CAPITOLUL II ELEMENTE DE SEMIOLOGIE ŞI PATOLOGIE OSTEO-ARTICULA...

Page 1 of 5

II.1.2. Examenul fizic

Simptomele subiective

Cele mai frecvente sunt:

• durerea spontană, acuzată de bolnav, foarte puternică iniŃial, şi care
diminuă în orele următoare;
• impotenŃa funcŃională care este relativă în fracturile incomplete şi totală
în fracturile cu deplasare.
Simptomele obiective (examenul local)
Se execută cu bolnavul în ortostatism pentru traumatismele membrului
superior şi in decubit dorsal pentru traumatismele membrului inferior şi coloanei.

InspecŃia

Se vor căuta semnele de probabilitate ale fracturii:

• deformarea regiunii - produsă de deplasarea fragmentelor, de
hematomul fracturar şi de edemul părŃilor moi. Este evidentă atunci când
examinarea are loc la scurt timp de la accident (fig. 2.1);

Figura 2.1
Deformarea regiunii
a – asimetrie de contur la inspecŃia comparativă a membrelor care sugerează o fractură cu deplasare;
b – examinarea la scurt interval după traumatism evidenŃiază o tumefacŃie locală (1) care tinde să fuzeze ulterior,
corespunzătoare hematomului fracturar suprajacent (2)

http://www.artroplastie.ro/book/II/II.1.2.htm 5/28/2009
CAPITOLUL II ELEMENTE DE SEMIOLOGIE ŞI PATOLOGIE OSTEO-ARTICULA... Page 2 of 5

• scurtarea segmentului afectat – este uşor de constatat prin inspecŃie

comparativă. Semnul lipseşte în fracturile fără deplasare şi poate fi prezent
şi în luxaŃii sau atitudine vicioasă (fig. 2.2);

Figura 2.2
Atutudine vicioasă caracteristică în fractura colului femural cu scurtarea membrului inferior şi rotaŃie externă a
gambei şi piciorului

• echimoza tardivă (la 24-48 ore de la accident) – este localizată la

distanŃă de focarul fracturar. Este explicată de infiltraŃia din profunzime a
sângelui din hematomul fracturar;
• leziuni cutanate – de tipul eroziunilor, abraziuni cutanate sau laceraŃii
tegumentare şi ale părŃilor moi care pot evoca un impact cu un obiect
contondent dur (fig. 2.3.a, b). Alteori contuzia cutanată evocă un punct
de impact cu o eventuală leziune suprajacentă la distanŃă (fig. 2.3.b).

http://www.artroplastie.ro/book/II/II.1.2.htm 5/28/2009
CAPITOLUL II ELEMENTE DE SEMIOLOGIE ŞI PATOLOGIE OSTEO-ARTICULA... Page 3 of 5

Figura 2.3
Leziuni cutanate superficiale evocând un traumatism susceptibil de a produce fractura
a, b – leziuni cutanate superficiale: eroziune superficială (A), laceraŃie cutanată (B), abraziune cutanată profundă
(C, D), echimoză prin compresiune severă (E);
c – contuzie cutanată a genunchiului (sindromul tabloului de bord) care evocă o fractură de rotulă dar şi de
femur, şold sau bazin (la distanŃă de zona de impact).

Palparea

Furnizează date în legătură cu durerea provocată (fig. 2.4). Provocarea

durerii se poate face prin: apăsare cu un singur deget în punct fix (diagnostic
diferenŃial cu contuzia), presiune în axul osului fracturat sau mişcarea pasivă a
segmentului traumatizat de către examinator.

http://www.artroplastie.ro/book/II/II.1.2.htm 5/28/2009
CAPITOLUL II ELEMENTE DE SEMIOLOGIE ŞI PATOLOGIE OSTEO-ARTICULA... Page 4 of 5

Figura 2.4
Durerea provocată prin apăsarea cu un singur deget în punct fix. Se poate astfel palpa şi vârful unui fragment
osos fracturat

Grupul de semne descris mai sus poartă numele de semne de

probabilitate. Acestea sunt întâlnite şi în alte categorii de traumatisme
(contuzii, entorse, luxaŃii).
Examenul clinic local poate continua cu cercetarea semnelor de certitudine
din care fac parte: mobilitatea anormală, crepitaŃia osoasă, netransmisibilitatea
mişcării şi întreruperea continuităŃii osoase (fig. 2.5). Cercetarea acestor semne
produce bolnavului durere şi poate genera complicaŃii. Ele pot fi descoperite cu
ocazia unor gesturi întâmplătoare (de ex. imobilizarea provizorie a unei fracturi).
Mobilitatea anormală – se evidenŃiază prin prinderea cu două mâini a
segmentului afectat, deasupra şi dedesubtul presupusului sediu al fracturii şi
imprimarea unor mişcări de sens contrar.
CrepitaŃia osoasă – este o senzaŃie tactilă şi auditivă care se percepe atunci
când o suprafaŃă osoasă se freacă pe cealaltă în focarul de fractură. Ea se
percepe ca un zgomot gros şi aspru, rugos ce trebuie deosebit de zgomotul
discret produs de un hematom.
Netransmisibilitatea mişcării – se testează activ şi pasiv.
Întreruperea continuităŃii osoase – este evidentă dacă osul este
superficial şi dacă examenul are loc imediat după traumatism.

http://www.artroplastie.ro/book/II/II.1.2.htm 5/28/2009
CAPITOLUL II ELEMENTE DE SEMIOLOGIE ŞI PATOLOGIE OSTEO-ARTICULA... Page 5 of 5

Figura 2.5
Semnele de certitudine ale fracturii
Când focarul este mobil, mobilizarea segmentului de membru produce o angulaŃie sau o crepitaŃie osoasă prin
frecarea extremităŃilor osoase. Se remarcă în acelaşi timp întreruperea continuităŃii osoase cu netransmiterea
mişcării imprimate fragmentului distal la fragmentul proximal şi articulaŃia suprajacentă.

http://www.artroplastie.ro/book/II/II.1.2.htm 5/28/2009