Britanie, deși populația Republicii Moldova este de 18 ori mai mică și PIB-ul este
de 360 de ori mai mic. Aceasta sugerează că prevederile privind RTD din Republica Moldova sunt stabilite greșit

8
Standardele Internaționale privind prevenirea și combaterea spălării banilor și proliferării armamentului, Recomandările GAFI, februarie
2012, actualizare în octombrie 2016.
9
http://spcsb.cna.md/ro/press-release/fost-lansat-primul-raport-na%C5%A3ional-de-evaluare-riscurilor-%C3%AEn-domeniul-
sp%C4%83l%C4%83rii-banilor
10
Conform cerințelor privind PCSB din Republica Moldova, toate tranzacţiile cu o valoare mai mare de 100.000 MDL (circa 5000 EUR) sunt
raportate la SPCSB
11
http://spcsb.cna.md/sites/default/files/documents/files/2015_Raport_RO.pdf

12
sau sunt de calitate necorespunzătoare - sau că a existat o încercare deliberată de a ascunde tranzacții
dubioase efective.

Este absolut necesar ca SPCSB să efectueze o evaluare de risc exhaustivă, cu identificarea zonelor de risc
reale în baza topologiilor de spălare de bani identificate la infracţiunile înregistrate în Moldova, pentru a ajusta
cadrul legislativ. În acest mod, eforturile și resursele ar putea fi orientate spre cele mai importante zone de risc
identificate. Colectarea și procesarea unui volum exagerat de date, neconfirmat de o evaluare clară a riscurilor,
este o risipă a resurselor asigurate de contribuabili. De asemenea, aceasta poate submina imaginea eforturilor
de combatere a spălării banilor în societatea Republicii Moldova.

Pe baza celor de mai sus, SPCSB ar trebui să efectueze o nouă evaluare naţională a riscurilor. Aceasta trebuie
să fie minuțioasă și să facă referire la abuzurile din instituţiile statului (de ex. sistemul judecătoresc).
Recomandăm insistent ca SPCSB să efectueze această evaluare cu participarea experților naționali și
internaționali, inclusiv din domeniul economic și financiar, pentru a evalua corect și complet toate riscurile și a
scoate în evidență riscurile într-adevăr critice. Recomandăm ca această echipă mixtă să elaboreze măsurile
necesare pentru a reduce riscurile critice specifice și să transpună aceste măsuri în cadrul normativ. În raport ar
trebui să se evalueze rolul instituţiilor statului, de ex. sistemul judecătoresc, și să se propună măsuri de
prevenire a abuzurilor acestora cu scopul de a facilita spălarea banilor.

După ce noua evaluare naţională a riscurilor este publicată, Republica Moldova ar trebui să organizeze
consultări pentru noile reforme din domeniul PCSB/FT. În urma evaluării riscurilor, SPCSB ar trebui să ajusteze
cadrul legislativ de prevenire pentru a viza toate sectoarele care prezintă riscuri. Ar trebui să existe instruiri și
comentarii pentru sectorul privat, astfel încât să se asigure nu numai conformitatea, dar și calitatea raportării
tranzacţiilor dubioase.

Recomandarea nr. 3: Evaluarea minuțioasă a riscurilor naţionale de spălare a banilor și ajustarea

prevederilor din legea privind PCSB/FT pentru a viza în mod concret domeniile cu risc ridicat
identificate. Elaborarea unor măsuri de prevenire a abuzurilor instituţiilor de stat cu scopul de a
facilita schemele de spălare a banilor.

Recomandarea nr. 4: Asigurarea instruirii și consolidării capacităţilor în sectorul privat și reacţia la

tranzacțiile dubioase care sunt raportate, pentru a îmbunătăţi calitatea cadrului normativ în
domeniul combaterii spălării banilor.

13
Problema nr. 3: Decalajul dintre Directiva UE și reglementările naţionale ale
Republicii Moldova privind PCSB/FT ar putea duce la o diminuare semnificativă a
eficacităţii mecanismelor PCSB/FT și la efecte negative pe partea de politici.
Republica Moldova nu a aliniat definiția națională a spălării banilor la Directiva UE. În schimb, a fost menținută
definiţia veche. Acest decalaj poate genera următoarele riscuri. În primul rând, resursele pentru PCSB/FT ar
putea fi deviate spre domenii care nu sunt considerate spălare de bani conform definiției UE, având ca rezultat o
eficienţă mai redusă în prevenirea spălării banilor și irosirea resurselor deja limitate pentru cazuri irelevante. În
al doilea rând, acţiuni care nu constituie spălare de bani ar putea fi tratate ca spălare de bani de către organele
naţionale responsabile de aplicarea legii. Astfel, legea privind PCSB/FT ar putea fi utilizată ca instrument pentru
hărțuirea sectorului privat.

Directiva UE, articolul 1 Codul penal al Republicii Moldova, art. 243

În sensul prezentei directive, următoarele fapte, atunci (1) Spălarea banilor săvârșită prin:
când sunt comise cu intenție, sunt considerate spălare
a) convertirea sau transferul bunurilor de către o
a banilor:
persoană care știe ori trebuia să știe că acestea
(a) schimbul sau transferul de bunuri, cunoscând că constituie venituri ilicite, în scopul de a tăinui sau de a
bunurile provin dintr-o activitate infracțională sau deghiza originea ilicită a bunurilor sau de a ajuta orice
dintr-un act de participare la o astfel de activitate, în persoană, implicată în comiterea infracțiunii principale,
scopul ascunderii sau disimulării originii ilicite a de a se sustrage de la consecințele juridice ale acestor
bunurilor sau al sprijinirii oricărei persoane implicate în acțiuni;
comiterea activităţii respective pentru a se sustrage
b) tăinuirea sau deghizarea naturii, originii, amplasării,
consecinţelor legale ale acţiunii persoanei respective;
dispunerii, transmiterii, deplasării proprietăţii reale a
(b) ascunderea sau disimularea adevăratei naturi, a bunurilor ori a drepturilor aferente de către o persoană
sursei, a localizării, a amplasării, a circulaţiei sau a care știe sau trebuia să știe că acestea constituie
proprietăţii bunurilor ori a drepturilor asupra acestor venituri ilicite;
bunuri, cunoscând că bunurile provin dintr-o activitate
c) dobândirea, deținerea sau utilizarea bunurilor de
infracțională sau dintr-un act de participare la o astfel
către o persoană care știe ori trebuia să știe că
de activitate;
acestea constituie venituri ilicite;
(c) dobândirea, deținerea sau utilizarea de bunuri,
d) participarea la orice asociere, înţelegere,
cunoscând, la data primirii lor, că acestea provin dintr-
complicitate prin acordarea de asistenţă, ajutor sau
o activitate infracțională sau dintr-un act de
sfaturi în vederea comiterii acţiunilor prevăzute la lit
participare la o astfel de activitate;
a)-c)
(d) participarea la oricare dintre acţiunile menţionate
se pedepsește cu amendă în mărime de la 1350 la
la literele (a), (b) și (c), asocierea în vederea comiterii
2350 unităţi convenţionale sau cu închisoare de până
acestora, tentativa de comitere și asistența, instigarea,
la 5 ani, în ambele cazuri cu (sau fără) privarea de
facilitarea și consilierea în vederea comiterii acțiunilor
dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o
menționate. [subliniere adăugată].
anumită activitate pe un termen de la 2 la 5 ani, cu
amendă, aplicată persoanei juridice, de la 8000 la
11000 de unităţi convenţionale cu privarea de dreptul

14
 de a exercita o anumită activitate sau cu lichidarea
persoanei juridice.

Deşi la prima vedere s-ar părea că nu există diferenţe majore, la o analiză mai profundă se constată că aceste
diferenţe din definiție modifică semnificativ noțiunea de spălare de bani. Noțiunea „europeană” stabilește clar
faptele săvârșite „cu intenție”, care respectiv necesită probarea prezenţei acestora din partea organelor de
investigaţie. În versiunea „moldovenească” acest criteriu este substituit prin sintagma „trebuia să știe”, iar
procurorului nu i se cere să demonstreze efectiv existenţa intenției de spălare a banilor. Deși acest prag inferior
ar putea extinde urmărirea penală a spălării banilor, în statele marcate de corupţie, cu o independenţă redusă a
agenţiilor de stat, el ar putea fi folosit și pentru urmărirea penală (persecutarea) oponenților politici și a
entităților din sectorul privat.

Pentru a se evita interpretările diferite sau măsurile abuzive ale organelor de drept din Republica Moldova, ar
trebui transpusă în legislaţie definiţia exactă a spălării banilor din Directiva UE. Analizând șase legi privind
PCSB adoptate/modificate recent în state ale UE, se constată că în toate a fost introdusă formularea exactă din
Directiva UE 2015/849 pentru definiţia spălării banilor. Având o definiție identică, Republica Moldova ar putea
să o aplice în mod coerent cu celelalte state ale UE.

Recomandarea nr. 5: Republica Moldova ar trebui să adopte definiţia din Directiva UE pentru
spălarea banilor.

15
 Concluzii
Într-o lume globalizată, cu tranzacţii financiare transfrontaliere, cadrele legislative neadecvate ale ţărilor
străine pot crea riscuri pentru teritoriul național și prevenirea criminalităţii la nivel local. Comunitatea
internaţională a elaborat convenții și standarde internaţionale pentru combaterea fluxurilor financiare ilicite,
cum ar fi cele provenite din corupție, spălare de bani, evaziune fiscală, și a finanţării terorismului, printre altele.
Uniunea Europeană (UE) s-a aflat în avangarda combaterii spălării banilor, finanţării terorismului și evaziunii
fiscale, de exemplu prin adoptarea celei de-a cincea directive privind PCSB și a cadrului pentru schimbul
automat de informații. Cu toate acestea, aplicarea insuficientă a legii, conformarea necorespunzătoare și țările
cu risc ridicat pot avea împreună consecinţe nefaste, afectând eficacitatea întregului cadru de prevenire. Un
exemplu al acestei situații este cazul Laundromat, în care entități din UE (de ex. persoane juridice din Regatul
Unit) au fost implicate într-o schemă de spălare a banilor, prin care fonduri din Federația Rusă au fost
transferate în bănci din UE, de exemplu din Danemarca, prin folosirea unor bănci și instituţii de stat din țări Est-
Europene precum Republica Moldova și Letonia.

Cazul Republicii Moldova este un exemplu tipic în regiune. Eforturile UE vizând îmbunătăţirea reglementărilor
privind PCSB în Republica Moldova, ca o consecință a Acordului de Asociere, s-au dovedit insuficiente pentru
a crea un mecanism PCSB eficient în țară. Evaluarea naţională a riscurilor a fost superficială, nu s-au luat în
considerare toate infracţiunile, nu s-au identificat zonele cu grad ridicat de risc și nu au fost propuse măsuri
cuprinzătoare. Așadar, nu este o surpriză faptul că reformele în domeniul PCSB care au urmat au fost lipsite de
o abordare holistică, punând un accent prea mare pe sectorul privat, fără a propune vreo reformă structurală
pentru combaterea corupției, sporirea transparenței și stimularea cooperării internaţionale.

O altă concluzie foarte importantă bazată pe cazul Republicii Moldova este că instituţiile de stat ar putea
deveni actori cheie în spălarea banilor. Recomandările GAFI, ca multe alte standarde și convenții internaţionale,
se bazează pe ipoteza că funcţionarii publici sunt persoane oneste, care respectă legea. Acestea impun
sectorului privat să manifeste precauție și să aplice alte procese de prevenire, în timp ce instituţiile de stat
trebuie doar să supravegheze sectorul privat și să coopereze cu alte state. Se solicită sisteme de precauţie
îmbunătăţite doar în cazul țărilor terțe cu risc ridicat. Apare totuși întrebarea dacă și instituţiile de stat trebuie
să-și îmbunătăţească cadrul normativ legislativ. O abordare ar fi aceea de a solicita schimbări structurale
pentru a combate corupția (de ex. sporirea transparenței, schimbul internaţional de informaţii și asigurarea
independenţei instituţiilor de stat). O altă abordare este aceea de a lua în considerare măsuri specifice de
prevenire a spălării banilor de asemenea și pentru sectorul public.

În contextul Europei de Est, dar și în alte state și regiuni unde activitatea infracţională este interconectată
strâns cu autorităţile de stat (cazul Laundromat este un exemplu evident), GAFI ar trebui să-și revizuiască și să-
și îmbunătăţească recomandările, ținând cont că anumite instituţii ale statului, în special sistemul judecătoresc,
care pot avea roluri esenţiale în organizarea schemelor de spălare a banilor. În acest scop, ar trebui propuse
controale specifice și mecanisme de evaluare a riscurilor pentru a stopa sau cel puțin a diminua efectul acestui
fenomen. Ar trebui convocată o echipă internaţională de experți pentru a evalua noile scheme de spălare a
banilor cu implicarea instituţiilor statului. Acest grup de experţi ar trebui să elaboreze recomandări adaptate,
pentru reglementări eficiente în vederea prevenirii evoluției acestui model periculos de spălare a banilor. În caz
contrar, sistemul judecătoresc, agenţiile de stat pentru achiziţii și cele pentru privatizare ar putea facilita
schemele de spălare a banilor, în loc să le împiedice.

16
Dacă nu se vor elabora noi standarde internaţionale, UE ar putea fi expusă unor riscuri de spălare a banilor
atunci când efectuează tranzacții financiare în jurisdicții cu instituţii de stat ineficiente. În astfel de cazuri, și
confirmarea originii legale a fondurilor se va dovedi problematică. Federația Rusă reprezintă un risc special:
aceasta caută metode de finanţare a războiului său propagandistic și informațional12 în statele occidentale,
printre care UE prezintă un interes deosebit. Proximitatea Federației Ruse și legăturile sale istorice cu Europa
de Est fac ca această regiune să fie extrem de vulnerabilă la schemele de spălare a banilor.

12
Proiectul Raportarea crimei organizate și a corupției a dezvăluit că o parte din sumele de bani în cazul Laundromat au ajuns la un mic
ONG polonez, care promova agenda Rusiei în Uniunea Europeană și era condus de Mateusz Piskorski, lider de partid prorus arestat pentru
spionaj în favoarea Federației Ruse.

17
 ANEXA 1

Fluxul de bani prin Republica Moldova în cazul Laundromat

Ordin de
plată

$$$
Judecător
Compania rusească A
Decizia
instanței de
judecată Ordin de
executare
judecătorească

Cetățean al RM
implicat în datorii
false

Cont bancar al
executorului
judecătoresc deschis la
Moldindconbank

Ordin de
executare
Moldindconbank
Executor judecătorească
judecătoresc

Cont offshore al
companiei paravan (în
Trasta Komercbanka
etc.) Compania rusească
offshore B

18
 ANEXA 2

Noi măsuri de prevenire a abuzurilor în sistemul

judecătoresc care facilitează spălarea banilor
Cadrele pentru combaterea fluxurilor financiare ilicite (de ex. Recomandările GAFI, schimbul automat de
informaţii bancare etc.) implică de obicei acţiuni sau informaţii obţinute de la sectorul privat, inclusiv instituţii
financiare (de exemplu, bănci), precum și de la specialişti având legături cu sistemul financiar (de ex. avocați,
notari, furnizori de servicii fiduciare și corporative, contabili, brokeri imobiliari etc., toți fiind denumiți DNFBP de
către GAFI). De exemplu, băncile sau avocații ar putea fi obligați să depună rapoarte privind tranzacții suspecte
(RTS) despre clienții lor la serviciul de informaţii financiare (SIF) dacă suspectează tranzacții care pot fi legate
de spălarea banilor. Autoritățile guvernamentale, cum ar fi SIF, sunt cele care primesc și procesează
informațiile (de obicei considerate confidențiale) și aplică reglementările.

Prin aceste cadre legislative, de obicei, sectorul privat (de exemplu, băncile și avocații) face obiectul
supravegherii, auditurilor și/sau sancțiunilor pentru a asigura respectarea legii. În ceea ce privește autoritățile
guvernamentale, se presupune că acestea respectă deja legea, astfel că standardele și recomandările se referă
doar la cooperarea și schimbul de informații atât la nivel național (în cadrul autorităților dintr-o țară), cât și la
nivel internațional. Numai în ceea ce privește țările terțe cu grad ridicat de risc, recomandările sugerează, de
exemplu, măsuri de precauție sporite.

Însă structura sistemului a fost defectuoasă de la bun început, după cum au demonstrat cazuri reale: acesta se
bazează pe ipoteza că autoritățile guvernamentale respectă legea. Sistemul se bazează nu numai pe
înţelegerea și aplicarea legii de către acestea, ci și pe ceva mai fundamental: onestitatea lor.

Scandalurile recente dovedesc că, în realitate, organele guvernamentale nu întotdeauna sunt de această părere.
Panama Papers sunt un exemplu de caz în care autoritățile nu aplică legea privind avocații și furnizorii de
servicii corporative. Luxleaks reprezintă un exemplu de caz în care autoritățile fac parte din problemă
(autoritățile au fost implicate activ în decizii și acorduri fiscale ilegale). Acum, descoperirea „spălătoriei de bani”
din Moldova arată că judecătorii au fost implicați într-o schemă majoră de spălare a banilor.

Există două abordări pentru această problemă. O opțiune este aceea de a considera că aceasta este o problemă
de corupție, care nu poate fi rezolvată prin prevenirea spălării banilor, ci mai degrabă necesită schimbări
structurale (de exemplu, mai multă transparență, independența agențiilor de stat etc.). O altă abordare, care ar
putea fi combinată cu prima, este aceea de a propune măsuri suplimentare în cadrul prevenirii spălării banilor,
pentru a reduce riscurile țărilor corupte (și ale judecătorilor corupți). În ambele abordări se admite că „o
precauţie îmbunătăţită pentru tranzacțiile cu țări terțe cu grad ridicat de risc” nu este suficientă pentru a
preveni spălarea banilor.

Cazul Laundromat în Republica Moldova: exploatarea a două puncte slabe

Pentru a stabili dacă o tranzacție financiară (de exemplu, transferul de bani de la A la B) este legitimă, o entitate
obligată, adică una care face obiectul unor măsuri împotriva spălării banilor (de exemplu, o bancă), ar trebui să
stabilească trei elemente:
1. Originea fondurilor (poate A să dovedească o origine legală a banilor care vor fi transferați către B?)

19
 2. Natura tranzacției în raport cu afacerea clientului (de ce A oferă bani lui B: este vorba despre o donație,
sau o plată pentru o achiziție? Transferă A, de obicei, sume de bani atât de mari către B sau către alte
companii străine? Are transferul vreo legătură cu afacerea lui A? Etc.).
3. Identitatea persoanelor (cine sunt A și B, sau cine sunt persoanele care controlează în final A și B?
Sunt ei persoane expuse politic? Sunt ei implicați în activități teroriste? Au ei un profil care să
corespundă tranzacţiei analizate?)

În cazul „spălătoriei de bani” din Moldova, infractorii s-au folosit de sistemul judecătoresc pentru a eluda
punctul 2, adică natura tranzacției în raport cu afacerea lor.

Deși în cazul Republicii Moldova se pare că judecătorii erau efectiv corupți13 și implicați în schema de spălare a
banilor, s-ar putea ca judecătorii să nu știe pur și simplu că o situație comercială tipică face parte de fapt dintr-o
schemă de spălare a banilor.

Infractorii pot simula o tranzacție (de exemplu, un împrumut care nu este rambursat) astfel încât, atunci când
creditorul „fictiv” dă în judecată debitorul „fictiv”, s-ar părea că este vorba de un proces legitim, cu implicarea
unor companii sau persoane fizice. În cazul „spălătoriei de bani” din Moldova, procesele au avut ca obiect un
împrumut între două companii. La fel de ușor ar putea fi vorba despre o achiziţie imobiliară sau o situaţie de
încadrare în câmpul muncii (o persoană este concediată și se adresează în instanța de judecată pentru a obţine
compensaţie). Dacă se pare că este vorba de un proces tipic privind transferul de fonduri, un judecător ar putea
să se pronunţe asupra cazului fără a pune întrebări suplimentare sau a încerca să stabilească dacă este
implicată o acțiune de spălare a banilor.

Un infractor aflat în posesia unei hotărâri judecătoreşti prin care se ordonă plata de la A la B (ca informație
justificativă) s-ar putea să aibă succes pur și simplu mergând la o bancă pentru a efectua transferul. Pentru
angajatul băncii care analizează tranzacția, orice încheiere judecătorească va părea suficient de legitimă (adică
prezintă un risc scăzut de spălare a banilor) și cu siguranță va arăta mult mai bine decât o cerere de transfer de
bani făcută fără a prezenta informații justificative.

Cu alte cuvinte, cei care spală bani pot exploata două slăbiciuni inerente: în primul rând, necunoașterea de către
un judecător de instanță economică a schemelor de spălare a banilor care implică certificarea sau aprobarea
unui transfer de bani. În al doilea rând, faptul că o instituţie financiară poate, în practică, să-și atenueze
suspiciunile dacă transferul de bani se bazează pe o sentinţă judecătorească.

A fost posibil cazul Laundromat în Moldova numai din cauza judecătorilor corupți?

Nu, „spălătoria de bani” din Moldova nu a fost doar rezultatul judecătorilor corupți. Întregul sistem a eșuat. O
încheiere judecătorească poate prin ea însăși (ordonând plata de la A la B) să ofere o aparență de legitimitate.
Cu toate acestea, dacă mai multe procese arată la fel și implică plata unor sume de bani către aceeași
persoană, banca ar trebui să devină suspicioasă. Pe lângă aceasta, când sumele implicate erau atât de mari (20
de miliarde de dolari!), ar fi trebuit să existe mult mai multă suspiciune.

În plus, după cum s-a explicat mai sus, natura tranzacției este doar o parte a analizei: ar fi trebuit verificată și
originea fondurilor și identitatea beneficiarilor efectivi (persoanele care controlează în final conturile bancare
implicate). Acest lucru ar fi putut împiedica funcționarea schemei de spălare a banilor.

13
A se vedea, spre exemplu, https://www.occrp.org/en/laundromat/grand-theft-moldova/ și http://www.moldova.org/en/15-judges-
arrested-moldova-prosecution-office-russian-laundromat-case/

20
Sunt necesare noi măsuri?

Nivelul actual de respectare a Recomandărilor GAFI împotriva spălării banilor este departe de a fi acceptabil. De
exemplu, în iulie 201814, nici una dintre cele 50 de jurisdicții evaluate în runda a patra a evaluărilor reciproce cu
privire la spălarea banilor nu respecta pe deplin Rezultatul imediat 4, care evaluează dacă „instituțiile financiare
și DNFBP aplică în mod corespunzător măsuri preventive privind PCSB/FT, proporțional cu riscurile lor, și
raportează tranzacțiile dubioase”. Cel mai bun caz este Armenia, cu un rating echivalent cu „conform în mare
măsură” (numit „nivel substanţial de eficacitate”); 32 de jurisdicții au obţinut un rating echivalent cu „nivel
scăzut de conformitate” (numit „nivel moderat de eficacitate”) și 17 jurisdicții un rating echivalent cu
„neconformitate” (denumit „nivel scăzut de eficacitate”).

Cu siguranță, este necesar să se îmbunătățească respectarea și aplicarea eficientă a Recomandărilor GAFI. Cu

toate acestea, ar putea fi adăugate noi măsuri pentru a preveni situațiile în care autorități corupte, în general, și
sistemul judecătoresc, în special, să fie folosite pentru a facilita spălarea banilor, ca în cazul Republicii Moldova.

Noi măsuri propuse

1-Pentru judecătorii din instanțele economice:

- Instruiri privind combaterea spălării banilor, astfel încât ei să fie conștienți de faptul că tranzacțiile
comerciale tipice pot face parte dintr-o schemă de spălare a banilor.

- Pentru tranzacţiile care depășesc un anumit prag, de exemplu 10 000 de euro, în special atunci când
este vorba de companii private (de exemplu, nu o companie multinațională bine cunoscută) sau de
întreprinderi de stat, se va solicita indicarea beneficiarilor efectivi ai reclamantei și ai pârâtului și se va
efectua o verificare, sau se va solicita ca SIF/o agenție guvernamentală să verifice profilul acestora
(sunt persoane expuse politic? Au fost implicați în multe procese similare? Au fost anchetați anterior
pentru spălare de bani? etc).

- Orice reclamant care invocă plata sau împrumutul unei sume de bani ar trebui obligat să o/îl
dovedească printr-un transfer bancar. Aceasta înseamnă că, dacă A pretinde că a dat 1 milion de euro
lui B, atunci A trebuie să prezinte un extras bancar cu un transfer de 1 milion de euro dintr-un cont
deținut sub numele său într-un cont bancar deținut de B. Simpla pretenție că banii au fost împrumutați
nu este suficientă pentru a dovedi acest lucru. Obligația ca toate plățile/împrumuturile să fie efectuate
prin intermediul unei bănci, înainte de a fi prezentate ca probă în instanță, ar asigura că cel puțin o
instituție financiară a efectuat o primă analiză atentă a persoanei și a originii fondurilor. Ar trebui luată
în considerare precauţia sporită sau chiar o respingere a dovezilor, în cazul în care presupusa
tranzacție a avut loc în țări cu niveluri foarte scăzute de transparență și de respectare a
Recomandărilor GAFI.

- Pentru tranzacțiile care depășesc un anumit prag, de exemplu 100.000 de euro, în special atunci când
este vorba de companii private (de exemplu, nu o companie multinațională bine cunoscută) sau de
întreprinderi de stat, instanțele ar putea fi obligate să aibă un agent similar unui coordonator al funcției
de conformitate, care să analizeze riscul de spălare a banilor în situația respectivă. Instanțele ar putea
fi obligate fie să raporteze cazurile suspecte la SIF sau la judecătorii instanţelor penale pentru
investigații ulterioare, fie să solicite de la acestea un certificat de verificare, care să ateste că
tranzacția pare legitimă.

14
http://www.fatf-gafi.org/media/fatf/documents/4th-Round-Ratings.pdf

21
2- Pentru bănci sau alte instituții financiare care primesc o cerere de transfer de bani pe baza unei hotărâri
judecătorești:
- Debitorul ar trebui să deschidă un cont bancar (sau să utilizeze un cont bancar existent) pentru a se
asigura că a fost aplicată procedura de precauţie privind clienții (inclusiv o analiză a beneficiarului
efectiv și a originii fondurilor care vor fi utilizate pentru efectuarea transferului).

- Ordonanţele judecătoreşti din străinătate ar trebui să facă obiectul unei precauţii sporite și băncile ar
trebui să depună un raport privind tranzacţiile dubioase, mai ales dacă țara în care este emisă
ordonanţa judecătorească are niveluri scăzute de transparență și respectare a Recomandărilor GAFI.

3-Informare publică
- Statele ar trebui să publice statistici despre numărul rapoartelor privind tranzacțiile dubioase (după
tipul entității care le-a emis) și sancțiunile care decurg din aceste RTS-uri, pentru a evalua dacă aplică
reglementările în domeniul PCSB.

- Instanțelor ar trebui să li se solicite să publice statistici privind durata fiecărui caz pe care îl rezolvă,
pentru a afla care sunt cazurile rezolvate mult mai repede decât media. De exemplu, dacă un caz de
faliment tipic durează 3 ani, dar un anumit caz a fost soluționat în 2 luni, ar trebui să apară suspiciuni
atât cu privire la judecător, cât și cu privire la cazul respectiv (mai ales dacă o astfel de hotărâre
judecătorească rapidă va fi utilizată pentru a justifica un transfer de bani).

- Statele ar trebui să înființeze registre publice ale beneficiarilor efectivi pentru toate persoanele juridice
și trusturile înregistrate și care își desfășoară activitatea pe teritoriul lor.

- Toți funcționarii publici (inclusiv judecătorii) și PEP ar trebui să publice anual declarațiile de avere
proprii și cele ale persoanelor înrudite cu ele (pentru a identifica cazurile de îmbogățire nejustificată).

- Statele ar trebui să pună în aplicare standardul comun de raportare al OCDE pentru schimbul automat
de informații. Lacuna legată de încheierile judecătorești ar trebui eliminată, astfel încât orice cont legat
de o hotărâre judecătorească sau un cont escrow de asemenea să facă parte din mecanismul de
schimb automat de informații. În plus, informațiile primite în cadrul CRS (Standardul Internațional de
Raportare) ar trebui, de asemenea, să fie utilizate de către SIF-uri și organele de drept pentru
combaterea spălării banilor și a corupției, chiar dacă nu sunt legate de evaziunea fiscală.

22