ACADEMIA DE POLIŢIE „ALEXANDRU IOAN CUZA”

FACULTATEA DE POLIŢIE

Master: MANAGEMENTUL ACTIVITĂŢILOR DE ORDINE PUBLICĂ ŞI

SIGURANŢĂ NAŢIONALĂ

Disciplina: POLITICI EUROPENE DE PREVENIRE A CRIMINALITATII

Tema Portofoliului: COOPERAREA INTERNATIONALA IN LUPTA

IMPOTRIVA CRIMINALITATII

Masterand :

E-mail:

Telefon:

-BUCUREŞTI-
2023

1
 Cooperarea europeana in lupta impotriva criminalitatii

De 20 de ani, toate Statele Membre ale Uniunii Europene s-au confruntat cu fenomenul
diversificarii criminalitatii la o scara alarmanta, avand ca tinta cetatenii si proprietatea lor, lumea
afacerilor si sectorul public.

Acest fenomen este scump pentru societatea noastra (pierderi de vieti omenesti, costuri
sociale si politice, costuri economice).

Globalizarea si deschiderea pietelor de marfuri, servicii si de capital au lucrat ca factori de

crestere, fara precedent in Europa, dar ele au facilitat o expansiune a crimei organizate
transfrontaliere. Adesea, dezvoltand independent criminalitatea insasi, problema principala a
perceptiei individului sau a colectivitatii de cetateni este sentimentul de insecuritate.

Acest sentiment nu corespunde in mod necesar realitatii, dar este totusi, fundamental in
evaluarea calitatii vietii cetatenilor Uniunii. Impotriva acestui fenomen decadent, autoritatile au
devenit constiente de limitele masurilor traditionale de sanctionare ale sistemelor penale si au
dezvoltat, desi in diferite grade, initiative suplimentare de prevenire a infractiunilor.

A. Baza legala a activitatii de prevenire in Uniunea Europeana

De-a lungul existentei sale, Comunitatea a fost preocupata de drepturile si libertatile

fundamentale ale omului, de linistea si siguranta cetatenilor sai, precum si de securitatea din
cadrul "granitelor" sale, toate acestea fiind asigurate printr-o prevenire si combatere eficienta a
infractiunilor savarsite impotriva valorilor fundamentale aparate de ea.

Dintre documentele importante care statueaza importanta activitatii de prevenire, pot fi

mentionate:

Tratatul privind Uniunea Europeana - Titlul VI -"Prevederi privind cooperarea

politieneasca si juridica in materie penala"

Extrase: Art.nr.29

"Fara a prejudicia puterile Comunitatii Europene, obiectivul Uniunii ar trebui sa fie asigurarea
cetatenilor a unui inalt nivel de siguranta in cadrul unei arii de libertate, securitate si justitie, prin
dezvoltarea Actiunii comune intre Statele Membre, in domeniile cooperarii politienesti si
judiciare in probleme penale, si prin prevenirea si combaterea rasismului si xenofobiei. Acest
obiectiv trebuie sa fie atins prevenind si combatand criminalitatea, organizata sau de orice alt fel,

2
in special a terorismului, traficului de persoane sau agresiunilor asupra copiilor, traficului ilicit
de droguri si arme, coruptiei si fraudei, prin:

- cooperarea apropiata intre fortele de politie, autoritatile vamale si alte autoritati competente ale
Statelor Membre, atat in mod direct cat si prin Biroul de Politie Europeana (Europol), in
conformitate cu Art.30 si Art.32;

- cooperarea apropiata intre justitie si alte autoritati competente ale Statelor Membre, in
conformitate cu prevederile Art.31 (a) si Art.32;

- apropierea, unde este cazul, a normelor in materie penala, in Statele membre, in conformitate
cu Art.31 (e).

. Consiliul European de la Tampere -15 si 16 octombrie 1999

- Concluziile 41, 42 si 45

Extrase:

Consiliul European face apel la integrarea aspectelor legate de prevenirea criminalitatii in

actiuni impotriva criminalitatii, precum si la dezvoltarea viitoare a programelor nationale de
prevenire a criminalitatii. Prioritatile comune in domeniul prevenirii criminalitatii trebuie sa fie
identificate si dezvoltate in cadrul politicii interne si externe a Uniunii si sa fie luate in calcul
cand se pregateste o noua legislatie.

Trebuie sa fie dezvoltat schimbul celor mai bune practici, sa fie intarita reteaua de
autoritati nationale competente in prevenirea criminalitatii precum si cooperarea dintre
organizatiile nationale de prevenire a criminalitatii, si, de asemenea, sa fie explorate pentru
aceste scopuri posibilitatile unui program finantat de Comunitate.

Primele prioritati pentru aceasta cooperare ar putea fi criminalitatea juvenila, urbana si

cea legata de droguri.

Europol are un rol cheie in sustinerea prevenirii criminalitatii in intreaga Uniune, precum
si in sustinerea analizelor si investigatiilor. Consiliul European numeste Consiliul sa asigure
Europol cu suportul si resursele necesare.

In viitorul apropiat, rolul lui trebuie sa fie intarit prin mijloace de receptionare operativa a
datelor de la Statele Membre si prin autorizarea lui de a cere Statelor Membre sa initieze,
conduca sau sa coordoneze investigatii in anumite domenii ale criminalitatii, cu respectarea
sistemelor de control juridic din Statele Membre.

3
. Planul de Actiune Viena

Extrase:

. in conformitate cu Art.2 din Tratatul Uniunii Europene, aceasta trebuie sa stabileasca ea insasi
obiectivul de a mentine si dezvolta o arie de libertate, securitate si justitie, in care libera
circulatie a persoanelor este garantata impreuna cu masuri corespunzatoare, respectand
frontierele externe, azilul, imigrarea si prevenirea si combaterea criminalitatii.

Urmatoarele masuri trebuie sa fie luate inauntrul primilor cinci ani de

la intrarea in vigoare a Tratatului: (a)(b) dezvoltarea cooperarii si a masurilor
comune in probleme legate de prevenirea criminalitatii.

B. Legislatie a Uniunii Europene, principalele propuneri si acte comunitare

a) Comunicari

Comunicare de la Comisie catre Consiliu si Parlamentul European. Prevenirea criminalitatii in

Uniunea Europeana - 2004

Comunicare de la Comisie catre Consiliu si Parlamentul European. Prevenirea criminalitatii in

Uniunea Europeana. Reflectii asupra liniilor directoare comune si propuneri pentru suportul
financiar al Comunitatii - 2000

b) Minute si rapoarte

Bruxelles, 17-18.05.2001 - Minuta dupa prima intalnire a Forumului European pentru prevenirea
crimei organizate

Bruxelles, 17-18.05.2001 - Rapoarte privind grupurile de lucru ale Forumului European pentru
Prevenirea Crimei Organizate

Bruxelles, 13.03.2001 - Raportul comun al serviciilor Comisiei si al Europol "Spre o Strategie

Europeana pentru prevenirea crimei organizate"

c) Propuneri si initiative ale Statelor Membre

- Initiativa Frantei si a Regatului Suediei cu privire la

adoptarea Deciziei Consiliului de infiintare a Retelei Europene de Prevenire a
Criminalitatii

4
C. Programe finantate de Comisie

Programul "Hippocrates"

D. Documente importante adoptate de Comisia Europeana privind

prevenirea criminalitatii

Comunicarea de la Comisie catre Consiliul si Parlamentul

European - 29.11.2000 - Prevenirea criminalitatii in Uniunea Europeana.
Reflectii asupra liniilor directoare comune si propuneri pentru sustinerea
financiara a Comunitatii (prezentata de catre Comisie).

Aceasta Comunicare cuprinde definitii ale conceptelor de criminalitate si prevenire,

obiective, principii, instrumente in lupta impotriva infractionalitatii precum si masuri pentru
imbunatatirea activitatii in acest domeniu.

Uniunea Europeana lucra asupra prevenirii criminalitatii inca din 1996, Conferinta de la
Stockholm, de exemplu, a cercetat prevenirea criminalitatii in legatura cu integrarea europeana
economica, dar si cu excluderea sociala.

Au urmat multe seminarii (Bruxelles 1996, Nordwijk 1997, Londra 1998),

acestea constituind etape succesive de dezvoltare a unei abordari unionale asupra prevenirii.

Una din principalele recomandari a privit nevoia de a dezvolta schimburile de cunostinte

si experienta nationala.

Acest schimb de bune practici s-a repetat regulat si a fost in centrul cooperarii impotriva
criminalitatii.

Referitor la lupta impotriva crimei organizate, in privinta careia activitatile Uniunii

Europene sunt mult mai bine dezvoltate, Planul de Actiune adoptat de catre Consiliul European
de la Amsterdam din 1997 face apel, printre alte lucruri, la masuri preventive in locul masurilor
sanctionatorii. Strategia Uniunii pentru inceputul de mileniu, adoptata la 29 martie 2000, cu
ajutorul ori ca urmare a Planului de Actiune din 1997, intareste in continuare aceasta dimensiune.

Tratatul Amsterdam da posibilitatea Uniunii Europene de a alege actiuni mai generale si

mai hotarate. Scopul acestei Comunicari este de a contribui la dezbaterea despre politica
europeana de prevenire a criminalitatii, initiata de Presedintia portugheza a Consiliului, la Praia
da Falesia, in perioada 4-5 mai 2000. Acolo, Comisia si-a anuntat intentia de a pregati o
Comunicare asupra prevenirii criminalitatii, incluzand propuneri pentru un instrument financiar
al Comunitatii. Acesta este un subiect-problema al acestui document, care va fi trimis pentru
consultare tuturor institutiilor si organizatiilor implicate.

5
Contextul legal si politic

Tratatul de la Amsterdam si Consiliul European de la Tampere

Tratatul Amsterdam a marcat un important stadiu. Articolul 29 a inclus prevenirea

criminalitatii in general (indiferent daca este organizata sau de alt fel) printre principiile Uniunii
de a crea o zona de libertate, securitate si dreptate. Problema prevenirii criminalitatii, pana acum
adresata in termeni ai crimei organizate, trebuie acum adresata in termeni mai generali.

Consiliul European de la Tampere a accentuat importanta acestui obiectiv la punctele 41 si 42 ale

Concluziilor lui.

Pct.41 - Consiliul European face apel la integrarea aspectelor legate de prevenirea criminalitatii
in actiuni impotriva criminalitatii, precum si la dezvoltarea viitoare a programelor nationale de
prevenire a criminalitatii. Prioritatile comune in domeniul prevenirii criminalitatii trebuie sa fie
identificate si dezvoltate in cadrul politicii interne si externe a Uniunii si sa fie luate in calcul
cand se pregateste o noua legislatie.

Pct.42 - Trebuie sa fie dezvoltat schimbul celor mai bune practici, sa fie intarita reteaua de
autoritati nationale competente in prevenirea criminalitatii precum si cooperarea dintre
organizatiile nationale de prevenire a criminalitatii, si, de asemenea, sa fie explorate pentru
aceste scopuri posibilitatile unui program finantat de Comunitate.

Primele prioritati pentru aceasta cooperare ar putea fi criminalitatea juvenila, urbana si

cea legata de droguri.

Parlamentul European a rugat in mod repetat Consiliul si Statele Membre sa ia initiative

pentru prevenirea criminalitatii si, in particular, a criminalitatii urbane legata de droguri.

Conferinta de la Praid da Falesia

Presedintia portugheza a organizat o conferinta ministeriala in 4 si 5 mai 2000 pentru a

initia o dezbatere privind utilizarea posibilitatilor oferite de Tratatul Amsterdam si de actiunile ce
trebuie initiate pe baza Concluziilor Consiliului European de la Tampere. Era o oportunitate
pentru:

- a trece in revista initiativele, proiectele si opiniile organizatiilor Uniunii Europene si ale

organizatiilor internationale;

- a revedea situatia in Uniunea Europeana pe bazele primului studiu al experientei nationale;

- a identifica linii directoare sigure pentru actiunile viitoare de prevenire in Uniunea Europeana.

6
 Oferind legaturile dintre crima organizata si crima in general, Conferinta a tras concluzia
ca o strategie europeana de prevenire a criminalitatii ar trebui sa acopere ambele aspecte, chiar
daca erau necesare actiuni specifice privind crima organizata.

Rezolutia Consiliului pentru prevenirea criminalitatii

Urmand recomandarile initiale pentru prevenirea crimei organizate ale Planului de

Actiune din 1997, Consiliul doreste ca Uniunea sa-si continue activitatile in acest sens.

Intr-o rezolutie adoptata in decembrie 1998, Consiliul a solicitat Comisiei si Europolului

sa lucreze impreuna la pregatirea unui raport pana la sfarsitul anului 2000, cu propuneri de
initiative europene in domeniul prevenirii crimei organizate. Acest raport va fi folosit pentru a se
adauga propuneri la problemele cuprinse in strategia pentru noul mileniu.

Un prim seminar in care s-au implicat reprezentanti ai autoritatilor publice, ai lumii

academice si de afaceri si reprezentanti ai societatii civile, a fost organizat la Haga in noiembrie
1999.

O a doua conferinta, pregatita de Presedintia portugheza, Comisia Europeana si Europol,

la Costa da Caparica in mai 2000, a continuat dialogul inceput la Haga si a completat elementele
unei strategii europene.

In domeniul specific al drogurilor, Presedintia finlandeza a organizat o conferinta in iulie

1999, privind rolul autoritatilor de constrangere in domeniul prevenirii.

Lucrarile Comisiei si Europolului provin din concluziile acestor seminarii, de la o

revedere a practicilor in Statele Membre si de la rezultatele studiilor specifice finantate de
Programul Falcone. Acesta va propune o strategie privind analiza si prevenirea oportunitatilor
criminalitatii, pe baza cercetarilor si analizei informatiilor privind crima organizata, care sunt
necesare pentru a spori capacitatea institutiilor europene si a Statelor Membre de a preveni
infractiunile.

Prevenirea in activitatea Comunitatii Europene si a comunitatii internationale

Uniunea Europeana s-a preocupat in mod regulat de problema privind prevenirea

infractiunilor, initial in legatura cu anumite tipuri de infractiuni, cum ar fi traficul de fiinte
umane si abuzul sexual al minorilor, dar si in termeni orizontali, ca de exemplu in:

- Comunicarea Comisiei din 14 iulie 1999 privind victimele infractiunilor in Uniunea Europeana;

7
- Comunicarea Comisiei privind recunoasterea reciproca a hotararilor definitive, care acopera
doua domenii semnificative pentru prevenire: recunoasterea reciproca a masurilor de pierdere a
drepturilor civile si politice si recunoasterea reciproca a condamnarilor infractorilor;

- Planul de Actiune al Uniunii Europene impotriva Drogurilor, in care o importanta majora o are
prevenirea dependentei si traficului de droguri;

- Comunicarea Comisiei privind Frauda impotriva Bugetului Comunitatii, adoptata pe 28 iunie

2000, care contine o strategie cuprinzatoare. Aplicarea acestei strategii prevede intarirea textelor
comunitatii pentru a le face mult mai rezistente la frauda, precum si dezvoltarea unei cooperari
favorabile pentru prevenirea coruptiei.

Comisia considera ca este, de asemenea, importanta utilizarea activitatii si experientei

diverselor organisme internationale si asigurarea consecventei intre actiunea Uniunii Europene si
actiunea, in special, a Consiliului European si a Natiunilor Unite. Aceasta dimensiune
multilaterala este de o importanta speciala in lupta impotriva crimei organizate transnationale si,
in acest context, Conventia Natiunilor Unite si Protocoalele ei (Comisia a fost in intregime
implicata in a le negocia), vor oferi un cadru general valoros pentru consolidarea colaborarii
internationale.

- Conceptul de prevenire

Exista numeroase definitii ale prevenirii criminalitatii. Pentru scopurile acestei

Comunicari, Comisia propune urmatoarea definitie:

Prevenirea criminalitatii include toate activitatile care contribuie la oprirea sau

reducerea infractiunilor, ca fenomen social, atat cantitativ cat si calitativ, ori masuri de
colaborare permanenta si structurata sau prin initiative ad-hoc.

Aceste activitati sunt intreprinse de catre toti participantii potriviti la activitatea

preventiva: reprezentantii locali, serviciile de constrangere (de aplicare a legii) si sistemul
juridic, serviciile sociale, sistemul de educatie, asociatiile in sens larg, industrie, banci si sectorul
privat, cercetatorii si oamenii de stiinta si publicul in general, sprijinite de media.

Studii specializate deosebesc diverse moduri de prevenire, focalizandu-se pe: victime;

autori ai unor fapte delincvente sau pasibile de pedeapsa sau pe: persoane; grupuri sociale de risc
ori pe situatiile de risc.

Pot fi astfel deosebite trei categorii de masuri, in functie de scopul lor, si anume:

- reducerea oportunitatilor infractiunilor, facand criminalitatea mai dificila si riscanta si reducand

castigurile infractorilor;

8
- reducerea factorilor economici si sociali care incurajeaza dezvoltarea criminalitatii;

- furnizarea informatilor si protectiei pentru victime si impiedicarea victimizarii.

Prevenirea, ca un complement al politicii de constrangere, este un concept in mare

masura acceptat in Statele Membre si experimentele efectuate pana acum au avut rezultate
incurajatoare. In lumina experimentelor curente, Comisia observa ca exista elemente constante in
strategii, care, in general:

- dezvolta o apropiere multidisciplinara;

- rostesc actiuni preventive, politici de securitate si politici care ameninta din flancuri (politici
juridice si politienesti, politici sociale, educationale si de cercetare etc.);

- dezvolta parteneriate intre acelea implicate in prevenirea "pe pamant", astfel incat prevenirea
functioneaza numai daca toate componentele societatii sunt implicate.

Aceste principii, impartasite de toate Statele Membre, fac posibila mentionarea unui
"Model european" de prevenire a criminalitatii.

Strategia Uniunii Europene ar trebui, deci, sa opereze pe doua niveluri.

Ea va fi initial concentrata pe politicile nationale de prevenire.

Pentru a realiza obiectivele mentionate mai sus, Statele Membre vor trebui sa inceapa in
mod hotarat sa intensifice eforturile lor pentru a preveni criminalitatea, atat organizata cat si
generala. Pana la acel punct, ele trebuie sa adopte sau sa intareasca strategiile nationale de
prevenire.

"Inventarierea" politicilor urmata de Statele Membre si schimbul de informatii si

experienta dintre ele, care a inceput la Conferinta de la Praia de Falesia, trebuie sa fie continuata.

In al doilea rand, aceste politici vor fi completate cu actiunea Uniunii Europene, care,
fara sa inlocuiasca actiunile locale, regionale sau nationale, va suplimenta piramida
responsabilitatilor si va facilita actiuni nationale odata cu sublinierea temelor de interes comun.

Obiective

Comisia considera, in primul rand, ca pentru a avea un efect complet, raspunsul la

provocarea criminalitatii trebuie sa fie cuprinzator si sa fie bazat pe complementaritatea dintre
instrumentele de constrangere si cele de prevenire, intrucat pedepsele rapide, potrivite,

9
proportionale si monitorizarea eficace a aplicarii pedepselor, sunt ele insele disuasive si, deci,
preventive.

Este important pentru Statele membre sa prevada pedepse pentru incalcarea legislatiei
Comunitatii in cazurile specifice.

Apoi, trebuie accentuat faptul ca prevenirea, conform definitiei, priveste infractiunile care
nu au fost inca comise si face apel la o atentie sporita, acest fapt putand impune masuri de
securitate care impun constrangeri exagerate asupra cetatenilor. O atentie deosebita trebuie
acordata asigurarii faptului ca actiunea preventiva a Uniunii respecta principiile fundamentale ale
legii si libertatile publice.

Deoarece strategia de prevenire cauta sa protejeze atat cetatenii cat si societatea, Uniunea
Europeana trebuie sa-si stabileasca urmatoarele scopuri:

- sa reduca oportunitatile savarsirii de infractiuni, pentru a intensifica riscurile infractorilor de a

fi descoperiti si pedepsiti si de a reduce posibilitatile acestora de a profita de pe urma
infractiunilor;

- sa reduca factorii care faciliteaza intrarea intr-o lume a infractiunilor si repetarea savarsirii lor;

- sa evite victimizarea, adica toti acei factori care, situand o persoana intr-o pozitie vulnerabila, o
predispun la a fi o victima a infractiunilor;

- sa reduca sentimentul de insecuritate;

- sa promoveze si sa raspandeasca cultivarea de durata a legislatiei si o cultura organizationala

destinata evitarii conflictelor;

- sa promoveze o buna conducere si, in special, sa previna coruptia;

- sa previna infiltrarile infractionale in structurile economiei si societatii.

Intrucat aceasta este o noua politica a Uniunii, Comisia considera ca prioritatea este
esentiala, pornind de la liniile directoare trasate la Consiliul European de la Tampere si
Conferinta de la Praia da Falesia. In ceea ce priveste crima in general, atentia trebuie acordata, in
primul rand, criminalitatii urbane, juvenile si celei legate de droguri.

In ceea ce priveste crima organizata, actiunile prioritare trebuie sa tinteasca criminalitatea

informatica, traficul de droguri, traficul de fiinte umane si, in special, abuzul femeilor, abuzul
sexual al copiilor, criminalitatea financiara si falsificarea monedei euro.

10
. Comunicarea de la Comisie catre Consiliul si Parlamentul European - 12.03.2004 -
Prevenirea criminalitatii in Uniunea Europeana

Pe 29 noiembrie 2000, Comisia a prezentat Consiliului si Parlamentului European o

Comunicare: "Prevenirea criminalitatii in Uniunea Europeana. Reflectii asupra liniilor directoare
comune si propuneri pentru sustinerea financiara a Comunitatii".

Aceasta Comunicare a fost primul pas din partea Comisiei pentru identificarea
domeniilor prioritare in prevenirea criminalitatii la nivelul Uniunii Europene si pentru
contribuirea la dezvoltarea unei strategii europene eficace.

Urmand aceasta Comunicare, au avut loc dezvoltari importante, ca de exemplu crearea

Forumului European pentru Prevenirea Crimei Organizate, infiintarea retelei Europene de
Prevenire a Criminalitatii si adoptarea Deciziei Consiliului pentru a crea Programul Hippocrates
de cofinantare a proiectelor de cooperare intre Statele Membre.

La fel ca si Comunicarea din 2000, si aceasta Comunicare subliniaza responsabilitatea

principala a Statelor Membre in domeniul prevenirii, mai ales de cand a aparut la nivel local
criminalitatea juvenila, urbana si cea legata de droguri.

Realizari la nivelul Uniunii Europene

Pe 28 mai 2001, Consiliul a adoptat o Decizie care infiinta Reteaua Europeana de

Prevenire a Criminalitatii. De la infiintare si pana acum, Reteaua a obtinut rezultate foarte bune.
Pentru prima data, reprezentantii Statelor Membre si experti s-a intalnit in mod regulat pentru a
face schimb de experienta si pentru a stabili o strategie comuna si prioritati de actiune si
cercetare pe baza programelor anuale.

Programele Hippocrates si AGIS

Urmand Comunicarea din 2000 privind prevenirea criminalitatii, Uniunea Europeana a

adoptat doua instrumente pentru a cofmanta proiectele de cooperare dintre Statele Membre in
domeniul prevenirii criminalitatii: "Hippocrates" in 2001 si "AGIS" in 2002.

Premiul European pentru Prevenirea Criminalitatii

Acest "Premiu" este o initiativa a Belgiei si a Regatului Unit si este-cofinantat prin

Programul "Hippocrates". Ideea a fost sa se dea un stimulent participantilor la prevenirea
criminalitatii, prin selectarea, anual, pentru acest Premiu European, a doua din cele mai bune
proiecte de prevenire a criminalitatii

11
E. Reteaua Europeana pentru Prevenirea Criminalitatii

In cadrul cooperarii in domeniile justitiei si afacerilor interne si cu o viziune asupra

crearii in Uniunea Europeana a unui spatiu de libertate, securitate si justitie, in conformitate cu
art.29 al Tratatului de la Amsterdam, Comisia este activ angajata in incurajarea Statelor Membre
de a-si uni eforturile in domeniul prevenirii criminalitatii.

O Decizie a Consiliului din 15 iulie 2002 a stabilit un program-cadru de lucru pentru

cooperarea politiei si justitiei in probleme de criminalitate, numit AGIS, aceasta in contextul
unui spatiu de libertate si justitie.

Bugetul propus pentru perioada 01.01.2003-31.12.2007 (5 ani) este de 65 milioane de

Euro pentru toate cele 5 programe din Pachetul cadrului de lucru (GROTIUS II - CRIMINAL;
STOP II ; OISIN II; HIPPOCRATES si FALCONE).

Stabilirea unui singur program-cadru de lucru, impusa in mod expres de catre

Parlamentul European si Consiliul European cand au fost adoptate aceste 5 programe, va sustine
mai departe cooperarea in domeniul prevenirii criminalitatii.

F. Forumul European pentru Prevenirea Criminalitatii

Comisia este de parere ca una din caile efective de stabilire a unei strategii coordonata
este de a-i conecta (pune in legatura) pe cei implicati in activitatea de prevenire. Pentru acest
motiv, Comisia sprijina initiativa Presedintiei Franceze si a Suediei de a crea o Retea Europeana
pentru prevenirea criminalitatii urbane, juvenile si cea legata de droguri. In plus, Comisia
sugereaza infiintarea unui Forum European pentru prevenirea crimei organizate, care sa fie
capabil sa se ocupe cu diverse aspecte ale prevenirii, cum ar fi criminalitatea economica si
financiara, comertul legal si ilegal de marfuri, traficul de fiinte umane si coruptia. Forumul va fi
compus din reprezentanti ai institutiilor, autoritatilor locale si nationale, cercurilor de afaceri si
asociatiilor preocupate de criminalitate. Comisia propune, de asemenea, ca structurile de
coordonare sa fie organizate la nivel national.

Activitatile Forumului vor consta, in primul rand, in:

- ajutarea institutiilor europene si a Statelor Membre in problemele legate de prevenirea

criminalitatii;

- contribuirea la identificarea orientarilor criminalitatii;

- inlesnirea schimbului de informatii;

- contribuirea la organizarea si functionarea centrelor de expertiza asupra temelor specifice;

12
- identificarea domeniilor de cercetare si perfectionare (pregatire, formare).

Comisia intentioneaza, de asemenea, sa infiinteze o pagina de Internet (site) privind

prevenirea criminalitatii.

La cererea sefilor de state ori guverne in cadrul Consiliului European de la Tampere (pct.41 si 42
din Concluzii), Comisia a propus, in Comunicarea sa, ca un nou instrument financiar sa fie
infiintat pentru a sprijini masurile de prevenire a criminalitatii.

Programul, cunoscut sub denumirea de "Hippocrates", ar trebui sa acopere

prevenirea tuturor formelor de criminalitate si sa furnizeze sprijin pentru masurile enumerate in

Comunicare.

Instrumentul financiar va fi compus din doua parti: crima organizata transfrontaliera si crima in
general.

Proiectele sprijinite vor fi:

- intalniri si seminarii;

- studii si munca de cercetare;

- proiecte pilot;

- schimbul de bune practici.

Comisia solicita Parlamentului, Consiliului European, Comitetului Regiunilor si

Comitetului Social si Economic, precum si organizatiilor profesionale reprezentand industria si
serviciile si asociatiile reprezentand societatea civila, sa-si faca cunoscuta parerea, in
Comunicare.

13