EXAMEN DE CORIGENŢĂ LA LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ –

PROBA ORALĂ/CLASA a VII-a

Biletul 1
Citiţi următorul text şi răspundeţi oral la următoarele cerinţe:

„Din asfintit, de peste munte,

Rasfringeri rosii de amurg
Se sfarma-n licariri marunte
Si-n Dunarea umbrita curg.(...)

Si parca zugravit anume,

Isi culca umbra până-n mal
Ostrovul izolat de lume
Ca un castel medieval.” (Vasile Alecsandri, Pastel)

1. Exemplifica doua caracteristici ale speciei literare pastel identificate in fragmentul citat.
2. Precizeaza rima si masura versurilor.

Profesori examinatori:
1……………………………………
2……………………………………

EXAMEN DE CORIGENŢĂ LA LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ –

PROBA ORALĂ/CLASA a VII-a

Biletul 2
Citeste următorul text şi răspunde următoarelor cerinţe:
„Ardeau ca niște facle vii,
în vârf de firave tulpini.
Îsi înălțau râzând zglobii
obrazul roșu dintre spini.

I-am adunat cu mâini avare,

am rătăcit în seara blândă,
umplându-mi brațele de floare
învăpăiată și plăpândă.”
(Magda Isanos, Macii)

1. Argumenteaza, cu exemple din text, apartenenta fragmentului citat la genul liric.

2. Alcatuieste doua enunturi in care substantivul „macii” sa indeplineasca functii sintactice diferite.

Profesori examinatori:
1……………………………………
2……………………………………
 EXAMEN DE CORIGENŢĂ LA LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ –
PROBA ORALĂ/CLASA a VII-a
Biletul 3
Citeste cu atentie următorul text şi răspunde următoarelor cerinţe:
„Copilăria, iscoditoare ca un copil în faţa uşii care ascunde pomul de Crăciun, se înălţa în trupul lui, în vârful
piciorelor: creştea. Putea urni un scăunel, înhămându-şi toată puterea prin braţe: era întâiul avânt(...) În curând, paşii lui se
căzniră prin ogradă; uliţa îl privea înduioşată pe sub poartă. Purta rochiţă pe atunci şi se numea Puiuţu.”
(„Uliţa copilăriei”-
Ionel Teodoreanu)

1. Numeste personajul despre care se vorbeste in fragmentul citat.

2. Identifica doua figuri de stil diferite si numeste-le!

Profesori examinatori:
1……………………………………
2……………………………………

EXAMEN DE CORIGENŢĂ LA LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ –

PROBA ORALĂ/CLASA a VII-a
Biletul 4

Citeste cu atentie următorul text şi răspunde următoarelor cerinţe:

„Copilăria, iscoditoare ca un copil în faţa uşii care ascunde pomul de Crăciun, se înălţa în trupul lui, în vârful
piciorelor: creştea. Putea urni un scăunel, înhămându-şi toată puterea prin braţe: era întâiul avânt(...) În curând, paşii lui se
căzniră prin ogradă; uliţa îl privea înduioşată pe sub poartă. Purta rochiţă pe atunci şi se numea Puiuţu.”
(„Uliţa copilăriei”-
Ionel Teodoreanu)

3. Numeste personajul despre care se vorbeste in fragmentul citat.

4. Identifica doua figuri de stil diferite si numeste-le!
Profesori examinatori:
1……………………………………

2……………………………………
 EXAMEN DE CORIGENŢĂ LA LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ –
PROBA ORALĂ/CLASA a VII-a
Biletul 5
Citeste următorul text şi răspunde următoarele cerinţe:

“Un chiot lung sparge tăcerea amurgului. Pe malul stâng, căsuţe albe se ivesc dintre copaci. Turme de vite se
scoboară la adăpat.(...) Livezile satului se oglindesc în valuri. Cumpăna unei fântâni se pleacă şi se înalţă ca un cocostârc
care bea apă. Orizontul se deschide, se lărgeşte din ce în ce. (...) Soarele-a asfinţit. Aerul miroase a pământ ars, stropit de-o
bură de ploaie.”(Alexandru Vlahuță, România pitorească)
1. Precizeaza modul de expunere utilizat in text si enumera doua caracteristici ale acestuia.
2. Extrage din text un substantiv comun, un adjectiv, o prepozitie
Profesori examinatori:
1……………………………………
2……………………………………

EXAMEN DE CORIGENŢĂ LA LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ –

PROBA ORALĂ/CLASA a VII-a

Biletul 6
Citeste următorul text şi răspunde următoarelor cerinţe:

“Sălbatecul vodă e-n zale şi-n fier,

Şi zalele-i zuruie crunte,
Gigantică poart-o cupolă pe frunte,
Şi vorba-i e tunet, răsufletul ger,
Iar barda din stânga-i ajunge la cer,
Şi vodă-i un munte.”
(G. Coşbuc, Paşa Hassan)
1. Numeste specia literara in care se incadreaza fragmentul citat si enumera doua caracteristici ale acesteia.
2. Analizeaza, la alegere, un adjectiv din text.

Profesori examinatori:
1……………………………………
2……………………………………
 EXAMEN DE CORIGENŢĂ LA LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ –
PROBA ORALĂ/CLASA a VII-a

Biletul 7
Citeste următorul text şi răspunde următoarelor cerinţe: “De
jur împrejur, ca și cum s-ar ținea de mână, stau munții cu piscuri înalte, peste care brădișul negru se întinde ca o imensă
haină de doliu. Nici o pasăre nu-și îndreaptă zborul său rătăcitor peste sălbătăcia și tăcerea de mormânt a locurilor
acestora(…)Rareori numai, albastrul limpede al cerului adânc se pătează de câte un punct negru, dar trecător: e un vultur
prădalnic care ochește poate din înălțimile văzduhului vreo sprintenă veveriță; glasul vântului îți strânge inima... atât e de
tânguios și de întristător! S-ar zice că iulie se schimbă aici în fratele mai tânăr al lui decembrie; aceiași ochi, aceeași privire
aspră, același glas, aceleași sprâncene încruntate! Numai căruntețea îi lipsește spre a se îndeplini asemănarea”.
1. Fragmentul face parte dintr-o opera epica sau lirica? Argumenteaza!
2. Identifica doua figuri de stil diferite .
Profesori examinatori:
1……………………………………
2……………………………………

EXAMEN DE CORIGENŢĂ LA LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ –

PROBA ORALĂ/CLASA a VII-a

Biletul 8
Citeste cu atentie următorul text şi răspunde următoarelor cerinţe:
“A fost odinioară un împărat care avea trei fete, dintre care cea mai mare era frumoasă, cea mijlocie și mai
frumoasă, iar cea mai tânără, Ileana, atâta de frumoasă încât și Sfântul Soare se oprea în cale ca s-o vadă și să se desfăteze
de frumusețea ei.
Într-o zi împăratul primi carte și veste de la vecinul său împărat mare și puternic, cum că, iaca, nu e bine, și are să
se bată cu dânsul pentru o mare pricină împărătească. Împăratul se puse la sfat cu bătrânii țării și, când văzură cum că nu e
încotro, porunci voinicilor să încalece pe armăsari, să-și apuce armele și să se pregătească de bătaia cea grozavă ce-avea să
se facă și să fie.
Mai înainte de a încăleca și el însuși, împăratul chemă pe fiicele sale la șine, le grăi vorbe blânde și părintești și
dete apoi la fiecare câte o floare frumoasă, câte o păsărică veselă și câte un măr fraged.”

(Ioan Slavici, Ileana cea şireată)

1. Argumenteaza, cu exemple din text, doua caracteristici ale speciei literare basm in care se incadreaza
fragmentul citat.
2. Alcatuieste doua enunturi in care substantivul “imparat” sa indeplineasca functii sinatactice diferite.
Profesori examinatori:
1……………………………………
2……………………………………
 EXAMEN DE CORIGENŢĂ LA LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ –
PROBA ORALĂ/CLASA a VII-a

Biletul 9

1. Alcătuiţi familia lexicală a cuvântului tânăr. (minim 4 cuvinte).

2. Despărţiţi în propoziţii fraza următoare şi precizaţi felul propoziţiilor:
Dorinţa noastră este să reuşească la testul pe care îl va da mâine deoarece îşi doreşte să câştige concursul.
Profesori examinatori:
1……………………………………
2……………………………………

EXAMEN DE CORIGENŢĂ LA LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ –

PROBA ORALĂ/CLASA a VII-a

Biletul 10
1. Ilustraţi polisemia verbului „ a face”.
2. Construieste o frază in care să ai o propozitie principală si una subordonată.

Profesori examinatori:
1……………………………………
2……………………………………

EXAMEN DE CORIGENŢĂ LA LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ –

PROBA ORALĂ/CLASA a VII-a
Biletul 11
1. Menţionaţi două figuri de stil diferite, ilustraţi-le!
2. Desparţiţi în propoziţii următoarea frază şi precizaţi tipul propoziţiilor obţinute:
Se gândea unde ar putea găsi o bicicletă pe care să o împrumute ca să participe la concurs.
Profesori examinatori:
1…………………………………....
2……………………………………
 EXAMEN DE CORIGENŢĂ LA LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ –
PROBA ORALĂ/CLASA a VII-a
Biletul 12

1. Precizaţi care sunt mijloacele interne de îmbogăţire a vocabularului

2. Alcătuiţi trei propoziţii în care să aveţi un atribut adjectival, un subiect multiplu, respectiv un complement direct.

Profesori examinatori:
1……………………………………
2……………………………………

EXAMEN DE CORIGENŢĂ LA LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ –

PROBA ORALĂ/CLASA a VII-a

Biletul 13
1. Alcătuiţi enunţuri în care cuvântul „frumos” să aibă valori morfologice diferite.
2. Indică câte un antonim pentru cuvintele: luminos, curat.

Profesori examinatori:
1……………………………………
2……………………………………
 Examen de corigenţă la limba şi literatura română
Clasa a VII – a
Proba scrisa
Varianta 1

Subiectul I (12 x 4p = 48 puncte)

Citeşte cu atenţie textul de mai jos. Scrie, pe foaia de examen, răspunsul pentru fiecare cerinţă.
„Un pâlc de călăreţi învăluiţi în măntăli1se apropie prin umbra posomorâtă. Cel dinainte, înfăşurat în
negru, cu chipiul pe ochi, era comandantul.
Ofiţerii întrebau cu glasuri mişcate:
- Sunteţi gata, băieţi?
- Gata, domnule locotenent!
Generalul nostru porni cu ceilalţi înainte, se cufundă în negura serii. Trupele prinseră iar a se
frământa. Plutoanele soseau călcând greu şi lunecând prin noroi. Se rânduiau în tăcere.
Comandanţii şopteau:
- Încă o dată, flăcăi!...
Iar flăcăii treceau cu inimile împietrite.
În sfârşit, porniră a patra oară.”
(Mihail Sadoveanu, Luarea Griviţei)
măntăli (pl. mantale, pop. măntăli)= palton de uniformă militară
1. Transcrie, din text, o structură/un grup de cuvinte care conţine un epitet.
2. Precizează un mijloc de expunere existent în textul dat.
3. Scoate ideea principală ce se desprinde din textul dat.
4. Precizează cărui gen literar poate fi încadrat textul.
5. Desparte în silabe: „comandantul”, „locotenent”.
6. Scrie doi termeni din familia lexicală a cuvântului „băiat”.
7. Transcrie un cuvânt care conţine diftong.
8. Transcrie un substantiv în cazul nominativ şi unul în cazul vocativ.
9. Explică folosirea virgulei în textul: „ - Sunteţi gata, băieţi?”
10. Identifică valoarea morfologică a cuvântului „greu” din text şi apoi construieşte un enunţ în care „greu” să fie
adjectiv.
11. Precizează funcţia sintactică a cuvintelor subliniate în textul: „Ofiţerii întrebau cu glasuri mişcate”.
12. Alcătuieşte un enunţ în care substantivul „tăcere” să aibă funcţia sintactică de nume predicativ.

Subiectul al II- lea (42 puncte)

Scrie o compunere de 1-2 pagini, în care să caracterizezi un personaj principal dintr-o operă studiată de
tine la clasă. În redactarea compunerii, vei avea în vedere:
 precizarea, însoţită de exemple, a patru mijloace/procedee de caracterizare, existente în textul ales;
 numirea a patru trăsături ale personajului;
 ilustrarea acestor trăsături, prin referire la întâmplări/la situaţii semnificative;
 prezentarea relaţiei dintre personajul principal şi alt personaj al operei.
Notă! Respectarea, în lucrare, a ordinii cerinţelor nu este obligatorie. Vei primi 24 puncte pentru conţinut (câte
6 puncte pentru fiecare cerinţa rezolvată) şi 18 puncte pentru redactare (unitatea compoziţiei -3 p.; coerenţa textului - 3
p.; registrul de comunicare, stilul şi vocabularul adecvate conţinutului - 3 p.; ortografia - 4 p.; punctuaţia - 3 p.; aşezarea
corectă a textului în pagină, lizibilitatea - 2 p.).
În vederea acordării punctajului pentru redactare, compunerea trebuie să aibă cel puţin 20 de rânduri scrise.

Notă! Se acordă 10 puncte din oficiu.

SUCCES!

Prof. examinator 1:

Prof. examinator 2 :

 Examen de corigenţă la limba şi literatura română

Clasa a VII – a
Proba scrisa
Varianta 2

Subiectul I (12 x 4p = 48 puncte)

Citeşte cu atenţie versurile de mai jos. Scrie, pe foaia de examen, răspunsul pentru fiecare cerinţă.
„Fusei un pom hoinar în lumea toată, Mai ridicat cu poamele-n lumină,
Cu poamele mai rumene câteodată, Copacul mă durea din rădăcină,
Simţindu-le din ramuri cum se coc Căci scânteiat de stelele streine,
Şi-ntinerit, dar trist de-atât noroc. Pământule de-acasă, ea rămăsese-n tine.
(Tudor Arghezi, Întoarcere la brazdă)

1. Transcrie, din text, o structură/un grup de cuvinte care conţine epitet.

2. Precizează măsura versului : „Şi-ntinerit, dar trist de-atât noroc.”
3. Transcrie, din text, o structură/un grup de cuvinte care sugerează eul liric.
4. Comentează, în 5-10 enunţuri, versurile citate.
5. Desparte în silabe: „lumea”, „lumină”.
6. Scrie doi termeni din familia lexicală a cuvântului „noroc”.
7. Transcrie un cuvânt care conţine diftong.
8. Transcrie un pronume personal şi o prepoziţie.
9. Explică folosirea cratimei în versul: „Simţindu-le din ramuri cum se coc.”
10. Construieşte un enunţ în care cuvântul „mai” să aibă valoare morfologică de substantiv.
11. Precizează funcţia sintactică a cuvântului subliniat în textul: „Copacul mă durea din rădăcină”.
12. Alcătuieşte un enunţ în care substantivul „rădăcină” să fie nume predicativ.

Subiectul al II- lea (42 puncte)

Scrie o compunere de 1-2 pagini, în care să motivezi faptul că o operă literară studiată de tine este
baladă cultă sau nuvelă. În redactarea compunerii, vei avea în vedere:
 precizarea a patru caracteristici ale baladei culte / nuvelei, ca specie literară;
 ilustrarea acestor caracteristici cu elemente din opera literară aleasă;
 prezentarea conţinutului(cu precizarea momentelor subiectului);
 ilustrarea a două mijloace/procedee e caracterizare a personajelor reprezentative.
Notă! Respectarea, în lucrare, a ordinii cerinţelor nu este obligatorie. Vei primi 24 puncte pentru conţinut
(câte 6 puncte pentru fiecare cerinţa rezolvată) şi 18 puncte pentru redactare (unitatea compoziţiei -3 p.; coerenţa
textului - 3 p.; registrul de comunicare, stilul şi vocabularul adecvate conţinutului - 3 p.; ortografia - 4 p.; punctuaţia
- 3 p.; aşezarea corectă a textului în pagină, lizibilitatea - 2 p.).
În vederea acordării punctajului pentru redactare, compunerea trebuie să aibă cel puţin 20 de rânduri scrise.

Notă! Se acordă 10 puncte din oficiu.

SUCCES!

Prof. examinator 1:

Prof. examinator 2 :

Barem 1
Notă! Se acordă 10 puncte din oficiu. Nota finală se obţine prin împărţirea la 10 a punctajului obţinut de candidat.
I. 48p(12x4p)
1. Epitet: „umbra posomorâtă”, „glasuri mişcate”
2. Moduri de expunere: naraţiunea, dialogul.
3. Ideea principală: Îndrumaţi de comandant, soldaţii pornesc din nou la luptă. Formulare nuanţată, originală=
4p, formulare parţială(cu tentă de povestire şi 1-2 greşeli de ortografie = 2p)
4. Textul aparţine genului epic.
5. Despărţirea în silabe: co-man-dant, lo-co-te-nent;
6. Familia lexicală: băieţel, băieţandru, băieţaş…;
7. Diftong: întrebau, plutoanele…
8. Substantiv în cazul nominativ: generalul, plutoanele…; substantiv în cazul vocativ: băieţi, flăcăi….
9. Virgula s-a folosit pentru izolarea substantivului în cazul vocativ.
10. greu = adverb(în text)
greu = adjectiv Duc în spate un coş greu.
11. întrebau = predicat verbal; mişcate = atribuit adjectival
12. Liniştea înseamnă tăcere.(nume predicativ)

II. 42p
 Conţinut: 24p ( câte 6 puncte pentru fiecare cerinţă rezolvată)
 Redactare: 18p
 Unitatea compoziţiei -3 p.;
 coerenţa textului - 3 p.;
 registrul de comunicare, stilul şi vocabularul adecvate conţinutului - 3 p.;
 ortografia - 4 p.;
 punctuaţia - 3 p.;
 aşezarea corectă a textului în pagină, lizibilitatea - 2 p.
NOTĂ! În vederea acordării punctajului pentru redactare, compunerea trebuie să aibă cel puţin 20 de rânduri
scrise. Respectarea, în lucrare, a ordinii cerinţelor nu este obligatorie.

Notă! Vor fi punctate şi alte răspunsuri considerate de evaluator a fi corecte.

Barem 2
Notă! Se acordă 10 puncte din oficiu. Nota finală se obţine prin împărţirea la 10 a punctajului obţinut de candidat.

I. Exemple de răspuns:
1. Epitet: “pom hoinar”; „poame mai rumene”…
2. Măsura versului este de 10 silabe.
3. Prezenţa eului liric: „Fusei un pom hoinar în lumea toată,”
4. Explicare nuanţată, originală= 4p, explicare parţială, cu 1-2 greşeli de ortografie = 2p
5. Despărţirea în silabe: lu-mea, lu-mi-nă
6. Familia lexicală: norocel, norocos...
7. Diftong: „hoinar”; „toată”…
8. Pronume personal: ea, tine…
Prepoziţie: în, din
9. Cratima leagă fonetic şi desparte morfologic două cuvinte diferite (verb la gerunziu, pronume) care se
rostesc împreună…
10. mai = substantiv Bunicul are un mai foarte greu.
11. copacul = subiect
12. Aceasta este o rădăcină.( nume predicativ)

II. 42p
 Conţinut: 24p
 (precizarea a două caracteristici ale nuvelei/baladei, ca specie literară - 6p; precizarea
unei caracteristici ale nuvelei/baladei , ca specie literară - 3p
 exemplificarea acestor caracteristici, pe baza operei alese -6p; exemplificarea parţială
acestor caracteristici – 3p
 prezentarea, pe scurt, a subiectului (prin punerea în evidenţă a situaţiei semnificative în
care se află personajele) – 6p; prezentarea parţială a subiectului (fără evidenţierea
situaţiei semnificative în care se află personajele) – 3p
 prezentarea personajelor şi a semnificaţiei comportamentului acestora – 6p; prezentarea
parţială a personajelor şi a semnificaţiei comportamentului acestora – 3p.
 Redactare: 18p
 Unitatea compoziţiei -3 p.;
 coerenţa textului - 3 p.;
 registrul de comunicare, stilul şi vocabularul adecvate conţinutului - 3 p.;
 ortografia - 4 p.;
 punctuaţia - 3 p.;
 aşezarea corectă a textului în pagină, lizibilitatea - 2 p.
În vederea acordării punctajului pentru redactare, compunerea trebuie să aibă cel puţin 20 de rânduri scrise.

Notă! Vor fi punctate şi alte răspunsuri considerate de evaluator a fi corecte.