Raport

RAPORT
Monitorizarea activității Parlamentului

de legislatura a XI-a
în perioada 2021-2022
#101 Parlamentul lucrează pentru tine?!
1
Autori: Mihaela Duca-Anghelici, Anna Grigorenco, Marin Boboc, Mariana Dobrovolschi,
Elena Căpățînă, Dina Boțan, Mariana Focșa
Coordonatori: Nicolae Panfil, Igor Bucataru
Redactor: Asociația Logodava
Design grafic și machetare: Marina Bejenari
Asociaţia Promo-LEX
Str. Mitropolit Petru Movilă 23/13 Chișinău, Moldova
tel./fax: (+373 22) 45 00 24, 44 96 26
info@promolex.md
www.promolex.md
SE DISTRIBUIE GRATUIT
Toate drepturile sunt protejate. Conținutul raportului poate fi utilizat și reprodus în scopuri
nonprofit și fără acordul prealabil al Asociației Promo-LEX cu condiția indicării sursei de
informație. Conținutul raportului poate fi supus revizuirilor redacționale.
În perioada 2021 – 2025 Asociația Promo-LEX monitorizează activitatea Parlamentului,

în special din perspectiva transparenței, legalității și eficienței procedurilor. Activitățile
fac parte din Programul „Democrație, Transparență și Responsabilitate”, implementat cu
susținerea financiară a Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID).
Responsabilitatea pentru opiniile exprimate în cadrul acestui raport aparține Asociației

Promo-LEX și nu reflectă neapărat poziția donatorului. În cazul în care apar discrepanțe
între textul în limba română și traducerea acestuia în altă limbă, va prevala varianta în
limba română a raportului.
1
CU PR I N S
SUMAR EXECUTIV...........................................................................................................................................5
INTRODUCERE.................................................................................................................................................9
REPERE METODOLOGICE.......................................................................................................................... 11
ABREVIERI..................................................................................................................................................... 12
I. RESPECTAREA PROCEDURII LEGISLATIVE...................................................................................... 12

1.1. Gradul de respectare a legislației privind transparența decizională............................................13
1.1.1. Considerente generale despre proiectele de acte normative..................................................14
1.1.2. Publicarea proiectelor de acte normative........................................................................................14
1.1.3. Consultarea publică...................................................................................................................................14
1.1.4. Avizarea și expertizarea proiectelor de acte normative............................................................20
1.1.5. Elaborarea rapoartelor, corapoartelor Comisiilor parlamentare..........................................25
1.1.6. Înaintarea amendamentelor..................................................................................................................26
1.1.7. Dezbaterea și votarea proiectelor de legi.........................................................................................27
1.1.8. Regimul de urgență și prioritatea proiectelor................................................................................33
1.2. Activitatea deputaților prin prisma inițiativelor legislative.............................................................33
1.3. Monitorizare organizare ședințe, prezență deputați și procedură de vot..................................36
II. ACTIVITATEA UNOR COMISII PARLAMENTARE PERMANENTE.............................................. 44

2.1. Statutul comisiilor parlamentare permanente.......................................................................................45
2.2. Respectarea prevederilor legale ce țin de activitatea comisiilor....................................................45
2.3. Modul de asigurare a transparenței activității comisiilor parlamentare....................................50
III. EXERCITAREA DE CĂTRE PARLAMENT A FUNCȚIEI DE CONTROL PARLAMENTAR....... 52

3.1. Definirea și reglementarea normativă a controlului parlamentar................................................53
3.2. Aplicarea funcției de control parlamentar și asigurarea transparenței
în exercitarea acesteia.......................................................................................................................................54
3.2.1. Informarea Parlamentului, întrebări și interpelări......................................................................54
3.2.2. Audieri și rapoarte..................................................................................................................................... 52
3.2.3. Executarea legilor.......................................................................................................................................62
3.2.4. Ancheta parlamentară..............................................................................................................................66
3.2.5. Moțiuni simple și de cenzură.................................................................................................................70
3.3. Monitorizarea modului de numire și demisie de către Parlament a persoanelor
oficiale de stat....................................................................................................................................................... 71
IV. COMUNICAREA PARLAMENTULUI CU CETĂȚENII ȘI PĂRȚILE INTERESATE..................... 74

4.1. Mecanismele instituționalizate de comunicare a deputaților și instituției
parlamentare cu cetățenii................................................................................................................................75
4.2. Activitatea Oficiilor teritoriale de informare a Parlamentului........................................................82
4.2.1. Aprobarea și publicarea Planului anual de achiziții publice....................................................82
4.2.2. Activitatea oficiilor teritoriale de informare ale Parlamentului.............................................82
4.2.3. Desființarea unor oficii teritoriale de informare ale Parlamentului.....................................85
2
4.3. Reflectarea activității Parlamentului pe pagina web oficială a autorității.................................86
4.3.1. Justificarea necesității și repere metodologice în monitorizarea paginii web................86
4.3.2. Analiza de conținut și designul paginii web a Parlamentului..................................................88
4.4. Rolul rețelelor sociale în asigurarea comunicării instituției parlamentare și a
deputaților cu cetățenii......................................................................................................................................92
4.4.1. Rețelele sociale – noi oportunități de comunicare cu publicul...............................................92
4.4.2. Prezența Parlamentului pe rețelele sociale.....................................................................................92
4.4.3. Prezența deputaților pe rețelele sociale...........................................................................................94
V. MONITORIZARE MANAGEMENT BUGETAR ȘI ADMINISTRATIV.............................................. 96

5.1. Aspecte generale privind aprobarea și executarea bugetului anual al Parlamentului.........97
5.1.1. Aprobarea bugetului..................................................................................................................................54
5.1.2. Executarea bugetului anual....................................................................................................................99
5.2. Aspecte specifice privind remunerarea deputaților......................................................................... 103
5.3. Monitorizarea deplasărilor în interes de serviciu.............................................................................. 105
5.4. Monitorizarea nivelului de transparență a achizițiilor publice efectuate............................... 110
5.4.1. Aprobarea și publicarea Planului anual de achiziții publice................................................. 110
5.4.2. Executarea Planului anual de achiziții publice............................................................................ 111
RECOMANDĂRI...........................................................................................................................................115
ANEXE............................................................................................................................................................119
3
SU M A R EXECUT IV
Capitolul I. Respectarea procedurii legislative. În acest compartiment este analizat gradul de

respectare a legislației privind transparența decizională pe parcursul inițierii, consultării, dezbaterii și
votării proiectelor legislative. De asemenea, sunt reflectate organizarea și desfășurarea ședințelor plenare,
precum și activismul deputaților în contextul procesului legislativ.
Concluziile referitoare la gradul de respectare a legislației privind transparența decizională reies din
analiza celor 621 de proiecte de acte normative care au fost introduse în procedura legislativă pe
parcursul perioadei monitorizate, inclusiv 19 proiecte introduse în perioada altor legislaturi, dar adoptate
în legislatura XI. Astfel, constatăm că transparența decizională în mare parte nu a fost respectată, iar
în anumite etape chiar a fost grav afectată. Aceasta a fost prejudiciată, spre exemplu prin omisiunea
elaborării / publicării documentelor aferente consultării cetățenilor, dar și prin rata scăzută a audierilor
și dezbaterilor publice organizate de Parlament. De asemenea, în etapa de avizare și expertizare a actelor
normative s-a constatat un grad înalt de ignorare a recomandărilor Direcției generale juridice, precum
și de omisiune a solicitării expertizării anticorupție / acordării sau publicării acestei expertize. La fel, cu
referință la etapa dezbaterii și votării proiectelor de legi, Promo-LEX a constatat că pentru majoritatea
proiectelor de acte normative, înainte de votarea în a doua lectură, lipseau anumite acte (avizele,
expertizele, sinteza recomandărilor, rapoartele comisiei permanente etc.).
În privința activității deputaților în calitate de autori ai proiectelor legislative, subliniem că majoritatea

covârșitoare a proiectelor de acte normative au fost înregistrate de deputați, depășind cu mult ponderea
inițiativelor înaintate de Guvern, Președinte și Adunarea Populară. Per fracțiuni, constatăm un decalaj
enorm dintre „rata de promovare” a proiectelor depuseînaintate de majoritate și a proiectelorcele de
opoziției. Astfel, cele mai multe proiecte de legi au fost înregistrate de deputații fracțiunii majoritare
– PAS, aceasta având și cea mai mare rată a actelor adoptate în raportat la cu cele înregistrate -– circa
62%. De cealaltă parte, doar 5% din proiectele de legi care îi au drept autori pe deputații fracțiunilor din
opoziția parlamentară (BCS și PPȘ) au fost promovate și adoptate.
Cu privire la organizarea și desfășurarea ședințelor plenare Promo-LEX a constatat frecvent publicarea

tardivă a ordinii de zi a ședințelor. De asemenea, completarea frecventă a acesteia la începutul ședinței
plenare afectează previzibilitatea și transparența procesului legislativ. În context, atragem atenția și
asupra incidenței ridicate a cazurilor de refuz al includerii pe ordinea de zi a proiectelor depuse de
opoziție. Un alt aspect monitorizat care merită o atenție specială în contextul organizării ședintelor
plenare ține de prezența deputaților la ședințe. Astfel, rata medie de participare a acestora în ședințele
plenare este de circa 86% (conform datelor înregistrării prezenței la începutul ședințelor), însă participă
la vot în medie 62-67 de deputați per proiect. Cel mai mult au absentat deputații fracțiunii PPȘ – cu o
medie de circa 21 de absențe per deputat.
Capitolul II. Activitatea unor comisii parlamentare permanente. În cadrul celui de al doilea
compartiment este examinată activitatea a trei comisii care se intersectează mai mult cu obiectivele/activitățile
Asociației Promo-LEX: Comisia juridică, numiri și imunități (CJNI); Comisia drepturile omului și relații
interetnice (CDORI) și Comisia administrație publică (CAP). Monitorizarea a fost pusă în dificultate de
tergiversarea procesului de transmitere a proceselor-verbale ale ședințelor comisiilor, în special a celor
din sesiunea de primăvară. Conținutul proceselor-verbale în multe cazuri nu permite identificarea din
perspectiva calitativă a conținutului ședințelor comisiilor.
Cu referire la convocarea și prezența la ședințe s-a constatat că, de regulă, agenda proiectelor de pe ordinea
de zi este publicată preliminar. În două comisii din cele trei analizate, unde președinția este asigurată de
majoritatea parlamentară (CJNI și CAP), prezența deputaților din opoziție este lacunară. Monitorii au
atras atenția și asupra componenței comisiilor din perspectiva de gen, or în cazul CJNI și a CAP se atestă
o disproporție.
4
În ceea ce privește planificarea activității comisiilor, doar CAP și CDORI dispun de planuri de acțiuni.
În opinia Promo-LEX, toate comisiile parlamentare trebuie să dispună de documente instituționale
de planificare operațională/strategică a activității. Domeniul principal de activitate a comisiilor a fost
avizarea și întocmirea rapoartelor asupra proiectelor de legi. În pofida publicării anumitor documente,
în general, gradul de informare despre activitățile comisiilor este scăzut, în special în ceea ce ține de
comunicarea cu cetățenii (organizarea audiențelor și reacționarea la petiții).
Capitolul III. Exercitarea de către Parlament a funcției de control parlamentar. Capitolul conține
constatări și concluzii ale monitorilor cu privire la suficiența cadrului legal în domeniu, precum și cu
privire la gradul de utilizare de către deputați a funcției de control parlamentar. De asemenea, este
analizat modul de numire și demitere de către Parlament a persoanelor oficiale.
Cu privire la reglementarea normativă a controlului parlamentar considerăm că, în esență, acesta are la
bază un cadrul legal ce prevede metode și instrumente variate de control, dar care nu sunt întotdeauna
suficient de detaliate și practice în aplicare.
Cu referire la utilizarea de către Parlament a întrebărilor și interpelărilor, constatăm că aceste

instrumente par a fi confundate frecvent de către deputați. Cel mai probabil, deoarece atât întrebările,
cât și interpelările se adresează Guvernului. În special, opoziția face uz de acest mecanism de control
parlamentar (37 din 38 de întrebări adresate). Totodată, atragem atenția că pagina web a Parlamentului
nu asigură informarea publicului larg despre utilizarea acestor instrumente.
Instrumentul audierilor, potrivit monitorilor, a fost utilizat de două ori de plenul Parlamentului, cu privire
la controlul activității Procurorului General și a Guvernatorului Băncii Naționale a Moldovei. Informarea
publicului despre aplicarea instrumentului respectiv de către comisiile parlamentare, la fel, este lacunară.
Cu privire la rapoartele autorităților publice, menționăm că Parlamentul le publică pe pagina web, dar
se constată respectarea lacunară, în proporție de doar 59%, a obligației legale de prezentare a acestor
rapoarte în plenul Parlamentului.
Cât privește executarea legilor, deducem că dacă evaluarea ex-post juridică a fost realizată de către Direcția
generală juridică (DGJ) în proporție de 87% față de cele planificate, atunci evaluarea ex-post de impact
de către comisiile permanente, conform informațiilor publicate și prezentate suplimentar de Secretariat,
practic, nu a fost executată.
Potrivit monitorilor, ancheta parlamentară a fost inițiată de către comisiile permanente o singură dată,
privind controlul Centrului Național Anticorupție (CNA). Acest fapt, în coroborare cu rezultatele anchetei,
poate fi interpretat drept o utilizare selectivă a instrumentului, și nu una sistemică. Totodată, remarcăm
și informarea lacunară cu privire la acest instrument de control parlamentar pe pagina web a instituției.
Cu referire la activitatea comisiilor de anchetă distincte, constatăm activitatea unei singure comisii,
inițiată la propunerea fracțiunii majoritare. Refuzul de a constitui alte trei comisii, propuse de opoziția
parlamentară, poate fi tratat ca o limitare a accesului opoziției la acest instrument de control parlamentar.
În ceea ce privește activitatea comisiilor speciale, constatăm reflectarea limitată a activității celor trei
comisii constituite în vederea exercitării funcției de control parlamentar. Activitatea lor a fost lacunară,
doar o comisie prezentând în termen (prelungit) raportul.
Moțiunile simple au fost utilizate de opoziție pentru a prezenta dezacordul față de unele politici ale
executivului, dar au picat. Proiecte de moțiune de cenzură nu au fost înregistrate în perioada monitorizată.
Și în final, cu referire la monitorizarea numirilor și demiterilor persoanelor oficiale de către Parlament,

constatăm că legislativul a intervenit în statele de funcții a 80% din instituțiile în privința cărora dispune
de acest drept. În context, atragem atenția asupra necesității ca, îndeosebi în cazul numirilor în bază de
concurs, în prim-plan să fie puse calitățile profesionale, și nu raționamentele politice.
5
Capitolul IV. Comunicarea Parlamentului cu cetățenii și părțile interesate. Capitolul reflectă modul
în care subdiviziunile Parlamentului și deputații fac uz de mecanismele instituționalizate de comunicare –
audiențele și întâlnirile cu cetățenii, petițiile și cererile de acces la informație. De asemenea, este analizat
rolul oficiilor teritoriale de informare (OTIP). Pentru a obține o imagine comprehensivă asupra modului
de comunicare a legislativului cu cetățenii și cu alte părți interesate, Promo-LEX a evaluat inclusiv
calitatea paginii web a instituției, precum și prezența acesteia și a deputaților pe rețelele sociale.
La capitolul audiențe, monitorii au constatat lipsa unor proceduri dezvoltate și mecanisme clar stabilite
de informare a cetățenilor privind programul de audiențe și de vizite în teritoriu ale deputaților, precum
și de evidență a acestora.
Cu referire la petiții, constatăm că tot mai mulți cetățeni utilizează acest instrument, problematica
principală abordată în petiții fiind nerespectarea legislației. Totuși, monitorii au atestat o promovare
insuficientă a mecanismului de petiționare on-line.
În ceea ce privește solicitările de acces la informații de interes public, pe parcursul perioadei monitorizate,
Parlamentul a înregistrat 45 de cereri care au vizat activitatea legislativului, fiind soluționate până la
încheierea sesiunii 40 (89%). În experiența Promo-LEX de adresare a cererilor, semnalăm că din 19
solicitări circa jumătate din răspunsuri au fost recepționate cu depășirea termenului legal, iar circa 20%
au avut un caracter general sau incomplet.
Până la sfârșitul sesiunii de primăvară 2022, în contextul modificării structurii organizaționale a

Secretariatului, Parlamentul a lichidat trei din cele patru oficii teritoriale de informare (OTIP), care activau
din 2014 și aveau atribuții de asigurare a comunicării cu cetățenii în teritoriu. Monitorii au constatat
lichidarea majorității OTIP în lipsa unei argumentări clare.
Privind comunicarea online prin intermediul paginii web, concluzionăm că structura actualei pagini
web a legislativului este învechită, conținutul acesteia nu reflectă în măsură suficientă informațiile de
interes public, iar datele deschise privind activitatea legislativului lipsesc sau nu pot fi făcute disponibile,
inclusiv din cauza construcției paginii web. Respectiv, deși meniul principal al paginii web conține rubrici
binevenite și necesare, o parte dintre acestea nu sunt completate sau actualizate.
Referitor la prezența legislativului pe rețelele sociale, constatăm că instituția parlamentară este activă, dar
atragem atenția că informația nu este actualizată pentru toate conturile. Privind activismul deputaților
pe rețelele sociale, remarcăm că aleșii poporului nu valorifică suficient oportunitățile oferite de aceste
platforme de comunicare cu cetățenii.
Capitolul V. Monitorizarea managementului bugetar și administrativ. În acest compartiment

al raportului monitorii au analizat informații de interes public referitoare la aprobarea și executarea
bugetului Parlamentului, dar și alte aspecte importante, precum remunerarea deputaților, costurile
pentru deplasările de serviciu, transparența achizițiilor publice.
În ceea ce privește aprobarea și executarea bugetului Parlamentului, constatăm că informația aferentă

(bugetul aprobat, rectificările, gradul de executare etc.) este publicată pe pagina web a legislativului, însă
fără respectarea principiilor datelor deschise, nefiind posibilă reutilizarea în condiții optime a acestora.
Raportat la ultimii cinci ani (2018 – 2022), în 2021 și 2022 bugetul anual al instituției parlamentare a
fost cel mai consistent. Circa 90% din resursele financiare alocate au fost planificate pentru cheltuielile
de personal și prestații sociale. Informația privind bugetele anuale ale fracțiunilor lipsește pe pagina web,
fiind obținută doar la solicitare.
Cu referire la remunerarea financiară lunară a fiecărui deputat, Promo-LEX a constatat un grad redus
de transparență și informare a cetățenilor la acest subiect. În context, ne exprimăm dezacordul față de
răspunsul legislativului prin care a fost refuzată prezentarea informației respective pentru fiecare deputat
în parte, instituția invocând argumentul protecției datelor cu caracter personal. Considerăm că informația
privind remunerarea deputaților este una de interes public, or, munca acestora este achitată din banii
contribuabililor. Mai mult, această informație se regăsește într-o formă compilată și în declarațiile de
avere ale deputaților și, prin urmare, invocarea protecției datelor cu caracter personal nu este potrivită.
6
Informația privind deplasările de serviciu în străinătate efectuate de deputați și angajații Secretariatului
Parlamentului este publicată periodic. Au fost implicați deputați doar din două fracțiuni parlamentare
(PAS și BCS), deputații fracțiunii PPȘ nefiind membri ai delegațiilor. Cele mai multe deplasări în legislatura
actuală au fost efectuate în România (21%), urmată de Franța (10%), Federația Rusă și Lituania (câte
8%). Evidența deplasărilor în teritoriu nu se ține de către legislativ.
Procesul de achiziții publice este transparent și accesibil agenților economici calificați. Cele mai valoroase
achiziții au fost pentru utilitățile publice (distribuție de apă, gaze, energie etc.). În cazul contractelor de
valoare mică, nivelul competitivității este unul redus, pe când în cazul achizițiilor efectuate prin licitații
deschise/cereri ale ofertelor de prețuri, acestea au fost competitive.
7
I NTRO DUC ERE
Asociația Promo-LEX este o organizație neguvernamentală, non-profit și apolitică, ce urmărește

beneficiul public și își desfășoară activitatea în conformitate cu legislația în vigoare a Republicii Moldova.
Misiunea Asociației Promo-LEX este de a contribui la dezvoltarea democrației în Republica Moldova
prin promovarea și apărarea drepturilor omului, monitorizarea proceselor democratice și consolidarea
societății civile.
În vederea realizării prevederilor statutare, în perioada iulie 2016 – martie 2025, Asociația Promo-LEX
implementează Programul „Democrație, Transparență și Responsabilitate”, cu susținerea financiară
a Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID). În anii 2016-2019 Promo-LEX
a monitorizat activitatea Parlamentului, în special, din perspectiva realizării funcției de control
parlamentar, dar și de asigurare a respectării cadrului legal privind ocuparea/încetarea funcțiilor publice
în partea ce ține de atribuțiile legislativului. Pornind de la concluziile respectivei monitorizări, dar și de
la necesitatea consolidării proceselor de luare a deciziilor și a asigurării unei transparențe proactive în
activitatea legislativului, Promo-LEX a decis sa extindă și să aprofundeze, eforturile de monitorizare a
Parlamentului Republicii Moldova.
Monitorizarea activității Parlamentului este necesară și benefică în virtutea necesității de îmbunătățire

a calității proceselor decizionale, a transparentizării continue a acestora, precum și învederea
responsabilizării actorilor implicați. În acest sens, metodologia elaborată de Promo-LEX ține cont de
experiența anterioară de monitorizare a activității Parlamentului, inclusiv a eforturilor de monitorizare
desfășurate de alte asociații obștești din Republica Moldova, dar în special de bunele practici internaționale
cu privire la monitorizarea activității legislativului și asigurarea unei comunicări eficiente cu cetățenii.
Activitățile proiectului sunt centrate pe patru piloni de intervenție:

- monitorizare – observarea activității Parlamentului realizată de monitori prin urmărirea directă
a ședințelor legislativului, efectuarea de vizite și desfășurarea de discuții/interviuri cu angajații
Parlamentului, scanarea și analiza surselor online de informare etc.;
- analiză și cercetare – elaborarea de studii analitice (opinii asupra proiectelor de legi; analize de
politici etc.) în anumite probleme ce necesită o abordare separată;
- informare – comunicarea publică a rezultatelor monitorizării prin postări periodice pe rețelele

sociale, comunicate de presă, publicarea analizelor tematice etc.;
- promovare & advocacy – promovarea permanentă a concluziilor și recomandărilor deduse în urma

monitorizării.
Raportul anual este unul dintre principalele rezultate/produse ale efortului de monitorizare axat pe
domenii precum: transparența procesului legislativ, organizarea și desfășurarea ședințelor plenare,
activitatea comisiilor parlamentare, controlul parlamentar și managementul bugetar. Prin acest raport
nu ne-am propus să evaluăm proiectele de legi în substanța lor, ci ne referim exlcusiv la respectarea
transparenței decizionale și a procedurilor în procesul de legiferare.
Perioada de monitorizare reflectată în raport cuprinde intervalul 26 iulie 2021 – 29 iulie 2022. Această
perioadă include activitatea Parlamentului de legislatura a XI-a din sesiunile de toamnă 2021 și de
primăvară 2022, dar și sesiunile extraordinare.
8
Constatările Promo-LEX sunt raportate la legislația Republicii Moldova, la standardele internaționale
și la bunele practici elaborate și consolidate de Uniunea Interparlamentară (UIP)1, precum și de alte
organizații regionale de referință în domeniu (ParlAmericas2, Rețeaua de Transparență și Acces la
Informații (RTA)3).
La finalul raportului autorii au formulat o serie de recomandări pentru Parlamentul Republicii Moldova,
alte autorități relevante și părți interesate vizate, cu scopul de a contribui la creșterea gradului de
transparență și eficientizare a activității legislativului.
Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XI-a a fost constituit în urma alegerilor parlamentare
anticipate din 11 iulie 2021. În legislativ au acces două partide politice și un bloc electoral. Ca rezultat, au
fost constituite trei fracțiuni parlamentare – Fracțiunea Partidul Acțiune și Solidaritate (63 de deputați),
Fracțiunea Blocului Comuniștilor și Socialiștilor (32 de deputați) și Fracțiunea Partidului Politic „Șor”
(6 deputați). PAS a format de unul singur majoritatea de guvernare, iar BCS și PPȘ reprezintă opoziția
parlamentară.
În perioada monitorizată legislativul și-a desfășurat activitatea în contextul stărilor de urgență instituite
în legătură cu insuficiența gazelor naturale (22 octombrie - 20 noiembrie 2021; 20 ianuarie - 24 februarie
2022) și cu situația legată de securitatea regională și pericolul la adresa securității naționale începând cu
24 februarie 2022.
1 Uniunea Interparlamentară este o organizație internațională a legislativelor, fondată în 1889, care cuprinde la ora actuală
174 de parlamente naționale.
2 ParlAmericas este o organizație regională panamericană, constituită din legislativele naționale ale celor 35 de state
independente ale continentului american.
3 Transparency and Access to Information Network (RTA).
9
R E PE R E METODOLOG ICE
Metodologia utilizată pentru monitorizarea activității și transparenței Parlamentului a fost elaborată

pornind de la practica internațională în domeniu, precum și de la experiența Asociației Promo-LEX de
observare a proceselor democratice din Republica Moldova.
Scopul monitorizării Parlamentului este de a asigura o transparență sporită în activitatea instituției, a

eficientiza procedura legislativă și a responsabiliza părțile implicate.
Pentru realizarea scopului au fost stabilite următoarele obiective:

- constatarea gradului de respectare a procedurii legislative;
- evaluarea eficienței și transparenței activității Parlamentului, inclusiv a unor comisii parlamentare
permanente;
- aprecierea nivelului de realizare de către Parlament a funcției de control parlamentar;
- determinarea calității comunicării legislativului cu cetățenii și părțile interesate;
- evaluarea transparenței managementului bugetar al instituției.
Pe parcursul monitorizării au fost utilizate mai multe instrumente de colectare a datelor:

- observarea directă;
- analiza cadrului normativ și a documentelor aferente activității parlamentare;
- solicitarea de acces la informație;
- interviuri cu actuali și foști angajați ai Secretariatului Parlamentului, reprezentanți ai organizațiilor
donatoare;
- analiza/documentarea surselor online (pagini web, rețele sociale etc.).
Metodologia a fost prezentată și discutată la începutul monitorizării cu conducerea Parlamentului și

reprezentanții Secretariatului instituției. În general, Asociația Promo-LEX a sesizat deschidere din partea
conducerii Parlamentului și a angajaților instituției. Pe această cale mulțumim funcționarilor publici care
au asigurat o comunicare deschisă și au contribuit la desfășurarea monitorizării.
În procesul de observare monitorii au colectat informații privind proiectele de lege,
ședințele Parlamentului și alte aspecte ale activității instituției și le-au stocat pe platforma
www.data.promolex.md. Ulterior, datele introduse au fost verificate și analizate în mai multe etape.
Totuși, admitem că unele dintre acestea ar putea fi afectate de eroarea umană și de publicarea tardivă
pe pagina web a Parlamentului a actelor aferente proiectelor de legi, însă fără a influența tendințele
trasate și concluziile formulate.
Monitorii Promo-LEX au fost instruiți privind conținutul și obiectivele metodologiei. De asemenea, ei

au semnat Codul de conduită, obligându-se să manifeste corectitudine și nonpartizanat în procesul de
documentare și analiză.
Metodologia utilizată de Asociația Promo-LEX, pe lângă alte elemente de acest gen, reprezintă un
ansamblu structurat de obiective, instrumente și metode de cunoaștere, caracterizat printr-un grad
anumit de generalizare. În acest sens, în caz de necesitate, instrumentele metodologice ar putea fi
adaptate pe parcurs, dar fără a afecta obiectivitatea procesului de monitorizare.
10
ABREVIERI
alin. – alineatul
ANI – Autoritatea Națională de Integritate
ANSC – Agenția Națională pentru Soluționarea Contestațiilor
APL – administrația publică locală
ARFC – Agenția Relații Funciare și Cadastru
art. – articolul
BCS – Blocul Comuniștilor și Socialiștilor
BPP – Biroul permanent al Parlamentului
CAIA – Comisia agricultură și industrie alimentară
CAP – Comisia administrație publică
CARM – Consiliul Audiovizualului al Republicii Moldova
CCECTSM – Comisia cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass-media
CCFP – Comisia de control al finanțelor publice
CDORI – Comisia drepturile omului și relații interetnice
CEBF – Comisia economie, buget și finanțe
CEC – Comisia Electorală Centrală
CJNI – Comisia juridică, numiri şi imunităţi
CMDR – Comisia mediu și dezvoltare regională
CNA – Centrul Național Anticorupție
CPEIE – Comisia politică externă și integrare europeană
CPSSF – Comisia protecție socială, sănătate și familie
CSJ – Curtea Supremă de Justiție
CSM – Consiliul Superior al Magistraturii
CSNAOP – Comisia securitate națională, apărare și ordine publică
CSP – Consiliul Superior al Procurorilor
CSS – Consiliul Suprem de Securitate
DGJ – Direcția generală juridică
DPA – Direcția petiții și audiențe
FGDSB – Fondul de garantare a depozitelor în sistemul bancar
HP – Hotărârea Parlamentului
lit. – litera
MJ – Ministerul Justiției
nr. – numărul
PA – Procuratura Anticorupție
PAS – Partidul Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate”
pct. – punctul
PG – Procuratura Generală
PPȘ – Partidul Politic „Șor”
PV – proces-verbal
Serviciul mobile eID - serviciul semnătură digitală mobilă
USAID – Agenția Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională
11
I. RESPECTAREA
PROCEDURII
LEGISLATIVE
12
1.1. Gradul de respectare a legislației privind transparența decizională
1.1.1. Considerente generale despre proiectele de acte normative
În perioada monitorizată, în Parlament au fost înregistrate 602 proiecte de acte normative, dintre care
414 (68,7%) sunt proiecte de legi, 184 (30,5%) – proiecte de hotărâri și 4 (0,6%) – moțiuni simple4.
La sfârșitul lunii iulie, în timp ce 405 (67,2%) proiecte au fost deja adoptate, 170 (28,2%) rămân încă în
examinare5. Atragem atenția că, potrivit art. 47, alin. (14) din Regulamentul Parlamentului, proiectele de
acte legislative înregistrate care nu au fost incluse în ordinea de zi a Parlamentului devin nule după 2 ani
de la înregistrarea lor.
Graficul Nr.1
Situația proiectelor de acte normative
158
Adoptate
247
24
În examinare
146
2
Retrase
14
Respinse 4
1
Comasate
6
Moțiuni Hotărâri Legi
Cele mai multe proiecte au vizat următoarele domenii:

- economie, domeniul financiar și fiscal;
- protecție socială;
- numiri/demisii/desemnări;
- justiție, afaceri interne, securitate și apărare.
Totodată, în condițiile existenței Acordului de asociere între Uniunea Europeană (UE) și Republica
Moldova, iar ulterior – în contextul obținerii statutului de țară candidat pentru aderare la UE, doar 35
(8%) de proiecte de legi au avut drept scop armonizarea legislației Republicii Moldova cu legislația UE.
Reiterăm că la elaborarea acestui raport nu ne-am propus să evaluăm proiectele de legi în substanța
lor, necesitatea sau oportunitatea adoptării sau nu a acestora. Obiectul monitorizării a fost modul de
respectare a transparenței decizionale, precum și a procedurilor legislative în procesul de creare și
adoptare a legilor de către Parlament. În acest sens, au fost analizate 621 proiecte de acte normative,
dintre care 602 proiecte care au fost introduse în procedură legislativă în perioada 26 iulie 2021 – 29
iulie 2022. Alte 19 proiecte de acte normative analizate, au fost introduse în procedură legislativă în
perioada altor legislaturi, dar care au fost votate inclusiv în Legislatura a XI-a. Această perioadă include
4 Proiectele cu nr. 225/2021, 88/2022 și 232/2022 nu sunt publicate pe pagina web a Parlamentului.
5 Conform paginii Parlamentului, la situația de la sfârșitului lunii iulie, alte 27 proiecte au fost retrase, respinse sau comasate.
13
activitatea Parlamentului de legislatura a XI-a din sesiunile de toamnă 2021 și primăvară 2022, dar și
sesiunile extraordinare din această perioadă. Analiza reflectă situația proiectelor actelor normative către
sfârșitul lunii iulie – începutul lunii august.
1.1.2 Publicarea proiectelor de acte normative
Potrivit art. 2 din Legea privind transparența în procesul decizional nr. 239 din 13.11.20086, transparența
este oferirea, în vederea informării în mod deschis şi explicit, de către autoritățile publice care cad sub
incidența acestei legi7, a tuturor informațiilor privind activitatea lor și consultarea cetățenilor, asociațiilor
constituite în conformitate cu legea, altor părți interesate de procesul de elaborare și de adoptare a
deciziilor. Conform art. 3, alin. (2), lit. a), sub incidența acestei legi cade inclusiv Parlamentul. Totodată,
în temeiul altei norme (art. 7, alin. (2)), transparența procesului decizional în cazul Parlamentului se
asigură în conformitate cu regulamentul acestuia.
Conform art. 48, alin. (2) din Regulamentul Parlamentului, adoptat prin Legea nr. 797 din 02.04.19968, în
cel mult cinci zile lucrătoare de la data includerii în procedura legislativă, proiectele de acte legislative,
propunerile legislative, precum și documentele menționate la art. 47, alin. (6)9 se plasează pe pagina web
a Parlamentului.
Potrivit observațiilor Promo-LEX, termenul de publicare a proiectelor actelor normative în perioada

monitorizată a variat între 0 și 10 zile calendaristice, majoritatea (501 proiecte – 83%) fiind publicate în
aceeași zi sau în următoarea zi după înregistrarea proiectului.
Potrivit art. 12, alin. (2) din Legea nr. 239/2008, termenul minim de 10 zile lucrătoare curge de la data
mediatizării anunțului referitor la inițierea elaborării deciziei sau de la data mediatizării anunțului
privind organizarea consultărilor publice. În acest sens, constatăm că în cazul a cel puțin 137 (33%) de
proiecte de legi, perioada dintre publicarea proiectului și votarea acestuia în prima lectură a fost mai
mică decât termenul legal prevăzut pentru recepționarea recomandărilor cetățenilor.
Astfel, deși termenul legal prevăzut pentru publicarea proiectelor a fost respectat, atragem atenția
că publicarea proiectului în termenul maxim admis de lege nu trebuie să reducă din perioada
acordată cetățenilor, asociațiilor și altor părți interesate pentru prezentarea recomandărilor asupra
proiectelor.
1.1.3 Consultarea publică
Dispozițiile Regulamentului Parlamentului cu privire la ordinea și modul de desfășurare a consultărilor

publice nu sunt univoce. Astfel, pe de o parte, rezultatele consultărilor publice trebuie să fie anexate la
proiectul de act legislativ sau propunerea legislativă în momentul depunerii spre dezbatere (art. 47, alin.
(6)), iar în cazul în care se constată că inițiativele legislative nu sunt perfectate conform cerințelor tehnice
stabilite, Biroul permanent poate propune autorilor acestora să le aducă în concordanță cu prevederile
legale respective (art. 47, alin. (11)).
6 Legea privind transparența în procesul decizional nr. 239 din 13.11.2008.

7 Sub incidenţa Legii nr. 239/2008 cad următoarele autorităţi publice care elaborează proiecte de decizii: a) Parlamentul;
b) Preşedintele Republicii Moldova; c) Guvernul; d) autorităţile publice autonome; e) autorităţile administraţiei publice
centrale de specialitate; f) autorităţile unităţilor teritoriale autonome cu statut juridic special; g) autorităţile administraţiei
publice locale.
8 Legea nr. 797 din 02.04.1996 pentru adoptarea Regulamentului Parlamentului.
9 Art. 47, alin. (6) din Regulamentul Parlamentului: Proiectul de act legislativ şi propunerea legislativă se depun spre
dezbatere împreună cu o expunere a obiectivului, scopului, concepției viitorului act, a locului acestuia în legislația în vigoare,
precum şi a efectelor sale social-economice și de altă natură, potrivit cerințelor Legii privind actele legislative nr. 780-XV
din 27 decembrie 2001. Se indică totodată persoanele care au luat parte la elaborarea proiectului şi se anexează rezultatele
expertizelor și cercetărilor efectuate în cadrul elaborării, precum și rezultatele consultării publice a proiectului. În cazul în
care realizarea noilor reglementări necesită cheltuieli financiare, materiale și de altă natură, se anexează fundamentarea
economico-financiară.
14
Pe de altă parte, comisia permanentă sesizată în fond asigură consultarea publică a proiectelor de acte
legislative și a propunerilor legislative cu părțile interesate (prin organizarea de dezbateri și audieri
publice sau prin intermediul altor proceduri de consultare stabilite de legislația cu privire la transparența
în procesul decizional10 (art. 491, alin. (1)).
În mod diferit, Legea nr. 100/2017 cu privire la actele normative conține dispoziții mai explicite privind
etapele elaborării proiectului actului normativ, însă nu este clar cum aceste dispoziții sunt aplicabile
Parlamentului, deoarece și această lege instituie anumite excepții pentru Parlament11. Astfel, potrivit art.
21, proiectul unui act normativ se elaborează în câteva etape consecutive:
- (...) elaborarea versiunii inițiale a proiectului și întocmirea notei informative;
- întocmirea tabelului de concordanță, în cazul în care prin proiectul actului normativ se urmărește
armonizarea legislației naționale cu legislația Uniunii Europene;
- consultarea publică, avizarea proiectului actului normativ de către autoritățile a căror competență
are tangență directă sau indirectă cu obiectul de reglementare a proiectului actului normativ,
efectuarea expertizelor, inclusiv expertiza anticorupție, expertiza juridică și, după caz, expertiza de
compatibilitate cu legislația Uniunii Europene și expertiza grupului de lucru al Comisiei de stat pentru
reglementarea activității de întreprinzător;
- întocmirea sintezei obiecțiilor și propunerilor autorităților publice și, după caz, a sintezei
recomandărilor reprezentanților societății civile;
- elaborarea versiunii finale a proiectului de act normativ.
Iar potrivit art. 32-33 din Legea nr. 100/2017, concomitent sau înainte de transmiterea spre avizare,
proiectul actului normativ este supus consultării publice în modul stabilit de Legea nr. 239/2008
privind transparența în procesul decizional. În urma avizării și consultării publice, autorul proiectului
întocmește sinteza obiecțiilor și propunerilor autorităților publice, precum și sinteza recomandărilor
reprezentanților societății civile12. Dacă în urma avizării și consultării publice proiectul actului normativ
a fost completat cu aspecte și concepte noi sau dacă mai mult de 30% din textul proiectului actului
normativ a fost modificat, acesta trebuie remis repetat spre avizare și consultare publică.
Astfel, nu este clar în ce mod ordinea etapelor prevăzute în Legea nr. 100/2017 este aplicabilă procedurii
parlamentare, dar și cum se încadrează aceste etape în dezbaterea și votarea proiectelor în mai multe
lecturi. La fel, nu este clar dacă este aplicabilă procedurii parlamentare și norma privind avizarea și
consultarea publică repetată. Notăm că deși au fost observate proiecte de legi care au fost completate
sau modificate cu mai mult de 30% din textul proiectului, avizarea sau consultarea repetată nu a fost
efectuată.
Doar în cazul a 39 de proiecte de legi (vezi Anexa nr. 1) sau în 9,2% din totalul proiectelor de legi adoptate
și aflate în examinare, au fost organizate audieri sau dezbateri publice de către comisia permanentă
sesizată în fond sau de către autorul inițiativei legislative. În plus, au fost observate alte șapte anunțuri
de desfășurare a consultărilor publice, însă acestea se refereau la:
- două proiecte introduse în procedură în alte legislaturi și încă neexaminate în ședințe plenare în
această legislatură, și
10 Potrivit art. 11 din Legea privind transparența în procesul decizional, alte modalități de consultare sunt: sondajul de
opinie, referendumul, solicitarea opiniilor experților în domeniu, crearea grupurilor de lucru permanente sau ad-hoc cu
participarea reprezentanților societății civile.
11 Art. 32, alin. (4) prevede că proiectele actelor normative înaintate de Președintele Republicii Moldova, de deputații în
Parlament și de Adunarea Populară a unității teritoriale autonome Găgăuzia se remit spre avizare Guvernului. Proiectele
actelor normative elaborate de către deputați în Parlament se transmit spre avizare Guvernului în modul prevăzut de
Regulamentul Parlamentului. Art. 33, alin. (2): Proiectul actului normativ elaborat de deputații în Parlament se avizează în
termenele stabilite în conformitate cu prevederile Regulamentului Parlamentului.
12 Sinteza obiecțiilor și propunerilor și sinteza recomandărilor pot fi incluse într-un singur document (denumit în continuare
sinteză).
15
- cinci inițiative legislative care nu au putut fi identificate ca proiecte de legi, până la momentul
elaborării acestui raport (vezi Anexa nr. 1).
Menționăm că Parlamentul publică informația despre organizarea audierilor și dezbaterilor publice

doar la compartimentul Anunțuri13, uneori fără a fi menționate numărul proiectului de lege și data
înregistrării acestuia. Respectiv, această informație, dar și procesele-verbale ale ședințelor respective,
iar uneori și sinteza recomandărilor lipsesc de la compartimentul privind proiectele de acte normative
corespunzătoare. Atragem atenția că un cetățean interesat de un proiect de lege ar trebui să verifice toate
anunțurile publicate de Parlament de la înregistrarea proiectului până în prezent, ca să afle dacă au avut
loc audieri sau dezbateri publice.
Astfel, constatăm că transparența activității de consultare publică a proiectelor de acte normative în

Parlament nu este asigurată.
Din 39 de proiecte de legi pentru care au fost organizate activități de consultare publică, cele mai multe
audieri și dezbateri publice au fost organizate în privința proiectelor depuse de deputați – 30 (77%)14.
Celelalte audieri și dezbateri publice au fost organizate și desfășurate pentru opt proiecte depuse de
Guvern și un proiect înregistrat la inițiativa Președintelui Republicii Moldova.
Evidențiem că, potrivit art. 11 din Legea nr. 239/2008 privind transparența în procesul decizional,
consultarea cetățenilor, asociațiilor, altor părți interesate se asigură de către autoritatea publică
responsabilă de elaborarea proiectului de decizie. Luând în considerare prevederea menționată, dar și
faptul că în privința proiectelor de legi depuse de deputați pot fi organizate consultări publice doar pe
platforma parlamentară, este relevantă raportarea numărului total de proiecte înregistrate de deputați la
numărul proiectelor în privința cărora a fost anunțată organizarea consultărilor publice.
Astfel, constatăm o rată mică de organizare și desfășurare a audierilor și dezbaterilor publice de

către Parlament, în cadrul tuturor comisiilor parlamentare atestându-se până la 21% din totalul
proiectelor depuse de deputați.
13 Compartimentul Anunțuri de pe pagina web www.parlament.md.

14 Dintre acestea 30, două proiecte au fost consultate public la etapa de inițiativă legislativă de către autorii proiectelor.
16
Graficul nr. 2
Proiectele de legi depuse de deputați, supuse consultărilor publice

(audieri și dezbateri) de către Comisiile parlamentare raportat
la totalul proiectelor de legi depuse de deputați
7
Comisia administrație publică 1
21
Comisia agricultură și industrie alimentară 1
12
Comisia cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass-media 3
1
Comisia de control al finanțelor publice
1
Comisia drepturile omului și relații interetnice
95
Comisia economie, buget și finanțe 13
33
Comisia juridică, numiri şi imunităţi 7
7
Comisia mediu și dezvoltare regională 1
1
Comisia politică externă și integrare europeană
62
Comisia protecție socială, sănătate și familie 2
14
Comisia securitate națională, apărare și ordine publică
Numărul total al proiectelor de legi depuse de deputați

Numărul proiectelor depuse de deputați asupra căror au fost organizate audieri sau dezbateri publice
În același timp, admitem că comisiile parlamentare sesizate în fond ar fi putut face uz de alte proceduri
de consultare stabilite de legislația cu privire la transparența în procesul decizional, însă aceste
informații nu sunt disponibile public. Mai mult decât atât, nici în urma examinării sintezelor obiecțiilor și
recomandărilor asupra proiectelor de lege, nu se observă o rată mai mare de desfășurare a consultărilor
publice pe platforma parlamentară. Atragem atenția că, potrivit art. 12, alin. (7) din Legea nr. 239/2008,
chiar și în cazul în care autoritatea publică nu consideră necesară organizarea de consultări publice,
motivul pentru care se crede astfel se aduce la cunoștința publicului prin plasare pe pagina web oficială
a autorității publice. Însă, potrivit observațiilor Promo-LEX, asemenea anunțuri nu au fost publicate pe
pagina web a Parlamentului.
Totodată, evidențiem că în cazul a șase proiecte de legi15, dezbaterile și audierile publice au fost
desfășurate în cel puțin două runde. Unele dintre aceste consultări s-au referit la proiectul privind
securitatea informațională, proiectul cu privire la publicitate, modificările la Legea cu privire la ANI și
declararea averii și intereselor personale.
Potrivit art. 52, alin. (1) din Regulamentul Parlamentului, comisia permanentă sesizată în fond va dezbate
proiectul actului legislativ şi propunerea legislativă, asigurând consultarea publică a acestora, în decurs
de cel mult 60 de zile lucrătoare, dacă Biroul permanent nu va stabili un alt termen.
Analizând termenele consultărilor publice desfășurate, observăm că pentru patru din 39 de inițiative
legislative consultările au fost desfășurate de autorii proiectelor (deputați), înainte de înregistrarea
lor în Parlament, în termene cuprinse între 10 și 108 zile calendaristice până la înregistrare. În cazul
15 Proiectele de lege nr. 169/2021; 199/2021; 269/2021; 351/2021; 403/2021; 123/2022.
17
a 33 din 39 (84,6%) de proiecte consultate, termenul de consultare publică a variat între cinci și 69
de zile calendaristice, astfel încadrându-se în termenul prevăzut de Regulament. Totuși, în cazul a două
proiecte de legi, consultările publice s-au desfășurat la expirarea a 153 și 468 de zile calendaristice, ceea
ce depășește termenul maxim de 60 de zile lucrătoare acordat pentru dezbaterea proiectului.
Regulamentul Parlamentului nu leagă în mod expres desfășurarea consultărilor publice de adoptarea

proiectului de lege în prima sau a doua lectură. Totuși, pornind de la faptul că timpul pentru pregătirea
proiectului de lege pentru lectura a doua este dedicat examinării amendamentelor deputaților, a
obiecțiilor și propunerilor fracțiunilor parlamentare, comisiilor permanente, a avizelor Guvernului,
Direcției juridice16 a Secretariatului Parlamentului, precum şi a propunerilor reprezentanților societății
civile (art. 65 alin. (1)), concluzionăm că consultările publice trebuie organizate și desfășurate înaintea
votării proiectului în prima lectură. Astfel, se observă că consultările publice (prima rundă de consultări,
după caz) s-au desfășurat:
- înainte de prima lectură – în 19 din 39 (48,7%) de cazuri;
- înaintea înregistrării proiectului de lege (inițiativei legislative) – în 4 din 39 (10%) de cazuri;
- între prima și a doua lectură – în 16 din 39 (41%) de cazuri. Totodată, în privința a cel puțin
două proiecte17, în care consultările publice s-au desfășurat cu doar două zile înainte de votarea
în lectura a doua, există dubii privind examinarea autentică a recomandărilor societății civile și
întocmirea sintezei în mod cuprinzător și argumentat.
În altă ordine de idei, analizând termenul dintre anunțarea consultărilor publice și desfășurarea
acestora, constatăm că acesta a fost în unele cazuri extrem de mic (până la trei zile – în 13 cazuri). În acest
sens, desfășurarea consultărilor publice în termene restrânse de la anunțul acestora are drept efecte
participarea unui număr redus de reprezentanți ai societății civile, dar și un nivel scăzut al contribuțiilor
care sunt acordate, or, însăși analiza propunerilor legislative noi necesită timp suficient, cu atât mai mult
formularea de opinii, obiecții și/sau recomandări.
16 Direcția juridică a Secretariatului Parlamentului este denumirea subdiviziunii în conformitate cu prevederile Regulamentului
Parlamentului. Respectiv, va fi utilizată la citarea normei corespunzătoare. În același timp, conform organigramei actuale,
denumirea la zi a subdiviziunii este Direcția generală juridică.
17 Proiectele de lege nr. 289/2021, 302/2021.
18
Graficul nr. 3
Numărul consultărilor publice și perioada dintre anunțul privind

organizarea acestora și desfășurarea acestora
6
Consultări publice
4 4 4
1 1 1
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 ... 25
Zile calendaristice
Din graficul prezentat supra, se observă că majoritatea consultărilor publice s-au desfășurat în termene
mai mici de 10 zile lucrătoare (aprox. 14 zile calendaristice), contrar art. 12, alin. (2) din Legea nr.
239/200818. În acest sens, considerăm că termenul inclus în Legea nr. 230/2008 este un termen minim
rezonabil pe care trebuie să-l ofere autoritățile societății civile pentru a asigura transparența în procesul
decizional.
În același timp, și Concepția privind cooperarea dintre Parlament și societatea civilă19 prevede un
termen-limită pentru prezentarea recomandărilor. La pct. 4.3.1-4.3.2 este stipulat că contribuțiile
organizațiilor societății civile (OSC) vor fi luate în considerare cu condiția că vor fi înaintate în termen de
15 zile lucrătoare de la data plasării proiectelor de acte legislative pe pagina web a Parlamentului sau de
la solicitarea expresă a Parlamentului, iar în caz de urgență sau în cazul când este evident că OSC pot să-și
exprime punctul de vedere mai operativ, termenul de 15 zile poate fi redus.
În acest sens, constatăm că marja de discreție de care dispune Parlamentul, prin acest document,
este prea mare și în măsură să încurajeze limitarea la maximum a perioadei destinate consultărilor
publice.
Din cele 39 de proiecte de legi care au fost supuse consultărilor publice, potrivit observațiilor Promo-
LEX, doar în cazul a 9 (23%) proiecte de legi au fost identificate sintezele consultărilor publice, ca parte
componentă a sintezelor obiecțiilor, recomandărilor și amendamentelor deputaților. În acest sens,
atragem atenția că atât art. 491, alin. (4) din Regulamentul Parlamentului, cât și art. 12, alin. (5) din Legea
nr. 239/2008 prevăd obligația plasării pe pagina web oficială a sintezei recomandărilor recepționate în
cadrul consultărilor publice.
18 Art. 12, alin. (2) din Legea privind transparența în procesul decizional: Termenul de prezentare a recomandărilor asupra
proiectelor de decizii va constitui cel puțin 10 zile lucrătoare de la data mediatizării anunțului referitor la inițierea elaborării
deciziei sau de la data mediatizării anunțului privind organizarea consultărilor publice. La solicitarea părților interesate,
autoritatea publică poate prelungi termenul de prezentare a recomandărilor.
19 Hotărârea Parlamentului nr. 373 din 29.12.2005 pentru aprobarea Concepției privind cooperarea dintre Parlament și
societatea civilă.
19
Mai mult decât atât, Legea nr. 239/2008 prevede și obligația întocmirii dosarului privind elaborarea
proiectului de decizie, care va conține procesele-verbale referitoare la consultarea cetățenilor, asociațiilor,
altor părți interesate, recomandările parvenite și sinteza acestora. Deși legea prevede că dosarul privind
elaborarea proiectului de decizie este accesibil pentru toți cetățenii, asociațiile constituite în conformitate
cu legea, alte părți interesate, pe pagina Parlamentului nu se regăsesc nici procesele-verbale referitoare
la consultarea cetățenilor, nici recomandările parvenite.
Astfel, constatăm că prin omisiunea elaborării/publicării sintezei recomandărilor, a proceselor-

verbale privind consultarea cetățenilor și a recomandărilor în sine, este grav afectată transparența
decizională.
1.1.4. Avizarea și expertizarea proiectelor de acte normative
Potrivit Regulamentului Parlamentului, după înregistrarea și introducerea în procedură legislativă,

proiectele de acte legislative se distribuie spre avizare comisiilor permanente, Direcției juridice a
Secretariatului Parlamentului și, după caz, Guvernului, instituțiilor interesate (art. 48). Termenul
maxim de avizare prescris pentru comisiile permanente și pentru Direcția juridică a Secretariatului
Parlamentului este de 30 de zile lucrătoare.
Avizarea de către Direcția juridică a Secretariatului Parlamentului. Potrivit observațiilor Promo-LEX,
în perioada supusă monitorizării Direcția generală juridică (DGJ) a oferit avize pentru 405 proiecte de
acte normative (12 – proiecte de hotărâre; 393 – proiecte de legi). Totuși, la situația de la începutul lunii
august 2022, în cazul a 5 proiecte de legi20, care au fost deja adoptate, și al unui proiect de lege respins,
DGJ fie nu a oferit un aviz, fie nu a fost publicat acest aviz.
Majoritatea avizelor DGJ (90%) au fost acordate în termenul prevăzut de Regulament, termenul mediu
fiind 17 zile calendaristice. Totuși, în cazul a șapte proiecte de acte legislative termenul de acordare a
avizului a variat între 50 și 70 de zile calendaristice, iar avizele care au fost acordate în termene mai mari
de 100 de zile calendaristice se refereau la modificarea Codului contravențional și a Codului penal (177
de zile) și la modificarea Constituției Republicii Moldova (199 de zile). Evidențiem că în cel din urmă
caz, Regulamentul Parlamentului prevede o procedură specială, astfel că dezbaterile asupra proiectului
încep la expirarea a 6 luni și, corespunzător, termenul în care Direcția juridică a acordat avizul se înscrie
în limitele legale stabilite.
Potrivit art. 54 din Regulamentul Parlamentului, avizul Direcției juridice se referă la concordanța
proiectului sau propunerii legislative „cu prevederile Constituției21, cu tratatele internaționale la care
Republica Moldova este parte, cu cerințele de procedură și de tehnică legislativă prevăzute de prezentul
regulament, de Legea privind actele legislative și de alte acte legislative”. Subliniem că normele
Regulamentului Parlamentului nu au fost ajustate în urma abrogării Legii nr. 780/2001 privind actele
legislative și a intrării în vigoare a Legii nr. 100/2017 cu privire la actele normative, Regulamentul
continuând să facă referință la legea abrogată.
Analizând avizele Direcției juridice, în special prin prisma obiecțiilor și recomandărilor privind procedura
de întocmire și prezentare a proiectelor de acte normative, constatăm că obiecțiile se refereau în cele mai
multe cazuri la proiectele de legi înaintate de deputați.
Astfel, putem concluziona că, calitatea proiectelor de acte normative înaintate de Guvern este
superioară celor înaintate de deputați.
Cele mai frecvente obiecții vizau:
- înaintarea proiectelor de legi fără avize sau fără avizele autorităților publice responsabile de
20 Conform informației prezentate de Secretariatul Parlamentului din 28.10.2022, în cazul proiectelor de legi nr. 303/2021;
383/2021 neavizate de DGJ, decizia privind introducerea pe ordinea de zi a plenului a fost luată în cadrul aceleași ședințe
în care proiectul a fost adoptat în 2 lecturi. Avizele DGJ asupra proiectelor de legi nr. 352/2021; 213/2021; 390/2021, desi
acordate, au fost publicate pe pagina web a Parlamentului ulterior adoptării și perioadei monitorizate.’
21 Constituția Republicii Moldova din 29.07.1994.
20
implementarea prevederilor conținute în proiect sau ale autorităților a căror competență are tangență
directă sau indirectă cu obiectul de reglementare a proiectului actului normativ – cel puțin în cazul a
81 (20%) de proiecte de acte normative;
- întocmirea notei informative cu încălcarea condițiilor prevăzute pentru aceasta la art. 3022 din Legea
nr. 100/2017 – în cazul a cel puțin 57 (14%) de proiecte de acte normative;
- înaintarea proiectelor de lege fără efectuarea și, corespunzător, fără anexarea rezultatelor
expertizelor și cercetărilor efectuate în cadrul elaborării proiectului de lege, contrar art. 47, alin. (6)
din Regulamentul Parlamentului și art. 34 din Legea nr. 100/2017 – în cazul a cel puțin 41 (10%) de
proiecte de acte normative;
- înaintarea proiectelor fără desfășurarea consultărilor publice și, corespunzător, fără prezentarea
rezultatelor consultărilor publice, contrar art. 47, alin. (6) din Regulamentul Parlamentului și art.
32 din Legea nr. 100/2017. Totodată, DGJ a evidențiat că, potrivit art. 491 din Regulament, comisia
permanentă sesizată în fond are obligația de a organiza consultarea publică a proiectului, iar ulterior
de a întocmi și a publica sinteza recomandărilor recepționate în cadrul consultărilor publice – în cazul
a cel puțin 38 (9,3%) de proiecte de acte normative;
- înaintarea proiectelor fără prezentarea fundamentării economico-financiare necesare implementării
normelor respective, contrar art. 47, alin. (6) din Regulamentul Parlamentului și art. 30, alin. (1) din
Legea nr. 100/2017 – în cazul a cel puțin 19 (4,7%) proiecte de acte normative;
- alte observații se refereau la obligativitatea integrării organice a proiectului în cadrul normativ în
vigoare23 (8); importanța respectării principiului stabilității legislației și predictibilității normelor
juridice24, în special asupra neadmiterii prezentării propunerilor de modificare a unui act normativ
mai devreme de 6 luni de la intrarea în vigoare a acestuia25; neadmiterea punerii în aplicare, pe
parcursul anului bugetar în curs, a unor decizii care determină reducerea veniturilor și/sau majorarea
cheltuielilor bugetare, dacă impactul financiar al acestora nu este prevăzut în buget26 etc.
Pe lângă deficiențele constatate în etapa de pregătire și prezentare a proiectului de lege și necesitatea
remedierii lor, DGJ a atras atenția și asupra altor condiții care trebuie îndeplinite în privința unui proiect
de lege, cum ar fi:
- necesitatea remiterii spre avizare către Guvern a proiectelor de acte legislative și a propunerilor
legislative înaintate de deputați, conform art. 58 din Regulamentul Parlamentului, în special în cazul
în care implementarea proiectului de lege va avea ca efect majorarea ori reducerea cheltuielilor sau
veniturilor bugetare – cel puțin în cazul a 65 (16%) de proiecte;
- obligativitatea efectuării analizei impactului de reglementare și remiterea spre expertiză grupului de
lucru al Comisiei de stat pentru reglementarea activității de întreprinzător, în cazul proiectelor care
reglementează activitatea de întreprinzător, conform art. 4 și art. 13 din Legea nr. 235/2006 privind
principiile de bază de reglementare a activității de întreprinzător. În cazul inițiativelor legislative
înaintate de către deputați, actul de analiză a impactului de reglementare va fi întocmit de Guvern în
procesul de avizare – cel puțin în cazul a 30 (7,4%) de proiecte de acte normative;
- obligativitatea efectuării expertizei anticorupție pentru toate proiectele de acte normative, conform
art. 35, alin. (1) din Legea nr. 100/2017, iar după recepționarea raportului de expertiză anticorupție,
autorul completează nota informativă la proiectul de lege cu constatările expertizei – cel puțin în
cazul a 53 (13%) de proiecte de acte normative;
- recomandarea adresată comisiei permanente sesizate în fond de comasare a inițiativelor legislative
care prin conținutul său au drept scop modificarea aceleiași legi sau reglementarea acelorași
raporturi juridice – cel puțin în cazul a 17 (4,2%) proiecte de acte normative.
22 Potrivit art. 30 din Legea nr. 100/2017, nota informativă la proiect se întocmește conform modelului indicat în anexa nr. 1,
care va cuprinde cel puțin următoarele compartimente: a) denumirea sau numele autorului şi, după caz, al participanţilor
la elaborarea proiectului actului normativ; b) condiţiile ce au impus elaborarea proiectului actului normativ şi finalităţile
urmărite; c) descrierea gradului de compatibilitate pentru proiectele care au ca scop armonizarea legislaţiei naţionale cu
legislaţia Uniunii Europene; d) principalele prevederi ale proiectului şi evidenţierea elementelor noi; e) fundamentarea
economico-financiară; f) modul de încorporare a actului în cadrul normativ în vigoare; g) avizarea şi consultarea publică
a proiectului; h) constatările expertizei anticorupţie; i) constatările expertizei de compatibilitate cu legislaţia Uniunii
Europene; j) constatările expertizei juridice; k) constatările altor expertize.
23 Art. 3, alin. (4) din Legea nr. 100/2017.
24 Art. 3, alin. (1), lit. d) din Legea nr. 100/2017.
25 Art. 64, alin. (3) din Legea nr. 100/2017.
26 Art. 17, alin. (2) și (3) din Legea finanțelor publice și responsabilității bugetar-fiscale nr. 181/2014.
21
În plus, evidențiem că Direcția generală juridică în mai multe avize a atenționat că nerespectarea
procedurii stabilite de Constituție, Regulamentul Parlamentului și Legea nr. 100/2017 constituie temei
de declarare a neconstituționalității legii, fapt constatat și de Curtea Constituțională în jurisprudența sa27.
În acest, sens, menționăm că în perioada monitorizată nicio lege nu a fost declarată neconstituțională
prin prisma aspectului procedural.
Potrivit observațiilor Promo-LEX, recomandările din avizul DGJ care propun modificarea unor norme din
proiectul de lege propus, de regulă, sunt incluse în sinteza amendamentelor, obiecțiilor și recomandărilor.
În schimb, obiecțiile care reies din prevederile Legii nr. 100/2017 și care necesită efectuarea anumitor
acțiuni din partea autorului proiectului sau a comisiei permanente sesizate în fond (ex. avizarea
proiectului de către anumite autorități, consultarea publică a proiectului, completarea notei informative)
nu sunt reflectate nicăieri și par să fie ignorate de cele mai multe ori. Cu titlu de exemplu, menționăm că
nu a fost identificat niciun proiect de lege la care să fie publicată nota informativă revizuită, ca urmare
a efectuării expertizelor și cercetărilor sau completării cu compartimentul fundamentarea economico-
financiară.
Astfel, deducem lipsa unui mecanism clar și transparent care nu ar admite ignorarea obiecțiilor
și recomandărilor Direcției generale juridice în procesul legislativ, în special luând în considerare
riscurile de declarare a neconstituționalității legii.
Avizarea de către Guvern. Conform art. 58 din Regulamentul Parlamentului, proiectele de acte
legislative și propunerile legislative înaintate de Președintele Republicii Moldova, de deputați sau de
Adunarea Populară a UTA Găgăuzia se remit Guvernului spre avizare. Totuși, neprezentarea avizului în
termen de cel mult 30 de zile sau într-un termen mai restrâns (regim de urgență sau în mod prioritar),
stabilit de Președintele Parlamentului, nu împiedică examinarea proiectului de către Parlament. Excepție
sunt proiectele de acte legislative și propunerile legislative care determină majorarea sau reducerea
veniturilor bugetare sau a împrumuturilor, precum și majorarea sau reducerea cheltuielilor bugetare,
caz în care avizul Guvernului este obligatoriu. În acest din urmă caz, adoptarea proiectelor de legi este
condiționată de acceptul Guvernului.
Potrivit observațiilor Promo-LEX, în perioada supusă monitorizării Guvernul a oferit aviz pentru 190 de
proiecte de acte normative, dintre care 56 – negative, iar 134 – pozitive.
Graficul nr. 4
Avizele Guvernului asupra proiectelor de legi repartizate după categoria autorilor
Președintele RM 3
Adunarea populară a UTAG 1
PAS+BCS 1
PPȘ 1 15
PAS 127 4
BCS 2 36
Pozitive Negative
27 Hotărârea Curții Constituționale nr. 14/2021; Hotărârea Curții Constituționale nr. 8/2021; Hotărârea Curții Constituționale
nr. 4/2021; Hotărârea Curții Constituționale nr. 28/2020.
22
Raportând la diferite categorii de autori, se observă că cea mai mare rată de susținere a proiectelor de
legi de către Guvern o reprezintă proiectele depuse de deputații fracțiunii PAS. La polul opus, majoritatea
proiectelor de legi ai căror autori sunt deputații din opoziția parlamentară nu sunt susținute de Guvern.
Atragem atenția că, spre deosebire de termenul instituit în zile lucrătoare pentru avizare de către DGJ și
comisiile permanente, în cazul Guvernului, termenul pentru avizarea proiectelor de acte normative este
instituit în zile calendaristice. Totuși, este important că termenul începe a curge din momentul recepționării
proiectului spre avizare. Astfel, fără a cunoaște momentul transmiterii și recepționării proiectelor de acte
normative și termenul stabilit, după caz, termenul stabilit de Președintele Parlamentului, observăm că în
termen de 30 de zile de la înregistrarea proiectului a fost acordat aviz în privința a 59 (44%) de proiecte
de acte normative. Atragem atenția că termenul de acordare a avizului de către Guvern a variat între o zi
și 279 de zile calendaristice, termenul mediu constituind 55 de zile.
Totuși, la situația de la începutul lunii august 2022, în cazul a 4 proiecte de legi28, care au fost deja
adoptate, Guvernul fie nu a oferit un aviz, fie nu a fost solicitată oferirea acestuia. În același timp, pentru
62 de proiecte aflate încă în examinare avizul Guvernului, la fel, nu era publicat, inclusiv pentru proiectele
înregistrate în perioada august – decembrie 2021 (22 de proiecte).
Ținând cont de cele expuse, atragem atenția că tergiversarea acordării avizului Guvernului are drept efect
întârzierea examinării și adoptării proiectelor de către legislativ, în special în cazul proiectelor care presupun
majorarea sau diminuarea cheltuielilor ori veniturilor bugetare.
Avizarea de către alte comisii permanente. Potrivit art. 53 din Regulamentul Parlamentului, comisiile
permanente care au primit spre avizare proiecte de acte legislative şi propuneri legislative le supun
dezbaterilor şi vor prezenta comisiei sesizate în fond avize asupra lor în termen de cel mult 30 de zile
lucrătoare. În caz de nerespectare a acestui termen, comisia permanentă sesizată în fond va redacta
raportul său fără avizul sau avizele celorlalte comisii.
Graficul nr. 5
Numărul avizelor acordate de Comisiile Parlamentare
Comisia de control al finanțelor publice 6
Comisia drepturile omului și relații interetnice 113
Comisia politică externă și integrare europeană 116
Comisia securitate națională, apărare și ordine publică 238
28 Potrivit Secretariatului Parlamentului, Guvernul nu a prezentat avizul său asupra proiectelor de legi nr. 178/2021,
214/2021, 122/2022. Iar în privința proiectului de lege nr. 263/2021 privind modificarea Regulamentului Parlamentului
– nu s-a solicitat prin rezoluția Președintelui Parlamentului prezentarea avizului de către Guvern.
23
Din graficul de mai sus se observă că cele mai multe avize în perioada monitorizată a acordat Comisia
mediu și dezvoltare regională, urmată de Comisia agricultură și industrie alimentară și Comisia
administrație publică. Potrivit observațiilor Promo-LEX, majoritatea avizelor comisiilor permanente nu
conțineau propuneri de modificare sau obiecții la proiectul de lege formulat. Astfel, acordarea avizelor,
cu mici excepții, devine o activitate formală. În acest sens, nu este clară necesitatea păstrării unui termen
similar termenului acordat Direcției generale juridice a Secretariatului Parlamentului pentru elaborarea
avizului de maximum 30 de zile lucrătoare.
Expertiza anticorupție. Potrivit art. 35 din Legea nr. 100/2017, expertiza anticorupție este obligatorie
pentru toate proiectele actelor normative, inclusiv pentru proiectele actelor normative elaborate de
deputații în Parlament și are menirea de:
a) a asigura conformitatea prevederilor proiectului standardelor anticorupție naționale și

internaționale;
b) a preveni apariția unor reglementări care ar favoriza corupția prin elaborarea anumitor
recomandări în vederea revizuirii reglementărilor respective sau în scopul diminuării efectelor
negative ale acestora.
Totodată, după recepționarea raportului de expertiză anticorupție, autorul proiectului completează nota
informativă la proiect cu informația privind constatările acestei expertize și, după caz, include în sinteză
obiecțiile și propunerile Centrului Național Anticorupție.
Potrivit observațiilor Promo-LEX, în perioada monitorizată expertiza anticorupție a fost acordată pentru
cel puțin 328 de proiecte de acte normative. Totuși, nu a fost identificat niciun caz în care notele informative
la proiectele de legi să fi fost modificate sau ajustate după recepționarea expertizei anticorupție, dacă
proiectul deja a fost înregistrat în Parlament.
Din cele 328 de proiecte de acte normative, în cazul a 60 rezultatele expertizei anticorupție au fost oferite
până la înregistrarea proiectului de act normativ în Parlament (ex. în cazul unor inițiative înaintate de
Guvern și Președintele Republicii Moldova). Alte 260 de expertize anticorupție au fost oferite în termene
de la o zi la 64 de zile calendaristice de la înregistrarea proiectului. La fel ca în cazul avizării de către
Guvern, potrivit art. 33, alin. (4) din Legea nr. 100/2017, curgerea termenului începe în ziua intrării și
înregistrării proiectului la CNA.
Astfel, nu cunoaștem dacă proiectele pentru care a fost recepționat raportul de expertiză în termene
mai mari de 10 zile lucrătoare de la înregistrarea proiectului în Parlament, inclusiv în cazul celor trei
proiecte29 pentru care expertiza a fost acordată în termene de peste 40 de zile de la înregistrarea acestora
în Parlament, au fost expertizate în mod tardiv de CNA sau rapoartele de expertiză au fost expediate cu
întârziere de Parlament.
În același timp, în cazul a cel puțin patru proiecte de acte normative30 CNA a informat Parlamentul că
proiectele respective au fost adoptate în ședința plenară în interiorul termenului de 10 zile lucrătoare
acordate pentru efectuarea expertizei anticorupție. Prin urmare, proiectele respective nu se supun
expertizei anticorupție, deoarece aceasta se efectuează asupra proiectelor de acte normative, nu și asupra
actelor normative deja adoptate.
Evidențiem că nu toate rapoartele de expertiză anticorupție au fost publicate pe pagina web a

Parlamentului. Potrivit observațiilor Promo-LEX, la situația de la începutul lunii august, cel puțin 10
rapoarte de expertiză anticorupție, deși au fost oferite, nu erau publicate.
Pentru 183 de proiecte de acte normative CNA a constatat existența factorilor care pot genera riscuri de
corupție. Pentru alte 142 de proiecte, factori de risc nu au fost identificați.
29 Proiectele nr. 173/2021; 391/2021; 158/2022.

30 Proiectele nr. 244/2021; 7/2022; 63/2022; 183/2022.
24
Exceptând proiectele de legi privind ratificarea acordurilor și tratatelor internaționale31, Promo-LEX a
identificat până la finalul perioadei de monitorizare circa 26 de proiecte de legi care au fost adoptate fără
acordarea sau publicarea expertizei anticorupție (vezi Anexa nr. 2). Majoritatea proiectelor în cazul cărora
lipsește expertiza anticorupție se referă la aprobarea sau modificarea Legii bugetului de stat și a bugetului
asigurărilor sociale de stat (5), la atragerea de către Guvernul Republicii Moldova a împrumuturilor de
stat externe (4), la aprobarea sau modificarea Legii fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală
(3). În acest sens, evidențiem că Legea nr. 181/2014 privind finanțele publice și responsabilitatea
bugetar-fiscală conține prevederi speciale privind elaborarea și prezentarea, examinarea și adoptarea
proiectelor în domeniul finanțelor publice, în special a legilor bugetare anuale (art. 53-54). Totuși, luând
în considerare că nu există o normă care să excepteze respectivele proiecte de la efectuarea expertizei
anticorupție, considerăm că aceasta este obligatorie și pentru această categorie de legi.
Luând în considerare cele menționate supra, concluzionăm că transparența procesului decizional

a fost afectată prin omisiunea solicitării, acordării, publicării expertizei anticorupție, dar și prin
nerespectarea termenelor prevăzute de legislație pentru obținerea expertizei.
1.1.5 Elaborarea rapoartelor și corapoartelor comisiilor parlamentare
Conform art. 49 din Regulamentul Parlamentului, Președintele Parlamentului înaintează proiectul actului
legislativ sau propunerea legislativă spre examinare comisiei permanente sesizate în fond de competența
căreia țin acestea. În caz de necesitate, Președintele Parlamentului solicită altor comisii permanente
prezentarea unor corapoarte.
Astfel, Comisia economie, buget și finanțe a fost desemnată raportor pentru cele mai multe proiecte de
acte normative (detalii suplimentare sunt prezentate în Anexa nr. 7).
Graficul nr. 6
Numărul total al proiectelor în care Comisia a fost numită raportor sau coraportor
3
Comisia de control al finanțelor publice 5
4
Comisia drepturile omului și relații interetnice 7
10
10
5
6
12
Comisia securitate națională, apărare și ordine publică 37
49
Comisia politică externă și integrare europeană 18
9
35
15
Numărul de proiecte în care Comisia este/ a fost coraportor Numărul de proiecte în care Comisia este/ a fost raportor
25
Graficul nr. 7
Numărul proiectelor de acte normative în care Comisia

a fost numită raportor principal
Comisia administrație publică
Comisia mediu și dezvoltare regională
Comisia cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass-media
Comisia securitate națională, apărare și ordine publică
Comisia politică externă și integrare europeană
Comisia agricultură și industrie alimentară
Comisia protecție socială, sănătate și familie
Comisia juridică, numiri şi imunităţi
Comisia economie, buget și finanțe
Legi adoptate și comasate Legi în examinare Legi retrase/ respinse Hotărâri adoptate Hotărâri în examinare Hotărâri retrase/ respinse
1.1.6 Înaintarea amendamentelor
Potrivit art. 59 din Regulamentul Parlamentului, deputații, comisiile permanente și fracțiunile

parlamentare au dreptul să prezinte în scris propuneri conceptuale și amendamente motivate la proiectul
de act legislativ, care se transmit comisiei permanente sesizate în fond în termen de cel mult 30 de zile
după primirea proiectului. Totodată, art. 65 prevede că în cadrul pregătirii proiectului de lege pentru
dezbatere în lectura a doua, amendamentele pot fi prezentate comisiei sesizate în fond în termen de
10 zile de la data aprobării proiectului în prima lectură. Amendamentele la proiectul de act legislativ se
examinează de comisia permanentă sesizată în fond și, numai dacă aceasta consideră necesar, și de o altă
comisie.
Potrivit observațiilor Promo-LEX, în perioada monitorizată deputații au depus amendamente la 154

de proiecte de acte normative. Observăm că cel puțin în cazul a trei proiecte de legi au fost prezentate
amendamente în aceeași zi cu ziua înregistrării proiectului, iar termenul maxim dintre înregistrarea
proiectului și prezentarea amendamentelor a fost de 308 zile pentru proiectele înregistrate în această
legislatură. Constatăm că deputații nu se grăbesc să prezinte amendamentele în termenul prescris,
or, în cazul a 72 de proiecte, deputații au depus amendamente în afara termenului de 30 de zile de la
înregistrarea proiectului, iar în cazul a cel puțin 62 de proiecte, amendamentele au fost depuse inclusiv
mai târziu de 10 zile de la data aprobării proiectului în prima lectură. Mai mult, în cazul a patru proiecte
acest termen a depășit 100 de zile de la votarea în prima lectură.
În acest sens, nu este clar cum comisiile permanente sesizate în fond, pe de o parte, respectă prevederea
de la art. 58, alin. (3)32 de transmitere a amendamentelor spre avizare Guvernului, după expirarea
termenelor prevăzute pentru depunerea acestora. Pe de altă parte, nu este clar cum comisiile permanente
32 Art. 58, alin. (3) din Regulamentul Parlamentului: După expirarea termenelor pentru depunerea amendamentelor,
prevăzute la art. 59, alin. (1) şi art. 65, alin. (2), comisia permanentă sesizată în fond transmite Guvernului, spre avizare,
amendamentele care, la decizia comisiei, atrag majorarea sau reducerea veniturilor bugetare sau a împrumuturilor, precum
şi majorarea sau reducerea cheltuielilor bugetare.
26
asigură drepturi egale tuturor deputaților, or, întârzierea transmiterii amendamentelor Guvernului oferă
timp suplimentar celorlalți deputați să depună amendamente.
Avizul Guvernului asupra amendamentelor a fost publicat în cazul a 22 de proiecte de acte normative, deși
în perioada monitorizată au fost aprobate 26 de hotărâri de Guvern privind aprobarea avizului asupra
amendamentelor. Totodată, cu referire la termenele de depunere a amendamentelor, am constatat că în
cazul a patru proiecte de acte normative au fost depuse amendamente în aceeași zi sau după emiterea
avizului Guvernului asupra amendamentelor.
În altă ordine de idei, semnalăm că dreptul deputaților, al comisiilor permanente și al fracțiunilor

parlamentare de a depune amendamente a fost restricționat în cazul a 25 de proiecte de acte normative,
când termenul dintre data aprobării proiectului în prima lectură și data aprobării proiectului în lectura
a doua a fost mai mic sau egal cu 10 zile.
Deși nu există o prevedere în Regulamentul Parlamentului care să oblige comisia să întocmească sinteza
amendamentelor, fenomenul deja a devenit o practică a legislativului, în special luând în considerare că
aceasta include și sinteza recomandărilor și obiecțiilor parvenite în timpul avizării și consultării publice.
Observând modul de întocmire și de publicare a sintezei amendamentelor, evidențiem că în cazul a 125
de proiecte de acte normative sinteza amendamentelor a fost publicată. Totuși, în 25 de cazuri în care
proiectul de lege a fost deja adoptat, sinteza amendamentelor nu a fost publicată.
În cazul a 64 de proiecte de acte normative toate amendamentele au fost acceptate. În cazul proiectelor
în care nu toate amendamentele au fost acceptate, refuzul acceptării amendamentelor a fost justificat
sau justificat parțial în cazul a 51 de proiecte de acte normative. În celelalte 13 cazuri refuzul acceptării
amendamentelor nu a fost justificat (în 7 cazuri comisia permanentă sesizată în fond era Comisia
protecție socială, sănătate și familie).
1.1.7 Dezbaterea și votarea proiectelor de legi
Conform art. 60 din Regulamentul Parlamentului, proiectele de legi înscrise pe ordinea de zi a ședinței
Parlamentului se dezbat, de regulă, în două lecturi33. Totuși, proiectele de legi constituționale, proiectele
de legi organice în problemele bugetului, finanțelor, economiei, care necesită cheltuieli financiare
considerabile, proiectele de legi complexe, precum și proiectele de legi în alte probleme importante, la
decizia Parlamentului, pot fi supuse dezbaterii și în a treia lectură. Dezbaterea în toate lecturile implică
inclusiv audierea raportului comisiei permanente sesizate în fond.
În perioada monitorizată proiectele de legi au fost adoptate în două sau trei lecturi.
33 Proiectele de legi ordinare, la decizia Parlamentului, pot fi adoptate într-o singură lectură. Proiectele de legi organice se
adoptă numai după dezbaterea lor în lectura a doua.
27
Graficul nr. 8
Situația proiectelor de legi înregistrate în legislatura a XI-a
414
Proiecte de legi înregistrate în legislatura a XI-a
14 280 1 119
Aprobate în I
Respinse Respinse În examinare
lectură
251 6 23
Aprobate în a II-a
Comasate În examinare
lectură
241 6 4
Promulgate și Aprobate în a III-a
În examinare
publicate lectură/ finală
6
Promulgate și
publicate
La situația de la sfârșitul lunii iulie – începutul lunii august, în prima lectură au fost aprobate 280 de
proiecte de legi înregistrate în legislatura curentă, iar 119 proiecte nu au fost adoptate în nicio lectură,
acestea fiind în etapa de examinare.
Pentru 17 proiecte din cele 119 neadoptate în nicio lectură (Anexa nr. 2), comisia permanentă sesizată în
fond a emis raportul său. În acest sens, nu este clar motivul tergiversării includerii acestora pe ordinea
de zi, în special în privința a șase proiecte34, în cazul cărora raportul comisiei datează din septembrie
– decembrie 2021. Subliniem că, potrivit art. 57 din Regulamentul Parlamentului, raportul comisiei
permanente sesizate în fond, însoțit de avizele celorlalte comisii, rezultatele consultării publice, precum
şi avizul Direcției juridice a Secretariatului Parlamentului se transmit deputaților şi autorilor proiectului
de act legislativ sau ai propunerii legislative, iar la ședința Biroului permanent se examinează chestiunea
privind înscrierea pe ordinea de zi a proiectului de act legislativ. În acest sens, atragem atenția că
termenele pentru acordarea tuturor avizelor și desfășurarea consultării publice sunt depășite pentru
majoritatea acelor 17 proiecte.
Totodată, din celelalte 102 proiecte de legi pentru care nu a fost emis niciun raport al comisiilor
permanente sesizate în fond, 37 au fost înregistrate în perioada august – decembrie 2021. Mai mult,
comisiile permanente sesizate în fond au depășit termenul de 60 de zile lucrătoare pentru dezbaterea
proiectului, stabilit de art. 52 din Regulamentul Parlamentului, pentru 62 de proiecte de acte normative
(la situația de la sfârșitul lunii august – începutul lunii septembrie 2022). Astfel, conform reglementărilor,
34 Proiectele de legi nr. 171/2021; 172/2021; 173/2021; 186/2021; nr. 224/2021; 333/2021.
28
Președintele Parlamentului poate desemna o altă comisie permanentă sesizată în fond pentru dezbaterea
proiectelor de acte legislative în cauză. Luând în considerare că pe pagina web a Parlamentului lipsesc
informațiile despre desemnarea altor comisii permanente sesizate în fond, se pare că normele legale nu
sunt aplicate în mod eficient.
Promo-LEX consideră că tergiversarea luării deciziilor (de adoptare, respingere sau retragere) în
privința proiectelor aflate în etapa de examinare nu face decât să complice procesul legislativ și să
diminueze transparența procesului decizional.
Examinând 297 de proiecte în care comisiile au emis raport pentru prima lectură, constatăm că în 7
cazuri (2,3%) comisiile permanente au emis raportul în ziua înregistrării proiectului, iar în cazul a 53
(17,8%) de proiecte – în termene de până la 3 zile. Luând în considerare că, potrivit art. 56, alin. (1),
comisia permanentă sesizată în fond redactează raportul doar după dezbaterea proiectului de lege, ar
exista dubii rezonabile privind însăși existența dezbaterilor sau eficiența acestora în condițiile în care
acestea sunt organizate în termene atât de restrânse. În acest sens, pentru asigurarea transparenței
decizionale și pentru respectarea efectivă a procedurilor de legiferare, considerăm necesară stabilirea de
termene minime pentru dezbaterea proiectelor de lege.
La polul opus, constatăm că în cazul a cel puțin 19 proiecte, se observă depășirea termenului de 60 de zile
lucrătoare pentru dezbaterea acestora de către comisia sesizată în fond.
În ce privește termenul dintre data raportului comisiei pentru prima lectură și adoptarea proiectului în
prima lectură, acesta a variat între 0 și 245 de zile calendaristice. Dintre acestea în cazul a 64 de proiecte
de legi votarea în plen a avut loc în aceeași zi cu emiterea raportului de către comisia sesizată în fond, iar
în cazul a 141 de proiecte (50%), votarea în ședința plenară a avut loc în următoarea zi după emiterea
raportului comisiei. Respectiv, considerăm că votarea și publicarea raportului comisiei cu doar o zi înainte
de ședința plenară sau în aceeași zi nu asigură transparența în procesul decizional.
Verificând dacă toate actele aferente proiectelor de legi au fost publicate înainte de votarea în prima
lectură (ex. avizele, expertizele, raportul comisiei permanente etc.), Promo-LEX a constatat că în cazul
a cel puțin 112 (40%) proiecte de acte normative unele acte lipseau, ceea ce, în consecință, a afectat
transparența procesului decizional.
Potrivit observațiilor Promo-LEX, în două lecturi au fost aprobate 251 de proiecte de legi înregistrate
în legislatura curentă. Dintre acestea, 52 de proiecte de acte normative au fost votate în două lecturi
în aceeași zi, în baza prevederilor art. 63, alin. (3) din Regulamentul Parlamentului35. Pentru celelalte
proiecte termenul dintre votarea în prima lectură și votarea în a doua lectură a variat pentru proiecte
înregistrate în această legislatură între o zi și 224 de zile calendaristice.
Potrivit art. 65, alin. (4) din Regulamentul Parlamentului, dezbaterea proiectului de lege în lectura a
doua va avea loc în cel mult 45 de zile de la data aprobării în prima lectură36. În acest sens, constatăm că
în cazul a 31 de proiecte de legi votate în prima și a doua lectură în această legislatură, termenul dintre
prima și a doua lectură a depășit termenul-limită de 45 de zile.
Totodată, Promo-LEX a identificat cel puțin nouă proiecte de legi37 care, la situația de la sfârșitul lunii iulie
– începutul lunii august, se aflau în etapa de examinare și au fost aprobate în prima lectură cu mai mult de
45 de zile calendaristice înainte. Cu titlu de exemplu, menționăm că în cazul proiectului nr. 291/202138,
acesta a fost aprobat în prima lectură în decembrie 2021 și până la momentul elaborării raportului, nu a
avut loc dezbaterea pentru lectura a doua.
35 Art. 63, alin. (3) din Regulamentul Parlamentului: Proiectul actului legislativ poate fi supus dezbaterii şi votării în lectura
a doua (sau finală, după caz) în aceeaşi şedinţă, după votarea în prima lectură, dacă nu au parvenit amendamente care
necesită examinare suplimentară.
36 Dezbaterea proiectului de lege în a doua lectură constă în audierea raportului comisiei sesizate în fond; dezbaterea
proiectului pe articole; votarea proiectului pe articole şi, după caz, în ansamblu, dacă Parlamentul nu va hotărî altfel.
37 Proiectele de legi nr. 291/2021; 382/2021; 387/2021; 119/2022; 124/2022; 154/2022; 156/2022; 136/2022; 202/2022.
38 Proiectul de lege nr. 291 din 19.10.2021 pentru modificarea unor acte normative (Codul fiscal nr. 1163/1997 – art. 96, 103;
Legea cu privire la tariful vamal nr. 1380/1997 – art. 28 ș.a.).
29
Luând în considerare cele menționate supra, nu este clar de ce unele proiecte se votează rapid în prima
lectură, iar altele se tergiversează să fie adoptate în cea de-a doua lectură. În timp ce examinarea în mod
prioritar a unor proiecte și procedura de urgență instituită constituie un temei prevăzut de legislație,
pentru care ar putea exista acest decalaj, atunci alte motive (precum importanța proiectelor, cine sunt
autorii acestora și cât de insistenți sunt în promovarea proiectelor) nu sunt prevăzute de legislația în
vigoare. În acest sens, deducem necesitatea ca Parlamentul să urmărească starea proiectelor aflate în
examinare, dar și respectarea termenelor prevăzute în Regulamentul Parlamentului.
În ce privește termenul dintre data raportului comisiei pentru a doua lectură și adoptarea proiectului în
a doua lectură, acesta a variat între 0 și 29 de zile calendaristice. Dintre acestea, în cazul a 72 din 251 de
proiecte de legi (28,6%), votarea în plen a avut loc în aceeași zi cu emiterea raportului de către comisia
sesizată în fond, iar în cazul a 136 din 251 de proiecte (54%), votarea în ședința plenară a avut loc în
următoarea zi celei de votare a raportului comisiei. Totodată, la situația de la începutul lunii august,
pentru două proiecte de legi39 votate în lectura a doua, nu a fost publicat raportul comisiei permanente
sesizate în fond pentru lectura respectivă.
Luând în considerare practica aprobării și publicării sintezei amendamentelor, obiecțiilor și

recomandărilor ca parte componentă a raportului comisiei, reiterăm că votarea și publicarea raportului
comisiei cu doar o zi înainte de ședința plenară sau în aceeași zi nu asigură transparența în procesul
decizional. Or, în astfel de condiții, un cetățean care este interesat de un proiect de lege specific practic
nu are șansa să cunoască conținutul proiectului de lege înainte ca acesta să fie supus votării. Mai mult, în
cazul unei agende încărcate cu proiecte de acte normative, există dubii rezonabile și în privința cunoașterii
de către deputați a formei și conținutului proiectelor de legi, al căror vot se cere.
Verificând dacă toate actele aferente proiectelor de legi au fost publicate înainte de votarea în lectura a
doua (ex. avizele, expertizele, sinteza recomandărilor, amendamentelor, rapoartele comisiei permanente
etc.), Promo-LEX a constatat că în cazul a cel puțin 152 din 251 (60%) de proiecte de acte normative
unele acte lipseau, ceea ce, în consecință, a afectat transparența procesului decizional.
Cu referire la termenul total de adoptare, relevăm că proiectele înregistrate în această legislatură au fost
adoptate în două lecturi în medie în 48 de zile calendaristice.
39 Proiectele de legi nr. 359/2021; 78/2022.
30
Graficul nr. 9
Numărul legilor votate în două lecturi
1-5 de zile 12
6-10 de zile 21
11-20 de zile 50
31-50 zile 33
21-30 de zile 41
51-100 de zile 52
101-200 de zile 30
200-275 de zile 2
Potrivit observațiilor Promo-LEX, în perioada monitorizată au fost aprobate în trei lecturi șase proiecte
de legi înregistrate în legislatura a XI-a. Trei dintre acestea au fost pentru modificarea Codurilor
contravențional, funciar și fiscal. Alte proiecte de legi votate în a treia lectură sunt cu privire la
condominiu, modificarea Legii privind Comisia Națională a Pieței Financiare și a Legii concurenței, dar și
proiectul de lege privind unele măsuri aferente selectării candidaților la funcțiile de membri în organele
de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor.
Termenul de votare a legilor în trei lecturi a variat între 28 și 211 zile calendaristice. Legile care au
fost votate în termen de 28 și 29 de zile calendaristice au fost Legea nr. 121/2021 pentru modificarea
unor acte normative (Legea privind CNPF, Legea concurenței) și Legea nr. 26/2022 privind unele măsuri
aferente selectării candidaților la funcțiile de membri în organele de autoadministrare ale judecătorilor
și procurorilor. De cealaltă parte, proiectul de lege cu privire la condominiu a fost votat în termen de 211
zile calendaristice.
Termenul dintre data rapoartelor comisiei sesizate în fond și votarea în a treia lectură a variat între 0 și 2
zile. În acest sens, considerăm necesară includerea pe ordinea de zi a ședinței plenare doar a proiectelor
asupra cărora comisiile permanente au emis și au publicat raportul cu suficient timp înainte (ex. cel
puțin 3 zile) de votarea în ședința plenară.
În final, subliniem că patru legi adoptate în această legislatură au fost transmise spre reexaminare
Parlamentului de către Președintele Republicii Moldova. Printre motivele de transmitere spre reexaminare
se regăsesc:
- forul legislativ nu a ținut cont de poziția Guvernului, care a indicat că propunerea depășește
cadrul de resurse disponibil, neavând acoperire în proiectul bugetului de stat pentru anul 202240;
- mai multe amendamente acceptate în tabelul de divergențe, în mod special, avizul Guvernul
Republicii Moldova pe marginea proiectului de lege, nu se regăsesc în textul proiectului final
aprobat41.
40 Proiectul de lege nr. 365/2021.

41 Proiectul de lege nr. 26/2022
31
Astfel, constatăm că viciile de procedură și omisiunile în examinarea și adoptarea proiectelor de legi au
fost semnalate și de Președintele Republicii Moldova. Prin urmare, aceste omisiuni și vicii de procedură
afectează nu numai transparența procesului decizional, ci și calitatea și constituționalitatea legii.
1.1.8 Regimul de urgență și prioritatea proiectelor
Regulamentul Parlamentului dispune de o multitudine de norme privind procedura de urgență sau

de examinare în mod prioritar a proiectelor de acte normative. Astfel, art. 42, 43, 431 reglementează
prioritatea, la întocmirea ordinii de zi, a mesajelor Președintelui Republicii Moldova, a propunerilor
Prim-ministrului și a propunerilor opoziției – pentru prima ședință în plen din fiecare a șasea săptămână
din data începerii sesiunii parlamentare.
Art. 44 prevede că procedura de urgență pentru examinarea proiectelor de acte legislative solicitată
de Guvern se supune aprobării Biroului permanent. Ulterior Biroul permanent stabilește termenul
de depunere a raportului asupra proiectului actului legislativ, care nu poate depăși 10 zile lucrătoare.
După primirea raportului comisiei, Biroul permanent înscrie cu prioritate proiectul de act legislativ în
proiectul ordinii de zi, proiectul fiind prezentat plenului de Prim-ministru, de prim-viceprim-ministru
sau de viceprim-ministru. Totodată, și art. 60, alin. (5) prevede că la solicitarea Președintelui ședinței sau
a unei fracțiuni parlamentare, cu votul majorității deputaților aleși, unele proiecte de legi pot fi supuse
dezbaterilor şi adoptării în regim de urgență.
Luând în considerare cele reflectate supra, considerăm că stabilirea regimului de examinare cu prioritate
a anumitor proiecte de legi nu justifică omiterea termenelor sau procedurilor, ci au prioritate de a fi
examinate doar în raport cu alte proiecte care au ajuns în aceeași etapă. Această convingere este susținută
și de faptul că procedura de urgență este reglementată în mod separat decât prioritatea proiectelor. În
același timp, nu este clară necesitatea existenței atât a prevederilor art. 44, cât și a prevederilor art. 60, alin.
(5) care să excepteze unele proiecte de legi de la respectarea unor termene sau proceduri. Menționăm că
toate termenele și procedurile instituite de avizare, expertizare, consultare publică, dezbatere au drept
scop creșterea calității actelor aprobate, dar și prevenirea modificării frecvente a acestora.
Totodată, evidențiem că și Legea nr. 239/2008 privind transparența în procesul decizional prevede
adoptarea deciziilor în regim de urgență. Astfel, în cazul adoptării deciziilor fără consultarea cetățenilor,
asociațiilor, altor părți interesate, autoritatea publică, în termen de cel mult 10 zile de la adoptare,
urmează să aducă la cunoștința publică argumentarea necesității de a adopta decizia în regim de urgență,
prin plasare pe pagina web a autorității publice, prin afișare la sediul acesteia într-un spațiu accesibil
publicului și/sau prin difuzare în mass-media centrală sau locală, după caz.
Observând activitatea Parlamentului, constatăm că legislativul nu respectă această normă, or, pe

pagina web a autorității nu se regăsește niciun anunț de adoptare a proiectelor în regim de urgență.
Mai mult, pe pagina Parlamentului nu pot fi identificate proiectele pentru care este stabilită examinarea
în mod prioritar sau în regim de urgență. În urma recepționării răspunsurilor la solicitările de
informații adresate, dar și în baza observațiilor Promo-LEX, constatăm că în perioada monitorizată,
cel puțin 68 (11%)42 de proiecte au fost examinate și adoptate în mod prioritar și un proiect – în
regim de urgență. Majoritatea proiectelor examinate în mod prioritar au avut drept autor Guvernul.
Totodată, remarcăm că, potrivit constatărilor din alte compartimente ale raportului (consultările publice,
avizarea și expertizarea, înaintarea amendamentelor etc.), termenele și procedurile nu au fost respectate
în mai multe proiecte decât cele declarate ca fiind examinate în mod prioritar sau în regim de urgență.
42 Potrivit Secretariatului Parlamentului, 71 proiecte au fost examinate și adoptate în mod prioritar.
32
1.2. Activitatea deputaților prin prisma inițiativelor legislative
În privința activității deputaților în calitate de autori ai proiectelor legislative, atragem atenția că cele
mai multe proiecte de acte normative au fost înregistrate anume de deputați – circa 71% din totalul
proiectelor, depășind cu mult ponderea inițiativelor înaintate de ceilalți subiecți.
Graficul nr. 10
Autorii inițiativelor legislative
172
12
254
122
35 3
Deputații Guvernul Președintele RM Adunarea Populară a UTAG
Proiecte de legi Proiecte de hotărâri Moțiuni
Per fracțiuni, cele mai multe proiecte de legi au fost înregistrate de deputații fracțiunii majoritare – PAS,
aceasta având și cea mai mare rată a actelor adoptate în raport cu cele înregistrate – circa 62%. Pe de
altă parte, doar 5% din proiectele de legi care îi au drept autori pe deputații fracțiunilor din opoziția
parlamentară (BCS și PPȘ) au fost promovate și adoptate.
Graficul nr. 11
Numărul proiectelor de legi înregistrate de deputații fracțiunilor parlamentare
PAS 102 62 11 4
BCS 2 46 1 2
PPȘ 1 19
PAS+BCS+PPȘ 1 1
PAS+BCS 1
BCS+PPȘ 1
Adoptate În examinare Respinse Retrase Comasate cu alte proiecte
33
Totuși, dacă raportăm numărul total al proiectelor de legi înregistrate de deputații unei fracțiuni
parlamentare la numărul deputaților din acea fracțiune, constatăm că numărul proiectelor care îi revine
unui deputat din diferite fracțiuni variază doar între 1 și 3 proiecte. Astfel, unui deputat din fracțiunea BCS
îi revin 1,6 proiecte, unui deputat din fracțiunea PAS îi revin 2,8 proiecte, iar unui deputat din fracțiunea
PPȘ îi revin cele mai multe proiecte de legi – 3,3.
În primii zece deputații care au semnat cel mai frecvent un proiect de lege în calitate de autori în această
legislatură se numără șase deputați ai fracțiunii PAS și patru ai fracțiunii BCS.
Tabelul nr. 1
Top 10 deputați care au semnat în calitate de autori si coautori

cele mai multe proiecte de legi
Numele, prenumele
Nr. Fracțiunea Numărul proiectelor de legi înregistrate
deputaților
1 Alaiba Dumitru PAS 43
2 Perciun Dan PAS 33
3 Marian Radu PAS 30
4 Furculiță Corneliu BCS 28
5 Burduja Petru BCS 26
6 Spînu Victor PAS 25
7 Darovannaia Alla BCS 23
8 Marcoci Boris PAS 22
9 Stamate Olesea PAS 20
10 Odnostalco Vladimir BCS 20
În același timp, evidențiem că, potrivit art. 47, alin. (3) din Regulamentul Parlamentului, deputatul
exercită dreptul la inițiativă legislativă personal sau în comun cu alți deputați. În acest sens, cele mai
multe proiecte de legi semnate în mod individual de un singur deputat43 au fost înaintate de Vladimir
Bolea (PAS) – 19 proiecte și de Dan Perciun (PAS) – 15.
La polul opus, fără a lua în considerare deputații ale căror mandate au fost validate recent, deputații Ilan
Șor (PPȘ) și Chiril Tatarlî (BCS) nu au semnat în calitate de autori niciun proiect de lege, iar deputatul
Fiodor Gagauz (BCS) și fosta deputată Alla Dolință (BCS) au semnat câte două proiecte de legi în legislatura
curentă.
O cu totul altă imagine se prezintă în raport cu deputații ale căror proiecte de legi au fost cel mai frecvent
adoptate. În acest sens, în primii zece deputați se regăsesc doar cei din fracțiunea PAS.
43 În total 71 de proiecte de legi au fost inițiate de câte un deputat în mod individual.
34
Tabelul nr. 2
Top 10 deputați ale căror proiecte de legi au fost cel mai frecvent adoptate
Numele, prenumele
Nr. Fracțiunea Numărul proiectelor de legi adoptate
deputaților
1 Alaiba Dumitru PAS 24
2 Perciun Dan PAS 20
3 Marian Radu PAS 20
4 Spînu Victor PAS 16
5 Stamate Olesea PAS 16
6 Bolea Vladimir 44
PAS 13
7 Adam Marcela PAS 12
8 Jacot Vitalie PAS 11
9 Chiriac Igor PAS 11
10 Ichim Gheorghe PAS 11
11 Roșca Veronica PAS 11
În ce privește exercitarea dreptului de înaintare a amendamentelor de către deputați, remarcăm

că aceștia fac uz mai puțin de acest drept. Exceptând deputații ale căror mandate au fost validate recent
(mai-iulie 2022), observăm că în perioada monitorizată 18 deputați (PAS) nu au prezentat amendamente
asupra niciunui proiect de act normativ, iar alți 24 de deputați au prezentat amendamente doar la câte
un proiect (șapte deputați ai fracțiunii BCS, 14 deputați ai fracțiunii PAS, trei deputați ai fracțiunii PPȘ).
În top zece deputați care au înaintat cel mai frecvent amendamente la proiecte de legi se numără șase
deputați ai fracțiunii PAS, trei ai fracțiunii BCS și un deputat al fracțiunii PPȘ. În același timp, rata de
neacceptare a amendamentelor este cu mult mai mare în cazul deputaților din opoziție decât în cazul
deputaților din majoritatea parlamentară.
Tabelul nr. 3
Top 10 deputați care au depus amendamente la cele mai multe proiecte de legi
Nr. de proiecte de
Nr. proiectelor Rata proiectelor de
legi în care cel puțin
de legi la care legi la care cel puțin
Nr. Deputați Fracțiunea un amendament al
au fost depuse un amendament nu a
deputatului nu a fost
amendamente fost acceptat (%)
acceptat
1 Alaiba Dumitru PAS 29 3 10,34
2 Stamate Olesea PAS 25 6 24
3 Fotescu Vadim PPȘ 19 14 73,68
4 Perciun Dan PAS 15 6 40
5 Marian Radu PAS 13 2 15,38
6 Voloh Larisa PAS 12 4 33,33
7 Coșeru Ina PAS 11 1 9,09
8 Odnostalco Vladimir BCS 11 8 72,72
44 Vladimir Bolea – mandatul deputatului Vladimir Bolea s-a încheiat la 29.07.2022.
35
Nr. de proiecte de
Nr. proiectelor Rata proiectelor de
legi în care cel puțin
de legi la care legi la care cel puțin
Nr. Deputați Fracțiunea un amendament al
au fost depuse un amendament nu a
deputatului nu a fost
amendamente fost acceptat (%)
acceptat
9 Mudreac Radu BCS 9 7 77,77
10 Caraman Diana BCS 8 7 87,5
1.3. Monitorizarea organizării ședințelor, prezența deputaților și

procedura de vot
Monitorizarea organizării ședințelor Parlamentului are drept scop analiza corectitudinii respectării
Regulamentului Parlamentului în procesul desfășurării ședințelor parlamentare și responsabilizarea
deputaților în exercitarea mandatului de aleși ai poporului.
Art. 102 din Regulament stabilește că ședințele de lucru ale legislativului au loc în zilele de joi și vineri.
Astfel, în această perioadă monitorizată au fost desfășurate 53 de ședințe45, dintre care: 2 ședințe – de
constituire; 6 – în cadrul sesiunilor extraordinare și 45 de ședințe ordinare.
Cu referire la prezența deputaților la ședințele în plen, potrivit reglementărilor, aceștia sunt obligați
să se înscrie pe lista de prezență până la începutul ședinței și să fie prezenți la lucrările Parlamentului.
Deputatul care nu poate lua parte la ședință, din motive independente de voința sa, va trebui să informeze
conducerea Parlamentului, menționând cauzele care îl împiedică să participe.
Pe parcursul monitorizării, colectarea și contabilizarea datelor privind prezența deputaților la ședințele

plenare a fost făcută în baza stenogramelor de pe pagina web a Parlamentului. De asemenea, a fost
adresată o solicitare către Secretariatul Parlamentului pentru a obține informații suplimentare cu referire
la prezența deputaților, deoarece există un decalaj între numărul deputaților înregistrați la începutul
ședinței și numărul total al deputaților care participă la procesul de vot.
Răspunsurile oferite au permis de a dispune de date statistice generale privind prezența deputaților, iar
anumite detalii cu referire la sesiunea de primăvară, cum ar fi ponderea absențelor „motivate/nemotivate”,
potrivit Secretariatului Parlamentului, urmează a fi luate din rapoartele statistice ale legislativului, care
la momentul elaborării prezentului raport nu sunt publicate. În plus, menționăm că începând cu luna
iunie 2022 Secretariatul Parlamentului, la solicitarea Promo-LEX, oferă informații nominale cu privire la
prezența per ședință a deputaților.
Dacă e să comparăm prezența deputaților în sesiunea de toamnă și cea de primăvară, în esență, ea a

fost aceeași, media constituind 86%. În sesiunea de toamnă 2021 deputații au avut o prezență de 83,7%
raportată la 101 deputați, pentru sesiunea de primăvară media fiind de 88%.
45 Pentru analiza activității parlamentare în acest raport nu a fost inclusă cea de a 54-a ședință – ședința solemnă comună a
Parlamentelor Republicii Moldova și României din data de 18.06.2022 din motiv că aceasta a avut un caracter solemn și
diplomatic, la care nu au fost adoptate legi.
36
Graficul nr. 12
Prezența deputaților la ședințe
100
90
80
70
60
50
40
30
20
10
0
1 3 5 7 9 11 13 15 17 19 21 23 25 27 29 31 33 35 37 39 41 43 45 47 49 51 53 55
toamnă 2021 primăvară 2022
Potrivit datelor din tabelul nr. 4, cel mai mare număr de absențe, ca număr absolut, l-au avut deputații din
fracțiunea PAS – 281, însă raportat la numărul de deputați, cele mai multe absențe per fracțiune ar avea
PPȘ – 21,3 absențe per deputat (din totalul de 53 de ședințe).
Tabelul nr. 4
Prezența deputaților la ședințele plenare
Perioada FRACȚIUNEA TOTAL absențe

PAS BCS PPȘ 673
2021 (26.07-24.12) 134 127 61 322
2022 (20.01. – 29.07) 147 137 67 351
Media de absențe per deputat -
4,5 absențe 8,3 absențe 21,3 absențe
fracțiune (2021–2022)
Regulamentul Parlamentului, prin art. 129-131, stabilește că niciun deputat nu poate lipsi de la ședințe
decât din motive întemeiate. Deputatul care a lipsit nemotivat de la ședințele Parlamentului sau ale
organelor lui de lucru se sancționează prin rețineri din salariu și din alte indemnizații. Observarea
directă a ședințelor sau analiza stenogramelor, din păcate, nu permite identificarea caracterului motivat
sau nemotivat al absențelor. Doar statisticile publicate de către Secretariat prezintă un tablou general.
Mai mult, din informația obținută, despre caracterul motivat/nemotivat al absențelor s-a putut afla doar
cu privire la sesiunea de toamnă 2021.
Astfel, pentru anul 2021, fracțiunea PAS (63 de deputați) a înregistrat 134 de absențe, dintre care 38,8%
nemotivate; BCS (32 de deputați) – 127 de absențe, dintre care 11,8% nemotivate și PPȘ (6 deputați)
– 61 de absențe, cu 65,6% nemotivate. Reamintim că, până la momentul elaborării prezentului raport,
Secretariatul Parlamentului nu a publicat sau prezentat date privind caracterul motivat sau nemotivat al
absențelor deputaților pe parcursul sesiunii de primăvară 2022.
37
Graficul nr. 1346
Absențele deputaților la ședințele

Parlamentului de legislatura XI (2021)
PAS (134) 56 52 26
BCS (127) 73 15 32 7
Partidul ȘOR (61) 21 40
Motivate Nemotivate Protest Deplasare
O altă constatare ține de decalajul dintre numărul deputaților înregistrați la începutul ședinței și cei
care participă nemijlocit la procesul de vot. Dacă la începutul ședinței în medie au fost înregistrați 86 de
deputați, atunci pe parcursul ședinței participarea la vot nemijlocit era în medie de 62-67 de deputați.
În concluzie, deducem că înregistrarea la ședință nu presupune obligatoriu și participarea la vot a

deputaților. Cel mai mult au absentat deputații fracțiunii PPȘ, atât ca număr de absențe per ședință,
cât și ca pondere a absențelor nemotivate.
Un alt subiect al monitorizării activității parlamentare îl constituie procesul de aprobare a agendei.

În urma monitorizării au fost identificate mai multe aspecte ce țin de interacțiunea dintre fracțiuni în
procesul de stabilire a agendei:
• subiectele incluse în ordinea de zi reprezintă o reflectare a direcțiilor prioritare de activitate a

Parlamentului în etapa respectivă;
• inițiativele de aprobare/completare a ordinii de zi permit identificarea priorităților partidelor
reprezentate în Parlament, modul în care ele își promovează agenda proprie;
• dezbaterile existente în procesul de elaborare a agendei permit înțelegerea caracterului relațiilor
dintre partidele politice parlamentare.
Pentru evaluarea modului în care este construită agenda parlamentară și cât de organizată este
activitatea legislativului la acest capitol, am cuantificat numărul total al proiectelor legislative incluse
inițial în ordinea de zi de către Biroul Parlamentului, numărul proiectelor propuse pentru a fi incluse
ulterior pe agendă în plenul Parlamentului, numărul proiectelor amânate de pe agendă și numărul de
proiecte retrase de pe ordinea de zi. Aceasta oferă posibilitatea monitorizării fluxului integral de proiecte
legislative în procesul de stabilire a agendei și este un indicator al stabilității, coerenței și previzibilității
activității legislativului.
Regulamentul Parlamentului stabilește (art. 46) că modificarea și completarea ordinii de zi poate

avea loc numai la prima ședință plenară a săptămânii de lucru, la cererea și în baza deciziilor Biroului
permanent, a unei fracțiuni parlamentare, a unei comisii permanente, la cererea unui grup din 5 deputați
sau a autorului actului menționat în ordinea de zi.
În perioada 26.07.2021 – 29.07.2022 au fost incluse în total 865 proiecte pe ordinea de zi a ședințelor
plenare47. Dintre acestea, 165 au fost incluse suplimentar în ordinea de zi, 34 proiecte au fost amânate
pentru următoarele ședințe, iar 8 au fost retrase. Acest rulaj al modificărilor, raportat la numărul de 742
de proiecte incluse inițial în ordinea de zi, a constituit 27,9%.
46 Raport statistic privind activitatea Parlamentului de legislatura a XI-a (perioada 26 iulie – 31 decembrie 2021).
47 Conform Ordinii de zi și a Suplimentelor la Ordinea de zi publicate pe pagina web a Parlamentului.
38
Graficul nr. 14
Elaborarea ordinii de zi
Numărul proiectelor finale din ordinea de zi 865
Proiecte retrase 8
Proiecte amînate 34
Inițiative noi plasate 165
Proiecte pe ordinea de zi propuse inițial 742
Monitorizând ședințele în plen ale Parlamentului, am constatat că toate proiectele propuse de fracțiunea
PAS pentru a fi incluse în agendă au fost acceptate, iar inițiativele propuse de opoziție, de cele mai multe
ori, au fost respinse.
Regulamentul Parlamentului prevede, conform art. 431, prioritatea propunerilor opoziției parlamentare
la întocmirea ordinii de zi pentru prima ședință în plen din fiecare a șasea săptămână din data începerii
sesiunii parlamentare, iar Biroul permanent va întocmi proiectul ordinii de zi a ședinței în care se includ
chestiunile propuse de fracțiunile parlamentare din opoziție.
În urma monitorizării, deducem că această prevedere legală nu a fost respectată în sesiunile toamnă
2021 – primăvară 2022. Neacceptarea de către majoritatea parlamentară a inițiativelor legislative
pentru includerea în ordinea de zi a fost și cauza părăsirii ședințelor de către opoziție în semn de protest
în șase cazuri. În același timp, trebuie să menționăm că o parte a acestor propuneri nu respectau întru
totul procedura legală, cel mai des fiind lipsă anumite avize prevăzute de norma legală.
În concluzie, întocmirea ordinii de zi reprezintă un element foarte important al procesului legislativ,

care exprimă starea de spirit din Parlament, caracterul relațiilor dintre putere și opoziție, precum și
un indiciu asupra priorităților de guvernare. „Flexibilitatea” ordinii de zi afectează previzibilitatea și
transparența procesului legislativ. Atragem atenția asupra incidenței ridicate a cazurilor de refuz al
înscrierii pe ordinea de zi a proiectelor propuse de opoziție.
Utilizarea sistemului de vot electronic în activitatea legislaturii curente a reprezentat o premieră

pentru practica parlamentară din Republica Moldova. Pentru prima dată în legislatura a XI-a, pe data
de 09 septembrie 2021, în cadrul primei ședințe plenare din sesiunea de toamnă 2021 a Parlamentului,
a fost pus în aplicare sistemul electronic de vot. Programul este conceput pentru colectarea și afișarea
opțiunilor de vot prin intermediul unei interfețe grafice, sistematizarea votului exprimat, afișarea
rezultatelor votului și dezagregarea acestuia în opțiunile exprimate – pentru, contra sau nu a votat,
distribuirea pe fracțiuni, precum și nominal per deputat.
Conform observațiilor noastre, sistemul electronic de numărare a voturilor a eficientizat și a

transparentizat cu mult procedura de vot al actelor normative ale Parlamentului. Viteza de procesare
a rezultatelor votului și de prezentare a acestora este mult mai mare decât în legislaturile anterioare.
Totodată, aceasta sporește corectitudinea prezentării rezultatelor, reducând cu mult cazurile de confuzii
sau erori în procesul de numărare sau prezentare a rezultatului votului exprimat. Totuși, pe parcursul
utilizării mecanismului au fost identificate defecțiuni tehnice de scurtă durată ale sistemului (5 cazuri)48.
48 Ședințele din 07.10.2021; 21.10.2021; 16.06.2022; 07.07.2022; 15.07.2022. În două din aceste cazuri, până la remedierea
defecțiunilor tehnice, s-a votat prin metoda tradițională, adică prin ridicarea mâinilor.
39
Examinând rezultatele votului electronic49 din cadrul ședințelor plenare asupra proiectelor de acte
normative și politice (Anexa nr. 5), constatăm că deputații PAS sunt cei care și-au exercitat cel mai des
opțiunea de vot (include votul Pentru, Contra, Nu a votat), dar și cei care au votat cel mai des cu opțiunea
Pentru.
Tabelul nr. 5
Top 10 deputați care și-au exprimat cel mai frecvent opțiunea de vot
Opțiunea de vot
Nr. Deputați Fracțiunea Total
Pentru Contra Nu a votat
1 Gonța Maria PAS 650 (99,2%) 5 0 655
2 Istratii Dorian PAS 648 (99,2%) 5 0 653
3 Babici Ion PAS 633 (99,2%) 6 9 648
4 Chiriac Igor PAS 641 (98,7%) 4 1 646
5 Pancu Maria PAS 637 (99,3%) 4 4 645
6 Grosu Igor PAS 636 (97,6%) 3 1 640
7 Coșeru Ina PAS 632 (99,2%) 5 0 637
8 Bandalac Efimia PAS 630 (99,2%) 4 2 636
9 Grosu Liliana PAS 631 (99%) 4 1 636
10 Agheorghiesei Gheorghe PAS 629 (99,2%) 5 0 634
Evidențiem că exercitarea opțiunii de vot arată inclusiv prezența deputaților la ședințele plenare, precum
și participarea acestora la procesul de votare a proiectelor.
La polul opus, exceptând deputații care nu și-au exercitat niciodată opțiunea de vot, precum și pe cei
care și-au încheiat mandatul sau al căror mandat a fost confirmat recent, deputații Alexandr Suhodolski
(BCS), Denis Ulanov (PPȘ) și Vasile Bolea (BCS) și-au exercitat de cele mai puține ori opțiunea de vot.
Totodată, opțiunea Contra a fost cel mai frecvent aleasă de deputații BCS.
Tabelul nr. 6
Top 10 deputați care au votat cel mai frecvent Contra
Opțiunea de vot
1 Sibova Inga BCS 218 73 (18,8%) 98 389
2 Reidman Oleg BCS 146 65 (23,2%) 69 280
3 Smirnov Eduard BCS 164 57 (18%) 96 317
4 Caraman Diana BCS 182 56 (18,5%) 64 302
5 Muduc Valeriu BCS 222 55 (15,5%) 77 354
6 Rusol Nicolai BCS 183 54 (16,6%) 89 326
7 Beleacova Elena BCS 220 50 (13,6%) 97 367
8 Starîş Constantin BCS 116 47 (22,1%) 50 213
49 Doar rezultatul votului care a fost publicat pe pagina web a Parlamentului.
40
9 Voronin Vladimir BCS 89 46 (24%) 57 192
10 Lozovan Irina BCS 195 42 (14,4%) 54 291
Opțiunea de a nu vota, potrivit rezultatelor electronice, a fost cel mai frecvent aleasă, la fel, de deputații
din opoziție, dar din ambele fracțiuni – BCS și PPȘ.
Tabelul nr. 7
Top 10 deputați care au participat cel mai frecvent la procedura de vot,

dar au ales să nu voteze
Opțiunea de vot
1 Apostolova Reghina PPȘ 221 23 222 (47,6%) 466
2 Fotescu Vadim PPȘ 197 20 197 (47,6%) 414
3 Burduja Petru BCS 197 35 113 (32,8%) 345
4 Sibova Inga BCS 218 73 98 (25,2%) 389
5 Beleacova Elena BCS 220 50 97 (26,4%) 367
6 Smirnov Eduard BCS 164 57 96 (30,3%) 317
7 Rusol Nicolai BCS 183 54 89 (27,3%) 326
8 Pilipețcaia Alla BCS 169 33 89 (30,6%) 291
9 Jardan Petru PPȘ 104 3 87 (44,8%) 194
10 Koksal Ivanna BCS 155 33 85 (31,1%) 273
Totodată, verificând participarea deputaților la procedura de vot în ședințele în care ei au fost prezenți
cel puțin prin votarea unui proiect (opțiunea Pentru, Contra, Nu a votat), constatăm că deputații BCS
Bogdan Țîrdea, Vladimir Odnostalco și Vasile Bolea au absentat cel mai mult de la procedurile de vot
(Anexa nr. 6).
Declarațiile politice ale deputaților. Potrivit cadrului normativ, deputații au dreptul la declarații în
probleme ce nu sunt incluse în ordinea de zi a ședinței plenare. La începutul ședinței plenare, deputații
se înscriu pe lista pentru declarații la președintele ședinței. Art. 106 din Regulamentul Parlamentului
prevede că dacă declarația vizează imaginea unei fracțiuni parlamentare sau a unui deputat, aceștia au
dreptul la replică în cadrul aceleiași ședințe.
În perioada monitorizată au fost înregistrate în total 10 de declarații (a se vedea tabelul nr. 8).
41
Tabelul nr. 8
Declarațiile politice ale deputaților
Partid Autorii Numărul declarațiilor Total per fracțiune

Grosu Igor 1
Popșoi Mihail 1
Popa Zinaida 1
Cazacu Victoria 1
PAS Frunze Petru 1 7
Pancu Maria 1
Druță Mihail 1
BCS Batrîncea Vlad 1 2
Voronin Vladimir 1
PPȘ Tauber Marina 1 1
Total 10
Constatăm că instrumentul declarațiilor nu este unul foarte frecvent. În perioada monitorizată

opoziția (BCS și PPȘ) a utilizat de 3 ori, iar fracțiunea majoritară – de 7 ori acest mecanism de
prezentare a propriului punct de vedere pe anumite subiecte de actualitate politică.
Sancțiuni. Încălcarea de către deputați a prevederilor Regulamentului Parlamentului în cadrul ședințelor

legislativului atrage următoarele sancțiuni: avertismentul; chemarea la ordine; retragerea cuvântului;
lipsirea de cuvânt pe o durată de până la 5 ședințe; eliminarea din sala de ședințe; interzicerea participării
la ședințele plenare pe o durată de până la 10 ședințe.
Menționăm că în perioada de monitorizare nu au fost aplicate sancțiuni, însă au fost constatate de către
monitori două situații ce pot fi calificate drept încălcări de către deputați ale prevederilor Regulamentului
Parlamentului. În primul caz, la ședința din 18.11.2021, mai mulți deputați au început să scandeze
„Rușine!” în momentul în care ministrul sănătății încerca să răspundă la întrebările deputaților, astfel
tulburând dezbaterile și creând agitație în sala de ședințe (interdicție prevăzută la art. 132, lit. d) din
Regulamentul Parlamentului). În al doilea caz, la ședința ordinară din data de 16.06.2022, Vasile Bolea
(BCS) a blocat tribuna Parlamentului (interdicție prevăzută de art. 132, lit. d²).
Transparența organizării/reflectării ședinței plenare. Ședințele Parlamentului sunt publice, în afara

cazurilor în care, la cererea Președintelui Parlamentului, a unei fracțiuni parlamentare sau a unui grup
din cel puțin 5 deputați, se hotărăște, cu votul majorității deputaților prezenți, ca acestea să fie închise.
Ședințele în plen ale Parlamentului, cu excepția celor închise, pot fi transmise în direct la posturile
publice naționale de radio și televiziune în conformitate cu prevederile legale, precum și la inițiativa
Parlamentului.
Toate cele 53 de ședințe au fost transmise live prin intermediul paginii Parlamentului www.parlament.
md, al canalului de YouTube50, al paginii de Facebook a instituției51 sau pe www.privesc.eu.
În ceea ce privește publicarea ordinii de zi, Regulamentul Parlamentului stipulează că Biroul permanent
întocmește proiectul ordinii de zi în prima jumătate a săptămânii premergătoare perioadei pentru
care se aprobă. Ordinea de zi a ședințelor trebuie supusă spre aprobare Parlamentului în ultima
zi din săptămâna de lucru ce precedă perioada pentru care a fost întocmită, trebuie publicată pe
50 www.youtube.com/ParlamentulRepubliciiMoldova
51 www.facebook.com/ParliamentRM
42
pagina web oficială a instituției și înmânată deputaților la începutul săptămânii de lucru. Conform
monitorilor, publicarea ordinii de zi bisăptămânale în unele cazuri a avut loc cu întârziere52.
În ceea ce ține de publicarea proiectelor de acte de pe ordinea de zi până la desfășurarea ședinței, am

constatat că acestea se publică integral, doar în două cazuri textele proiectelor de pe ordinea de zi au fost
publicate parțial53.
Stenogramele ședințelor publice trebuie să fie plasate pe pagina web a Parlamentului. În general, ele se
publică, însă cu întârziere (de la câteva zile până la o lună și jumătate). Până la ziua redactării raportului
de față toate stenogramele au fost publicate, cu excepția a trei stenograme de la finele sesiunii, care
urmează a fi publicate.
În concluzie, ședințele Parlamentului au fost transmise live, transparența din acest punct de vedere fiind
asigurată. Proiectele legislative incluse pe ordinea de zi au fost publicate până la desfășurarea ședinței
în majoritatea absolută a cazurilor. În același timp, ordinea de zi, de regulă, nu se publică la începutul
săptămânii de lucru, așa cum prevede Regulamentul.
De asemenea, în contextul constatărilor și concluziilor deduse pe parcursul compartimentului,

atragem atenția asupra necesității unei revizuiri sistemice a Regulamentului Parlamentului. Reieșind
din faptul că un astfel de proces a fost inițiat încă în 201854, considerăm necesar ca legislatura
actuală să continue și să finalizeze eforturile de perfecționare a reglementărilor privind activitatea
Parlamentului, în special ce țin de prevederile cu referire la transparența în procesul decizional,
accesul la informații și cooperarea cu societatea civilă.
52 De exemplu: ședința din 16.06.2022 – proiectul ordinii de zi a fost întocmit și publicat pe pagina web oficială a instituției
abia miercuri, 15 iunie 2022; ședința din 07.07.2022 – proiectul ordinii de zi a ședinței plenare a fost întocmit în seara zilei
de 6 iulie 2022 (ora 17.00).
53 La ședințele din 01.07.2022 și 21.07.2022 transparența decizională a fost afectată prin nepublicarea pe pagina web a
Parlamentului a textelor pentru trei proiecte per ședință. Actele aferente cuprindeau inclusiv raportul comisiei sesizate în
fond, sinteza amendamentelor, propunerilor și obiecțiilor depuse pentru acestea.
54 Proiectul Codului regulilor și procedurilor parlamentare nr. 374 din 02.11.2018.
43
II. ACTIVITATEA UNOR
COMISII PARLAMENTARE
PERMANENTE
44
2.1 Statutul comisiilor parlamentare permanente
Potrivit Regulamentului Parlamentului, comisiile permanente sunt organe de lucru ale legislativului,
înființate pentru efectuarea activității acestuia. Comisiile permanente răspund în fața Parlamentului și îi
sunt subordonate. Ele se aleg pe întreaga durată a legislaturii.
Numărul comisiilor, denumirea, componența numerică și nominală a fiecărei comisii se hotărăște de

Parlament, la propunerea Biroului permanent. Parlamentul de legislatura a XI-a a constituit 11 comisii
permanente. Domeniile de activitate ale comisiilor permanente au fost reglementate de prevederile HP nr.
72 din 29.11.201955, iar componența nominală – de prevederile HP nr. 86 din 29-07-202156. Menționăm
că anterior, prin HP nr. 48 din 29.10.2009, era prevăzută existența a 10 comisii permanente, fiind lipsă
Comisia de control al finanțelor publice, care a fost creată în 2019. Potrivit legislatorilor, această comisie
a fost constituită cu scopul intensificării colaborării dintre Parlament și Curtea de Conturi, precum și
pentru îmbunătățirea controlului parlamentar asupra finanțelor publice.
Pornind de la complexitatea domeniilor analizate și a numărului mare de comisii, au fost selectate

trei comisii din totalul de 11 pentru a fi supuse monitorizării. Este vorba de comisiile permanente a
căror activitate se intersectează mai mult cu obiectivele/activitățile Asociației Promo-LEX: Comisia
juridică, numiri și imunități (CJNI), Comisia drepturile omului și relații interetnice (CDORI) și Comisia
administrație publică (CAP).
2.2 Respectarea prevederilor legale referitoare la activitatea comisiilor
Convocarea și prezența la ședințe. Potrivit Regulamentului Parlamentului, ședințele comisiei

permanente se convoacă de președintele acesteia, iar în absența lui – de unul dintre vicepreședinți sau
de 1/3 din membri. Ședințele comisiei sunt deliberative cu participarea majorității membrilor ei. În urma
analizei proceselor-verbale și a monitorizării înregistrărilor video, nu putem spune exact dacă au fost
respectate condițiile de convocare, deoarece aceste surse de informație nu reflectă clar de către cine este
convocată ședința.
Totodată, menționăm faptul că practic toate ședințele au fost deliberative. La fel, toate deciziile au fost
adoptate cu votul majorității membrilor. Totuși, a existat un caz în care una dintre ședințele CAP nu a avut
cvorum, fiind vorba despre ședința din 6 mai 2022, în care au fost organizate audieri publice pe marginea
proiectului de lege nr. 10 din 26.02.2016 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile.
Deși la ședință au fost prezenți doar doi din cei nouă membri, audierile publice totuși au avut loc. Prin
urmare, nu s-a adoptat nicio decizie la finalul acestei ședințe, care a fost înregistrată video și plasată pe
pagina de YouTube a Parlamentului57. Norma legală stabilește că participarea deputaților la ședințele
comisiei este obligatorie. În cazul absenței membrului comisiei permanente, la ședință participă, cu drept
de vot, membrul supleant, care face parte din aceeași fracțiune parlamentară. Analizând informațiile din
procesele-verbale și din înregistrările video, am dedus că mai mulți deputați au absentat la ședințe (a
se vedea tabelul nr. 9). În urma monitorizării am mai constatat că membrii supleanți au participat doar
în cazurile în care era necesar să se asigure cvorumul ședinței sau numărul de voturi necesar pentru
adoptarea deciziilor.
Dat fiind faptul că, nu au fost oferite toate procesele-verbale, aceste date nu cuprind activitatea deplină
a comisiilor permanente din ambele sesiuni. În același timp, din tabelele de mai jos se observă faptul că
în anumite comisii, cum ar fi CJNI și CAP, unii deputați, în special din opoziție absentează de la mai mult
din jumătate de ședințe (Denis Ulanov și Marina Tauber, PPȘ 58), sau la aproape jumătate (Vasile Bolea,
55 Hotărârea nr. 72 din 29.11.2019 privind domeniile de activitate ale comisiilor permanente ale Parlamentului.
56 Hotărârea nr. 86 din 29.07.2021 privind aprobarea componenței nominale a comisiilor permanente ale Parlamentului.
57 https://www.youtube.com/watch?v=6M0ctffP9KQ&t=3s&ab_channel=ParlamentulRepubliciiMoldova
58 Pe 26 mai 2022, Parlamentul a aprobat cererea înaintată de către procurorul general interimar, privind încuviințarea ridicării
imunității parlamentare Marinei Tauber, fiind, reținută pînă în prezent. Prin urmare, ea nu putea să participe la ședințele
comisiei începînd cu data de 26.05.2022 pînă la sfîrșitul sesiunii. În această perioadă, potrivit proceselor verbale, au avut
loc 9 ședințe.
45
Alexandr Suhodolschi, Irina Lozovan, Ivanna Koksal, BCS). În CJNI și CAP cele mai multe absențe le au
deputații din opoziție. De cealaltă parte în CDORI acest fenomen nu este prezent. Este complicat de a
găsi o explicație concludentă a acestui fenomen, însă putem presupune că deputații din opoziție sunt
mai responsabili în comisiile unde dețin președinția. Oricum, apreciem drept negativă lipsa în anumite
comisii a unui dialog constructiv între reprezentanții opoziției și majorității.
Tabelul nr. 9
Absențele deputaților la ședințele CJNI
Comisia juridică, numiri și imunități – 05.08. 2021 – 29.07.2022 (11 deputați)

Numărul total de ședințe desfășurate, conform proceselor verbale recepționate – 8159
Numărul ședințelor Numărul/
Apartenența
Nr. Numele/Prenumele Funcția obligatorii pentru Ponderea
politică
participare absențelor
1. Stamate Olesea Președinte PAS 81 5 (6,17%)
2. Bolea Vasile Vicepreședinte BCS 81 32 (39,5%)
3. Roșca Veronica Vicepreședinte PAS 81 5 (6,17%)
4. Chiriac Igor Secretar PAS 81 2 (2,46%)
5. Calinici Ana Membru PAS 68 9 (13,23%)
6. Cătănoi Artemie Membru PAS 81 4 (4,93%)
7. Grădinaru Vasile Membru PAS 81 5 (6,17%)
8. Popa Boris Membru PAS 68 6 (8,82%)
9. Lebedinschi Adrian Membru BCS 0 0 (0,0%)
10. Suhodolski Alexandr Membru BCS 81 40 (49,38%)
11. Ulanov Denis Membru PPȘ 81 45 (55,55%)
Deputații care au fost membri ai comisiei
12. Litvinenco Sergiu Membru PAS 13 3 (23,07)
13. Dolință Ala Membru BCS 81 25 (30,86%)
14. Talmazan Igor Membru PAS 13 1 (7,69%)
59 Pe pagina web a Parlamentului la secțiunea Comisii permanente, este publicată ordinea de zi pentru 79 de ședințe.
46
Tabelul nr. 10
Absențele deputaților la ședințele CDORI
Comisia drepturile omului și relații interetnice – 12.08.2021 – 26.07.2022 (6 deputați)

Apartenența
politică
1. Novac Grigore Președinte BCS 24 1 (4,16%)
2. Davidovici Natalia Vicepreședinte PAS 24 6 (25%)
3. Cojocari Evghenia Membru PAS 19 2 (10,52%)
4. Rusol Nicolai Membru BCS 24 3 (12,5%)
Munteanu -Pojoga
5. Secretar PAS 18 4 (22,22%)
Angela
6. Iurcu Dorel Membru PAS 6 2 (33,33%)
7. Morozova Marina Membru PAS 13 1 (7,69%)
8. Talmazan Igor Membru PAS 3 3 (100%)
9. Racu Ana Vicepreședinte PAS 5 1 (20,00%)
10. Grosu Liliana Membru PAS 13 0 (0,0%)
11. Spînu Victor Membru PAS 1 0 (0,0%)
12. Popa Zinaida Membru PAS 4 4 (100%)
Tabelul nr. 11
Absențele deputaților la ședințele CAP
Comisia administrație publică – 12.08.2021 – 15.07.2022 (9 deputați)

Apartenența
politică
1. Voloh Larisa Președinte PAS 48 1 (2,08%)
2. Frunze Petru Vicepreședinte PAS 48 13 (27,08%)
3. Lozovanxx Irina Secretar BCS 48 24 (50%)
4. Bandalac Efimia Membru PAS 48 7(14,58%)
5. Jacot Vitalie Membru PAS 48 1 (2,08%)
6. Qatrawi Ersilia Membru PAS 48 6 (12,5%)
7. Koksal Ivanna Membru BCS 48 23 (47,91%)
8. Tauber Marina Membru PPȘ 48 39 (81,25%)
9. Voronin Vladimir Membru BCS 0 0 (0,00%)
60 Pe pagina web a Parlamentului la secțiunea Comisii permanente, este publicată ordinea de zi pentru 39 de ședințe. Nu au
fost recepționate 15 procese-verbale pentru perioada februarie-mai 2022.
61 Pe pagina web a Parlamentului, la compartimentul Comisii permanente, sunt publicate ordinea de zi pentru 51 de ședințe.
Nu au fost oferite 3 procesele verbale.
47
10. Muduc Valeriu Membru BCS 48 10 (20,83%)
În context, atragem atenția că art. 13162 din Regulamentul Parlamentului stabilește că deputații pot
fi sancționați financiar (pierderea a 50% din salariu, de exemplu) în cazul absențelor fără motiv. În
același timp, procesele-verbale nu conțin informații privind caracterul motivat/nemotivat al absențelor
deputaților de la ședințele comisiilor. Monitorizarea nu a permis identificarea acestui aspect. În aceste
condiții, se iscă întrebarea dacă în general se ține cont de acest aspect și se ține evidența caracterului
motivat sau nemotivat al absențelor în procesul de organizare și desfășurare a ședințelor.
În concluzie, atragem atenția că toate ședințele comisiilor monitorizate au fost deliberative, inclusiv
datorită prezenței membrilor supleanți convocați la necesitate. În două comisii din cele trei analizate,
unde președinția este asigurată de majoritatea parlamentară, prezența deputaților din opoziție
este lacunară. Acest fapt denotă lipsa unei comunicări constructive între opoziția și majoritatea
parlamentară.
Proiectele de pe ordinea de zi. Conform art. 19 din Regulamentul Parlamentului, președintele comisiei
permanente asigură pregătirea ordinii de zi a ședințelor comisiei. În acest context, remarcăm că, de regulă,
agenda proiectelor de pe ordinea de zi este publicată, preliminar, pe pagina oficială web a Parlamentului,
la rubrica Comisiile permanente – Ședințe. De asemenea, se publică suplimentul la ordinea de zi (în cazul
în care acesta există). La fel, am constatat că ordinea de zi, cu toate deciziile adoptate sau respinse, se
regăsește și în procesele-verbale ale ședințelor. În perioada monitorizată, am identificat un singur caz în
care lipsește ordinea de zi de pe pagina web, fiind vorba despre ședința CAP din data de 10 mai 2022. În
locul acesteia a fost publicată ordinea de zi a ședinței din 11 mai 2022.
Excepții privind publicarea preliminară a ordinii de zi s-au constatat la ședințele CJNI, care s-a întrunit
pentru a examina anumite proiecte de legi/hotărâri în timpul ședinței de plen. Deși în Regulamentul
Parlamentului nu sunt prevăzute asemenea situații, Promo-LEX consideră că este necesară publicarea
ordinii de zi pe pagina oficială web a Parlamentului, în ziua când a avut loc ședința.
Planul de acțiuni (implementarea, publicarea). Planul de acțiuni este un instrument de planificare

utilizat pentru gestionarea și controlul sarcinilor propuse de către comisii. El funcționează ca o foaie de
parcurs și stabilește modul în care setul de sarcini necesare pentru atingerea obiectivelor va fi organizat și
implementat. Regulamentul Parlamentului nu prevede obligativitatea elaborării unui astfel de document,
însă avem toată certitudinea și convingerea privind utilitatea acestui instrument în activitatea comisiilor.
Studiind pagina oficială web a Parlamentului, am observat că doar două comisii din cele monitorizate au
elaborat planurile de acțiuni – CAP și CDORI – și le-au publicat. Ambele comisii au elaborat planuri de
acțiuni atât pentru sesiunea de toamnă 2021, cât și pentru sesiunea de primăvară 2022. În același timp,
în răspunsul cu nr. 196 din 07.09.2022 la solicitarea de informație a monitorilor, CJNI specifică „faptul
lipsei” planului de acțiuni, respectiv, imposibilitatea prezentării acestuia.
În cele ce urmează, vom prezenta punctul de vedere al Asociației Promo-LEX elaborat în urma analizei
gradului de realizare a planurilor comisiilor monitorizate. De reținut că nu a fost analizată oportunitatea
și calitatea activităților planificate, ci s-a urmărit modul de informare despre realizarea planurilor. Analiza
se bazează pe informația disponibilă în spațiul public, precum și pe cea obținută în baza solicitărilor de
informație.
Astfel, dacă despre o anumită activitate nu este menționat nimic pe pagina web sau pe alte canale de
comunicare ale Parlamentului, aceasta nu înseamnă că ea nu a fost realizată. Însă noi pornim de la ideea
62 Absenţa fără motiv întemeiat a deputatului pe parcursul unei luni la 3 şedinţe ale Parlamentului sau ale comisiei permanente
din care face parte - se sancţionează cu pierderea a 50% din salariu şi din alte indemnizaţii pentru luna următoare. Absenţa
fără motiv întemeiat a deputatului pe parcursul unei luni la 4 şi mai multe şedinţe ale Parlamentului sau ale comisiei
permanente din care face parte - se sancţionează cu pierderea a 75% din salariu şi din alte indemnizaţii pentru luna
următoare.
48
că aceasta trebuia să fie reflectată, în conformitate cu principiul transparenței decizionale, respectiv luăm
ca bază a aprecierii activitățile de informare a cetățeanului despre acțiunile întreprinse.
Gradul de realizare a planurilor Comisiei administrație publică conform obiectivelor de activitate este
prezentat în tabelul nr. 9.2 din Anexa nr. 9. Este vorba de Planul de activitate pentru anul 2021 (sesiunea
de toamnă), aprobat la 15.09.2021, și de Planul de activitate pentru anul 2022, aprobat la 22.02.2022.
Planurile conțin aceleași obiective. La analiza Planului de activitate pentru anul 2022 am luat în
considerare activitățile/acțiunile care aveau ca termen de executare sesiunea de primăvară.
În urma examinării activității CAP, observăm că în decursul ambelor legislaturi, obiectivele propuse au
fost realizate parțial în proporție de circa 47%, după cum urmează:
- Obiectivul nr. 1 (activitatea legislativă a comisiei) – din 10 acțiuni planificate, dispunem de informații
despre realizarea a 7 activități (70%).
- Obiectivul nr. 2 (cooperarea între comisie și autoritățile publice centrale, autoritățile publice locale
și asociațiile reprezentative) – din 4 acțiuni planificate, dispunem de informații despre realizarea
unui singur indicator (25%).
- Obiectivul nr. 3 (audiența cetățenilor și examinarea petițiilor) – din 4 acțiuni planificate, nu sunt
publicate informații despre nicio activitate (0%).
Gradul de realizare a planurilor Comisiei drepturile omului și relații interetnice conform obiectivelor de
activitate este prezentat în Anexa nr. 9, tabelul nr. 9.2. CDORI a aprobat Planul de acțiuni pentru anul 2021
(sesiunea de toamnă) la data de 8 septembrie 2021, iar pentru 2022 – la data de 2 februarie 2022. Planul
conține 4 obiective de activitate. La analiza Planului de acțiuni pentru anul 2022 am luat în considerare
activitățile/acțiunile care aveau ca termen de executare sesiunea de primăvară sau permanent.
În urma examinării activității CDORI, observăm că în decursul ambelor sesiuni, obiectivele propuse au
fost realizate parțial în proporție de 50%:
- Obiectivul nr. 1 (realizarea funcției legislative) – din 10 acțiuni planificate, dispunem de informații
despre realizarea a 7 activități (70%).
- Obiectivul nr. 2 (realizarea funcției de control parlamentar) – din 7 acțiuni planificate, dispunem de
informații despre realizarea a 4 activități (57%).
- Obiectivul nr. 3 (examinarea corespondenței parvenite pe adresa comisiei) – din 3 acțiuni planificate,
nu sunt publicate informații despre nicio activitate (0%).
- Obiectivul nr. 4 (efectuarea audienței cetățenilor) – din 3 acțiuni planificate, nu sunt publicate
informații despre nicio activitate (0%).
În ceea ce privește activitatea Comisiei juridice, numiri și imunități, reiterăm că aceasta nu dispune de un
plan de acțiuni/activități elaborat și aprobat. În același timp, pornind de la obiectivele trasate de celelalte
comisii permanente, putem concluziona că dacă activitățile ce țin de realizarea funcției legislative sunt
reflectate/publicate, atunci activitățile privind audiența cetățenilor și examinarea petițiilor nu sunt
reflectate pe pagina web sau pe alte canale de comunicare ale Parlamentului (a se vedea Anexa nr. 9,
tabelul 9.3).
În concluzie, considerăm că toate comisiile parlamentare trebuie să dispună de planuri de activitate.

Conținutul acestora nu trebuie să fie formal, ci realizabil și cuantificabil. Gradul de informare despre
activitățile comisiilor este scăzut. Domeniul principal de activitate a comisiilor a fost avizarea și
întocmirea rapoartelor asupra proiectelor de legi. Comunicarea cu cetățenii (organizarea audiențelor
și reacționarea la petiții) nu este reflectată deloc.
49
Proiecte de acte legislative examinate. Potrivit Legii cu privire la Regulamentul Parlamentului,
deciziile comisiei se adoptă după cum urmează:
a) cu votul majorității membrilor săi se adoptă deciziile referitoare la aprobarea raportului privind
proiectul de act legislativ pentru care comisia a fost selectată drept comisie sesizată în fond,
privind organizarea controlului parlamentar, numirile şi revocările din funcție, ridicarea imunității
deputaților, organizarea concursurilor şi formarea subcomisiilor;
b) cu votul majorității membrilor prezenți se adoptă deciziile privind organizarea dezbaterilor publice,
aprobarea avizelor la proiectele de acte legislative și a avizelor consultative, inclusiv asupra inițierii
sau încheierii tratatelor internaționale.
În acest sens, remarcăm faptul că toate actele legislative trecute prin comisii au fost examinate, aprobate
și publicate cu respectarea procedurilor legale. Am constatat că în procesele-verbale sunt menționate
deciziile care au fost excluse de pe ordinea de zi, precum și proiectele de legi cu avize/rapoarte negative.
Egalitatea de gen. Remarcăm că această legislatură a fost aleasă în conformitate cu prevederile

Codului electoral ce obligă ca listele candidaților pentru alegerile parlamentare și locale să fie întocmite
respectându-se cota minimă de reprezentare de 40% pentru ambele sexe. La momentul finalizării
sesiunii de primăvară 2022, statistica parlamentară de gen era de 38 de femei și 63 de bărbați. Proporția
de 40% este respectată doar în cadrul CDORI, în celelalte două comisii fiind o disproporție în acest sens,
în special în CJNI (a se vedea tabelul nr. 12).
Tabelul nr. 12
Statistica de gen în comisii
Denumirea comisiei Bărbați Femei Total membri

Comisia juridică, numiri şi imunități 8 (73%) 3 (27%) 11
Comisia drepturile omului și relații interetnice 3 (50%) 3 (50%) 6
Comisia administrație publică 3 (33%) 6 (67%) 9
2.3 Modul de asigurare a transparenței activității comisiilor parlamentare
Accesul la procesele-verbale și stenogramele ședințelor. Articolul 23 din Regulamentul Parlamentului

prevede că la ședințele comisiilor se încheie procese-verbale. Acestea pot fi puse la dispoziția altor
persoane decât membrilor comisiei numai cu acordul președintelui acesteia, cu excepția proceselor-
verbale ale ședințelor publice. Președintele comisiei sau, după caz, al ședinței va putea hotărî
stenografierea dezbaterilor.
Asociația Promo-LEX a solicitat prezentarea copiilor proceselor-verbale elaborate pe parcursul sesiunii

de toamnă 2021 și de primăvară 2022 în contextul activității celor trei comisii monitorizate. Gradul de
deschidere a comisiilor a fost însă unul deficitar, transmiterea proceselor-verbale fiind tergiversată.
De reținut că solicitarea de informație la acest subiect a fost transmisă în data de 19 iulie 2022, însă
răspunsurile au parvenit pe 6 (CJNI), 20 (CDORI) și, respectiv, 27 septembrie 2022 (CAP).
Potrivit paginii oficiale web a Parlamentului, în total s-au desfășurat 169 de ședințe ale celor trei comisii.
Asociația Promo-LEX a recepționat 153 de procese verbale. Dintre acestea până la 1 septembrie au fost
primite doar 116 procese - verbale solicitate.
50
Pe lângă aspectul cantitativ, atragem atenția și asupra calității completării proceselor-verbale. Constatăm
o diferență între modul de întocmire și conținutul informației în procesele-verbale aparținând diferitor
comisii. Spre exemplu, procesele-verbale ale CAP și ale CDORI au un conținut mai detaliat, oferindu-ne
posibilitatea de a înțelege mai bine contextul desfășurării ședinței. Însă procesele-verbale ale ședințelor
CJNI au un conținut general, care nu reflectă toate detaliile desfășurării ședințelor, ceea ce face dificil de
înțeles anumite aspecte, cum ar fi caracterul deschis sau închis al ședinței sau de către cine este convocată
ședința. Tot în procesele-verbale elaborate de CJNI lipsește informația privind participarea membrilor
guvernului, a autorităților publice sau a persoanelor invitate la ședință.
În ceea ce privește stenogramele ședințelor comisiilor permanente, subliniem că astfel de documente nu

au fost identificate de către monitori.
În concluzie, chiar dacă norma legală asigură accesul la procesele-verbale ale ședințelor comisiilor
permanente fără acordul președintelui comisiei, în practică accesul la procesele-verbale este limitat
și tergiversat. Cu referire la conținut, constatăm lipsa multor informații în procesele-verbale.
Caracterul public al ședințelor. Conform art. 24 din Regulamentul Parlamentului, ședințele comisiilor
sunt publice. La ședințele publice ale comisiei pot participa reprezentanți ai mijloacelor de informare
în masă acreditați la Parlament. Informațiile oficiale despre lucrările comisiei se dau publicității și se
plasează pe site-ul Parlamentului. Însă comisia poate hotărî, la propunerea unuia dintre membrii săi,
ca ședința ei să se desfășoare în mod închis în cazul în care dezbaterea publică a chestiunilor poate să
prejudicieze măsurile de protecție a cetățenilor sau siguranța națională.
De menționat că majoritatea ședințelor s-au desfășurat în mod deschis, însă au fost și ședințe care au
avut caracter închis. Analizând procesele-verbale, s-a constatat că din numărul total de 116 ședințe
monitorizate doar două au avut regim închis. Ședințele s-au desfășurat în cadrul CJNI și au vizat decizii
privind ridicarea imunității deputaților63. Propunerea caracterului închis al ședințelor a parvenit din
partea președintei comisiei, Olesea Stamate, și a fost aprobată cu votul majorității membrilor. Totodată,
menționăm că în procesele-verbale nu este indicat motivul pentru care s-a propus caracterul închis al
ședințelor.
În continuare, semnalăm faptul că nu toate ședințele comisiilor (care au caracter deschis) sunt transmise
live. La fel, și înregistrările video lipsesc de pe pagina oficială web a Parlamentului. O parte din ele pot
fi găsite pe alte platforme utilizate de Parlament, cum ar fi: http://www.youtube.com; http://www.
multimedia.parlament.md. Din numărul total de 116 ședințe monitorizate au fost publicate 25 de
înregistrări video. Numărul redus de înregistrări video indică o transparență limitată față de părțile
interesate și complică, în mod evident, procesul de monitorizare a ședințelor din partea societății civile.
Deși în Regulamentului Parlamentului nu este reglementat ca ședințele comisiilor permanente să fie

transmise live, totuși, pentru îmbunătățirea procesului de transparență decizională, recomandăm ca ele
să fie transmise live, iar înregistrările video să fie publicate pe pagina oficială web a Parlamentului la
compartimentul Ședințele comisiei.
63 În cadrul acestor ședințe au fost examinate cererile Procurorului General de încuviințare a ridicării imunității parlamentare a
deputatului Ilan Șor.
51
III. EXERCITAREA DE
CĂTRE PARLAMENT A
FUNCȚIEI DE CONTROL
PARLAMENTAR
52
3.1 Definirea și reglementarea normativă a controlului parlamentar
Potrivit normelor legale și studiilor în domeniu, controlul parlamentar este o funcție de bază a
Parlamentului, prin care legislativul supraveghează activitățile Guvernului și ale autorităților
administrației publice, privind realizarea politicii interne și externe a statului și asupra executării legilor,
pentru asigurarea procesului de ocrotire și dezvoltare a valorilor publice ale statului de drept. Regulile și
modalitățile exercitării controlului parlamentar au fost conturate prin prevederile Constituției, legilor și
hotărârilor, fiecare dintre acestea vizând necesitatea asigurării echilibrului puterilor autorităților în stat.
Astfel, Constituția Republicii Moldova, prin art. 66, stabilește că Parlamentul exercită următoarele atribuții
în domeniu: exercitarea controlului parlamentar asupra puterii executive; aprobarea bugetului statului
și exercitarea controlului asupra acestuia; exercitarea controlului asupra acordării împrumuturilor de
stat; alegerea și numirea persoanelor oficiale de stat; inițierea cercetării și audierii oricăror chestiuni ce
se referă la interesele societății; suspendarea activității organelor administrației publice locale.
Potrivit Constituției, controlul parlamentar se poate materializa prin mai multe forme și mecanisme, fie
asupra Președintelui Republicii Moldova, prin demiterea acestuia în cazul unei sentințe de condamnare
(art. 81), fie asupra Guvernului (art. 104-106), prin procedura de angajare a răspunderii asupra unui
program de guvernare.
Ținem să remarcăm că unele proceduri constituționale menționate, cum ar fi procedura de demitere a

Președintelui Republicii Moldova în cazul săvârșirii de către acesta a unei infracțiuni, nu sunt dezvoltate în alte
acte legislative, fiind neclar cum acestea de facto s-ar putea realiza în practică și care sunt acțiunile pe care
ar trebui să le întreprindă Parlamentul în astfel de situații.
Pe lângă Constituție, și Legea cu privire la Guvern nr. 136/201764 stabilește particularitățile raporturilor
dintre Guvern și Parlament. Potrivit art. 42 al legii, Guvernul este responsabil de activitatea sa în fața
Parlamentului, iar membrii executivului poartă răspundere pentru domeniile de activitate de care sunt
responsabili, dar și pentru activitatea Guvernului în ansamblu, prin următoarele modalități: depunerea
raportului anual al activității Guvernului și a rapoartelor anuale ale autorităților publice; răspunderea
la întrebările și interpelările deputaților, participarea la lucrările Parlamentului, inclusiv la ședințele
comisiilor și fracțiunilor parlamentare; examinarea proiectelor de acte normative. Totodată, pentru
asigurarea interacțiunii eficiente dintre Guvern și Parlament, Guvernul poate desemna unul sau mai
mulți reprezentanți ai executivului în Parlament, care se subordonează nemijlocit Prim-ministrului.
În fine, Regulamentul Parlamentului descrie mai detaliat instrumentele pentru efectuarea controlului
parlamentar, după cum urmează:
- supravegherea exercitată de către comisiile permanente ale Parlamentului (art. 25-27, 31);
- supravegherea exercitată de către subcomisiile65 create în cadrul unor comisii permanente (art.
28 – 281);
- supravegherea exercitată de către comisiile speciale și de anchetă ale Parlamentului (art. 32-36);
- exercitarea controlului parlamentar legislativ (art. 111);
- moțiunile simple (art. 112-115);
- moțiunea de cenzură și angajarea răspunderii Guvernului în fața Parlamentului (art. 116-118);
- întrebările deputaților, membrilor Guvernului și conducătorilor altor autorități ale administrației
publice (art. 122-124);
- interpelările deputaților (art. 125);
- audieri în plenul Parlamentului (art. 126);
- raportul anual al activității Guvernului (art. 127);
- rapoartele anuale ale autorităților publice (art. 128).
64 Legea cu privire la Guvern nr. 136 din 07.07.2017.

65 Subcomisia pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activității Serviciului de Informații și Securitate; Subcomisia
pentru exercitarea controlului parlamentar asupra executării hotărârilor și deciziilor Curții Europene a Drepturilor Omului,
precum și a hotărârilor Curții Constituționale.
53
Prevederile Regulamentului descriu condițiile generale de aplicare a instrumentelor controlului
parlamentar, însă nu definesc în mod exhaustiv unele dintre ele, cum ar fi întrebările deputaților sau
procedurile de control specializat. Lipsa unor reglementări clare ale unui proces duce la interpretarea
eronată a acțiunilor sau inacțiunilor subiecților responsabili de realizarea acestuia. În același timp, vom
relata mai detaliat despre cadrul legal și legile speciale ce stabilesc particularitățile utilizării acestor
instrumente de control parlamentar, precum și despre gradul de aplicabilitate și transparență a acestora
în compartimentele ce urmează.
Concluzionând, menționăm că cadrul legal care reglementează tipurile, condițiile și termenele privind
aplicarea controlului parlamentar, în esență, este dezvoltat. În același timp, monitorizarea gradului
de utilizare a instrumentelor controlului parlamentar a permis identificarea anumitor insuficiențe ce
țin de clarificarea normativă nesatisfăcătoare a unor instrumente.
3.2 Aplicarea funcției de control parlamentar și asigurarea transparenței în

exercitarea acesteia
Activitatea de control parlamentar urmărește, în special, asigurarea funcționalității serviciilor publice,

aplicarea corectă a legislației de către autoritățile administrației publice centrale, evitarea abuzului de
putere, respectarea drepturilor și libertăților omului etc.
Exercitarea eficientă și transparentă a atribuțiilor de control ale Parlamentului, în funcție de mecanismele

și instrumentele utilizate, poate dezvolta raporturi productive de colaborare cu autoritățile publice,
perfecționa cadrul legal și normativ, precum și poate spori nivelul de încredere al cetățenilor în activitatea
legislativului, executivului, precum și a autorităților publice în ansamblu.
3.2.1 Informarea Parlamentului, întrebări și interpelări
Întrebările. Întrebările reprezintă cea mai răspândită formă de control parlamentar asupra Guvernului
și a administrației publice. Însă urmează de văzut dacă aceasta este și eficientă. Conform art. 122 din
Regulamentul Parlamentului, ultima oră de activitate a Parlamentului în fiecare zi de joi, cu excepția
ultimei zile de joi din lună, va fi dedicată întrebărilor. Fiecare deputat poate adresa întrebări membrilor
Guvernului sau conducătorilor altor autorități ale administrației publice. Deputatul, în aceeași ședință
plenară, poate adresa cel mult două întrebări.
Conform rezultatelor monitorizării ședințelor în plen ale Parlamentului, în perioada 26 iulie 2021 – 29
iulie 2022, în cadrul a 11 ședințe din cele 53 desfășurate, deputații au adresat 38 de întrebări membrilor
Guvernului și conducătorilor autorităților publice. Din acestea, 37 au fost adresate de către deputații BCS
și o singură întrebare a fost din partea unui deputat din fracțiunea PAS.
Analizând tematica întrebărilor adresate, constatăm că circa 55% (21 de întrebări) din acestea vizează
domeniul protecție sociale și sănătate. Au fost formulate întrebări și privind sistemul administrației și
serviciilor publice, administrarea finanțelor publice, securitatea publică, infrastructură și dezvoltare
regională. Dacă e să facem referire la subiecții vizați de întrebările deputaților, 36 de întrebări au fost
adresate Guvernului și membrilor acestuia (Ministerului Sănătății (12), Ministerului Infrastructurii și
Dezvoltării Regionale (7) și Guvernului/Prim-ministrului (5)) (a se vedea tabelul nr. 13).
54
Tabelul nr. 13.
Adresarea întrebărilor în plenul ședințelor Parlamentului
Nr. întrebări
Nr. Autoritatea vizată Deputații care au adresat întrebări
adresate
1. Ministerul Finanțelor 1 Petru Burduja (BCS)
Inga Sibova; Valeriu Muduc; Diana Caraman; Elena

2. Ministerul Sănătății 12
Bodnarenco; Vladimir Odnostalco (BCS)
3. Ministerul Afacerilor Interne 2 Diana Caraman (BCS)
Ministerul Infrastructurii și Diana Caraman; Alexandr Nesterovschi; Inga Sibova;

4. 7
Dezvoltării Regionale Fiodor Gagauz; Alla Darovannaia (BCS)
5. Ministerul Justiției 2 Ivanna Koksal; Diana Caraman (BCS)
Ministerul Educației și
6. 4 Alla Darovannaia (BCS)
Cercetării
Ministerul Muncii și Protecției
7. 1 Diana Caraman (BCS)
Sociale
8. Ministerul Economiei 1 Petru Burduja (BCS)
Ministerul Agriculturii și
9. 1 Petru Burduja (BCS)
Industriei Alimentare
Alla Darovannaia; Diana Caraman; Petru Burduja (BCS);
10. Guvern/Prim-ministru 5
Larisa Voloh (PAS)
Agenția Națională pentru
11. 1 Alla Darovannaia (BCS)
Ocuparea Forței de Muncă
Serviciul de Informații și
12. 1 Diana Caraman (BCS)
Securitate
Conform art. 123 din Regulamentul Parlamentului, răspunsul la întrebări poate fi oferit în două forme, fie
scris, fie verbal, sau în ambele forme, în funcție de solicitarea deputatului, care va preciza forma în care
dorește să primească răspuns odată cu formularea întrebării în plen. Dacă se solicită răspuns oral, acesta
va fi prezentat la următoarea ședință în plen în cadrul orei Guvernului, iar dacă se solicită răspuns scris,
acesta se prezintă în termen de 15 zile. Potrivit observării ședințelor, la cele 38 de întrebări adresate au
fost solicitate răspunsuri după cum urmează: în scris – 11, oral – 17, în scris și oral – 4, iar în cazul a 6
întrebări solicitantul nu a specificat forma în care să fie prezentat răspunsul.
În ceea ce privește răspunsurile primite, din observarea ședințelor, s-a constatat oferirea doar a 2
răspunsuri orale din 11. În aceste condiții, pentru a preciza care este totuși gradul de receptivitate pentru
acordarea răspunsurilor, cu respectarea termenelor de prezentare, a fost expediată către Parlament
cererea de acces la informații nr. 140 din 3 august 2022, prin care au fost solicitate datele referitoare la
întrebările adresate, răspunsurile primite și termenele de realizare. La data de 9 septembrie 2022, au
fost recepționate, pe adresa de e-mail a Asociației, un set de copii de pe răspunsurile remise deputaților
conform solicitărilor acestora.
În urma analizei materialelor, au fost identificate 32 de răspunsuri oferite deputaților, ceea ce reprezintă
o rată de răspuns la solicitări de circa 87%. În cazul a 14 întrebări la care deputații au solicitat răspuns
verbal în plenul ședinței, au primit răspuns în scris de la autoritățile responsabile, fără a se prezenta în
55
plenul Parlamentului. Astfel, deducem că procedura de acordare a răspunsurilor nu este respectată pe
deplin. Examinând termenele de oferire a răspunsurilor, constatăm că 10 din acestea au fost remise cu
întârziere, nerespectând termenul de 15 zile prevăzut de Regulamentul Parlamentului.
În concluzie, instrumentul adresării întrebărilor, în esență, este unul practicat de către deputați. În
special, opoziția face uz de acest mecanism de control parlamentar (37 din 38 de întrebări adresate).
Rata de răspuns la solicitări, conform informației publice disponibile, este de doar circa 87%.
Subliniem că „doar” pe motiv că suntem convinși de faptul că răspunsurile trebuie să fie oferite la
absolut toate întrebările adresate de deputați. Termenele și procedura de oferire a răspunsului nu au
fost respectate în toate cazurile.
Interpelările. Spre deosebire de întrebări, interpelările reprezintă o modalitate de control parlamentar

care vizează răspunderea Guvernului. Interpelarea este urmată de dezbateri și poate declanșa inițierea
unei moțiuni.
Astfel, conform art. 102 și art. 125 din Regulamentul Parlamentului, ședința din ultima zi de joi a lunii, în
a doua jumătate a zilei, este dedicată interpelărilor. Interpelarea se face în scris și constă dintr-o cerere
adresată Guvernului, prin care se solicită informații asupra unor aspecte ale politicii Guvernului ce țin de
activitatea internă și externă a acestuia. Acestea se dau citirii și se depun la președintele ședinței în plen,
care dispune remiterea lor către Prim-ministru. Dacă deputatul solicită de a-i fi acordat răspuns în scris,
Guvernul va răspunde în cel mult 15 zile.
Similar situației cu evidența întrebărilor adresate de deputați, a fost expediată o cerere de acces
la informație nr. 136 din 29 iulie 2022, prin care s-a solicitat prezentarea informațiilor referitoare la
numărul interpelărilor înregistrate în perioada 26 iulie 2021 – 29 iulie 2022, tematica acestora și datele
privind răspunsurile parvenite la acestea. Așadar, conform răspunsului la solicitarea sus-menționată,
Parlamentul, prin demersul nr. SG3/350 din 4 august, ne informează că, în perioada indicată, adică pe
parcursul unui an de activitate, deputații nu au înregistrat nicio interpelare. Astfel, concluzionăm că
deputații nu au făcut uz de unul dintre instrumentele de control parlamentar fie din lipsa de necesitate,
fie din lipsa de voință politică.
Potrivit stenogramei66 ședinței din 31 martie 2022, au fost invocate trei interpelări (pentru Procuratura
Generală a Republicii Moldova, Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, Serviciul
Fiscal de Stat, Agenția de Guvernare Electronică, Ministerul Educației și Cercetării). Însă, analizând cadrul
legal, conchidem că interpelarea poate fi adresată doar Guvernului și este remisă Prim-ministrului în
forma unei cereri scrise. Astfel, adresările invocate par mai mult a fi întrebări.
În concluzie, spre deosebire de întrebări, interpelările reprezintă un instrument practic neutilizat

de către deputați. Mai mult, din analiza expresiei practice a acestor forme de control, deducem că
întrebările și interpelările se pot confunda. Acest lucru se datorează faptului că atât întrebările,
cât și interpelările se adresează Guvernului și membrilor acestuia, iar în majoritatea cazurilor
deputații își consideră demersurile față de Guvern drept interpelări, deși acestea întrunesc doar
exigențele pentru întrebări.
În ceea ce privește nivelul de accesibilitate și transparență a informației referitor la întrebările și

interpelările adresate de deputați, menționăm că informația în cauză poate fi accesată din stenogramele
publicate în urma desfășurării ședințelor sau prin monitorizarea directă a ședințelor. Informația statistică
cumulativă este publicată periodic în rapoartele statistice67 privind activitatea legislativului.
Pagina web a legislativului prevede o rubrică separată pentru controlul parlamentar, segregată conform
formelor de control exercitate, însă care este parțial funcțională. Rubrica „Întrebări/Interpelări”, ce
include unele filtre de selectare a datelor, este nefuncțională.
66 Stenograma ședinței Parlamentului din 31 martie 2022.

67 Raportul statistic privind activitatea Parlamentului de legislatura a XI-a (26 iulie – 31 decembrie 2021).
56
Conform art. 141, alin. (5) din Regulamentul Parlamentului, pe pagina web a instituției, în secțiunea
dedicată deputaților, se vor plasa informații despre amendamentele înregistrate de deputați, declarațiile
în plen, luările de cuvânt, întrebările și interpelările deputaților, precum și răspunsurile aferente. În
urma monitorizării, constatăm că informația privind întrebările și interpelările deputaților, precum și
răspunsurile aferente de la secțiunile dedicate activității deputaților, la fel, nu este publicată.
În urma celor expuse, constatăm un indice scăzut al accesibilității la categoria de informații vizată,
atât prin neasigurarea funcționalității unor segmente ale paginii web, cât și prin nepublicarea
informației prevăzute de Regulamentul Parlamentului.
Ținem să menționăm că se impune și publicarea informațiilor referitoare la răspunsurile primite în

scris în urma adresării întrebărilor și interpelărilor, cu respectarea prevederilor legale privind datele
cu caracter personal și a celor ce vizează secretul de stat.
3.2.2 Audieri și rapoarte
Audierile. Analiza literaturii de specialitate și a cadrului normativ permite de a deduce că audierea

parlamentară este o modalitate de activitate a Parlamentului în cadrul căreia deputații, în ședință
plenară sau în cadrul ședințelor comisiilor parlamentare68, audiază și dezbat chestiuni actuale și
importante pentru interesele societății cu implicarea reprezentanților oficiali ai autorităților și
instituțiilor publice, experților, specialiștilor, societății civile și altor părți interesate. Realizarea funcției
de control parlamentar prin acest mecanism presupune realizarea atribuțiilor de investigare a cazurilor
de încălcare a legislației, de acțiuni sau de comportament necorespunzător al autorităților publice în
exercitarea funcției lor oficiale.
Audierile parlamentare se desfășoară fie în plenul Parlamentului, fie în cadrul ședințelor comisiilor
permanente sau de anchetă. În perioada monitorizată au fost inițiate două audieri în plen. Astfel, la
ședința din 20 august 2021, în cadrul sesiunii extraordinare (20-24 august 2021), a fost solicitată
audierea Procurorului General privind progresul acțiunilor în procesul de recuperare a mijloacelor
financiare sustrase din sistemul bancar. Această solicitare reprezintă una dintre recomandările Comisiei
de anchetă pentru elucidarea tuturor circumstanțelor devalizării sistemului bancar din Republica
Moldova și investigării fraudei bancare, prevăzute în HP nr. 143/2019 prin care a fost aprobat raportul
comisiei. Procurorul General nu s-a prezentat la ședință pentru a fi audiat. Chiar și în aceste circumstanțe,
în baza informațiilor prezentate în scris de PG, Parlamentul a adoptat Hotărârea nr. 94 din 20 august 2021,
constatând rezultatele audierilor parlamentare și invocând o serie de recomandări autorităților vizate.
Conform rezultatelor, activitatea Procuraturii Generale și a CNA a fost apreciată drept nesatisfăcătoare în
ceea ce privește recuperarea mijloacelor financiare sustrase din sistemul bancar. În acest mod, constatăm
interdependența instrumentelor de control parlamentar, desfășurarea unei anchete parlamentare poate
evolua în desfășurarea unei audieri parlamentare.
A doua audiere în plenul legislativului s-a desfășurat la data de 31 martie 2021. Astfel, la solicitarea
fracțiunii BCS a fost audiat Guvernatorul Băncii Naționale a Moldovei cu privire la diminuarea rezervelor
valutare de stat. Audierea a cuprins prezentarea datelor de către guvernator și o sesiune de întrebări și
răspunsuri, însă nu s-a finalizat cu aprobarea unei hotărâri pe marginea rezultatelor audierii.
În ceea ce privește organizarea audierilor de către comisiile permanente, subliniem că planificarea

audierilor publice în cadrul ședințelor comisiilor parlamentare de profil, de regulă, se regăsește în
planurile de acțiuni aprobate de comisii sau acestea aprobă un plan de audieri ori de realizare a
controlului parlamentar (tabelul nr. 14).
68 Desfășurarea audierilor în cadrul comisiilor de anchetă va fi analizată la subcapitolul 4.2.4 în contextul monitorizării
comisiilor de anchetă.
57
Tabelul nr. 14.
Planificarea audierilor publice în comisiile permanente
Audieri planificate Anunțuri

Anul 2021 publicate
Nr. Comisia permanentă Anul 2022 privind
(legislatura a XI-a)
desfășurarea
Nr. de acțiuni planificate audierilor
1. Comisia juridică, numiri și imunități Planurile nu sunt publicate. -
2. Comisia drepturile omului și relații interetnice 1 3 -
3. Comisia administrație publică 4 8 6
4. Comisia economie, buget și finanțe 6 8 -
5. Comisia securitate națională, apărare și ordine Planul nu este
21 -
publică publicat.
6. Comisia mediu și dezvoltare regională 9 5 9
7. Comisia cultură, educație, cercetare, tineret,
Planurile nu sunt publicate. -
sport și mass-media
8. Planul nu este
Comisia agricultură și industrie alimentară 6 3
publicat.
9. Comisia protecție socială, sănătate și familie Planurile nu sunt publicate. -
10. Comisia de control al finanțelor publice Planurile nu sunt publicate. -
11. Comisia politică externă și integrare europeană 6 5 -
După cum observăm, în cazul planurilor de activitate ale comisiilor permanente, în scopul exercitării
funcției de control parlamentar, sunt stabilite acțiuni în vederea realizării audierilor, fie a rapoartelor
autorităților publice de profil, fie a reprezentanților acestora sau pe marginea unor probleme identificate.
În ceea ce privește nivelul de transparență al realizării acestora, pe pagina web a Parlamentului sunt
publicate anunțuri ce vizează organizarea audierilor publice, însă numărul acestora nu acoperă sarcinile
propuse în planurile de acțiuni. În plus, în opinia noastră, în anumite situații există confuzii privind
termenii utilizați, or, nu este clar dacă sintagma „audiere publică” este utilizată în sens de instrument de
control parlamentar sau pentru a desemna mecanismul consultării publice a anumitor proiecte legislative.
De asemenea, rapoartele privind constatările sau rezultatele audierilor sunt publicate selectiv, în cea
mai mare parte lipsesc complet de la rubricile ce descriu activitatea comisiilor. Astfel, doar 5 comisii69
au publicat decizii și rapoarte privind rezultatele audierilor.
În urma observării ședințelor celor trei comisii monitorizate, constatăm că Comisia juridică, numiri și
imunități a desfășurat audieri în cadrul a 5 ședințe70, Comisia administrație publică – 7 ședințe71, iar
Comisia drepturile omului și relații interetnice – în cadrul a 7 ședințe72.
Analizând planul de activitate pentru anul 2022 al Comisiei administrație publică

și deciziile privind rezultatele audierilor ce sunt publicate, constatăm că audierile
planificate pentru sesiunea de primăvară au fost realizate. Informații referitoare la
realizarea audierilor în decursul sesiunii de toamnă pentru anul 2021 nu au fost publicate.
69 Comisia securitate națională, apărare și ordine publică; Comisia administrație publică; Comisia mediu și dezvoltare
regional; Comisia agricultură și industrie alimentară; Comisia de control al finanțelor publice.
70 Audierea: CEC, ANI, CNA.
71 Audierea: ASP, APP, ARFC, ANRE, ANRCETI, CALM, reprezentanți ai Guvernului și APL, Cancelaria de Stat.
72 Audierea: Avocatul Poporului pentru Drepturile Copilului, Consiliul pentru prevenirea torturii, Consiliul pentru prevenirea
și eliminarea descriminării și asigurarea egalității, Avocatul Poporului etc.
58
La fel, sunt publicate deciziile privind rezultatele audierilor realizate de Comisia securitate națională,
apărare și ordine publică (4 decizii), Comisia mediu și dezvoltare regională (2 decizii) și Comisia
agricultură și industrie alimentară (1 raport). Din analiza rapoartelor și deciziilor publicate de către
aceste comisii se deduce o realizare parțială a audierilor planificate, fie rezultatele audierilor nu au fost
publicate în deplină măsură.
Comisia de control al finanțelor publice a publicat în perioada monitorizată peste 60 de rapoarte privind
realizarea audierilor, în cea mai mare parte fiind vorba despre audierea rapoartelor autorităților publice.
Acest fapt denotă un nivel ridicat de transparență și acces la informații, comparativ cu reflectarea
activității celorlalte comisii permanente. Nu este posibilă analiza audierilor realizate în comparație
cu cele planificate din cauza lipsei publicării planului de activitate al comisiei, însă informația plasată
atestă un grad înalt de realizare a activităților de audieri publice.
În concluzie, plenul Parlamentului a utilizat de două ori pe parcursul perioadei monitorizate acest
instrument, cu privire la controlul activității Procurorului General și a Guvernatorului Băncii
Naționale a Moldovei. Procesul de monitorizare a aplicării instrumentului audierilor de către
comisiile permanente este pe alocuri anevoios din motivul transparenței lacunare a activității
acestora. Doar 5 comisii din 11 au planuri de acțiuni publicate pentru perioada monitorizată. De
asemenea, doar 5 comisii au publicat decizii și rapoarte privind rezultatele audierilor.
Rapoarte. În scopul prezentării rezultatelor și evaluării randamentului activității pentru o anumită

perioadă, fie pe întregul domeniu de activitate, fie pe un anumit segment de referință, autoritățile
publice sunt responsabile de întocmirea și prezentarea rapoartelor, în termenele și condițiile prevăzute
de normele legislației speciale.
Menționăm că o parte din rapoarte se depun la Parlament, iar o altă parte se prezintă în ședință plenară
prin audierea și dezbaterea acestora. Această practică se datorează faptului că legislația nu obligă ca
anumite categorii de rapoarte să fie dezbătute de legislativ și se trimit doar cu titlu de informare. Deși
în unele cazuri audierea rapoartelor este obligatorie, legislativul nu întotdeauna recurge la dezbaterea
acestora în ședință plenară.
Prevederile art. 126 și 127 din Regulamentul Parlamentului stabilesc că Parlamentul, o dată în decursul
unei sesiuni, audiază Guvernul în probleme ce țin de activitatea acestuia, iar anual, în luna aprilie,
Guvernul, în ședința în plen a Parlamentului, prezintă raportul anual al activității sale.
În perioada 26 iulie 2021 – 29 iulie 2022, conform monitorizării ședințelor plenare și a rapoartelor
publicate pe pagina web a instituției, Guvernul a prezentat spre informare, la data de 22 septembrie
2021, Raportul semianual privind executarea bugetului public național, însă raportul anual de activitate
nu a fost prezentat și nici plasat spre informare pe pagina web a legislativului.
Pe pagina web a Parlamentului sunt publicate spre informare 32 de rapoarte ale instituțiilor publice
pentru anul 2022 și 35 pentru anul 2021. Atragem atenția că în ceea ce privește respectarea termenelor
de prezentare a rapoartelor, circa 20% din rapoarte au fost depuse cu întârziere.
În baza prevederilor legale73 și a rapoartelor publicate a fost elaborată cronologia raportării a 26 de

autorități publice în perioada 2021–2022. Așadar, constatăm lipsa pe pagina web a Parlamentului a cel
puțin 10 rapoarte ale autorităților publice74 (a se vedea Anexa nr. 12), fie acestea nu sunt publicate, fie
nu au fost prezentate legislativului.
73 Legislația specială ce reglementează activitatea autorităților publice sau a unor domenii de activitate prevede termenele și
condițiile de prezentare a rapoartelor la Parlament.
74 Guvern, Consiliul Concurenței, Serviciul de Informații și Securitate, Consiliul Superior al Magistraturii, Banca Națională a
Moldovei, Agentul guvernamental, Comisia Națională a Pieții Financiare, Curtea de Conturi, Cancelaria de Stat.
59
În același timp, legislația stabilește că cel puțin 17 autorități publice trebuie să prezinte rapoartele
de activitate și de evaluare pe anumite domeniu în plenul Parlamentului (tabelul nr. 15). În urma
ședințelor monitorizate, a fost observată prezentarea doar a 10 rapoarte din lista autorităților ce au
sarcina obligatorie de prezentare în plen.
Tabelul nr. 15
Obligativitatea prezentării rapoartelor autorităților în plenul legislativului
Termenul de Prezentarea
Autoritatea prezentare rapoartelor
Nr. Tipul raportului
publică în plenul 26.07.2021 –
Parlamentului 29.07.2022
Raport de activitate Aprilie -
Raport privind totalurile administrării şi
deetatizării proprietăţii publice pentru anul 1 iulie -
precedent
1. Guvernul Raportul anual privind executarea bugetului
public naţional şi a componentelor acestuia
(executarea bugetului de stat, a bugetului anual 23 iunie 2022
asigurărilor sociale de stat şi a fondurilor
asigurării obligatorii de asistenţă medicală).
Raportul pentru anul precedent cu privire la
măsurile întreprinse în vederea executării
hotărârilor şi a deciziilor Curţii Europene,
Agentul
2. precum şi privind corespondenţa cu Comitetul 31 martie -
guvernamental
de Miniştri al Consiliului Europei asupra
executării hotărârilor şi deciziilor Curţii
Europene
Raportul anual de activitate 1 mai -
Rapoartele auditorului asupra rapoartelor
anuale ale Guvernului privind executarea
bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale 1 iunie 23 iunie 2022
3. Curtea de Conturi de stat şi fondurilor asigurării obligatorii de
asistenţă medicală
Raportul anual asupra administrării și
întrebuințării resurselor financiare publice și 15 septembrie -
patrimoniului public
Comisia Națională a Raportul privind funcționarea pieței financiare 9 septembrie
4. 1 iunie
Pieței Financiare nebancare 2021
Timp de 60
de zile de la
Oficiul Avocatului Raportul anual privind respectarea drepturilor
prezentarea 16 iunie 2022
Poporului şi libertăţilor omului în Republica Moldova.
5. raportului (15
martie)
Raport care include informaţia privind:
a) situaţiile financiare confirmate de auditorul

extern;
Banca Naţională a
6. 1 iunie -
Moldovei b) activitatea şi operaţiunile sale pentru anul
financiar încheiat;
c) situaţia economică a statului.
60
Termenul de Prezentarea
Autoritatea prezentare rapoartelor
Nr. Tipul raportului
publică în plenul 26.07.2021 –
Parlamentului 29.07.2022
Consiliul 11 noiembrie
7. Raportul de activitate 1 martie
Audiovizualului 2021
Agenţia
Naţională pentru
8. Raportul de activitate 30 iunie -
Reglementare în
Energetică
Raportul de activitate 1 iunie -
Consiliul
9. Raport anual privind ajutoarele de stat
Concurenței 1 iunie -
acordate
Agenția Națională Raporul anual de performanță care include
10. pentru Soluționarea date și analize cu privire la cazurile de 15 martie -
Contestațiilor soluționare a contestațiilor
Raportul de activitate 31 martie -
Comisia Electorală
11. Raport privind finanţarea partidelor politice şi
Centrală 1 iunie 28 iulie 2022
a campaniilor electorale
Centrul Național
pentru Protecția
12. Raportul de activitate 15 martie -
Datelor cu Caracter
Personal
Autoritatea
13. Națională de Raportul de activitate 31 martie 1 iulie 2022
Integritate
18
Centrul Național noiembrie
14. Raportul de activitate 31 martie 2021
Anticorupție
21 iulie 2022
Fondul de Garantare 4 luni de la
15. a Depozitelor în Raportul de activitate încheierea anului
Sistemul Bancar financiar
Consiliul pentru
În termen de cel
prevenirea
mult 3 luni de la
16. și eliminarea Raportul de activitate 26 mai 2022
data prezentării
discriminării și
(15 martie)
asigurarea egalității
Un caz aparte a avut loc în ședința legislativului din 11 noiembrie 2021, când, prin Hotărârea nr. 16875,
Parlamentul a respins raportul de activitate al Consiliului Audiovizualului (CA) pentru anul 2020, iar
membrii Consiliului Audiovizualului au fost demiși. Conform raportului comisiei permanente de profil
care a examinat raportul prezentat, s-a constatat că Consiliul Audiovizualului nu și-a realizat pe deplin
acțiunile de realizare a obiectivelor, activitatea fiind calificată drept insuficientă. Potrivit hotărârii,
demiterea s-a realizat în baza prevederilor art. 87, alin. (4) din Codul serviciilor media audiovizuale al
Republicii Moldova nr. 174/2018, care prevede că „respingerea de către Parlament a raportului anual de
activitate atrage după sine demiterea de drept a membrilor Consiliului Audiovizualului”.
Ținem să observăm că această prevedere, ce oferă Parlamentului împuternicirea de a demite Consiliul

Audiovizualului, a fost inclusă prin completarea Codului, la ședința precedentă, cu 7 zile înainte de
audierea raportului. Astfel, la ședința legislativului din 5 noiembrie 2021, prin Legea nr. 158 pentru
modificarea Codului serviciilor media audiovizuale al Republicii Moldova nr. 174/2018, art. 87 a
75 Hotărârea Parlamentului nr. 168 din 11.11.2021 pentru respingerea Raportului de activitate al Consiliului Audiovizualului.
61
fost completat cu trei prevederi, prin care se stabilește că raportul de activitate al CA se prezintă în
plenul Parlamentului, iar respingerea acestuia de către legislativ atrage după sine demiterea de drept a
membrilor consiliului.
Astfel, analizând cronologia evenimentelor, observăm că legislativul, prin stabilirea unei sarcini
suplimentare pentru CA și prin asumarea împuternicirii demiterii membrilor acestuia, și-a instituit
o nouă formă de control asupra instituției în cauză. În activitatea unui legislativ reprezentat printr-o
majoritate parlamentară, acest fenomen poate deveni unul periculos. Perioada scurtă de timp dintre
producerea acestor două evenimente (modificarea legislației și respingerea raportului de activitate și,
respectiv, demiterea CA) prezumă faptul că legislativul, în funcție de voința și viziunea politică, poate
să-și instituie instrumente de control în scopul influențării activității unor autorități publice.
Acest exercițiu demonstrează interdependența exercitării funcțiilor de supraveghere și de control al

legislativului în raport cu activitatea autorităților publice.
În concluzie, menționăm că Parlamentul, prin publicarea pe pagina web a rapoartelor, a asigurat

accesul la informație. Rapoartele sunt publicate și pe paginile web ale autorităților responsabile.
Însă, în ceea ce privește obligativitatea prezentării în plen a rapoartelor, observăm că aceasta a fost
respectată în proporție de 59%. În ceea ce privește reflectarea în legislație a procedurii de depunere a
rapoartelor, menționăm că despre obligativitatea și termenele de prezentare a rapoartelor se poate
afla doar prin consultarea prevederilor legale ale legislației de profil, Regulamentul Parlamentului
prevede doar condițiile de prezentare a raportului anual de activitate al Guvernului și a rapoartelor
Curții de Conturi.
3.2.3 Executarea legilor
Prin adoptarea de către Biroul permanent al Parlamentului a Hotărârii nr. 276 din 7 februarie 2018 pentru
aprobarea Metodologiei de evaluare ex-post privind implementarea actelor normative, în activitatea
din domeniul controlului parlamentar a fost introdus instrumentul evaluării ex-post. Astfel, au fost
instituționalizate două modalități ale analizei ex-post: analiza juridică și analiza de impact.
Evaluarea ex-post juridică presupune analiza aspectelor juridice privind actul normativ adoptat, cu
scopul de a verifica dacă au fost adoptate toate actele normative necesare pentru organizarea executării
și implementării actului normativ, dacă există anumite obstacole de ordin juridic în aplicarea practică a
acestuia și dacă normele legii au făcut obiectul unor sesizări la Curtea Constituțională. Evaluarea ex-post
de impact ține de eficiența actului normativ și verifică dacă prin aplicarea acestuia s-au atins scopul și
obiectivele trasate. Dacă, în primul caz, analiza juridică este efectuată de către Direcția generală juridică
din cadrul Secretariatului Parlamentului, în cazul analizei de impact evaluarea se realizează de către
comisiile parlamentare de profil în baza datelor furnizate de autoritățile publice subordonate Guvernului.
În etapa de planificare a evaluării, Biroul permanent, de comun acord cu comisiile permanente, întocmește
și aprobă planul de evaluare ex-post a actelor normative împreună cu listele actelor ce vor fi supuse
evaluării, care se elaborează pentru un an. În urma evaluării ex-post, conform pct. 4.1.1 și pct. 4.2.1 din
Metodologia de evaluare ex-post privind implementarea actelor normative, comisia permanentă de
profil și, respectiv, Direcția generală juridică elaborează rapoarte ce cuprind constatările, concluziile și
recomandările deduse în urma evaluării.
Evaluarea ex-post juridică în perioada 2021–2022. Biroul permanent, prin Hotărârea nr. 477 din 3
februarie 2021 și nr. 478 din 2 februarie 2022, a aprobat Planurile de evaluare ex-post a actelor normative,
iar potrivit listelor anexate, a fost planificată evaluarea ex-post juridică a 23 de acte normative pentru
anul 2021 și, respectiv, 20 pentru anul 2022.
76 Hotărârea nr. 2 din 07.02.2018 pentru adoptarea Metodologiei de evaluare ex-post privind implementarea actelor
normative.
77 Hotărârea nr. 4 din 3 februarie 2021 privind aprobarea Planului de evaluare ex-post a actelor normative pentru anul 2021.
78 Hotărârea nr. 4 din 2 februarie 2022 privind aprobarea Planului de evaluare ex-post a actelor normative pentru anul 2022.
62
În procesul de analiză a rapoartelor de evaluare ex-post juridică pentru anul 2021, încărcate pe pagina
web a Parlamentului, au fost identificate 24 de rapoarte, dintre care 479 rapoarte vizează evaluarea
aceluiași act normativ, segregat pe capitole, astfel rezultă că Planul de evaluare ex-post juridică a fost
realizat în măsură de 87% (20 din 23 de acte normative planificate).
În urma studierii rapoartelor de evaluare ex-post juridică asupra organizării implementării legilor
realizate conform planului pentru anul 2021, enumerăm următoarele constatări referitoare la realizarea
procesului de evaluare:
- actele normative au fost supuse evaluării după un an de la intrarea în vigoare a acestora, cerință
obligatorie stipulată de prevederile Metodologiei;
- din 24 de rapoarte, 23 (96%) au fost întocmite conform cerințelor de conținut prevăzute de modelul
raportului anexat la Metodologie. În raportul80 de evaluare privitor la implementarea Legii nr.
1456/1993 cu privire la activitatea farmaceutică au fost omise datele privind gradul de realizare a
actului normativ;
- 21 de rapoarte (91%) au fost întocmite cu respectarea termenelor de referință indicate în planul de
evaluare.
În urma celor relatate, remarcăm că procesul de organizare a evaluării și întocmire a rapoartelor a fost
realizat în cea mai mare parte cu respectarea normelor și cerințelor stipulate de Metodologie.
Analizând aspectele relevante ale actelor normative evaluate prin intermediul acestui instrument de
control parlamentar, constatările consultanților Direcției generale juridice care au realizat evaluarea se
rezumă la următoarele rezultate:
- au fost aprobate toate actele necesare pentru organizarea executării și implementării doar în cazul a
6 acte normative evaluate;
- au fost identificate obstacole de ordin juridic în aplicarea a 12 acte normative evaluate, de exemplu:
imposibilitatea aplicării normelor legale; lipsa unor prevederi legale sau chiar a unor acte normative;
dubla interpretare a unor norme etc.;
- prevederile a 6 acte normative evaluate au făcut obiectul a 9 sesizări la Curtea Constituțională.
În final, evaluatorii au stabilit gradul de implementare a actelor evaluate, după cum urmează: 16 acte
normative dețin statutul de „parțial realizat”, iar 7 acte – „realizat”:
- 3 acte normative au gradul de realizare între 50 și 70%;

- 8 acte normative au fost realizate în proporție de 71-90%;
- 12 acte normative au gradul de realizare de 91-100%.
Una dintre cele mai importante etape ale evaluării este formularea recomandărilor pentru subiecții vizați,
fie comisiile permanente de profil, fie autoritățile publice vizate din domeniul aplicării actului evaluat.
Astfel, DGJ a formulat recomandări pentru comisiile permanente de profil în cazul a 16 acte normative și,
respectiv, pentru autoritățile publice81 în cazul a 4 acte evaluate.
Printre recomandările pentru comisiile permanente se pot enumera: monitorizarea implementării

legilor; solicitarea informațiilor relevante de la autoritățile publice; organizarea consultărilor și audierilor
publice; completarea și modificarea legilor; inițierea evaluării ex-post de impact etc.
Autorităților publice le revin recomandările privind definitivarea și prezentarea unor acte ce lipsesc,
aprobarea metodologiilor și standardelor prevăzute de domeniu și publicarea pe paginile web ale
autorităților a cadrului normativ.
79 S-a planificat evaluarea capitolelor IV – XIII din Codul educației nr. 152/2014. Din cele 10 capitole, au fost elaborate
rapoarte pentru evaluarea a doar 4 din ele.
80 Raportul de evaluare ex-post juridică a Legii nr. 1456/1993 cu privire la activitatea farmaceutică.
81 Autoritățile publice vizate: Agenția Națională de Evaluare a Calității, Ministerul Sănătății, Guvernul.
63
Atât recomandările pentru comisiile permanente, cât și pentru autoritățile publice nu prevăd niciun
termen de executare sau cel puțin o perioadă de referință pentru a înlătura deficiențele ce țin de
implementarea actului normativ. Acest fapt influențează nivelul de realizare a recomandărilor și
procesul de monitorizare a realizării acestora. Lipsa unor termene de referință creează incertitudine
asupra obligativității realizării acțiunilor de remediere a cadrului normativ, iar acțiunile sau inacțiunile
subiecților responsabili reflectă voința politică.
În acest context, ținem să menționăm că inclusiv termenele de referință incluse în planurile de evaluare,
în majoritatea cazurilor, sunt stabilite printr-o abordare generală, se indică doar anul de referință, fără
o specificare mai concretă, cum ar fi luna calendaristică, semestre sau trimestre. Doar la unele acte
normative sunt conturate perioade mai concrete. În lipsa indicării unor perioade de referință concrete
este dificil de a analiza nivelul de realizare a planului până la încheierea anului de referință. Totodată,
stabilirea unor astfel de termene de referință ar permite planificarea mai eficientă a evaluării și a
monitorizării realizării recomandărilor formulate.
Așa cum evaluarea ex-post juridică pentru anul 2022 este în proces, menționăm că până la data de 28
iulie 2022, pe pagina web a legislativului au fost publicate nouă rapoarte din cele 20 planificate de a
fi realizate pe parcursul anul 2022. Evaluarea nivelului de realizare a Planului pentru anul 2022 va fi
efectuată odată cu încheierea anului de referință.
În concluzie, în baza informației publicate pe pagina web, deducem că Planul de evaluare ex-post
juridică pentru anul 2021 a fost realizat de către DGJ în proporție de 87%, iar cel pentru 2022 – de
circa 50%. Procesul de organizare a evaluării și de întocmire a rapoartelor a fost realizat în cea mai
mare parte cu respectarea normelor și a cerințelor stipulate de Metodologie. Atragem atenția că
recomandările elaborate de către evaluatori nu prevăd, în mare parte, termene de executare pentru
a înlătura deficiențele ce țin de implementarea actului normativ.
Evaluarea ex-post de impact în perioada 2021–2022. Conform hotărârilor Biroului permanent prin
care s-au aprobat Planurile de evaluare ex-post a actelor normative pentru anul 2021 și, respectiv, pentru
anul 2022, a fost planificată evaluarea a 19 acte legislative pentru anul 2021 și a 12 acte pentru anul
2022.
Responsabile de efectuarea evaluării ex-post de impact a actelor normative sunt comisiile permanente,
care își realizează atribuțiile de control parlamentar conform domeniului de profil. Potrivit planurilor de
evaluare pentru anii 2021–2022, comisiile permanente sunt responsabile de organizarea și desfășurarea
evaluării unui anumit număr de acte normative.
64
Tabelul nr. 16
Planificarea evaluării ex-post de impact în cadrul comisiilor permanente
Anul 2021 Anul 2022

Nr. Comisia permanentă Nr. de acte Nr. de acte
planificate planificate
1. Comisia juridică, numiri și imunități 4 3
2. Comisia drepturile omului și relații interetnice - -
3. Comisia administrație publică - -
4. Comisia economie, buget și finanțe 1 -
5. Comisia securitate națională, apărare și ordine publică 1 1
6. Comisia mediu și dezvoltare regională 1 1
7. Comisia cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass-media 4 4
8. Comisia agricultură și industrie alimentară 1 2
9. Comisia protecție socială, sănătate și familie 7 1
10. Comisia de control al finanțelor publice - -
11. Comisia politică externă și integrare europeană - 1
Prevederile pct. 2.2.1 din Metodologie stabilesc că în comisiile permanente, luând în considerare planul
Parlamentului de evaluare ex-post, se aprobă, la începutul fiecărei sesiuni, propriile planuri (de evaluare
ex-post de impact și evaluare ex-post juridică) care conțin lista actelor normative ce vor fi supuse evaluării,
cu indicarea termenelor de efectuare a evaluării ex-post, a consultantului și a deputatului responsabili de
organizarea evaluării ex-post. Comisiile pot decide includerea în planurile lor de activitate a unor acte
normative suplimentare ce vor fi supuse evaluării ex-post.
În acest mod, pentru a stabili sarcina completă în realizarea evaluării ex-post de impact pentru fiecare
comisie permanentă, au fost examinate planurile de acțiuni ale acestora, inclusiv ale celor de desfășurare
a controlului parlamentar. Constatăm că pe pagina web a legislativului lipsesc planurile de activitate a 682
comisii permanente. În cazul Comisiei securitate națională, apărare și ordine publică, nu sunt publicate
planurile de activitate pentru 2021 și 2022, dar este disponibil Planul83 de control pentru anul 2022.
Respectiv, în baza datelor publicate, constatăm că putem analiza modalitatea de planificare a exercitării
funcției de control pentru anul 2021 a 5 comisii, iar pentru anul 2022 – a 6 comisii.
Studiind compartimentele planurilor de acțiuni ce vizează controlul parlamentar, constatăm că comisiile

permanente au inclus în lista acțiunilor realizarea evaluării actelor stabilite prin hotărârea Biroului
permanent, iar unele comisii au suplimentat lista. Astfel, suplimentar actelor normative supuse evaluării
conform Planurilor de evaluare aprobate (19 acte pentru anul 2021 și 12 acte pentru anul 2022), potrivit
datelor disponibile, s-a planificat evaluarea încă a 12 acte legislative pentru anul 2021, respectiv, a 12
acte pentru anul 2022.
Similar procedurii de evaluare ex-post juridice, evaluarea ex-post de impact se finalizează cu elaborarea
unui raport care trebuie să răspundă exigențelor prevăzute de Metodologie. Ținând cont de prevederile
pct. 4.1.6 din Metodologia de evaluare, rapoartele comisiilor de profil și răspunsurile autorităților
publice urmează a fi publicate pe pagina web oficială a Parlamentului. În urma monitorizării se constată
că pentru perioada 2021–29 iulie 2022 a fost publicat un singur84 raport de evaluare ex-post de impact
82 Comisia juridică numiri și imunități; Comisia economie, buget și finanțe; Comisia cultură, educație, cercetare, tineret, sport
și mass-media; Comisia protecție socială, sănătate și familie; Comisia de control al finanțelor publice; Comisia securitate
națională, apărare și ordine publică.
83 Planul de control parlamentar al Comisiei securitate națională, apărare și ordine publică pentru anul 2022.
84 La data de 19 septembrie 2022, pe pagina-web a legislativului a mai fost publicat un raport elaborat de Comisia cultură,
educație, cercetare, tineret, sport și mass media la data de 14 mai 2022 cu privire la evaluare ex-post de impact a Legii nr.
66/2008
65
din lista de 31 aprobate prin hotărârile Biroului permanent pentru anii 2021 și 2022. Raportul publicat
a fost elaborat de Comisia securitate națională și ordine publică și prezintă evaluarea ex-post de impact a
Legii nr. 320 cu privire la activitatea Poliției și statutul polițistului (unele articole). Acest fapt denotă lipsa
de transparență în aplicarea și utilizarea acestui instrument al controlului parlamentar sau este un indice
al neexecutării Planurilor de evaluare.
În acest sens, la data de 29 iulie 2022, a fost expediată Parlamentului solicitarea de acces la informații
nr. 136 privind prezentarea rapoartelor de evaluare ex-post de impact care au fost elaborate în perioada
2021–2022, conform hotărârilor Biroului permanent. La demersul nostru, a fost oferit un răspuns (SG3
nr. 354 din 5 august 2022) în care se menționează că în luna august Parlamentul se află în vacanța de vară
și informația solicitată urmează a fi oferită după începerea sesiunii ordinare de toamnă a Parlamentului.
Ulterior, la data de 13 octombrie 2022, prin scrisoarea nr. DGJ-23 nr. 593 a fost expediată informația
privind nivelul de realizare a evaluării ex-post de impact în perioada 2021 – 2022. Astfel, conform datelor
prezentate a fost realizată evaluarea doar a 2 acte normative, 8 acte normative fiind în proces de evaluare,
iar evaluare a 15 acte normative nu a fost realizată.’
În concluzie, subliniem că în pofida celor planificate, rezultatele monitorizării indică un grad absolut
redus de realizare a evaluării ex-post de impact de către comisiile permanente. Concluzia rezultă din
incidența rapoartelor publicate și a conținutului răspunsurilor instituției parlamentare la solicitarea
de acces la informație.
3.2.4 Ancheta parlamentară
Reglementări normative și precizări terminologice. Desfășurarea anchetei parlamentare constă în

însărcinarea unui grup de deputați de a exercita activități de control asupra unui segment determinat
fie al legislativului, fie al executivului, a cărui activitate se finalizează cu informarea Parlamentului prin
prezentarea unui raport care oferă posibilitatea de a lua decizii referitor la problemele anchetate.
Potrivit art. 31 din Regulamentul Parlamentului, anchetele parlamentare, de regulă, se exercită de către
comisiile parlamentare permanente, care pot iniția o anchetă în cadrul competenței lor, privitor la
activitatea desfășurată de organele administrației publice. Parlamentul poate constitui, de asemenea,
comisii de anchetă la cererea unei fracțiuni parlamentare sau a unui grup de deputați ce constituie cel
puțin 5% din numărul deputaților aleși. Comisiile de anchetă parlamentară îndeplinesc, în principiu,
două funcții: colectează date și informații pentru exercitarea dreptului la inițiativă legislativă sau pentru
definitivarea rapoartelor cu privire la proiectele de lege pe care le examinează și verifică activitatea
executivului, a administrației publice și alte activități/procese de interes public.
Spre deosebire de comisiile de anchetă, comisiile speciale se constituie de Parlament pentru examinarea
proiectelor de acte legislative, pentru elaborarea unor proiecte de acte legislative complexe sau pentru
alte scopuri relevante. Activitatea unei comisii speciale poate reprezenta două funcții ale legislativului:
funcția legislativă și cea de numiri. Astfel, activitatea unei comisii speciale îndeplinește funcția de control
parlamentar atunci când scopul constituirii acesteia presupune analiza deficiențelor cadrului normativ
ce vizează un anumit domeniu de intervenție.
Ancheta parlamentară în cadrul comisiilor permanente. Monitorii au dedus un singur caz de utilizare
a acestui instrument de control parlamentar. Este vorba despre implicarea Comisiei securitate națională,
apărare și ordine publică și a Comisiei juridice, numiri și imunități în controlul asupra CNA. Controlul a
fost inițiat în temeiul art. 441, alin. (1) din Legea nr. 1104/2002 cu privire la Centrul Național Anticorupție,
la data de 9 septembrie 2021, când Parlamentul a aprobat Hotărârea nr. 186. Conform hotărârii, comisiile
permanente nominalizate urmau să efectueze controlul parlamentar asupra activității CNA și să prezinte
Parlamentului, în termen de 30 de zile de la adoptarea hotărârii, un raport. Ulterior, termenul de
prezentare a raportului a fost modificat de două ori, la data de 14 octombrie 2021, prin HP nr. 145, de la
30 de zile la 60 de zile, și respectiv prin Hotărârea nr. 179 din 11 noiembrie 2021, termenul de prezentare
a raportului a fost stabilit la 70 de zile.
66
La ședința legislativului din 18 noiembrie 2021, a fost prezentat Raportul de evaluare a activității CNA
pentru perioada ianuarie 2016 – septembrie 2021. Prin Hotărârea nr. 18685, Parlamentul a luat act de
raportul prezentat și a constatat în baza acestuia activitatea ineficientă și nesatisfăcătoare a CNA în
domeniul prevenirii și combaterii corupției, a actelor conexe corupției și a faptelor de comportament
corupțional. În context, comisiile au prezentat un șir de recomandări, printre care:
- revocarea din funcție a directorului Centrului Național Anticorupție;

- inițierea de către MJ a procedurilor necesare în vederea restructurării și reformării CNA;
- inițierea evaluării integrității instituționale de către SIS;
- sesizarea Procuraturii Generale în vederea examinării oportunității inițierii unui control al activității
Procuraturii Anticorupție.
Constatăm că raportul a fost prezentat în termenul stabilit, iar finalitatea exercitării controlului
parlamentar s-a reflectat în recomandările formulate, dar și în acțiunile ulterioare întreprinse. Astfel,
la aceeași ședință în plen din data de 18 noiembrie 2021, a fost propusă și votată Hotărârea nr. 18786
privind revocarea din funcție a directorului CNA, în temeiul art. 8, alin. (7), lit. j) și alin. (9), lit. c) din
Legea nr. 1104/2002 cu privire la Centrul Național Anticorupție.
Concluzionând, în perioada monitorizată, conform informației publicate, a fost inițiat controlul

parlamentar de către comisiile permanente de profil doar asupra unui subiect, ceea ce poate fi
interpretat drept o utilizare insuficientă a acestuia. Iar faptul că în urma acestui singur control a fost
schimbată conducerea instituției poate fi interpretat drept o utilizare selectivă a instrumentului, și nu
una sistemică.
În ceea ce privește transparența desfășurării anchetei parlamentare vizate, remarcăm că acțiunile

și măsurile întreprinse nu sunt reflectate pe pagina web a instituției, iar toate datele pot fi consultate
cumulativ în etapa înregistrării proiectului de hotărâre privind prezentarea raportului.
Comisiile de anchetă. În perioada monitorizată a fost constituită și a activat o singură comisie de anchetă.
Suplimentar au fost înregistrate alte trei inițiative de constituire a comisiilor de anchetă de deputații
fracțiunii BCS, dar care la ora actuală se află în examinare87. Potrivit informației publicate, pentru aceste
proiecte lipsesc rapoartele comisiei sesizate în fond – CJNI.
Revenind la cazul comisiei constituite, menționăm că prin HP nr. 16388 din 4 noiembrie 2021 a fost
constituită Comisia de anchetă privind modul de exploatare a substanțelor minerale utile și determinarea
impactului asupra mediului. Proiectul hotărârii a fost propus de un grup de 5 deputați (cu respectarea
criteriului numeric de 5% din numărul deputaților aleși) din cadrul fracțiunii PAS. Ținem să menționăm
că în legislatura precedentă a activat o comisie de anchetă pe același segment, care fusese constituită
prin Hotărârea Parlamentului nr. 216 din 27 noiembrie 2020, însă din cauza declanșării alegerilor
parlamentare anticipate, aceasta nu și-a finalizat activitatea.
Conform Hotărârii nr. 163, Comisia a fost constituită dintr-un grup de 10 deputați, dintre care: președinte,
vicepreședinte și secretar și, respectiv, 7 membri, dintre care 6 sunt din partea fracțiunii parlamentare
PAS, 3 din partea fracțiunii parlamentare BCS și un deputat din fracțiunea PPȘ. Constatăm respectarea
nivelului de reprezentare, raportând la numărul total de deputați în legislativ pentru fiecare dintre
fracțiunile parlamentare.
Pe parcursul activității comisiei, au fost operate modificări privind componența nominală a acesteia, fără
a afecta nivelul de reprezentare a fracțiunilor parlamentare. Termenul de prezentare a raportului, pe
85 Hotărârea Parlamentului nr. 186 din 18.11.2021 privind Raportul de evaluare a activității Centrului Național Anticorupție
pentru perioada ianuarie 2016 – septembrie 2021.
86 Hotărârea Parlamentului nr. 187 din 18.11.2021 privind revocarea din funcție a directorului Centrului Național Anticorupție.
87 Comisia de anchetă pentru investigarea procesului de vaccinare a populației împotriva virusului COVID-19 (proiectul
nr. 330); Comisia de anchetă pentru investigarea modalității și a condițiilor de procurare a gazelor naturale pentru
consumatorii din Republica Moldova (proiectul nr. 329); Comisia de anchetă pentru elucidarea circumstanțelor emiterii
garanțiilor de stat nr. 807/2014 și nr. 101/2015, precum și a emisiunii monedei naționale (proiectul nr. 166).
88 Hotărârea Parlamentului nr. 163 din 04.11.2021 cu privire la constituirea Comisiei de anchetă privind modul de exploatare
a substanțelor minerale utile și determinarea impactului asupra mediului.
67
parcurs, a fost prelungit de două ori, de la 4 luni la 7 luni89, după care la 8 luni90. În fapt, raportul Comisiei
de anchetă privind modul de exploatare a substanțelor minerale utile și determinarea impactului asupra
mediului a fost prezentat și aprobat prin Hotărârea Parlamentului nr. 20091 din 14 iulie 2022.
Analizând transparența activității comisiei de anchetă, menționăm că majoritatea detaliilor privind

activitatea acesteia au fost aflate din raportul prezentat. Pe pagina web a legislativului, chiar dacă există
o rubrică referitoare la activitatea comisiilor de anchetă, aceasta este nefuncțională. Sursele de informații
disponibile pe parcurs au fost comunicatele de presă și o singură ședință a comisiei (30 noiembrie 2021)
care este încărcată pe canalul oficial de YouTube al legislativului.
Raportul este complex și de proporții, care descrie în detaliu activitatea comisiei, sursele de informații
utilizate, acțiunile desfășurate și recomandările formulate. Potrivit acestuia, în cele 8 luni de activitate
comisia s-a întrunit în 24 de ședințe și a efectuat 8 vizite în teritoriu. Au fost audiate aproape 150 de
persoane, inclusiv conducători de întreprinderi, reprezentanți ai administrațiilor publice centrale și
locale, ONG-uri de mediu etc. Comisia a expediat 205 demersuri cu solicitări de informații diferitelor
instituții ale statului. Din cele menționate, deducem că activitatea amplă a comisiei de anchetă nu a fost
reflectată suficient pe parcursul activității.
În ceea ce privește finalitatea investigației, comisia a formulat în raportul prezentat un șir de recomandări
pentru instituțiile publice și agenții economici și, respectiv, prin Hotărârea nr. 200, Parlamentul a solicitat
următoarele:
- Guvernul, în termen de 120 de zile, să raporteze Parlamentului despre asigurarea elaborării și

aprobării actelor normative necesare, conform recomandărilor din raportul comisiei de anchetă,
și despre asigurarea implementării recomandărilor în termenele stabilite în raportul comisiei de
anchetă;
- PG să prezinte Parlamentului, în termen de 120 de zile, raportul privind rezultatele investigațiilor
efectuate, conform recomandărilor din raportul comisiei de anchetă;
- remiterea raportului către Guvern, Consiliul Suprem de Securitate (CSS), PG, CSP și CNA.
În concluzie, constatăm că pentru perioada monitorizată a fost identificată activitatea unei singure
comisii de anchetă, inițiată la propunerea fracțiunii majoritare. Aceasta și-a finalizat activitatea, în
condițiile în care termenul de prezentare a raportului a fost dublat. Impactul și gradul de realizare
a recomandărilor la ora actuală este imposibil de evaluat. În același timp, refuzul de a constitui alte
trei comisii, propuse de opoziția parlamentară, poate fi tratat ca o limitare a accesului opoziției la
acest instrument de control parlamentar.
Comisii speciale. Pe parcursul perioadei monitorizate au fost constituite trei92 comisii speciale, care
vizează realizarea funcției de control parlamentar în diverse domenii.
Comisia parlamentară specială de monitorizare și control parlamentar asupra realizării politicii de

reintegrare a Republicii Moldova. Prin HP nr. 16593 din 4 noiembrie 2021, a fost constituită Comisia
parlamentară specială de monitorizare și control parlamentar asupra realizării politicii de reintegrare
a Republicii Moldova în componență numerică de 10 membri, dintre care din partea fracțiunii PAS – 6,
inclusiv două funcții de conducere, din partea fracțiunii BCS – 3, dintre care un membru cu funcție de
conducere și, respectiv, un membru din partea fracțiunii PPȘ. Ținem să menționăm că această componență
urmează a fi ajustată, odată ce un membru al acestei comisii a renunțat la calitatea de deputat, în favoarea
unei funcții în cadrul executivului.
89 Hotărârea Parlamentului nr. 53 din 10.03.2022 pentru modificarea art. 2 din HP nr. 163 din 04.11.2021.
90 Hotărârea Parlamentului nr. 144 din 02.06.2022 pentru modificarea art. 2 din HP nr. 163 din 04.11.2021.
91 Hotărârea Parlamentului nr. 200 din 14.07.2022 cu privire la Raportul Comisiei de anchetă privind modul de exploatare a
substanțelor minerale utile și determinarea impactului asupra mediului.
92 Precizăm că în perioada monitorizată au fost constituite în total 6 comisii speciale, dintre care doar 3 au vizat realizarea
funcției de control parlamentar, iar celelalte 3 organizarea și desfășurarea concursurilor.
93 Hotărârea Parlamentului nr. 165 din 04.11.2021 cu privire la constituirea comisiei parlamentare speciale de monitorizare
și control parlamentar asupra realizării politicii de reintegrare a Republicii Moldova.
68
Această comisie are drept scop monitorizarea și evaluarea situației actuale privind politicile de
reintegrare, elaborarea propunerilor/recomandărilor și informarea Biroului permanent și, după caz, a
plenului Parlamentului, cel puțin o dată pe semestru, despre activitatea sa și principalele subiecte de
actualitate legate de politicile de reintegrare ale Republicii Moldova. Toate deciziile și documentele
ce urmează a fi semnate pentru soluționarea problemelor de reintegrare vor fi consultate de Comisia
parlamentară specială. În acest scop, comisiei i se va prezenta solicitarea de aviz consultativ, însoțită de
argumentarea necesității semnării documentului respectiv, cu specificarea eventualelor consecințe de
ordin politic, financiar-economic sau de altă natură pe care le implică documentul.
Activitatea Comisiei poate fi cunoscută doar din comunicatele de presă publicate pe pagina web a
legislativului. Chiar dacă este prevăzut un compartiment separat pentru comisiile speciale, acesta conține
doar informații generale informative despre activitatea unor astfel de comisii. Până la momentul actual,
comisia vizată nu a prezentat un raport în plenul Parlamentului, iar informația referitoare la raportarea
semestrială către Biroul Permanent nu este publicată.
Comisia specială de examinare a procesului decizional privind controlul inflației și politica monetară pe
parcursul ultimelor 18 luni. În contextul creșterii inflației și a prețurilor pe parcursul ultimelor 18 luni, precum
și ținând cont de recomandarea Consiliului Suprem de Securitate din data de 27 mai 2022, Parlamentul, prin
Hotărârea nr. 14794 din 2 iunie 2022, a constituit Comisia specială de examinare a procesului decizional
privind controlul inflației și politica monetară pe parcursul ultimelor 18 luni. Componența acestei
comisii a numărat 4 membri, dintre care două funcții de conducere, toți fiind deputați ai fracțiunii PAS.
Fracțiunile BCS și PPȘ95 nu au delegat membri, refuzând să participe la activitatea comisiei.
Conform hotărârii menționate, comisia urma să prezinte Parlamentului, în termen de 30 de zile, raportul
de activitate, însă la expirarea termenului, la data de 1 iulie 202296, acesta a fost majorat la 60 de zile
(data-limită de prezentare a raportului ar fi 2 august 2022). Proiectul hotărârii cu privire la raportul
comisiei a fost înregistrat la data de 29 iulie 2022, ziua în care a avut loc ultima ședință a sesiunii de
primăvară a legislativului, însă raportul nu a fost prezentat în termen. Pe pagina web a Parlamentului
este disponibil proiectul hotărârii și al raportului97.
Comisia specială pentru examinarea eficienței aplicării reglementărilor din sectorul produselor petroliere.
La recomandarea CSS din 27 mai 2022 și în contextul evoluției pieței de produse petroliere exprimată
prin creșterea accentuată a prețurilor, a fost constituită Comisia specială pentru examinarea eficienței
aplicării reglementărilor din sectorul produselor petroliere, prin HP nr. 14898 din 2 iunie 2022. Comisia
a fost aprobată în componența a 4 deputați doar din fracțiunea PAS, fracțiunile BCS și PPȘ refuzând să
participe la activitatea acesteia99.
Comisia specială urma să prezinte Parlamentului, în termen de 45 de zile, raportul cu privire la examinarea
eficienței aplicării reglementărilor din sectorul produselor petroliere. Prin HP nr. 180100 din 1 iulie 2022,
termenul de prezentare a raportului a fost prelungit cu 45 de zile. La data de 15 iulie 2022, în plenul
Parlamentului a fost prezentat raportul de activitate al comisiei și aprobat prin Hotărârea nr. 212101.
El cuprinde o analiză a evoluției reglementărilor în domeniul vizat, evaluări comparative și de impact,
precum și un șir de recomandări pentru autoritățile vizate în proces (Parlament, Guvern, Consiliul
Concurenței și ANRE). Impactul și gradul de realizare a acestora urmează a fi evaluate pe parcurs.
94 Hotărârea Parlamentului nr. 147 din 02.06.2022 privind constituirea Comisiei speciale de examinare a procesului decizional
privind controlul inflației și politica monetară pe parcursul ultimelor 18 luni.
95 Stenograma ședinței Parlamentului din 02.06.2022.
96 Hotărârea Parlamentului nr. 179 din 01.07.2022 cu privire la modificarea art. 2 din Hotărârea Parlamentului nr. 147 din
02.06.2022.
97 Proiectul de hotărâre nr. 332 din 29.09.2022 cu privire la Raportul Comisiei speciale de examinare a procesului decizional
privind controlul inflației și politica monetară pe parcursul ultimelor 18 luni.
98 Hotărârea Parlamentului nr. 148 din 02.06.2022 cu privire la constituirea Comisiei speciale pentru examinarea eficienței
aplicării reglementărilor din sectorul produselor petroliere.
99 Stenograma ședinței Parlamentului din 02.06.2022.
100 Hotărârea Parlamentului nr. 180 din 01.07.2022 cu privire la modificarea art. 2 din Hotărârea Parlamentului nr. 148 din
02.06.2022.
101 Hotărârea Parlamentului nr. 212 din 15.07.2022 cu privire la Raportul Comisiei speciale pentru examinarea eficienței
aplicării reglementărilor din sectorul produselor petroliere.
69
Totodată, atragem atenția că o parte din recomandări sunt deja implementate, cum ar fi funcționalitatea
aplicației ecarburanți.anre.md102.
În concluzie, reiterăm și în cazul comisiilor speciale constatarea privind transparența limitată a

reflectării activității acestora pe pagina web a instituției parlamentare. În același timp, și activitatea
este una lacunară, din trei comisii doar una a prezentat în termen (prelungit) raportul. De asemenea,
la două comisii speciale opoziția a refuzat să participe.
3.2.5 Moțiuni simple și de cenzură
Printre mecanismele de control politic al legislativului asupra activității Guvernului se regăsesc și

moțiunile. Potrivit art. 105 din Constituție, Parlamentul poate adopta o moțiune prin care își exprimă
poziția față de obiectul unei interpelări, iar prevederile art. 106 și 1061 oferă legislativului posibilitatea
de a exprima neîncredere Guvernului prin votarea unei moțiuni de cenzură. Astfel, legislația descrie două
categorii de moțiuni, moțiunea simplă și moțiunea de cenzură, al căror mod de inițiere, dezbatere și
adoptare este reglementat de Constituție și de Regulamentul Parlamentului.
Moțiunea simplă este un act exclusiv politic, prin intermediul căruia legislativul își exprimă poziția într-o
problemă de politică internă sau externă și verifică dacă politica executivului corespunde cu poziția
Parlamentului. Moțiunea poate fi depusă de cel puțin 15 deputați și se supune dezbaterii, fiind însoțită de
avizul comisiei permanente de profil, și începe cu prezentarea raportului Guvernului. Moțiunea urmează
a fi dezbătută în termen de 14 zile lucrătoare de la depunere.
În perioada monitorizată, au fost înregistrate și dezbătute în plenul Parlamentului proiectele a patru

moțiuni simple (tabelul nr. 17).
Tabelul nr. 17
Proiectele de moțiuni simple împotriva Guvernului
Data Data
Rezultatele
Nr. înregistrării Autorii Problema vizată examinării
votării
proiectului moțiunii
Politicile Ministerului Justiției.
Fracțiunea BCS
1. 14.10.2021 Subminarea principiilor statului de drept 21.10.2021 Respinsă
(29 de deputați)
și subordonarea justiției
Politicile Ministerului Sănătății în
Fracțiunea BCS domeniul sănătății. Gestionarea
2. 11.11.2021 18.11.2021 Respinsă
(27 de deputați) ineficientă a crizei sanitare cauzată de
pandemia COVID-19
Fracțiunea BCS Politicile Ministerului Agriculturii și
3. 02.06.2022 16.06.2022 Respinsă
(26 de deputați) Industriei Alimentare
Fracțiunea BCS
4. 20.06.2022 Politicile Ministerului Finanțelor 01.07.2022 Respinsă
(26 de deputați)
În urma analizei procedurii de depunere și examinare a moțiunilor simple, constatăm că au fost respectate toate
exigențele prevăzute de legislație. În cadrul ședințelor plenare, miniștrii vizați și-au prezentat rapoartele asupra
moțiunilor depuse. Toate avizele comisiilor permanente au fost publicate pe pagina web și prezentate în plen.
Ținem să menționăm că, conform avizelor, toate cele patru moțiuni au fost propuse spre respingere.
102 ecarburanți.anre.md
70
Moțiunile simple se adoptă cu votul majorității deputaților prezenți. Toate moțiunile pentru perioada
vizată au fost înaintate de opoziție (BCS), acestea neîntrunind numărul necesar de voturi și fiind respinse.
În concluzie, moțiunile simple reprezintă, de regulă, instrumentul de control parlamentar utilizat de opoziție
pentru a-și prezenta dezacordul față de unele politici ale executivului. Iar în acest context politic, nivelul de
eficiență a acestei forme de control parlamentar este în strictă dependență de relațiile de colaborare
dintre reprezentanții majorității parlamentare și opoziție, precum și de gradul de fundamentare a
moțiunilor înaintate. În lipsa acestora, moțiunile rămân a fi doar instrumente de promovare politică și nu
vizează mecanismul controlului parlamentar, nu produc rezultate.
Moțiunea de cenzură exprimă retragerea încrederii acordate Guvernului la învestitură și poate fi inițiată
de cel puțin 1/4 din numărul deputaților aleși. Dezbaterea și adoptarea moțiunii de cenzură se întemeiază
pe răspunderea politică a Guvernului față de Parlament, așa cum este prevăzută de normele art. 104 și
art. 106 din Constituție.
În perioada monitorizată nu a fost înregistrat niciun proiect de moțiune de cenzură, majoritatea

parlamentară formată în baza unei singure fracțiuni fiind una stabilă. În contextul politic al legislativului
și urmărind practica respingerii moțiunilor simple, o moțiune de cenzură ar putea fi pusă pe rol și votată
doar cu sprijinul majorității parlamentare.
3.3 Monitorizarea modului de numire103 și demitere104 de către Parlament a

persoanelor oficiale de stat
Procedurile de numire și/sau demitere de către Parlament a persoanelor oficiale de stat sunt reglementate
de Constituția Republicii Moldova (art. 66), legile speciale și Legea pentru adoptarea Regulamentului
Parlamentului.
Pe parcursul perioadei monitorizate, au fost înregistrate 56 de proiecte de hotărâri ce vizau procedurile de:
numire – 39 (numire, alegere, desemnare, confirmare) și demitere – 17 (demisie, încetare a mandatului,
revocare, eliberare). În aceste proiecte sunt vizate 16 autorități publice (a se vedea tabelul nr. 18), în
special Agenția Națională pentru Soluționarea Contestațiilor (11 proiecte) și Comisia Electorală Centrală
(9 proiecte). În cazul ANSC, Parlamentul a aprobat demisia (în baza cererilor depuse) a patru consilieri
pentru soluționarea contestațiilor, inclusiv a directorului general, și numirea a trei consilieri. În situația
CEC a fost vorba de confirmarea noii componențe. Inițiativa privind desemnarea membrului CEC din
partea PPȘ nu a întrunit numărul suficient de voturi în plenul Parlamentului. În total, în cele 16 autorități
vizate au fost numite 50 de persoane oficiale.
103 Pe parcursul acestui paragraf, noțiunea „numire” se va referi la procedurile de: numire, alegere, desemnare, confirmare.
104 Pe parcursul acestui paragraf, noțiunea „demitere” va include: demisie, încetare a mandatului, revocare, eliberare.
71
Tabelul nr. 18
Statistica privind numirile și demisiile per autorități publice
Număr Statut
Adoptate de
Nr. Autoritatea total de Numiri Demisii examinare/
Parlament
proiecte retras/respins
1. Agenția Națională pentru
4 1 3 3 1
Reglementare în Energetică
2. Agenția Națională pentru
11 4 7 8 3
Soluționarea Contestațiilor
3. Avocat al Poporului 5 4 1 5 0
4. Banca Națională a Moldovei 3 3 0 3 0
5. Centrul Național Anticorupție 2 1 1 2 0
6. Centrul Național pentru Protecția
2 2 0 2 0
Datelor cu Caracter Personal
7. Comisia Electorală Centrală 9 8 1 7 2
8. Comisia Națională a Pieței Financiare 3 3 0 3 0
9. Consiliul Audiovizualului al
1 1 0 1 0
Republicii Moldova
10. Consiliul Concurenței 3 1 2 3 0
11. Consiliul de Integritate 1 1 0 1 0
12. Consiliul Superior al Procurorilor 1 1 0 1 0
13. Curtea de Conturi 3 2 1 3 0
14. Curtea Supremă de Justiție 4 4 0 3 1
15. Furnizorul public național de
servicii media Compania „Teleradio- 2 2 0 2 1
Moldova”
16. Serviciul de Informații și Securitate 2 1 1 2 0
Din 56 de inițiative înregistrate, 7 nu au statut „adoptat” la momentul finalizării sesiunii de primăvară

2022, dintre care 5 nici nu au fost supuse procedurii de vot, iar 2 au fost respinse prin vot (privind
desemnarea unui judecător la CSJ și a unui membru al CEC din partea PPȘ). Din aceste șapte, patru au
fost inițiate de deputații BCS sau PPȘ (opoziția), iar 3 – de deputații PAS (două dintre care semnate de D.
Alaiba, președinte al CEBF).
În același timp, în urma analizei paginii web a Parlamentului cu privire la autoritățile publice care
prezintă rapoarte de activitate Parlamentului, precum și a legislației speciale, am identificat cel puțin 20
de autorități în care Parlamentul desemnează persoane în funcții oficiale. Astfel, pe parcursul perioadei
de referință, potrivit monitorilor, Parlamentul s-a implicat în modificarea conducerii/membrilor în 16
(80%) din 20 de instituții.
Au fost numite în funcții oficiale 50 de persoane. În condițiile primului raport de monitorizare, este
imposibil de comparat evolutiv. În același timp, cifra respectivă poate fi raportată la numărul total
de persoane oficiale ce pot fi numite de Parlament, potrivit legislației. Potrivit analizei efectuate de
monitori, ar fi un număr de 114 funcții oficiale care, conform legislației, sunt ocupate prin numire de
către Parlament. Dintre acestea, 33 de funcții se referă la judecătorii CSJ, fiind numiți pe parcursul celor
două sesiuni 4 judecători. Dacă excludem cazul particular al CSJ105, atunci ar rămâne 19 instituții cu 81
105 Situația specifică a CSJ, unde sunt circa 8 funcții vacante de judecători, iar Parlamentul nu se precipită să completeze
funcțiile respective se datorează, cel mai probabil, intenției Guvernului de a modifica legislația în domeniu prin reducerea
componenței CSJ de la 33 la 20.
72
de funcții, dintre care 46 (prin excluderea celor patru judecători numiți la CSJ) ar reprezenta circa 57%,
pondere ce denotă că mai mult de jumătate din funcții au fost vizate de hotărârile Parlamentului.
De asemenea, din cele 114 funcții identificate, la momentul finalizării sesiunii de primăvară 2022,
potrivit paginilor oficiale ale instituțiilor vizate, sunt ocupate 99, vacante fiind 15 funcții. În mare parte
(53%), această deosebire este determinată, iarăși, de cazul specific al CSJ, unde potrivit legislației ar
urma să fie 33 de judecători, însă conform paginii web a instituției pe moment sunt doar 25. Alte instituții
pentru care Parlamentul încă nu a desemnat numărul necesar de persoane oficiale (8) sunt: CSM (1 din
3); Consiliul de administrare a Fondului de Garantare a Depozitelor în Sistemul Bancar (4 din 5); plenul
Consiliului Concurenței (4 din 5); CNA (2 din 3); ANSC (6 din 7); ANRE (4 din 5).
A fost monitorizată și procedura de informare cu privire la organizarea concursurilor publice pentru

anumite funcții, conform legislației. Astfel, constatăm că anunțurile privind organizarea și desfășurarea
concursurilor de către Parlament (atât comisiile permanente, cât și comisiile speciale) au fost elaborate
și publicate în toate cazurile106.
În cazul Avocatului Poporului, atragem atenția că acesta a fost numit în perioada monitorizată de două
ori în funcție, la un interval de circa 4 luni. Procedura de vot în Parlament asupra candidaturilor a fost
criticată de unii membri ai societății civile, pe motiv că au lipsit întrebările către candidați și discuțiile ce
ar scoate în relief calitățile și cunoștințele acestora, în condițiile în care ei au obținut același punctaj din
partea Comisiei speciale de concurs107. În astfel de împrejurări pare a fi discreditată sau chiar profanată
însăși ideea de concurs. Considerăm că, în special la primul concurs, Parlamentul a acționat ca un
decident exclusiv politic, votul fiind acordat pe criterii politice, fără a ține cont de calitățile profesionale
ale câștigătorilor concursului, fără a încerca de a departaja prin întrebări cunoștințele și competențele
de specialitate ale participanților. Este clar că e vorba finalmente de atribuția legală a Parlamentului, însă
concursul prin definiție presupune alegerea persoanei celei mai competente, ceea ce în cazul respectiv
pare că a lipsit.
În concluzie, pe parcursul primului an de activitate, Parlamentul de legislatura a XI-a a intervenit

prin numiri/demiteri în statele de funcții a 16 (80%) din 20 de instituții în privința cărora dispune de
acest drept. Ca personal vizat ar fi vorba, conform estimărilor monitorilor, de circa 57% din funcțiile
afectate. Separat, atragem atenția asupra necesității ca îndeosebi în cazul numirilor în bază de
concurs în prim-plan să fie puse calitățile profesionale, și nu considerațiile politice.
106 Cu referire la următoarele instituții: ANRE; ANSC; Avocat al Poporului; CARM; CSP; Furnizorul public național de servicii
media Compania „Teleradio-Moldova”.
107 De exemplu: Directorul Promo-LEX, Ion Manole, despre noua Avocată a Poporului după desfășurarea primei proceduri de
concurs: „A fost un vot simplu, plictisitor și antidemocratic”.
73
IV. COMUNICAREA
PARLAMENTULUI CU
CETĂȚENII ȘI PĂRȚILE
INTERESATE
74
În prezent, imaginea Parlamentului în societate este destul de nefavorabilă. Nivelul de încredere al oamenilor în
instituțiile publice este stabilit, periodic, prin intermediul programului de cercetare a opiniei publice „Barometrul
opiniei publice din Moldova”108 (BOP). În luna iunie 2021, BOP releva o rată de încredere în Parlament de
15,1%, în descreștere cu 8,6% față de anul 2019. Acest indicator relevant pentru imaginea Parlamentului
este printre cele mai mici în topul încrederii populației în instituțiile publice. În acest context, suntem
convinși că un nivel sporit de comunicare și deschidere din partea Parlamentului poate contribui inclusiv
la creșterea încrederii cetățenilor în forul suprem legislativ.
Graficul nr. 15
Nivelul de încredere a cetățenilor în instituția Parlamentului (BOP)
24% 23,70%
18,40%
17%
15,10%
12,70%
6%
5%
2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021
Misiunea comunicării parlamentare este să asigure transparența instituției, să informeze opinia publică
despre activitatea Parlamentului și să implice societatea în procesul decizional109. Angajamentul unei
comunicări eficiente a Parlamentului cu cetățenii și părțile interesate are ca temei juridic art. 34 din
Constituția Republicii Moldova privind dreptul la informație, prin care autoritățile publice, potrivit
competențelor ce le revin, sunt obligate să asigure informarea corectă a cetățenilor asupra treburilor
publice şi asupra problemelor de interes personal.
4.1 Mecanismele instituționalizate de comunicare a deputaților și a instituției

parlamentare cu cetățenii
Monitorii Promo-LEX au identificat și au analizat în continuare modul în care Parlamentul și deputații

fac uz de mecanismele instituționalizate de comunicare: audiențele și întâlnirile cu cetățenii, petițiile și
cererile de acces la informație, în vederea asigurării unei comunicări eficiente cu cetățenii.
Audiențele reprezintă întrevederile acordate cetățenilor de către parlamentari, atât în teritoriu, cât și la
sediul Parlamentului. Acestea au menirea de a interacționa și a discuta problemele cu care se confruntă
cetățenii, precum și a identifica soluții pentru acestea. Potrivit art. 102, alin. (1), lit. a) din Regulamentul
Parlamentului110, lucrul cu alegătorii sub forma zilelor de audiență și a deplasărilor în teritoriu este
prevăzut pentru ziua de luni.
Conform Direcției petiții și audiențe (DPA), despre programul audiențelor deputaților în teritoriu,
cetățenii sunt informați de către cabinetele fracțiunilor parlamentare, deputați, secretariatele comisiilor
108 Barometrul opiniei publice. Acest sondaj este unicul periodic din 1998 până în prezent, care reflectă încrederea cetățenilor
în Parlament.
109 Strategia de comunicare a Parlamentului pentru anii 2020 – 2024, pag. 9.
110 Potrivit Regulamentului: luni – lucrul cu alegătorii (zi de audiență, deplasări în teritoriu); marți – ședințe ale fracțiunilor
parlamentare; miercuri – ședințe ale comisiilor permanente; joi și vineri – ședințe în plen.
75
permanente și DPA prin diferite modalități, inclusiv prin intermediul organizațiilor teritoriale ale
partidelor, în cadrul audiențelor la DPA, la telefon, în formă electronică, prin intermediul paginii oficiale
a Parlamentului.
Cu referire la mecanismul de informare a cetățenilor despre programul de audiențe și vizitele în teritoriu

ale deputaților prin intermediul paginii web a Parlamentului constatăm că informația este practic lipsă.
Singurele comunicări vagi privind deplasările în teritoriu ale deputaților pot fi obținute la rubrica Știri,
subrubrica Agenda parlamentară. Astfel, pentru perioada supusă monitorizării, doar în zece cazuri
agenda parlamentară cuprinde informații privind zilele de audiență/lucru al deputaților cu alegătorii111.
Dintre acestea 10, doar șase au fost stabilite în ziua de luni, câte una în zilele de marți și joi, iar două au
fost stabilite pentru ziua de vineri. De asemenea, subliniem lipsa oricăror informații detaliate privind
deputații care au planificat audiențe cu cetățenii pentru ziua respectivă, regiunile/localitățile în care
aceștia merg conform repartizării.
În condițiile în care 2/3 din populația adultă accesează zilnic rețelele de socializare, iar dintre aceștia
90% utilizează Facebook-ul112, monitorii au analizat anume această rețea de socializare. Drept rezultat,
am constatat o insuficientă utilizare de către deputați a paginilor de Facebook, ca oportunitate de
comunicare și informare a cetățenilor despre zilele de audiențe și întâlnirile în teritoriu. În fapt, doar
33 de parlamentari, toți de la PAS, au informat cetățenii despre programul de audiență pe pagina lor de
Facebook. Din punctul de vedere a frecvenței postărilor, în sesiunea de primăvară anunțurile privind
programul de audiențe au depășit ca număr de circa trei ori postările cu același conținut din sesiunea de
toamnă113.
Conform prevederilor art. 22, alin. (3) al Legii despre statutul deputatului în Parlament, autoritățile
administrației publice locale acordă deputatului sprijinul necesar pentru organizarea lucrului cu
alegătorii, oferă încăperi pentru întâlnirile cu ei. În urma analizei programelor de audiențe făcute publice
de către parlamentari pe paginile lor de Facebook și a interviurilor desfășurate cu foștii angajați ai
oficiilor teritoriale de informare ale Parlamentului (OTIP) și ai Direcției generale comunicare și relații
publice (DGCRP), constatăm că, în funcție de locație, majoritatea dintre acestea au fost organizate la
sediul teritorial al partidului, urmate de cele organizate în incinta primăriilor, caselor de cultură, în
parcuri, corturi114.
În vederea coagulării unui tablou cât mai amplu privind respectarea de către parlamentari a prevederilor
normative menționate supra, Asociația Promo-LEX a solicitat legislativului, prin intermediul cererii nr.
33 de acces la informații din data de 29 martie 2022, date dezagregate privind numărul audiențelor cu
cetățenii organizate în teritoriu de către fiecare deputat (dată, tematică, vârstă solicitant, sex solicitant,
raion, locația desfășurării audienței (la sediile autorităților administrațiilor publice locale (APL), în sediul
OTIP, în sediul partidului, altele)).
Potrivit răspunsului, instituția nu deține informații privind respectarea de către deputați a programului
stabilit în Regulamentul Parlamentului (luni – zi de lucru cu alegătorii), or, în răspunsul său nr.
DPA-M-1416/22, Direcția a comunicat despre lipsa unor date statistice despre audiențele cu cetățenii
organizate în teritoriu de către deputați. Mai mult, aceste date lipsesc și în privința conducerii
Parlamentului.
În acest sens, considerăm că Secretariatul Parlamentului (Direcția Petiții și Audiențe) trebuie să ducă
evidența audiențelor cu cetățenii organizate atât în sediul legislativului cât și în teritoriu. Reiterăm
că, în temeiul art. 102 Regulamentul Parlamentului, deputații beneficiază lunar de o indemnizație
neimpozabilă pentru transport (6 500 lei) iar Secretariatul Parlamentului nu are stabilit un act
normativ care să reglementeze deplasările în teritoriu și nu duce o evidență a acestora.
111 Anul 2021 – 13 și 27 decembrie; anul 2022 – 7, 8, 25 și 28 februarie, precum și 3, 4, 7 și 28 martie.

112 Conferința iData: Situația sociopolitică, studiul de audiență și analiza notorietății brandurilor de produse lactate, din
26.01.2022.
113 Printre cei mai activi sunt Gheorghe Ichim (24), Andrian Cheptonar (20), Angela Munteanu-Pojoga și Maria Pancu – câte 15
postări fiecare.
114 În sectorul Ciocana din Chișinău, PAS și-a instalat un cort pentru a consulta locuitorii.
76
Subliniem că vizitele în teritoriu sunt extrem de importante, or, anume în teritoriu au loc discuții
constructive, se înțelege situația reală a lucrurilor, în teritoriu oamenii așteaptă de la deputați
răspunsuri la întrebări, suport și soluții adecvate la problemele și necesitățile lor. Un dialog direct
între cetățeni și aleși este indispensabil.
În ceea ce privește audiențele la sediul Parlamentului, conform art. 2 din HP nr. 104, programul
audiențelor cu cetățenii la sediul legislativului a fost stabilit după cum urmează: Președintele
Parlamentului acordă audiențe în prima zi de luni a fiecărei luni; prim-vicepreședintele Parlamentului
– în a doua zi de luni a fiecărei luni; vicepreședinții Parlamentului – în a treia zi de luni a fiecărei luni;
președinții fracțiunilor parlamentare – în a patra zi de luni a fiecărei luni; deputații – în fiecare zi de luni,
în caz de necesitate.
Cadrul normativ stabilește că programul de audiențe al persoanelor de stat de rang superior este
coordonat direct cu conducerea Parlamentului, se afișează într-un loc accesibil și se publică pe pagina
web oficială a Parlamentului115. Potrivit paginii web, rubrica e-petiții, programul de audiență a cetățenilor
la Parlament este de luni până vineri, de la 08:00 la 17:00, pe adresa: str. Sfatul Țării, nr. 49. Menționăm
că, în perioada stării de urgență, programul de audiență a cetățenilor la Parlament a fost modificat în
conformitate cu hotărârile Comisiei Naționale Excepționale de Sănătate Publică116.
În vederea documentării gradului de realizare a programului de audiențe cu cetățenii organizate în sediul

instituției parlamentare, Asociația Promo-LEX a remis pe adresa legislativului/Direcția petiții și audiențe
cererea nr. 33 de acces la informații de interes public cu privire la audiențele cu cetățenii organizate în
Parlament pe parcursul sesiunii de toamnă a legislaturii curente.
În răspunsul său nr. DPA-M-1416/22 DPA comunică despre lipsa unor date statistice privind audiențele
cu cetățenii organizate la sediul legislativului. În același timp, atragem atenția că, potrivit raportului de
activitate al Secretariatului Parlamentului pentru anul 2021, astfel de audiențe au avut loc117.
Suplimentar, la 29 martie 2022, Asociația Promo-LEX a remis pe adresa fracțiunilor parlamentare cererile
nr. 34, nr. 35 și nr. 36 de acces la informații de interes public cu privire la procesul de interacțiune cu
cetățenii a președinților fracțiunilor parlamentare și a deputaților în Parlament și în teritoriu. Din păcate,
constatăm o lipsă de deschidere din partea fracțiunilor PAS și BCS, or, la data elaborării raportului Asociația
nu a recepționat un răspuns la cererile de acces la informații. Cât privește fracțiunea parlamentară a
PPȘ, în răspunsul său, cu vădit caracter general, nr. FPȘ-03 nr. 19, aceasta s-a referit doar la contactul
permanent al deputaților cu cetățenii din întreaga țară atât în biroul de partid, cât și în locuri publice, fără
a prezenta anumite date în acest sens.
În concluzie, subliniem că lipsește un mecanism instituționalizat și unificat de informare a cetățenilor

privind programul de audiențe și vizitele în teritoriu ale deputaților. Cu părere de rău, constatăm că
instituția parlamentară nu deține informații detaliate despre audiențele cu cetățenii organizate atât
în sediul legislativului, cât și în teritoriu de către deputați. La fel, constatăm că parlamentarii nu fac
uz pe deplin de diversele platforme de socializare pentru a comunica cu cetățenii, inclusiv privind
programul audiențelor și vizitelor.
Menționăm că audiențele cetățenilor trebuie să aibă un caracter permanent, informat, deschis și ușor
accesibil, definit de un grad sporit de implicare a autorității legislative prin oferirea unor soluții prompte
și adecvate necesităților cetățenilor.
Petițiile. În temeiul art. 52, alin. (1) din Constituția Republicii Moldova, cetățenii au dreptul să se adreseze
autorităților publice prin petiții formulate numai în numele semnatarilor. Potrivit art. 9, alin. (1) din
Codul administrativ, prin petiție se înțelege orice cerere, sesizare sau propunere adresată unei autorități
publice de către o persoană fizică sau juridică118.
115 Art. 4 și 5 din Hotărârea Parlamentului nr. 104 privind asigurarea dreptului la petiționare și programul de audiențe în
Parlament din 28.05.2010.
116 Programul de audiențe ale cetățenilor la Parlament în perioada stării de urgență: de luni până vineri, de la 07:30 până la
16:30, cu o întrerupere de 30 de minute între 12:00 și 12:30.
117 Raportul de activitate al Secretariatului Parlamentului pentru anul 2019, pag. 20; 2020, pag. 20; 2021, pag. 31.
118 Codul administrativ al Republicii Moldova.
77
Recepționarea, evidența și analiza tematicilor petițiilor adresate conducerii Parlamentului revine
DPA a Secretariatului Parlamentului. În timp ce Codul administrativ nr. 116/2018 nu exceptează de
la examinare anumite categorii de petiții de către Parlament, HP nr. 104/2010 prevede examinarea a
doar patru categorii de petiții din partea cetățenilor. Potrivit acestei hotărâri, care nu a fost ajustată
la prevederile Codului administrativ, legislativul examinează doar probleme ale securității naționale,
drepturile și interesele legitime ale unor grupuri largi de cetățeni, propunerile de modificare a legislației,
neexecutarea legilor. Celelalte petiții ale cetățenilor se expediază autorităților competente119.
Petiția poate fi depusă în scris la autoritatea publică, expediată prin poștă sau fax, transmisă în formă
electronică sau depusă verbal120. Potrivit DPA, petiționarul este informat despre parcursul petiției
adresate în funcție de forma acesteia. În cazul petiției depuse electronic, petiționarului i se comunică
numărul de înregistrare al petiției; dacă petiția ține de competența altei autorități, petiționarul este
informat despre expedierea acesteia către autoritatea publică competentă. Utilizatorii sistemului
informațional e-petiții121, cu parolă personală, pot accesa sistemul în vederea obținerii detaliilor privind
parcursul petiției.
În vederea obținerii și prezentării unei vederi de ansamblu asupra procesului de examinare a petițiilor
adresate Parlamentului pe parcursul sesiunilor de toamnă și de primăvară ale legislaturii curente, Asociația
Promo-LEX a solicitat legislativului, prin intermediul cererilor nr. 32 din 29 martie 2022 și nr. 38 din
03 august 2022, acces la patru categorii de informații: date dezagregate privind petițiile înregistrate;
măsurile orientate spre înlăturarea neregulilor care generează depunerea de petiții; modalitatea de
informare în timp real a cetățeanului privind parcursul petiției adresate; cererile de acces la informație
înregistrate.
Potrivit răspunsurilor SG3 nr. 165 din 11 aprilie 2022 și nr. 382 din 07 septembrie curent, pe parcursul
sesiunilor de toamnă și de primăvară ale legislaturii curente, DPA a Secretariatului Parlamentului a
înregistrat 5.329 de petiții adresate Parlamentului, 4.686 din partea persoanelor fizice și 643 din partea
persoanelor juridice.
Circa jumătate din petiții au fost expediate prin poștă sau fax (a se vedea graficul nr. 16). În condițiile
tendințelor de digitalizare a comunicării din ultima perioadă, precum și a faptului că, în prezent, numărul
utilizatorilor unici ai serviciului mobile eID constituie 50.578 iar numărul utilizatorilor unici, posesori
ai dispozitivelor securizate de creare a semnăturii electronice altele decât cartela SIM – 112.668122,
Parlamentul trebuie să-și intensifice efortul de promovare și valorificare a mecanismului de petiționare
online123.
119 Hotărârea Parlamentului nr. 104 privind asigurarea dreptului la petiționare și programul de audiențe în Parlament din
28.05.2010.
120 Pagina Parlamentului e-Petiții.
121 https://e-petitii.parlament.md/
122 Răspunsul Serviciului Tehnologia Informației și Securitate Cibernetică la solicitarea Promo-LEX de acces la informații nr.
178 din l2 octombrie 2O22.
123 Potrivit Secretariatului Parlamentului numărul petițiilor depuse on-line este în continuă creștere: anul 2020 - 13, anul
2021 - 39, anul 2022 (la data de 26.10.2022) – 44. Totuși, acesta este extrem de mic raportat la numărul cetățenilor care
dețin o semnătură electronică.
78
Graficul nr. 16
Forma petiției
929 502
2551
1347
Depuse în scris Expediate prin poștă/fax Transmise electronic Depuse verbal
Potrivit DPA, o petiție poate cuprinde două, trei sau mai multe chestiuni124. Astfel, în cele 5.329 de petiții
înregistrate au fost abordate 7.741 de chestiuni. Printre cele mai semnificative preocupări ale cetățenilor
menționăm: asigurarea legislației (încălcarea ordinii de drept și activitatea organelor de drept), activitatea
legislativului, protecția socială, activitatea APL și APC (a se vedea graficul 17).
Graficul nr. 17
Chestiunile abordate în cadrul petițiilor
Agricultură și industria alimentară 84
Gospodăria comunală 103
Gospodăria fondului de locațiune 148
Chestiuni financiare 169
Activitatea APL și APC 392
Activitatea legislativului 1124
Asigurarea legislației 3749
Cetățenia Republicii Moldova 15
Comerț 63
Ocrotirea sănătății 66
Activitatea de muncă 155
Transport și drumuri 70
Industrie și educație 92
Protecția socială 566
Diverse 635
0 500 1000 1500 2000 2500 3000 3500 4000
79
În urma analizei profilului teritorial al petițiilor, constatăm că cele mai multe petiții au parvenit din
partea locuitorilor mun. Chișinău (2.760), urmat de UAT din stânga Nistrului (774), mun. Bălți (170), r.
Orhei (143), r. Rezina (130), r. Hîncești (108), r. Rîșcani (83), r. Drochia (78), r. Fălești (77), r. Leova (67),
r. Edineț (62), r. Soroca (52), r. Glodeni (50). Cu referire la alte 25 de raioane numărul de petiții formulate
variază între 11 și 48 de petiții125.
În baza datelor prezentate de Direcția petiții și audiențe, constatăm că dintre cele 5.329 de petiții:
ª doar 1.223 (23%) de petiții au fost soluționate;
ª 367 (7%) de petiții nu au fost soluționate. Menționăm că, potrivit reprezentantului

Direcției petiții și audiențe, unele petiții, efectiv, nu pot fi soluționate (ex. condamnați
care solicită eliberarea; persoane care solicită ajutor financiar în mod repetat);
ª 1.813 (34%) petiții au fost redirecționate către autoritățile competente;
ª 126 (2%) de petiții au fost examinate cu depășirea termenului legal126.

În conformitate cu art. 6 din HP privind asigurarea dreptului la petiționare și
programul de audiențe în Parlament, după sistematizarea rezultatelor petițiilor, DPA
va identifica măsuri orientate spre înlăturarea neregulilor care generează depunerea
de petiții. Asociația Promo-LEX a solicitat legislativului să enumere principalele
măsuri identificate sub acest aspect. În răspunsul său DPA menționează următoarele măsuri propuse
legislativului:
ª consolidarea mecanismelor de realizare a obiectivelor de combatere a corupției și de reformare

a organelor de ocrotire a normelor de drept în vederea asigurării supremației legii și respectării
drepturilor omului. Respectarea principiului separării puterilor legislativă, executivă și
judecătorească, aplicarea uniformă și corectă a legilor și egalitatea tuturor în fața legii;
ª reformarea sistemului de asigurări sociale și a sistemului de ocrotire a sănătății, menținerea

stabilității prețurilor, creșterea numărului de locuri de muncă și a locurilor de muncă bine plătite,
majorarea pensiilor și a altor plăți sociale, astfel încât cuantumul acestora să asigure un trai
decent tuturor cetățenilor;
ª asigurarea participării directe a cetățenilor, a asociațiilor constituite în conformitate cu legea, a

altor părți interesate la procesul decizional, informarea societății privind dreptul de petiționare
și competența legislativului în examinarea problemelor cu care se confruntă cetățenii;
ª intensificarea controlului din partea autorităților publice centrale și locale asupra respectării
reglementării cadrului legal și normativ în examinarea problemelor cu care se confruntă cetățenii
și contribuirea la întreprinderea măsurilor eficiente pentru ridicarea nivelului de bunăstare a
acestora;
ª exercitarea controlului parlamentar asupra executării actelor legislative generatoare de petiții.
Luând în considerare tipologia măsurilor identificate, constatăm că efectele acestora și rezultatele

acțiunilor întreprinse de legislativ în acest sens, pot fi observate doar în timp, iar în prezent subliniem
că volumul petițiilor adresate legislativului este în continuă creștere iar chestiunile abordate rămân
constante127.
125 Răspunsul Secretariatului Parlamentului SG3 nr. 165 din 11.04.2022 și SG3 nr. 382 din 07.09.2022.
126 Codul administrativ al Republicii Moldova. Potrivit art. 60, alin. (1), termenul general în care o procedură administrativă
trebuie finalizată este de 30 de zile și curge de la data înregistrării petiției complete sau transferării acesteia autorității
publice competente.
127 Raportul privind activitatea Secretariatului Parlamentului în anul 2017, pag. 21; în anul 2018, pag. 20; în anul 2019, pag.
20; în anul 2020, pag. 20; în anul 2021, pag. 31.
80
Tabelul nr. 19.
Evoluția numărului de petiții adresate Parlamentului
2017 2018 2019 2020 2021 2022 (6 luni)

3723 3174 4355 4502 5125 2879
În concluzie, reiterăm ideea că petițiile reprezintă un mijloc de comunicare între legislativ și cetățean
prin intermediul căruia Parlamentul află despre încălcarea drepturilor cetățenilor, abuzurile comise
de angajații instituției, lacunele legislației etc. Observăm că, evolutiv, tot mai mulți cetățeni128 își
exercită dreptul constituțional de petiționare, iar cele mai multe chestiuni abordate în cadrul petițiilor
au atras atenția instituției parlamentare asupra nerespectării legislației. În același timp, considerăm
că este necesară o promovare mai intensă a mecanismului de petiționare on-line.
Cererile de acces la informațiile de interes public. Potrivit răspunsului Secretariatului Parlamentului,

pe parcursul sesiunilor de toamnă și de primăvară ale legislaturii curente, DPA a înregistrat 45 de cereri
care au vizat activitatea legislativului. Dintre acestea, 22 au parvenit din partea persoanelor fizice și 23
din partea persoanelor juridice.
În funcție de forma cererilor, 28 de cereri au fost transmise în formă electronică, iar 17 expediate prin
poștă sau fax. În urma analizei profilului teritorial al cererilor, constatăm că cele mai multe au parvenit
din partea rezidenților mun. Chișinău (33) urmat de r. Sîngerei (4), r. Edineț (3), r. Șoldănești (2), mun.
Chișinău, r. Anenii Noi, r. Rîșcani – câte 1 fiecare.
În baza datelor prezentate de DPA constatăm că dintre cele 45 de cereri, au fost soluționate 40 (89%).
Celelalte fie nu au fost soluționate, fie au fost redirecționate, fie sunt în proces de examinare.
La acest subiect prezentăm și experiența Promo-LEX de solicitare a informației în contextul

monitorizării activității instituției parlamentare. Pe parcursul perioadei monitorizate au fost expediate
19 solicitări de acces la informație pe adresa instituției parlamentare, care au vizat: secretariatul
instituției, fracțiunile parlamentare și trei comisii permanente (CAP, CJNI, CDORI).
Din 19 cazuri, în cel puțin 9 (47%) răspunsurile au fost recepționate cu depășirea termenului de 15 zile
lucrătoare prevăzute la art. 16 din Legea privind accesul la informație129. De asemenea, atragem atenția că
în cel puțin 4 cazuri (21%) răspunsurile au avut un caracter general, iar în 3 situații (16%) răspunsurile
au fost incomplete/parțiale.
Chiar dacă cele mai puține solicitări au fost expediate fracțiunilor (3) și comisiilor permanente (câte 2),
anume acești subiecți au fost cei mai reticenți în oferirea informației cu caracter public, inclusiv în termen.
Fracțiunile parlamentare au fost abordate pe subiectul mecanismelor instituționale de comunicare cu
cetățenii în teritoriu (modul de informare a cetățenilor despre audiențele în teritoriu, locațiile întâlnirilor
etc.). În cazul comisiilor permanente a fost solicitată transmiterea proceselor-verbale ale ședințelor. La
solicitarea adresată fracțiunilor, doar fracțiunea PPȘ a răspuns, însă într-o manieră generală. În ce privește
comisiile parlamentare, acestora le-au fost expediate câte două solicitări de informație privind procesele-
verbale ale ședințelor și nicio comisie din cele trei monitorizate nu s-a încadrat în termen pentru ambele
solicitări. Mai mult, chiar dacă a doua solicitare a fost transmisă în data de 19 iulie 2022, răspunsurile au
parvenit tocmai pe 6 (CJNI), 20 (CDORI) și, respectiv, 27 septembrie 2022 (CAP), adică într-un interval
de la 49 la 67 de zile calendaristice. În fine, atragem atenția asupra faptului că în data de 5 august 2022
Asociația Promo-LEX a recepționat o scrisoare din partea secretarului general, Tamara Gheorghița, prin
128 Potrivit răspunsului Parlamentului nr. SG3 nr. 165 din 11.04.2022 pe parcursul sesiunii de toamnă DPA a înregistrat 2144
petiții din partea persoanelor fizice și 306 petiții din partea persoanelor juridice. Cât privește petițiile înregistrate pe
parcursul sesiunii de primăvară, potrivit răspunsului Parlamentului SG3 nr. 382 din 7.09.2022, DPA a înregistrat 2542
petiții din partea persoanelor fizice și 337 petiții din partea persoanelor juridice.
129 Legea nr. 982 din 11.05.2000 privind accesul la informație.
81
care am fost informați despre faptul că examinarea cererilor de acces la informație se suspendă până la 15
septembrie 2022. Subliniem că Legea privind accesul la informație nu prevede „suspendarea” examinării
cererilor de acces la informații de interes public. Mai mult, suntem de părere că plecarea deputaților
în concediu nu este un motiv de a bloca oferirea de servicii cetățenilor, or, funcționarii publici se află în
serviciul cetățenilor/populației și nu doar al deputaților.
În concluzie, considerăm că atât Secretariatul Parlamentului, cât și în special comisiile permanente și

fracțiunile parlamentare trebuie să dea dovadă de o mai mare deschidere, dar și de responsabilitate,
în examinarea cererilor de acces la informații de interes public.
4.2 Activitatea oficiilor teritoriale de informare ale Parlamentului
4.2.1 Statutul juridic și rolul oficiilor teritoriale de informare ale Parlamentului
La 4 decembrie 2013, prin Hotărârea nr. 25 a Biroului permanent, în cadrul Secretariatului Parlamentului
au fost create patru oficii teritoriale de informare ale Parlamentului (OTIP) în localitățile: Edineț, Orhei,
Leova și Comrat. Acestea aveau calitatea de subdiviziuni separate, cu statut de serviciu, în cadrul Direcției
generale comunicare și relații publice a Secretariatului Parlamentului. Menționăm că pagina legislativului
nu conține date despre ședința și hotărârile Biroului permanent din 4 decembrie 2013.
Conform prevederilor documentului de constituire, rolul OTIP era să faciliteze comunicarea Parlamentului
cu cetățenii, să contribuie la adoptarea unor decizii bazate pe interesele electoratului, precum și să
asigure un dialog mai strâns cu societatea civilă. Activitatea OTIP-urilor este reglementată de Legea
despre statutul deputatului în Parlament130, Regulamentul de activitate al Oficiului teritorial de informare
a Parlamentului și Ghidul și procedurile operaționale standard privind activitatea oficiilor teritoriale de
informare ale Parlamentului131.
În funcție de amplasarea geografică a OTIP-urilor, acestora le-au fost stabilite următoarele competențe
teritoriale: OTIP Edineț (mun. Bălți, r. Briceni, r. Dondușeni, r. Ocnița, r. Edineț, r. Râșcani, r. Glodeni, r.
Soroca, r. Fălești, r. Drochia, r. Florești); OTIP Orhei (mun. Chișinău, mun. Orhei, r. Telenești, r. Sîngerei,
r. Șoldănești, r. Rezina, r. Ungheni, r. Călărași, r. Strășeni, r. Criuleni, r. Dubăsari); OTIP Leova (r. Leova,
r. Nisporeni, r. Hîncești, r. Anenii Noi, r. Cantemir, r. Cimișlia, r. Ialoveni, r. Căușeni); OTIP Comrat (UTA
Găgăuzia, r. Basarabeasca, r. Taraclia, r. Cahul, r. Ștefan Vodă)132.
La 13 iulie 2022, după aproape nouă ani de activitate, Biroul permanent a decis să desființeze OTIP-urile
cu reședința la Edineț, Orhei și Leova, păstrând în structura Secretariatului Parlamentului doar Oficiul
teritorial de informare Comrat133.
Asociația Promo-LEX și-a propus să analizeze procesul și motivele care au stat la baza lichidării celor trei
oficii teritoriale de informare, precum și rațiunea păstrării oficiului teritorial de informare cu reședința
la Comrat. Constatările și concluziile monitorilor sunt prezentate în paragraful 4.2.3 – Desființarea unor
oficii teritoriale de informare ale Parlamentului.
4.2.2 Activitatea oficiilor teritoriale de informare ale Parlamentului
Întrucât perioada de monitorizare a instituției parlamentare este iulie 2021 – iulie 2022, raportul reflectă
inclusiv activitatea oficiilor teritoriale de informare ale Parlamentului, chiar dacă majoritatea acestora
nu mai activează. Activitatea OTIP-urilor a fost analizată prin prisma a cinci dimensiuni: Raportul de
activitate al Secretariatului Parlamentului pentru anul 2021, Raportul de evaluare a activității OTIP
130 Art. 201 din Legea nr. 39 despre statutul deputatului în Parlament din 7 aprilie 1994.
131 Ghidul și procedurile operaționale standard privind activitatea Oficiilor teritoriale de informare ale Parlamentului.
132 Comunicatul de presă al Parlamentului din 1 septembrie 2014.
133 Hotărârea nr. 10 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la organizarea și funcționarea Secretariatului Parlamentului,
a structurii și a efectivului-limită ale acestuia, Biroul permanent al Parlamentului, 3 iulie 2022.
82
pentru perioada 2017–2021, pagina web oficială a legislativului, cererile de acces la informațiile de
interes public și interviurile cu membrul echipei de implementare din cadrul Programului Națiunilor
Unite pentru Dezvoltare în Moldova (PNUD Moldova), foști angajați ai OTIP, DGCRP și DPA.
Potrivit Raportului de activitate al Secretariatului Parlamentului pentru anul 2021, oficiile teritoriale de
informare ale Parlamentului au desfășurat 206 evenimente (tabelul nr. 20)134.
Tabelul nr. 20.
Evenimente organizate de OTIP
2021 Edineț Orhei Leova Comrat

Evenimente organizate 67 42 56 41
Număr de participanți 1364 1034 1405 402
În general, pe baza datelor statistice reflectate în raportul menționat, constatăm următoarele:
- printre evenimentele organizate au fost consultări, forumuri, audieri, dezbateri publice, ședințe ale
comisiilor permanente în teritoriu, audiențe ale deputaților în teritoriu;
- cele mai multe evenimente au fost organizate de OTIP Edineț (67), totuși cel mai mare număr de
participanți a fost înregistrat la evenimentele de informare și educare organizate de OTIP Leova
(1405);
- cele mai multe audiențe ale deputaților au fost desfășurate la Edineț (18), fiind consultate aproximativ
400 de persoane. Celor 12 deputați participanți și reprezentantului OTIP Edineț le-au fost adresate
peste 650 de demersuri din partea cetățenilor;
- raportat la celelalte oficii teritoriale de informare, OTIP Comrat a desfășurat cele mai puține
consultări/forumuri/audieri/dezbateri publice – 41 de evenimente, la care au participat circa 400 de
persoane. La același subiect, constatăm că la Edineț au participat cei mai mulți deputați;
- cele mai multe ședințe ale comisiilor permanente au fost organizate la Leova (7), totuși cel mai mare
număr atât de participanți, cât și de deputați a fost constatat la Edineț, 305 și, respectiv, 13;
- serviciile OTIP sunt acoperite neuniform. Or, în raioanele de reședință ale acestora au fost organizate
de două ori mai multe evenimente comparativ cu celelalte raioane din regiunea de responsabilitate;
- deși OTIP-urile au fost create în scopul facilitării activității în teritoriu a deputaților și a oferirii
sprijinului necesar pentru a interacționa cu cetățenii, constatăm o oarecare pasivitate din partea
deputaților privind participarea la evenimentele organizate de OTIP.
Subliniem că datele menționate supra reflectă perioada ianuarie – decembrie 2021, or, o analiză a activității
oficiilor teritoriale pentru perioada supusă monitorizării (iulie 2021 – iulie 2022) a fost imposibilă
din cauza rezervei legislativului de a prezenta informația statistică dezagregată. În răspunsul său la
cererea Promo-LEX de acces la informații cu privire la activitățile desfășurate de OTIP-uri în perioada
de monitorizare vizată de raport, instituția face trimitere la Raportul de activitate al Secretariatului
Parlamentului pentru anul 2021 și la cel pentru anul 2022 care, la data elaborării prezentului material,
nu este publicat pe pagina web a legislativului. Evidențiem că, în conformitate cu prevederile Ghidului și
procedurile operaționale standard privind activitatea Oficiilor teritoriale de informare ale Parlamentului,
acestea prezintă șefului Direcției generale comunicare și relații publice rapoarte de activitate lunare,
trimestriale, semestriale și anuale, care conțin informații statistice în detaliu despre activitatea OTIP-
urilor. În opinia Promo-LEX, reticența de a prezenta informațiile de interes public solicitate afectează
gradul de deschidere și transparență a instituției parlamentare.
Cât privește promovarea OTIP-urilor, constatăm lipsa oricăror acțiuni din partea legislativului în acest
sens. Or, în urma analizei paginii web, observăm că, cu excepția datelor de contact, a unui paragraf în
raportul de activitate al Secretariatului și a unui număr infim de comunicate de presă, pagina nu conține
informații detaliate despre activitatea oficiilor.
134 Raportul de activitate al Secretariatului Parlamentului pentru anul 2021, pag. 27-28.
83
În susținerea poziției comunicăm că, deși în anul 2021 cele patru oficii au organizat 206 evenimente,
pagina web a legislativului conține doar patru comunicate de presă la acest subiect pentru perioada
dată. În opinia Promo-LEX, aceasta ar putea însemna, inclusiv, un interes nesemnificativ din partea
responsabililor din cadrul Parlamentului pentru mediatizarea activității OTIP. Mai mult, în urma unei
analize aprofundate, constatăm că pentru perioada 2014 – 2022 pagina Parlamentului conține doar
33 de comunicate de presă privind constituirea și activitatea celor 4 oficii teritoriale de informare135.
Considerăm că în calitate de subdiviziuni regionale de informare ale Parlamentului acestea urmau să
dispună de compartimente separate pe site-ul Parlamentului sau să fie promovate mai intens. Suplimentar,
în urma analizei paginilor de Facebook ale celor 90 de deputați care dețin o astfel de pagină, notăm că,
din păcate, niciun deputat nu a etichetat sau a făcut referință la vreun oficiu teritorial de informare a
Parlamentului în postările sau aparițiile live.
În vederea unei documentări consistente privind activitatea oficiilor teritoriale de informare, Asociația
Promo-LEX a expediat pe adresa Parlamentului două cereri de acces la informații de interes public. Prin
cererea nr. 29 din 23 martie 2022 Promo-LEX a solicitat prezentarea a nouă categorii de informații de
interes public, iar prin cererea nr. 132 din 19 iulie 2022 – prezentarea a opt categorii de informații de interes
public. Deși instituția a respectat termenele de furnizare a informației prevăzute de lege, caracterul acesteia
a fost incomplet. În răspunsurile sale instituția parlamentară a oferit informații privind două categorii
de date dintre cele 17 categorii solicitate. Reiterăm că potrivit Ghidului și procedurilor operaționale
standard privind activitatea OTIP, acestea prezintă rapoarte de activitate lunare, trimestriale, semestriale
si anuale cu informații statistice în detaliu despre activitatea sa. Astfel, constatăm o lipsă de deschidere
din partea legiuitorului privind prezentarea informațiilor cu referire la oficiile teritoriale de informare.
Interviurile au fost desfășurate în vederea obținerii din prima sursă a unor detalii despre necesitatea
constituirii subdiviziunilor regionale de informare ale Parlamentului, activitatea, capacitățile și utilitatea
acestora, interesul deputaților față de serviciile oferite și activitățile desfășurate de OTIP-uri, precum
și rețeaua de contacte stabilite în regiunea de responsabilitate. În acest sens, au fost desfășurate cinci
interviuri cu membrul echipei de implementare din cadrul PNUD Moldova, foști angajați ai oficiilor
teritoriale de informare și Direcția generală comunicare și relații publice.
În baza răspunsurilor intervievaților constatăm următoarele:
- OTIP-urile au fost conceptualizate ca o ramificare și o extindere a legislativului în regiunile țării

în vederea asigurării transparenței activității parlamentare, sporirii responsabilității deputaților,
ghidării cetățenilor în depunerea petițiilor și creșterii nivelului de încredere în Parlament;
- pe parcursul legislaturii curente s-a simțit o lipsă de interes din partea deputaților față de serviciile
oferite și evenimentele organizate de către OTIP-uri. Subliniem că o analiză detaliată privind deputații
care au manifestat interes și au participat la activitățile desfășurate de OTIP-uri a fost imposibilă din
cauza rezervei legislativului de a prezenta informația dezagregată (nominal);
- raportat la regiunea de responsabilitate, potențialul uman al oficiilor teritoriale de informare (1-2
persoane) era unul limitat. Astfel, serviciile OTIP au avut acoperire neuniformă, preponderent în
raioanele de reședință;
- comunicarea OTIP – conducerea Secretariatului Parlamentului pentru perioada supusă monitorizării
a fost una insuficientă;
- mediatizarea de către Parlament a activității oficiilor teritoriale de informare a fost una selectivă, atât
în perioada de referință, cât și în afara acesteia;
- obiectivele urmărite prin crearea OTIP-urilor au fost atinse parțial;
- OTIP-urile au reușit să fie o punte de comunicare între Parlament și cetățean, mai ales în zona de
reședință;
- OTIP-urile au stabilit și au menținut relații de colaborare și parteneriat cu administrațiile publice
centrale și locale, organizațiile societății civile, instituțiile publice din regiunea de responsabilitate;
- deși începând cu 1 iulie 2016 rețeaua de oficii urma să fie extinsă la nivel național, facilitarea
comunicării Parlamentului cu cetățenii a fost asigurată în continuare doar de oficiile-pilot create la
finele anului 2013. Aceste patru OTIP-uri au fost insuficiente pentru acoperirea întregului teritoriu
al țării.
135 2021 – 4; 2020 – 0; 2019 – 4; 2018 – 1; 2017 – 8; 2016 – 1; 2015 – 5; 2014 – 10.
84
4.2.3 Desființarea unor oficii teritoriale de informare ale Parlamentului
Despre recenta modificare a structurii organizaționale a Secretariatului prin optimizarea numărului

de unități de personal, prin reducerea numărului funcțiilor de conducere și ajustarea statutului
subdiviziunilor distincte (lichidarea OTIP-urilor Edineț, Orhei, Leova) instituția legislativă a menționat
în răspunsul său136, pe care îl considerăm general, la cererea Promo-LEX de acces la informații din luna
martie 2022137.
În vederea unei documentări și analize comprehensive a subiectului, în completarea scrisorii din martie,
Asociația Promo-LEX a expediat pe adresa legislativului o altă cerere de acces la informații, inclusiv privind
motivul lichidării oficiilor teritoriale de informare cu reședința la Edineț, Orhei și Leova și păstrării celui
cu reședința la Comrat. Și de această dată, răspunsul Parlamentului a fost unul pe cât se poate de general,
cu atașarea Hotărârii Biroului permanent în acest sens și trimiterea la Raportul de evaluare a activității
OTIP-urilor pentru perioada 2017 – 2021.
Subliniem că despre lichidarea OTIP-urilor cu reședința la Edineț, Orhei și Leova putem afla doar prin
consultarea anexei nr. 2 (Structura Secretariatului Parlamentului) la Hotărârea nr. 10 a Biroului
permanent138.
Potrivit Codului muncii al Republicii Moldova, în cazuri precum lichidarea unității; reducerea numărului
sau a statelor de personal din unitate, se admite desfacerea din inițiativa angajatorului a contractului
individual de muncă139. În conformitate cu art. 88, alin. (1) al aceleiași surse, angajatorul este în drept să
concedieze salariații de la unitate în legătură cu lichidarea acesteia ori în legătură cu reducerea numărului
sau a statelor de personal doar cu condiția, emiterii unei hotărâri motivate din punct de vedere juridic
sau economic cu privire la lichidarea unității ori reducerea numărului sau a statelor de personal etc.
În urma analizei Hotărârii pentru aprobarea Regulamentului cu privire la organizarea și funcționarea

Secretariatului Parlamentului, a structurii și a efectivului-limită ale acestuia, constatăm lipsa unei
argumentări juridice sau economice cu privire la lichidarea oficiilor teritoriale de informare ale
Parlamentului cu reședința la Edineț, Orhei și Leova140.
Mai mult, deși în răspunsul său legislativul face trimitere la concluziile și recomandările Raportului de
evaluare a activității OTIP pentru perioada 2017–2021, conform documentului, oficiile teritoriale de
informare și-au demonstrat utilitatea atât pentru cetățeni, cât și pentru deputați/Parlament.
Potrivit foștilor angajați, OTIP-urile au reprezentat verigi importante în teritoriu, a căror activitate
a fost apreciată de societate și de evaluatori ca foarte bună. De asemenea, deși preponderent în zona
de reședință141, s-a reușit organizarea multor evenimente de amploare și înregistrarea unor rezultate
frumoase.
136 Răspunsul Parlamentului SG3 nr. 157 din 6 aprilie 2022.

137 Cererea Promo-LEX nr. 29 din 23 martie 2022.
138 Hotărârea nr. 10 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la organizarea și funcționarea Secretariatului Parlamentului,
a structurii și a efectivului-limită ale acestuia, Biroul permanent al Parlamentului, 13 iulie 2022.
139 Codul muncii, art. 86, alin. (1), lit. b) şi c).
140 Art. 88, alin. (1) din Codul muncii al Republicii Moldova.
141 În cadrul interviului toți reprezentanții intervievați au menționat că lipsa unui mijloc de transport a reprezentat o
provocare și un impediment pentru organizarea evenimentelor în localitățile îndepărtate de zona de reședință, precum și
faptul că patru oficii au fost insuficiente pentru acoperirea întregului teritoriu al țării.
85
Suplimentar menționăm că, conform datelor statistice reflectate în rapoartele privind activitatea
Secretariatului Parlamentului142 și în Raportul de evaluare a activității oficiilor teritoriale de informare
ale Parlamentului pentru perioada 2017–2021, pe parcursul anilor 2016–2021 prin intermediul OTIP-
urilor au fost organizate aproape 1400 de evenimente (consultări, forumuri, audieri, dezbateri publice,
ședințe ale comisiilor permanente în teritoriu, audiențe ale deputaților în teritoriu)143.
În concluzie, susținem următoarele:
- în esență, ideea constituirii OTIP-urilor a fost benefică pentru asigurarea unei comunicări și informări
publice eficiente;
- Parlamentul nu a utilizat din plin capacitățile oficiilor teritoriale de informare, or, exista potențial
mult mai mare de implicare a acestora în promovarea activității Parlamentului și asigurarea unei
comunicări eficiente cu cetățenii;
- lipsește o justificare juridică sau economică cu privire la lichidarea OTIP-urilor cu reședința la Edineț,
Leova, Orhei, precum și o argumentare a necesității păstrării celui cu reședința la Comrat;
- deși preponderent în zona de reședință, OTIP-urile au asigurat legătura între cetățeni, autoritățile
centrale, locale și Parlament;
- promovarea oficiilor teritoriale de informare (servicii/activități) a fost insuficientă și selectivă.
4.3 Reflectarea activității Parlamentului pe pagina web oficială a autorității
4.3.1 Justificarea necesității și repere metodologice în monitorizarea paginii web
Pagina web a unei autorități publice, în opinia Asociației Promo-LEX, trebuie să joace un rol primordial
în asigurarea transparenței proactive a instituției și a unei comunicări eficiente prin reflectarea plenară
și exhaustivă a activității.
Cu toate acestea, în Republica Moldova sunt puține reglementări legale privind paginile oficiale ale
instituțiilor publice. Acestea se regăsesc în Legea nr. 982/2000 privind accesul la informație și în
Hotărârea Guvernului nr. 188/2012 privind paginile oficiale ale autorităţilor administraţiei publice în
reţeaua Internet144.
Totodată, bunele practici și standarde în utilizarea paginilor web oficiale ale parlamentelor sunt
structurate și recomandate de către Uniunea Interparlamentară (UIP)145 pentru a le face mai intuitive,
mai ușor de navigat și mai accesibile pentru utilizatori.
La fel, pentru a-și stabili viziunea și misiunea comunicării parlamentare, în anul 2020, Biroul permanent
al legislativului a aprobat Strategia de comunicare a Parlamentului Republicii Moldova pentru anii
2020–2024146. În viziunea definită de document se menționează că instituția tinde spre un Parlament
transparent, deschis, care informează, educă și vorbește pe înțelesul diferitor auditorii. Totodată, despre
misiunea comunicării se precizează că aceasta este de a asigura transparența instituției, informarea
opiniei publice despre activitatea Parlamentului și despre implicarea societății în dezbateri constructive.
Din aceste considerente, prin exercițiul de monitorizare a paginii web oficiale a Parlamentului www.
parlament.md, Promo-LEX și-a propus să analizeze dacă cetățenii și părțile interesate pot accesa ușor
informațiile publice de care au nevoie și dacă conținutul acestora este clar și pe înțelesul tuturor. Totodată,
142 Raportul privind activitatea Secretariatului Parlamentului în anul 2016, pag. 20, în anul 2017, pag. 14-15; în anul 2018, pag.
14; în anul 2019, pag. 15-16; în anul 2020, pag. 15; în anul 2021, pag. 27-28.
143 Cele mai multe evenimente și ședințe ale comisiilor permanente au fost organizate de OTIP Leova; OTIP Comrat este net
superior la capitolul desfășurarea consultărilor/forumurilor/audierilor/dezbaterilor publice; cele mai multe audiențe ale
deputaților au fost desfășurate la Edineț; cele mai multe demersuri au fost adresate din partea cetățenilor din Orhei; OTIP
Comrat a înregistrat cel mai mare volum de cheltuieli de întreținere.
144 Hotărârea Guvernului nr. 188/2012 privind paginile oficiale ale autorităţilor administraţiei publice în reţeaua Internet.
145 Uniunea Interparlamentară (UIP) este organizația globală a parlamentelor naționale, cu sediul la Geneva, care întrunește
179 de parlamente și 12 membri asociați. Republica Moldova este membru al UIP.
146 Strategia de comunicare a Parlamentului pentru perioada 2020–2024.
86
dorește să încurajeze (determine) deputații și instituția parlamentară să comunice sistematic cetățenilor
despre acțiunile și activitățile lor, într-un mod deschis, să le asculte părerile și să le ofere posibilitatea de
a se implica în procesul decizional. În calitate de exponent al societății civile, Promo-LEX își dorește să
poată contribui la dezvoltarea unui sistem informațional parlamentar mai bun și mai accesibil, inclusiv
bazat pe date deschise.
O comunicare publică cu adevărat deschisă și eficientă nu poate ignora existența seturilor de date
deschise. Acestea garantează dreptul cetățenilor la libertatea de informare, de acces la informații publice
și contribuie direct la îmbunătățirea guvernanței și a implicării cetățenilor în procesul decizional.
Publicarea datelor în formă deschisă declanșează o serie de beneficii, fiind factor important în luarea
deciziilor mai eficiente, în realizarea unor analize și studii care pot sta la baza creării de noi servicii sau
de promovare a unor interese în folosul societății. Conceptul de date deschise (Open Data)147 reprezintă o
abordare ce denotă că toate datele deținute de autoritățile publice trebuie să fie liber de accesat, reutilizat
și redistribuit.
Regretabil, dar în urma monitorizării paginii web a Parlamentului se observă că aceasta nu oferă
utilizatorilor seturi de date deschise structurate care să poată fi transmise în format digital și procesate
automat. De exemplu, ar fi foarte util și comod de prelucrat seturi de date deschise ale proiectelor de legi,
ale informațiilor privind activitatea comisiilor parlamentare, ale Biroului permanent, privind funcția de
control parlamentar, ale datelor privind remunerarea deputaților etc. De asemenea, ar fi utilă publicarea
de către Parlament în format deschis, reutilizabil a rapoartelor ce țin de activitatea instituției (bugetul
anual, modificarea și executarea acestuia, informația privind deplasările de serviciu peste hotare, planul
anual de achiziții, monitorizarea achizițiilor etc.).
Un alt principiu al deschiderii parlamentare care ar facilita liberul acces la informație este publicarea
proactivă a unui set cât mai mare de date. Aceasta presupune că instituția publică pe pagina sa web, din
propria inițiativă, diferite informații de interes public, fără a fi necesar ca cetățenii, alte părți interesate
să solicite prin demersuri oficiale oferirea acestora148.
Un minim dintre informațiile care trebuie publicate sunt stipulate și în Legea privind accesul la informație.
O listă mai extinsă a informațiilor publice care urmează a fi publicate proactiv de către autorități se
regăsește în Hotărârea Guvernului nr. 188/2012 privind paginile oficiale ale autorităților administrației
publice în rețeaua Internet. Aceasta se aplică instituțiilor care se subordonează Guvernului, nu și
instituției parlamentare. Legislația națională nu prevede reglementări clare despre toate informațiile
care trebuie publicate proactiv de către instituțiile publice.
Astfel, constatăm că încă există provocări privind transparența procesului decizional. În opinia Promo-
LEX, Parlamentul, în calitatea sa de organ legislativ al țării, ar trebui să devină un exemplu de deschidere
și transparență instituțională și să manifeste o abordare proactivă de publicare a cât mai multe informații
publice.
În eforturile sale de sporire a transparenței instituționale și de satisfacere a cererilor de informații

din partea societății civile, mass-media și a cetățenilor, în anul 2015 Parlamentul a aprobat Conceptul
sistemului informațional e-parlament149. Ulterior, Programul de dezvoltare strategică al Secretariatului
Parlamentului pentru perioada 2017–2019150 a inclus un obiectiv specific – modernizarea sistemului
informațional al Parlamentului și implementarea conceptului e-parlament. Pentru realizarea acestuia,
Secretariatul Parlamentului a beneficiat de suportul Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare
(PNUD) în operaționalizarea sistemului de management al informației e-parlament, în cadrul proiectului
„Consolidarea guvernării parlamentare în Republica Moldova”151.
147 Open Data Handbook, What Is Open Data?

148 Pentru detalii a se accesa: Raport. Indicele accesului la informație: măsurarea transparenței instituțiilor publice în
Republica Moldova. Noiembrie 2021.
149 Hotărârea Biroului permanent pentru aprobarea Conceptului Sistemului Informațional e-parlament.
150 Programul de dezvoltare strategică al Secretariatului Parlamentului pentru perioada 2017–2019, pag. 8-9.
151 Proiectul „Consolidarea guvernării parlamentare în Republica Moldova”.
87
O componentă a platformei e-parlament este și o pagină web nouă, pe care instituția încă nu a lansat-o,
dar la care se lucrează în prezent. Chiar dacă au trecut deja peste cinci ani, procesul de dezvoltare a
sistemului e-parlament încă durează și nu există claritate privind termenul sigur de lansare. Totodată,
considerăm că odată cu lansarea acestuia multe procese operaționale ar putea fi îmbunătățite, iar noua
pagină web ar putea fi modernizată și ar putea asigura o mai bună transparentizare a activității și o mai
bună accesibilitate la informațiile de interes public.
În continuare ne propunem să facem o analiză a comunicării parlamentare pe pagina web oficială a

instituției. Legislativul este instituția publică care are câteva pagini web tematice și conturi active pe mai
multe rețele de socializare. În context, apreciem eforturile Parlamentului de a dezvolta și de a gestiona
mai multe platforme de comunicare externă. Acestea sunt:
1. pagina web – www.parlament.md;

2. pagina web – https://multimedia.parlament.md/;
3. pagina web – https://vizite.parlament.md/;
4. pagina web – https://achizitii.parlament.md/;
5. pagina de pe Wikipedia – https://ro.wikipedia.org/wiki/Parlamentul_Republicii_Moldova.
Cea mai indicată și mai accesibilă sursă de informare a publicului despre activitățile Parlamentului trebuie
să fie pagina web oficială www.parlament.md. Odată accesată, aceasta trebuie să ofere toate informațiile
despre instituție, deputați, procesul legislativ, noutăți și modalitatea de implicare a oamenilor în procesul
de elaborare și consultare a proiectelor de legi. Din acest motiv în următorul subcapitol vom analiza
anume această platformă de comunicare din perspectiva accesibilității și a ușurinței cu care pe pagina
web se poate naviga, dar și a conținutului și a modului de actualizare a informațiilor.
În concluzie, în această etapă putem constata că pagina web a unei autorități publice, în speță
a Parlamentului Republicii Moldova, este și rămâne a fi un instrument de comunicare extrem de
important, care trebuie să se bazeze pe standardele și bunele practici internaționale în domeniu.
Informarea cât mai detaliată privind activitatea legislativului trebuie să fie completată de publicarea
de informații în format de date deschise, precum și în mod proactiv. Informațiile de bază de interes
public nu trebuie să fie solicitate, ele trebuie să fie deja publicate. Parlamentul dispune de un cadru de
planificare în domeniul comunicării, care însă trebuie să fie implementat și realizat în mod eficient.
4.3.2 Analiza de conținut și designul paginii web a Parlamentului
Constatări în urma analizei paginii de start
Generalități:
• site-ul oficial al Parlamentului Republicii Moldova, www.parlament.md, este unul vechi, care
a fost lansat încă în anul 2010, ca o versiune actualizată a primei sale pagini web – http://old.
parlament.md/;
• designul și modul de prezentare a paginii de start (a se vedea Anexa nr. 10) este aglomerat,
cu multe rubrici pe verticală și orizontală. Pagina de start (pagina principală) conține multă
informație, dar nu este una intuitivă, care i-ar ajuta pe utilizatori să găsească cât mai ușor
informația căutată. Aceasta nu asigură pe deplin logica perceperii și căutării informației;
• logoul Parlamentului, ca element de bază al identității vizuale, nu se regăsește pe pagina de
start;
• instituția parlamentară gestionează și platforma www.multimedia.parlament.md, dedicată în
special jurnaliștilor. Deși acest site există și funcționează, fiind concentrat pe comunicarea cu
presa, comunicarea publică, și este mult mai prietenos din punctul de vedere al experienței
utilizatorului, având și o versiune adaptată pentru accesarea portalului de pe dispozitive
88
mobile, pe site-ul oficial al Parlamentului nu există nicio trimitere, înștiințare, un link către
această pagină web. Singura legătură cu noua platformă are loc prin accesarea butonului
Președintele Parlamentului, care face trimitere la pagina subsidiară de pe multimedia.parlament.
md, dedicată activității acestuia. Ținând cont de faptul că platforma www.multimedia.parlament.
md este dedicată relațiilor publice și relațiilor cu presa, ar fi fost mai eficientă legătura butonului
Comunicate de presă de pe pagina web oficială cu site-ul www.multimedia.parlament.md.
Accesibilitate și navigare:
• www.parlament.md nu este un site prietenos cu persoanele cu dizabilități de vedere, deși

bunele practici internaționale în domeniu și Standardele internaționale în accesibilitate
(W3C)152 recomandă ca paginile web să fie adaptate pentru accesarea de pe echipamente mobile
(telefon mobil, smartphone), precum și pentru accesarea de către persoanele cu dizabilități prin
asigurarea unui sistem de sonorizare a conținutului informațional. Din păcate, niciuna dintre
aceste posibilități nu este accesibilă;
• chiar dacă site-ul este disponibil în patru versiuni lingvistice, doar cea română este actualizată.
În limbile engleză, rusă și franceză nu sunt actualizate complet nici măcar denumirile tuturor
rubricilor;
• fotografia reprezentativă a clădirii instituției, din mijlocul paginii, este statică, iar rubricile de
sub ea oferă acces la agenda ultimelor trei zile trecute. Suntem de părere că pentru vizitatorii
site-ului ar fi util ca agenda să ofere informații și pentru următoarele trei zile. Totuși, agenda
parlamentară poate fi consultată atât prin accesarea unui buton din coloana din partea stângă,
cât și prin navigarea ferestrei calendar din coloana dreaptă a paginii, unde, prin selectarea unei
date, sunt afișate evenimentele programate sub fereastră. Aceasta este o modalitate reușită de
prezentare a agendei, cu ajutorul căreia se pot ușor identifica unele ședințe care au avut loc chiar
și câțiva ani în urmă;
• datele de contact și adresa instituției, plasate pe pagina principală, sunt incomplete – este doar
adresa poștală, un număr de telefon și o adresă de e-mail, fără a fi indicată persoana responsabilă,
precum prevede Legea privind accesul la informație. Lipsesc numărul de telefon și adresa
electronică a Direcției petiții și audiențe pentru a putea apela sau solicita ajutorul în expedierea
unei petiții. Deși există informația despre audiența cetățenilor și graficul de lucru, nu este indicat
niciun număr de telefon. Nu este specificată nici modalitatea de primire în audiență, de exemplu,
cu programare sau fără programare prealabilă;
• rubrica Relații cu cetățeanul/e-petiții este doar pentru a depune o petiție online, care solicită
semnătura electronică. În cazul în care nu dispui de aceasta, nu există o descriere/modalitate de
a contacta Parlamentul;
• pe site-ul oficial www.parlament.md lipsește posibilitatea de abonare a cetățenilor la informațiile
din blocul de noutăți, evenimente și anunțuri.
Conținut și actualizare a informațiilor:
• coloana din partea stângă a paginii conține multă informație neomogenă, cu rubrici neactualizate
informațional, redate în diferite stiluri grafice. De exemplu: rubrica Istorie și evoluție nu conține
informația generală despre constituirea legislaturii actuale, a XI-a, iar cea dedicată ședințelor
Biroului permanent nu are publicată niciun fel de informație;
• mai multe rubrici de pe www.parlament.md necesită a fi actualizate, conform priorităților politice
ale actualei guvernări, deoarece ele au fost create în legislaturile trecute, potrivit priorităților
asumate atunci (de ex.: Îmbunătățirea legislației mass-media, Raporturile Parlamentului cu UTA
Găgăuzia etc.). Deși actuala guvernare a anunțat ca prioritate integrarea în UE, rubrica de pe site-
ul Parlamentului conține doar un link activ spre Acordul de asociere și spre anexele acestuia.
Activitățile recente din domeniu nu sunt reflectate;
152 Standarde internaționale în accesibilitate.
89
• în partea de sus a paginii se află fotografia Președintelui Parlamentului cu link activ către
discursul acestuia de la încheierea sesiunii de primăvară 2022. Este o informație statică, care
se actualizează doar la sfârșitul unei sesiuni parlamentare. În opinia Promo-LEX, aici ar trebui
plasate și actualizate periodic ultimele intervenții, pe subiecte de actualitate, ale Președintelui
legislativului;
• rubrica Transparența decizională, care ne sugerează că ar trebui să conțină proiectele de legi și
de hotărâri aflate în procedură legislativă și care pot fi consultate de publicul larg, de fapt, nu
afișează această informație. Cel puțin 5 subrubrici din cele 8 nu sunt actualizate mai mult de un
an.
În concluzie, menționăm că structura actualei pagini web este complicată și învechită, care nu reflectă
în măsură suficientă informațiile de interes public, nu este intuitivă și prietenoasă cu persoanele cu
dizabilități de vedere. Nu conține seturi de date deschise.
Constatări în urma analizei meniului principal
Generalități:
• meniul principal al paginii web oficiale www.parlament.md este compus din cinci rubrici
principale: Structura Parlamentului; Procesul legislativ; Control parlamentar; Transparența
decizională; LIVE, care, la rândul lor, conțin mai multe subrubrici. Unele dintre acestea sunt
neactualizate de mai mult timp;
• rubrica Structura Parlamentului cuprinde informații minime despre instituție și deputați.
Această rubrică, dedicată conducerii și deputaților, oferă foarte mici posibilități de interacționare
cu aceștia;
• subrubricile dedicate fracțiunilor și comisiilor parlamentare nu oferă nicio retrospectivă cu
informații despre fracțiunile și comisiile din fostele legislaturi, fapt care ar menține memoria
instituțională și istoria parlamentară;
• rubrica LIVE este ultima rubrică a meniului principal, unde pot fi vizualizate transmisiunile
în direct ale ședințelor plenare, comisiilor permanente, audierilor și consultărilor publice
organizate de legislativ. Este o rubrică utilă, care ar trebui prezentată mai interactiv, de exemplu,
într-o fereastră în meniul orizontal.
Accesibilitate și navigare:
• rubrica Procesul legislativ este una foarte importantă, deoarece face conexiunea cu proiectele
de acte legislative aflate în procedura parlamentară. Totodată, este greu de găsit și de accesat,
precum și nu oferă informații despre actele înregistrate în procesul legislativ sau cele care deja
au devenit legi. Astfel, aceasta nu ajută utilizatorii și societatea civilă să se implice în procesul
decizional;
• la subrubrica Biroul permanent, nu găsim toate hotărârile acestuia și nu există nici modalitatea
de căutare suplimentară;
• subrubrica Cadrul legal se limitează la o informație statică despre ce este procesul legislativ și
nu include nicio lege sau linkuri către cadrul legislativ care reglementează procesul legislativ,
precum sugerează denumirea subrubricii;
• subrubrica Proiecte de acte legislative este, în opinia Promo-LEX, cea mai importantă de pe
pagina web oficială a Parlamentului, dar care este complicat de găsit și de accesat.
90
Conținut și actualizare a informațiilor:
• lipsesc datele de contact și posibilitățile de comunicare cu aleșii poporului. Chiar dacă

parlamentarii folosesc rețelele de socializare, adresele conturilor nu se regăsesc și pe pagina web
oficială. Doar deputatul fracțiunii PAS Radu Marian are plasate numerele de telefon și adresele
conturilor din rețelele de socializare;
• nu există numere de telefon, numărul birourilor deputaților, adresele electronice sau modalitatea
de audiență a cetățenilor. Doar deputații fracțiunii PPȘ au indicat adresele electronice;
• 11 parlamentari nu au publicat CV-urile, majoritatea deputaților nu au afișat declarațiile de
avere și interese, nu există nici redirecționare către pagina Autorității Naționale de Integritate
(a se vedea Anexa nr. 8);
• subrubrica dedicată conducerii Parlamentului este incompletă. Deși instituția a creat rubrici
privind graficul audiențelor, contactele consilierilor sau modalitatea de expediere a unei
petiții, cereri etc., acestea nu sunt completate. Pe pagina Președintelui Igor Grosu nu se
regăsesc declarația de avere și interese personale și nici date de contact (telefon, e-mail, rețele
de socializare, pagini personale, program de lucru, zile de audiență) atât personale, cât și ale
consilierilor. Vicepreședintele Mihai Popșoi – nu are plasată nici o declarație de avere și interese
personale și nici date de contact (telefon, e-mail, rețele de socializare, pagini personale, program
de lucru, zile de audiență) atât personale, cât și ale consilierilor. Vicepreședintele Vlad Batrîncea
– nu are plasat CV-ul și datele de contact (telefon, e-mail, rețele de socializare, pagini personale,
program de lucru, zile de audiență) atât personale, cât și ale consilierilor. Poate fi accesată doar
o declarație de avere și interese personale, la validarea mandatului, în anul 2014;
• subrubrica Fracțiunile parlamentare nu conține niciun număr de telefon la care pot fi contactate
fracțiunile parlamentare și nici graficul audienței cetățenilor. Pentru fiecare fracțiune se indică
doar o adresă electronică;
• subrubrica Comisiile permanente afișează câte un număr de telefon și o adresă electronică pentru
fiecare comisie. Totodată, nu sunt datele de contact ale conducerii comisiei, ale deputaților și nici
ale consultanților din secretariatul comisiei;
• rubrica Control parlamentar conține cele mai multe subrubrici cu informații neactualizate. Este
actualizată doar subrubrica Rapoarte, unde sunt publicate rapoartele anuale de activitate ale
instituțiilor de stat obligate să le prezinte Parlamentului. Subrubricile Comisii speciale și Comisii
de anchetă nu conțin nici măcar denumirea comisiilor create în actuala legislatură, precum
și ale celor anterioare. Este o rubrică irelevantă pentru utilizatori, deoarece oferă informații
insuficiente și neactualizate, cu mici excepții;
• conținutul rubricii Transparența decizională nu corespunde prevederilor Legii nr. 239 din
13.11.2008 privind transparența în procesul decizional. Ultimul anunț pentru organizarea
audierilor publice datează din anul 2018. Subrubrica Cetățeanul conține doar lista consultanților
din cadrul comisiilor permanente responsabili de ținerea registrelor contribuțiilor recepționate
din partea societății civile și textul Legii privind accesul la informație.
În concluzie, menționăm că meniul principal al paginii web este unul cu rubrici binevenite și necesare,
dar o parte dintre ele nu sunt completate sau actualizate. Din acest motiv, sunt mai puțin informative
și utile cetățenilor.
În completarea constatărilor de mai sus, menționăm că informația publicată pe pagina web a

Parlamentului nu este prezentată în formatul „date deschise”. Aceasta este anexată, de regulă, în
formatul unui document pdf (cu excepția proiectelor de hotărâri/legi care sunt publicate și în format
docx). Astfel, documentele publicate nu permit prelucrarea automată a datelor, doar consultarea acestora
și transcrierea lor în caz de necesitate. Un exemplu concludent reprezintă și documentele anexate privind
rezultatele votului pentru fiecare proiect supus votării. Documentul pdf, ce poate fi descărcat, reprezintă
o imagine a rezultatului exprimat de sistemul electronic de vot, dar nu o sinteză a votului deputaților
conform opțiunii. Forma de prezentare a datelor și formatul documentului nu permit prelucrarea
informației în mod eficient și accesibil.
91
4.4 Rolul rețelelor sociale în asigurarea comunicării instituției parlamentare și a
deputaților cu cetățenii
4.4.1 Rețelele sociale – noi oportunități de comunicare cu publicul
Internetul și rețelele sociale au schimbat modul în care societatea comunică, iar oamenii relaționează
unii cu alții. În general, rețelele sociale (numite și rețele de socializare) s-au dezvoltat rapid în ultimii
ani153, devenind principala modalitate de creare a relațiilor între indivizi sau organizații, care au scopuri
comune și care interacționează pe platforme digitale. Unele rețele sociale sunt destinate împărtășirii
fotografiilor (Flickr, Pinterest), imaginilor video (YouTube), gândurilor (Facebook, Twitter), altele sunt
pentru managementul carierei profesionale (LinkedIn). Însă toate se bazează pe crearea unor conexiuni
interpersonale bazate pe asemănările în interesele, activitățile și relațiile din viața reală.
Astăzi, Facebook, Twitter, YouTube, LinkedIn, Google+, Instagram, blogurile, podcasturile, petițiile
online, platformele de e-guvernare, forumurile și multe alte canale digitale reprezintă instrumente-cheie
de comunicare pentru sectorul public. Acestea au devenit necesare nu numai pentru a informa corect
și în timp util publicul larg despre serviciile, activitățile și inițiativele instituțiilor, ci și pentru ca aceste
entități să beneficieze de feedbackul publicului prin intermediul oportunităților de interacțiune directă,
nemijlocită între instituție și cetățean, în urma cărora entitățile statului să își poată îmbunătăți propriile
procese interne154.
Deocamdată, activitatea pe rețelele sociale nu este reglementată în Republica Moldova. În același timp,
în iulie 2022, Parlamentul european a aprobat două acte legislative privind serviciile digitale și privind
piețele digitale, care, potrivit comunicatului de presă emis de instituție, „vor crea un mediu digital mai
sigur, mai corect și mai transparent” 155. Respectiv, pentru viitor aceste experiențe pot fi preluate și de
către instituțiile publice din Moldova.
4.4.2 Prezența Parlamentului pe rețelele sociale
Parlamentul este o instituție prezentă pe rețelele de socializare. Activitățile de socializare presupun un

proces de comunicare activ și transparent, oferind noi oportunități de a accesa segmente de populație
care nu utilizează mijloace media tradiționale. Legislativul are conturi oficiale active pe opt rețele de
socializare.
Prezența pe mai multe rețele dovedește interesul instituției de a ajunge la cât mai mulți oameni cu
mesajele despre activitatea sa. Numărul urmăritorilor/utilizatorilor/abonaților variază de la 113
utilizatori pe contul de Flickr până la 139.000 de urmăritori pe pagina de Facebook:
1. pagina de Facebook – https://www.facebook.com/ParliamentRM, urmărită de 139.000 de

persoane;
2. pagina de YouTube – https://www.youtube.com/c/ParlamentulRepubliciiMoldova, având 13,8 mii
de abonați;
3. contul de Instagram – https://www.instagram.com/parlamentul_rm/, cu peste 5.062 de urmăritori;
4. contul de Twitter – https://twitter.com/parliament_rm, urmărit de 2.975 de utilizatori;
5. pagina de Odnoklassniki – https://ok.ru/parlamentrm, cu o comunitate de 1.851 de urmăritori;
6. pagina de LinkedIn – https://www.linkedin.com/company/parliamentrm/, cu 1.212 urmăritori;
7. contul de Telegram – https://t.me/ParlamentulRM, cu 1.027 de abonați la canal;
8. contul de Flickr – https://www.flickr.com/people/parliamentrm/, fiind urmărit pe această
platformă de 113 utilizatori.
153 Internet Live Stats, una dintre sursele recunoscute la nivel global privind statisticile mediului online.
154 Ghid de comunicare prin intermediul rețelelor sociale pentru administrația publică din România.
155 Actele legislative privind piețele și serviciile digitale explicate.
92
În esență, statisticile de mai sus se pliază pe gradul de popularitate a rețelelor în Republica Moldova.
Astfel, potrivit unui raport Mediapoint156, Facebook rămâne cea mai populară rețea socială din Moldova,
cu circa 1,6 milioane de utilizatori, urmată de Instagram, care are 0,96 milioane de conturi active, potrivit
Facebook Ads Manager.
Instituția utilizează rețelele de socializare potrivit specificului pe care îl au acestea. Pe trei dintre paginile
sale – YouTube, Facebook și Odnoklassniki – sunt distribuite imagini video, inclusiv de la ședințele plenare,
conferințe/briefinguri de presă, audieri, dezbateri, evenimente publice etc. Twitter, Telegram, LinkedIn,
Instagram și Facebook conțin postări tematice privind noutățile legislative, activitatea deputaților,
evenimentele publice etc. Pe contul de Flickr sunt stocate imaginile foto de la diverse activități și ședințe.
Postările de pe rețelele sociale ale instituției se referă, de cele mai multe ori, la activitățile curente și
rareori sunt redate folosind infografice, analize sau constatări. Cel mai des actualizate sunt paginile de
Facebook și Telegram – de la o postare pe zi până la și peste zece, în zilele când sunt organizate ședințele
plenare. Totuși, remarcăm că două dintre acestea – cel de pe Odnoklassniki și cel de Twitter – nu au mai
fost actualizate din luna mai a anului curent, iar numărul comentariilor gestionate la postările de pe
YouTube și Facebook s-a redus. Contul de Telegram înregistrează cele mai mari creșteri de abonați, ceea
ce, în esență, corespunde tendințelor în domeniu.
Totuși, cele mai multe informații despre activitatea parlamentară și procesul legislativ oferă pagina de
Facebook. Conținutul postărilor de pe pagina de Facebook se bazează pe activitățile curente. De cele mai
dese ori acestea se referă la proiectele de legi examinate în comisiile permanente, în plenul Parlamentului
sau în cadrul audierilor publice. Ele conțin o mică descriere a noutății din 1-2 propoziții, o imagine și un
link activ către comunicatul de presă, plasat pe pagina web oficială. Este modelul de postări recomandat
pentru această rețea157. Totodată, limbajul lor este, uneori, prea dificil pentru publicul larg.
În opinia Promo-LEX, descrierea noutății trebuie să fie ușor de înțeles pentru cât mai mulți utilizatori, să
fie folosite expresii și cuvinte simple, uzuale. Termenii din legislație trebuie să fie explicați cât mai simplu
pentru o mai bună înțelegere de către publicul larg.
Monitorizarea comentariilor pe pagina de Facebook este un element foarte important în comunicarea
online. Prezența unui număr destul de mare de comentarii indică faptul că utilizatorii nu numai că primesc
pasiv informațiile oferite de Parlament, dar și reacționează și intră în dialog cu legislativul. În context,
recomandăm instituției să răspundă celor care comentează, să ofere reacții și informațiile solicitate. Prin
monitorizarea paginii de Facebook a Parlamentului, în ultimele trei luni, Promo-LEX a constatat, de cele
mai multe ori, o lipsă a întreținerii comentariilor de către instituție. În opinia Asociației, comentariile
sunt o oportunitate de interacțiune ce poate duce la construirea unei imagini transparente și deschise
din partea instituției, fiind recomandată atât monitorizarea acestora, cât și răspunsul la ele.
Cel mai mare interes pentru publicul de pe pagina de Facebook îl constituie transmisiunile LIVE ale
ședințelor plenare, declarațiile și conferințele de presă susținute de către deputați și evenimentele cu
transmisiune în direct.
În concluzie, deducem că instituția parlamentară este prezentă pe rețelele sociale și încearcă să

utilizeze oportunitățile oferite de acestea în materie de comunicare publică. Gradul de accesare a
conturilor Parlamentului se pliază în majoritatea cazurilor pe nivelul de popularitate al rețelelor în
Moldova. În același timp, atragem atenția asupra faptului că informația nu este actualizată pentru
toate conturile, precum și asupra lipsei întreținerii comentariilor de către instituție în anumite cazuri.
156 Monitorizarea campaniei electorale în social media.

157 Recomandări pentru postarea pe Facebook.
93
4.4.3 Prezența deputaților pe rețelele sociale
Prezența deputaților pe platformele de socializare a devenit imperativă. Ea este motivată de influența

rețelelor în spațiul virtual, dar și de importanța unei comunicări adecvate și eficiente. În această situație,
este mai ușor ca niciodată pentru deputați să păstreze și să dezvolte comunicarea cu cetățenii, să se
informeze despre problemele cu care se confruntă aceștia. De asemenea, cu ajutorul platformelor de
socializare, parlamentarii își pot anunța și promova idei, evenimente, întâlniri etc.
Promo-LEX a efectuat un exercițiu de monitorizare cantitativă a prezenței deputaților pe cinci158 rețele

sociale – Facebook, Twitter, Instagram, Telegram și LinkedIn, pentru a stabili statutul conturilor (active
sau inactive) și numărul acestora. În context, s-a constatat că deputații utilizează rețelele sociale atât
în calitate de pagină a persoanei publice, cât și în calitate de cont personal de socializare. În cazul când
parlamentarii dispun de ambele pagini, au fost monitorizate cele cu statut de persoană publică.
Pe platforma Facebook, care este cea mai populară rețea socială din lume, am stabilit statutul ca fiind
activă pentru paginile care au cel puțin o postare în luna iulie 2022, perioada când a fost efectuat exercițiul
de monitorizare.
În continuare este reflectată prezența deputaților pe cele cinci rețele de socializate monitorizate și
statutul paginilor/conturilor acestora pe respectivele rețele.
FACEBOOK:
• Această rețea (https://www.facebook.com) este cea mai populară în rândul deputaților;
• 90 de parlamentari din cei 101 au pagini personale sau de persoane publice pe Facebook;
• 11 din cele 90 de pagini sunt inactive, adică fac postări mai rar decât una pe parcursul a 30 de
zile calendaristice, conform monitorizării efectuate în luna iulie.
79 de deputați administrează pagini în rețeaua Facebook și publică diferite informații, noutăți sau fac
distribuiri de pe alte pagini. Deoarece celelalte rețele de socializare sunt mai puțin utilizate de către
deputați, am identificat ca fiind pagină/cont activ/ă dacă a avut postări, aprecieri sau distribuiri în
perioada iulie 2021 – iulie 2022.
TWITTER:
• 9 din cei 101 deputați au cont de Twitter (http://www.twitter.com), care este o rețea socială
considerată platformă de microblogging, care permite persoanelor fizice, organizațiilor și
instituțiilor să transmită informații și să interacționeze prin intermediul unor postări scurte;
• 2 conturi din cele 9 sunt inactive pe această rețea;
• 7 aleși ai poporului fac postări personale sau redistribuie conținut. Potrivit specificului rețelei,
postările sunt atât în limba română, cât și în engleză, rusă sau franceză.
INSTAGRAM:
• 42 de parlamentari folosesc rețeaua de socializare Instagram (https://www.instagram.com) de
partajare/distribuire a imaginilor foto și au deschise conturi personale;
• 16 dintre conturile deputaților sunt active și publică în rețea fotografii;
• 26 de conturi fie sunt inactive, fie au profil privat/închis.
158 Au fost selectate cinci rețele, cel mai des utilizate de deputați și care au specific diferit. Facebook – cea mai populară rețea
printre deputați; Twitter – platformă de micro-blogging; Instagram – platformă de partajare a fotografiilor; LinkedIn – rețea
pentru profesioniști; Telegram – un serviciu de mesagerie.
94
TELEGRAM159:
• 11 deputați gestionează canale proprii de Telegram (https://telegram.org);
• 8 dintre acestea sunt active și trimit mesaje text, imagini foto sau video etc.;
• 3 canale ale deputaților sunt inactive.
LINKEDIN:
• 17 aleși ai poporului au pagini pe LinkedIn (www.linkedin.com), care este o rețea socială
în scopuri profesionale, cu oferte de munca, noutăți etc.;
• 7 pagini dintre acestea sunt inactive;
• 10 deputați folosesc această rețea pentru postări, aprecieri sau distribuiri.
Deși monitorizarea nu a inclus analiza calitativă în profunzime a conținutului postărilor, în continuare

venim cu unele concluzii care au fost deduse pe parcursul listării conturilor.
Astfel, în foarte puține cazuri, parlamentarii gestionează comentariile internauților sau răspund la
întrebările acestora. Un exemplu bun de interacționare cu publicul virtual și cu cei care comentează sunt
deputații fracțiunii PAS Dumitru Alaiba și Radu Marian.
Deputații Dumitru Alaiba, Ion Babici, Adrian Băluțel și Radu Marian sunt cei care aveau, în perioada
monitorizată, conturi active pe toate cele cinci rețele de socializare. Membrii fracțiunii Blocului
Comuniștilor și Socialiștilor Vladimir Voronin, Chiril Tatarlî, Alla Pilipețcaia, Veaceslav Nigai, Valeriu
Muduc, Tatiana Cunețchi, Adrian Albu, precum și deputații fracțiunii PAS Boris Popa, Ion Groza, Victoria
Cazacu și Adrian Belîi, în momentul monitorizării, nu erau prezenți pe niciuna dintre rețelele sociale
monitorizate.
O altă concluzie ar fi că unii deputați admit un limbaj care instigă la ură, violență și discriminare în
postările lor, fapt confirmat de rezultatele monitorizării discursului de ură și instigare la discriminare
realizat de monitorii Promo-LEX160.
Suplimentar, s-a observat că, prin comparație, în perioada monitorizată a exercitării mandatului, deputații
au fost mai puțin activi pe rețele decât în perioada campaniei electorale pentru alegerile parlamentare
din iulie 2021.
În concluzie, menționăm că utilizarea rețelelor de socializare în comunicarea publică a deputaților

este foarte importantă. Mediul online este în continuă evoluție și parlamentarii ar trebui să utilizeze
beneficiile pe care le oferă rețelele sociale.
159 Promo-LEX a monitorizat doar canalele de Telegram ale parlamentarilor și nu s-a referit și la deputații utilizatori ai acestui
tip de mesagerie instant.
160 Raport: Discursul de ură și instigare la discriminare în spațiul public și în mass-media din Republica Moldova în contextul
războiului Federației Ruse împotriva Ucrainei.
95
V.MONITORIZAREA
MANAGEMENTULUI
BUGETAR ȘI
ADMINISTRATIV
96
5.1 Aspecte generale privind aprobarea și executarea bugetului anual al
Parlamentului
5.1.1 Aprobarea bugetului
Potrivit prevederilor cadrului legal161, bugetul anual al Parlamentului este parte componentă a bugetului
de stat și, respectiv, se elaborează, se aprobă și se administrează anual ca parte componentă a bugetului
de stat162. Bugetul aprobat, modificările efectuate, precum și gradul de executare sunt publicate pe pagina
Parlamentului, însă fără respectarea principiilor datelor deschise163 (documentele sunt publicate în
format pdf, nefiind posibilă reutilizarea ușoară a datelor).
Pentru ultimii 5 ani (2018–2022), bugetul anual al Parlamentului a crescut semnificativ – cu aproximativ
23 mil. de lei (de la 153 mil. de lei, în anul 2018, la 176 mil. de lei, în anul 2022). În graficul nr. 18 este
reflectat bugetul anual al Parlamentului aprobat pentru ultimii cinci ani, inclusiv modificările operate pe
parcursul perioadei respective164 (perioada 2018–2022).
Graficul nr. 18
Bugetul anual aprobat al Parlamentului (2018-2022)
176.220.000
169.959.800
163.866.000
153.893.100 153.442.800
Anul 2018 Anul 2019 Anul 2020 Anul 2021 Anul 2022
Comparativ, în aceeași perioadă, menționăm că și veniturile aprobate la bugetul de stat au crescut cu

15,7 mld. de lei (de la 36 mld. de lei, în anul 2018, la 52 mld. de lei, în anul 2022). Prin urmare, creșterea
bugetului anual aprobat al Parlamentului este în concordanță cu evoluția anuală a veniturilor aprobate
la bugetul de stat (a se vedea graficul nr. 19). Astfel, în perioada 2018–2022, evoluția veniturilor anuale
aprobate la bugetul de stat a fluctuat de la una pozitivă la negativă, la fel cum au evoluat și veniturile
aprobate pentru activitatea Parlamentului.
161 Legea nr. 181 din 25 iulie 2014 a finanţelor publice şi responsabilităţii bugetar-fiscale.
162 Bugetul Parlamentului pentru anul 2022 a fost aprobat prin Legea nr. 205 din 06 decembrie 2021 a bugetului de stat
pentru anul 2022, iar pentru anul 2021 – prin Legea nr. 258 din 16 decembrie 2020 a bugetului de stat pentru anul 2021.
163 Bugetul anual al Parlamentului.
164 În anul 2021, bugetul Parlamentului a fost modificat o singură dată, prin diminuarea acestuia (de la 172,8 mil. de lei la 169,9 mil.
de lei). În anul 2022, până la 31 iulie 2022, bugetul Parlamentului a fost modificat o dată, prin majorarea acestuia de la 174,1 mil.
de lei la 176,2 mil. de lei (au crescut cheltuielile alocate pentru serviciile de livrare a gazelor naturale).
97
Graficul nr. 19
Ponderea evoluției bugetului anual al Parlamentului comparativ

cu ponderea evoluției bugetului anual de stat (2018 - 2022)
23%
15%
12%
10% 11%
9% 4%
6%
-6%
-8%
Venituri Parlament Venituri buget de stat
Analizând destinația resurselor financiare aprobate, observăm că majoritatea au fost destinate

cheltuielilor de personal și prestațiilor sociale (vezi graficul nr. 20).
Graficul nr. 20
Destinația resurselor bugetare aprobate ale Parlamentului
Anul 2022 70% 8% 18% 4%
Anul 2021 70% 6% 20% 4%
Anul 2020 65% 8% 20% 6%
Anul 2019 61% 12% 15% 13%
Anul 2018 68% 15% 8% 10%
Cheltuieli de personal Bunuri și servicii Prestații sociale Active nefinanciare
Astfel, în perioada examinată (2018–2022), în ultimii trei ani, datorită adoptării noii legi privind sistemul
unitar de salarizare în sectorul bugetar165, ponderea resurselor financiare din bugetul anual al autorității
alocate pentru cheltuielile de personal și prestații sociale a crescut cu 12% (de la 76% sau 115 mil. de lei,
în 2018, la 88% sau 155 mil. de lei, în 2022). De cealaltă parte, s-au diminuat resursele financiare alocate
pentru bunuri și servicii (de la 15% sau 23 mil. de lei, în 2018, la 8% sau 14 mil. de lei, în 2022).
165 Legea nr. 270 din 23 noiembrie 2018 privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar.
98
Aprobarea bugetului fracțiunilor parlamentare. În conformitate cu prevederile art. 6, alin. (6) din
Regulamentul Parlamentului, fiecare fracțiune parlamentară urmează să dispună de un buget anual,
aprobat de Parlament, în funcție de reprezentarea numerică a acesteia în Parlament. Folosirea mijloacelor
financiare alocate pentru asigurarea activității fracțiunilor parlamentare se hotărăște de fiecare fracțiune
în mod autonom.
La solicitarea Promo-LEX privind prezentarea copiei bugetului anual aprobat pentru fiecare fracțiune
parlamentară166, autoritatea publică nu a prezentat o copie a unui document care să autentifice aprobarea
bugetului anual pentru fiecare fracțiune, accentuându-se faptul că fracțiunile parlamentare dispun de
mijloace din bugetul Parlamentului doar pentru cheltuieli protocolare. Suma totală lunară alocată în
acest scop este de 15.150 de lei, aceasta fiind distribuită proporțional numărului de deputați din fiecare
fracțiune (a se vedea graficul nr. 21).
Graficul nr. 21
Cheltuieli protocolare alocate lunar pentru fiecare fracțiune parlamentară (lei)
PPȘ;
900
BECS;
4.800
PAS;
9.450
5.1.2 Executarea bugetului anual
Informația privind gradul de executare a bugetului anual este publicată lunar de Ministerul Finanțelor167.
Pe pagina oficială a Parlamentului este publicată anual informația privind executarea anuală a bugetului,
însă fără respectarea principiilor datelor deschise168.
Potrivit informației publicate, în perioada 2018–2022, bugetul anual al Parlamentului a avut o rată medie
de executare de 94% (a se vedea graficul nr. 22). Astfel, în anul 2018, gradul de executare a fost de 96%,
în 2019 – 87%, în 2020 – 95%, iar în 2021 – 96%. În anul 2022, până la 30 iunie, bugetul a fost executat
în proporție de 46%.
166 Solicitarea Promo-LEX pe adresa Parlamentului nr. 133 din 19 iulie 2022.
167 Portalul „Vizualizarea datelor cu privire la executarea bugetului”, gestionat și actualizat de Ministerul Finanțelor.
168 Executarea bugetului Parlamentului.
99
Graficul nr. 22
Gradul de executare al bugetului
Executat 80.683.300
2022
Planificat 176.220.000
Executat 163.867.400
2021
2020
2019
2018
Pentru anul 2022, informația reflectată este la situația din 30 iunie 2022 (semestrul I 2022).
Cea mai ridicată rată de executare a bugetului a fost atestată pentru remunerarea personalului și prestații
sociale (pentru ultimii cinci ani analizați, rata medie de neexecutare a fost de doar 1%). În graficul nr.
23 sunt reflectate datele privind ponderea planificată a bugetului în funcție de destinație și, respectiv,
ponderea executată a bugetului în funcție de aceleași destinații.
100
Graficul nr. 23
Ponderea executării bugetului anual,

în funcție de destinația resurselor (2018 - 2022)
54%
4%
Sold
5%
13%
4%
1%
4%
Active nefinanciare
Executat 5%
8%
7%
4%
4%
Aprobat 6%
13%
10%
9%
20%
Prestații sociale
Executat 19%
14%
7%
18%
20%
Aprobat 20%
15%
8%
3%
5%
Bunuri și servicii
Executat 6%
9%
14%
8%
6%
Aprobat 8%
12%
15%
33%
68%
Executat 65%
Cheltuieli de
56%
personal
67%
70%
70%
Aprobat 65%
61%
68%
* În cazul executării/neexecutării bugetului pentru anul 2022, informația prezentată de Secretariatul

Parlamentului este la situația din 30 iunie 2022 (semestrul I 2022).
În același context, pentru formarea unei imagini de ansamblu privind informația despre resursele umane ale
Parlamentului, pentru care se cheltuie 88% din bugetul anual al autorității, constatăm că, potrivit paginii oficiale
a autorității, după reorganizarea acesteia169, efectivul-limită aprobat al Secretariatului Parlamentului a fost
de 355 de funcții170 (au fost reduse 63 de funcții)171. Totuși, precizăm că până la 30 iunie 2022 și până la
reorganizarea autorității, potrivit informației precizate de instituție, au fost bugetate/planificate alocații
pentru remunerarea muncii pentru 519 unități de personal (inclusiv 101 deputați).
Potrivit informației furnizate de autoritate, la situația din 30 iunie 2022, în cadrul Parlamentului erau
încadrați efectiv 418 salariați, din care: 102 persoane cu funcție de demnitate publică (24%), 29 persoane
cu funcții de conducere (7%), 154 cu funcții de execuție (37%), 44 consilieri din cabinetul persoanei ce
exercită funcție de demnitate publică (11%) și 89 persoane cu funcție de deservire tehnică, auxiliară și
muncitoresc (21%).
169 Hotărârea Biroului permanent al Parlamentului Republicii Moldova nr. 10 din 13 iulie 2022 pentru aprobarea
Regulamentului cu privire la organizarea și funcționarea Secretariatului Parlamentului, a structurii și a efectivului-limită
ale acestuia.
170 În anul 2016, efectivul-limită aprobat al Secretariatului Parlamentului era de 375 de funcții, fără deputați.
171 Comunicatul de pe pagina Parlamentului privind modificarea structurii organizaționale.
101
La situația din 16 august 2022, după reorganizarea instituției, pe pagina oficială a autorității au fost
identificate 343 persoane încadrate real (fără funcțiile vacante, inclusiv cei 101 deputați, ca deținând
oficial o funcție în cadrul instituției (a se vedea graficul nr. 24). Astfel, din totalul persoanelor angajate
(excepție – cei 101 deputați), 69% din angajați ocupă funcții publice de execuție (majoritatea de categorie
superioară)172, iar 15% ocupă funcții de conducere173).
Graficul nr. 24
Numărul de persoane care activează în Parlament

(potrivit paginii oficiale a autorității)
Total 343
Alte funcții 6
Consultant principal 144
Consultant superior 16
Consilier 40
Şef secţie 5
Şef cabinet 5
Şef serviciu 2
Şef adjunct direcţie 5
Şef interimar direcţie 4
Şef direcţie 11
Şef direcţie generală 3
Secretar general 1
Deputat 101
0 50 100 150 200 250 300 350

Executarea bugetului fracțiunilor parlamentare. Reiterăm că Promo-LEX nu a recepționat o copie a
bugetului anual aprobat pentru fracțiunile parlamentare, fiind în schimb expediate datele privind
cheltuielile protocolare ale fracțiunilor parlamentare. Astfel, potrivit informației prezentate de autoritatea
publică, în perioada august 2021 – iunie 2022, acestea au constituit 145 de mii de lei (a se vedea graficul
nr. 25).
172 Legea nr. 155 din 21 iulie 2011 pentru aprobarea Clasificatorului unic al funcțiilor publice.
173 În cazul a 16% din funcții, acestea sunt deținute de consilieri.
102
Graficul nr. 25
Cheltuieli protocolare efectuate de fracțiunile parlamentare

în perioada august 2021 - iunie 2022 (lei)
PPȘ;
8.998
BECS;
43.129
PAS;
92.895
În concluzie, raportat la ultimii cinci ani (2018–2022), în 2021 și 2022 bugetul anual al instituției
parlamentare a fost cel mai ridicat (169,9 mil. de lei în 2021 și, respectiv, 176,2 mil. de lei în 2022). Din
totalul bugetului aprobat, 90% (în 2021) și, corespunzător, 88% (în 2022) din resursele financiare
alocate au fost planificate pentru cheltuielile de personal și prestații sociale.
De asemenea, în perioada 2018–2022, bugetul anual al Parlamentului a avut o rată medie de executare
de 94%, iar cea mai înaltă rată de executare a fost atestată pentru remunerarea personalului și
prestații sociale (pentru ultimii cinci ani analizați, rata medie de neexecutare a fost de doar 1%).
Atragem atenția că bugetul anual al Parlamentului, aprobat ca parte componentă a bugetului de

stat, modificările efectuate la buget, precum și rata de executare a acestuia, nu sunt publicate într-un
format deschis (open data), reutilizabil (de exemplu, format Excel).
5.2 Aspecte specifice privind remunerarea deputaților
În scopul analizei veniturilor deputaților, precum și al transparenței acestora în declarațiile depuse de demnitari
la ANI, Promo-LEX a solicitat Parlamentului informația detaliată privind remunerarea financiară lunară
a fiecărui deputat. Motivând prin faptul că solicitarea respectivă nu este în concordanță cu prevederile
Legii privind protecția datelor cu caracter personal, autoritatea publică a refuzat să prezinte informația
detaliată nominal, pentru fiecare deputat.
În context, Asociația Promo-LEX își exprimă dezacordul și nedumerirea față de poziția adoptată de
către instituția parlamentară. Subliniem că, potrivit Constituției Republicii Moldova, art. 68, alin.
(1), în exercitarea mandatului, deputații sunt în serviciul poporului. Suntem de părere că informația
privind remunerarea deputatului din banii publici este una cu caracter de interes public, care
prevalează asupra motivului privind protecția datelor cu caracter personal, invocat de instituție.
Cu toate acestea, au fost prezentate datele privind plățile totale efectuate deputaților. Astfel, menționăm
că remunerarea lunară a deputaților are la bază două tipuri de plăți174: salariul de bază175 și plățile
compensatorii neimpozabile.
174 Legea nr. 39 din 07 aprilie 1994 despre statutul deputatului în Parlament.
175 Salariul de bază al deputaților este calculat în baza Legii nr. 270 din 23 noiembrie 2018 privind sistemul unitar de salarizare
în sectorul bugetar.
103
Cu referire la salariul de bază, în perioada august 2021 – iulie 2022, suma totală calculată pentru deputați
a constituit 23 mil. de lei – , în medie, câte 19 mii de lei/lunar per fiecare deputat (calculat în funcție de
101 deputați)176.
Cu referire la plățile compensatorii neimpozabile, stabilite de Biroul permanent, acestea sunt de trei
categorii, după cum urmează:
ª Indemnizație lunară neimpozabilă pentru transport (6.500 de lei).

În perioada august 2021 – iulie 2022, cheltuielile totale alocate pentru transport au fost de 6,7 mil. de lei.
Potrivit informației furnizate de autoritatea publică, doar în jur de 15 deputați nu beneficiază de astfel de
plăți din cauza că au optat pentru utilizarea mașinii de serviciu în schimbul indemnizației lunare pentru
transport.
În scopul verificării transparenței cheltuielilor pentru transport, Promo-LEX a solicitat copia unui act
normativ care reglementează deplasările în teritoriu și evidența acestora. Drept răspuns, autoritatea
publică a informat că un astfel de act nu există, lipsă fiind și o evidență a deplasărilor în teritoriu, dată
fiind catalogarea acestora drept activitate directă a Parlamentului177.
ª Indemnizație lunară neimpozabilă pentru închirierea spațiului locativ (de la 3.300 până la 6.600
de lei/lunar178).
În perioada august 2021 – iulie 2022, cheltuielile totale alocate pentru închirierea spațiului locativ au
fost de 673 de mii de lei. La sfârșitul lunii august, astfel de plăți erau alocate pentru 16 deputați. De
asemenea, în cazul altor 15 deputați, aceștia beneficiază de apartament de serviciu oferit de autoritate în
blocul de locuit deținut de aceasta lângă clădirea Parlamentului.
ª Compensație lunară neimpozabilă pentru cheltuieli legate de îndeplinirea atribuțiilor de serviciu,

cheltuieli protocolare și de promovare179 (plafon maxim – 13.000 de lei/lunar).
Potrivit informației furnizate de autoritatea publică, compensațiile respective se alocă în baza unei
declarații pe proprie răspundere depuse de fiecare deputat la Secretariatul Parlamentului, cu indicarea
exactă a sumei solicitate, plafonul maxim fiind de 13.000 de lei/lunar. La solicitarea Promo-LEX de a
prezenta copia actului care reglementează modul de efectuare, evidență și control al plăților respective,
reprezentanții autorității publice au refuzat prezentarea acestuia, argumentând că acesta este un
document intern, iar instrumente de control al plăților respective nu există – unicul document justificativ
fiind declarația pe proprie răspundere a deputatului, care este responsabil de deținerea personală
a documentelor ce ar argumenta solicitarea plăților respective, precum și de destinația cheltuielilor
efectuate.
În perioada august 2021 – iulie 2022, cheltuielile totale alocate pentru îndeplinirea atribuțiilor de
serviciu, cheltuieli protocolare și de promovare au fost de 13,4 mil. de lei – ceea ce ar constitui plafonul
de 13.000 de lei/lunar pentru aproximativ 86 de deputați sau câte 11.000 de lei/lunar pentru fiecare
dintre cei 101 deputați.
176 Pentru estimarea sumei medii indicate, suma totală calculată pentru perioada august 2021 – iulie 2022 a fost împărțită la cele
12 luni calendaristice și, respectiv, pentru cei 101 deputați din Parlament (23 mil. de lei/12 luni/101 deputați). Reiterăm că
Parlamentul a refuzat să prezinte informația nominal pentru fiecare deputat, motivul invocat fiind faptul că solicitarea
respectivă nu este în concordanță cu prevederile Legii privind protecția datelor cu caracter personal.
177 Art. 102 din Regulamentul Parlamentului: Regimul de lucru al Parlamentului.
178 Potrivit Regulamentului Parlamentului privind atribuirea apartamentelor de serviciu/de manevră şi acordarea
indemnizației pentru chirie deputatului în Parlament care nu dispune de spațiu locativ în municipiul Chișinău, plata
indemnizației pentru chirie se stabilește în funcție de numărul de persoane din care este compusă familia (pentru 1-2
persoane – 3.300 de lei, pentru 3 persoane – 4.840 de lei, iar pentru o familie de mai mult de 4 persoane – 6.600 de lei
lunar).
179 Conform art. 25 din Regulamentul Parlamentului, deputatul poate încheia contracte de prestări servicii cu experți în
domeniu, în limitele bugetului alocat.
104
În opinia Promo-LEX, dat fiind faptul că plățile compensatorii neimpozabile achitate deputaților sunt
alocate din bugetul de stat, autoritatea publică urmează să instituie instrumente eficiente de evidență și
control al documentelor justificative în baza cărora sunt efectuate plățile respective.
Cu privire la remunerarea lunară a deputaților, aceasta se efectuează în baza salariului de bază și a

trei tipuri de plăți compensatorii neimpozabile (pentru transport, pentru închirierea spațiului locativ
și, respectiv, pentru îndeplinirea atribuțiilor de serviciu, cheltuieli protocolare și de promovare. În
cazul plăților compensatorii neimpozabile, s-a constatat că Secretariatul Parlamentului nu dispune
de instrumente de evidență și control al actelor primare care ar dovedi utilizarea eficientă a banilor
alocați în scopurile special destinate.
5.3 Monitorizarea deplasărilor în interes de serviciu
Regulile de delegare în scop de serviciu a deputaților și angajaților Secretariatului Parlamentului sunt

prevăzute de Regulamentul cu privire la delegarea salariaților entităților din Republica Moldova, aprobat
de Guvern180.
Deplasările în interes de serviciu în țară. Amintim că, potrivit art. 102 din Regulamentul Parlamentului,
care stabilește regimul de lucru al Parlamentului, ziua de luni este considerată drept zi de lucru cu
alegătorii (zi de audiențe, deplasări în teritoriu). La solicitarea Promo-LEX de a prezenta copia unui act
normativ care reglementează deplasările în teritoriu și evidența acestora, autoritatea publică a informat
că un astfel de act nu există, lipsă fiind și o evidență a deplasărilor în teritoriu. Cu toate acestea, reiterăm
că deputații beneficiază lunar de o indemnizație neimpozabilă pentru transport (6.500 de lei).
Deplasările în interes de serviciu181 în străinătate. Potrivit prevederilor pct. 9 din Regulamentul cu

privire la delegarea salariaților entităților din Republica Moldova, informația privind deplasările de
serviciu în străinătate efectuate de deputați și angajații Secretariatului Parlamentului este publicată
trimestrial și anual pe pagina oficială a autorității publice182, însă fără respectarea principiilor datelor
deschise (documentele sunt publicate în format pdf, nefiind posibilă reutilizarea ușoară a datelor).
În perioada 2018–2022183, numărul deplasărilor în interes de serviciu în străinătate și cheltuielile

suportate pentru acestea au fost puternic influențate de situația politică internă, precum și de pandemia
provocată de COVID-19 (a se vedea graficul nr. 26).
180 Hotărârea Guvernului nr. 10 din 05 ianuarie 2012 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la delegarea salariaților
entităților din Republica Moldova.
181 Potrivit Regulamentului cu privire la delegarea salariaților entităților din Republica Moldova, deplasare în interes de
serviciu constituie delegarea salariatului, conform ordinului (dispoziţiei, deciziei, hotărârii) angajatorului, pe un anumit
termen, pentru executarea obligaţiilor de muncă în afara locului de muncă permanent.
182 Rubrica „Transparența decizională/Rapoarte”.
183 Informația privind deplasările în interes de serviciu ale deputaților, pentru anul 2018, 2019, 2020, 2021, 2022 – trimestrul
I și trimestrul II.
105
Graficul nr. 26
Evoluția deplasărilor de serviciu în străinătate și a cheltuielilor

suportate din bugetul de stat (2018 - 2022)
3.500.000 120
2.996.035
3.000.000 100
2.500.000
80
2.000.000
60
1.500.000 1.148.876
99 1.193.700
40
1.000.000
739.600
48 436.583
500.000 20
32 27
16
0 0
Total deplasări în străinătate Cheltuieli suportate
*Pentru anul 2022, numărul deplasărilor de serviciu peste hotare și cheltuielile pentru acestea sunt la
situația din 30 iunie 2022 (semestrul I 2022).
Cu referire la legislatura actuală (august 2021 – iunie 2022), constatăm că deputații și personalul
Secretariatului Parlamentului au efectuat 48 de deplasări în interes de serviciu în străinătate, dintre care
63% (30 de deplasări) au fost în scop de participare la diverse evenimente regionale/internaționale (a
se vedea graficul nr. 27).
Graficul nr. 27
Scopul deplasărilor de serviciu în străinătate
Vizite de studiu;
5
Vizite de lucru;
9
Participare la
Vizite oficiale; evenimente;
4 30
106
În componența delegațiilor pentru cele 48 de deplasări în interes de serviciu au fost nominalizați 54 de
deputați din două fracțiuni parlamentare (PAS – 43 de deputați și BCS – 11 deputați) și 17 angajați ai
Secretariatului Parlamentului (a se vedea Anexa nr. 11). Cheltuielile suportate au fost de 1,3 mil. de lei
(a se vedea graficul nr. 28).
Graficul nr. 28
Cheltuielile din bugetul de stat pentru deplasările

în străinătate (august 2021 - iunie 2022)
Secretariat; 17% BECS; 15%

(229 mii lei) (210 mii lei)
PAS; 68%
(932 mii lei)
Din totalul cheltuielilor pentru deplasările în interes de serviciu în străinătate 68% au fost pentru deputații
fracțiunii PAS, 15% – pentru fracțiunea BCS, iar 17% – pentru personalul Secretariatului Parlamentului.
Prin urmare, deducem că deputații din fracțiunea PPȘ nu au avut nicio deplasare în interes de serviciu
în străinătate.
Graficul nr. 29 prezintă numele deputaților pentru care au fost înregistrate cele mai mari cheltuieli pentru
deplasările în interes de serviciu.
Graficul nr. 29
Top 10 deputați în funcție de cheltuielile pentru deplasări atribuite
Popșoi Mihail (PAS) 165.610

Groza Ion (PAS) 108.766
Batrîncea Vlad (BECS) 78.447
Bolea Vladimir (PAS) 66.945
Davidovici Natalia (PAS) 65.686
Grosu Igor (PAS) 63.776
Stamate Olesea (PAS) 51.702
Gherman Doina (PAS) 46.915
Marian Radu (PAS) 36.006
Răileanu Adela (BECS) 33.977
107
Cele mai multe deplasări în legislatura actuală au fost efectuate în România (21%), urmată de Franța
(10%), Federația Rusă și Lituania (câte 8%) (a se vedea graficul nr. 30).
Graficul nr. 30
Destinația deplasărilor de serviciu în străinătate
10
5
4 4
3 3
2 2 2 2
1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1
Din totalul celor 48 de deplasări de serviciu analizate, fracțiunea PAS a avut delegați în componența a
92% (44) din deplasări, fracțiunea BCS – 23% (11), iar Secretariatul Parlamentului – 33% (16). Doar
9 (19%) deplasări de serviciu în străinătate au fost mixte, având drept delegați deputați din ambele
fracțiuni parlamentare (a se vedea graficul nr. 31).
Graficul nr. 31
Componența delegațiilor formate pentru deplasările de serviciu

în străinătate (august 2021 - iunie 2022)
Turcia 1 1
Suedia 1
Bulgaria 1 1
Letonia 2
Ucraina 2
Albania 1 1
SUA 1
Serbia 1
România 1 41 8
Polonia 1 7
Marea Britanie 2
Lituania 2 15
Italia 1 2
Grecia 1 1
Germania 3
Franța 4 12 4
Federația Rusă 3 2 1
Elveția 3 2
Belgia 3 2
Azerbaidjan 2 3
Austria 3
BECS PAS Secretariat
108
În funcție de destinația cheltuielilor suportate pentru deplasările de serviciu în străinătate, s-a constatat
că cele mai multe au fost pentru achitarea diurnelor persoanelor delegate (35%)184, pentru achiziționarea
biletelor de avion (35%) și a serviciilor de cazare (28%) (a se vedea graficul nr. 32).
Graficul nr. 32
Destinația cheltuielilor pentru deplasările de serviciu
Transport auto;
1%
Diurne;
Bilete avia; 35%
35%
Asigurare medicală;
1%
Cazare;
28%
În cazul a opt deplasări de serviciu în străinătate, cheltuielile pentru realizarea acestora au fost acoperite
de organizatori (Belgia, Lituania – 2 deplasări, Franța, Marea Britanie, Albania, România și Germania –
câte o deplasare), iar în cazul altei deplasări – în Federația Rusă, organizatorii au acoperit cheltuielile de
cazare ale delegaților.
În cazul a trei deplasări de serviciu efectuate în Italia (în două cazuri fiind vizată Olesea Stamate, PAS, iar
în al treilea caz – Grigore Novac, BCS), în rapoartele publicate pe pagina oficială a autorității publice nu
au fost indicate date privind cheltuielile suportate și sursa acoperirii acestora.
De asemenea, s-a constatat că în cazul a 18 deplasări de serviciu în străinătate, în rapoartele publicate de

legislativ nu sunt indicate cheltuielile de cazare, cu toate că persoanele au fost delegate pentru o perioadă
de 3-5 zile185, nefiind menționate sursele financiare din care au fost acoperite aceste cheltuieli (sau dacă
au fost).
Pe final, concluzionăm că Secretariatul Parlamentului nu ține evidența deplasărilor în teritoriu ale

deputaților.
De cealaltă parte, informația privind deplasările de serviciu în străinătate efectuate de

deputați și angajații Secretariatului Parlamentului este publicată trimestrial și anual pe
pagina oficială a autorității publice, însă fără respectarea principiilor datelor deschise
(documentele sunt publicate în format pdf, nefiind posibilă reutilizarea ușoară a datelor).
Astfel, în perioada 2018–2022, cele mai multe deplasări de serviciu în străinătate au fost efectuate în
anul 2018 – 99 de deplasări (aproape 3 mil. de lei), urmând la o distanță considerabilă deplasările din
184 Diurnele se achită în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 10 din 05 ianuarie 2012 pentru aprobarea
Regulamentului cu privire la delegarea salariaţilor entităţilor din Republica Moldova.
185 Au fost identificate 7 deplasări pentru o perioadă de 3 zile (Serbia, Germania, SUA, România, Ucraina, Letonia, România), 8
deplasări – pe 4 zile (Polonia, România, Federația Rusă, Elveția, Polonia, Lituania, Azerbaidjan și Turcia) și 3 deplasări – pe
5 zile (Federația Rusă – 2, Suedia).
109
anul 2019 – 48 de deplasări (circa 1 mil. de lei). Anii 2021 și 2022 înregistrează o tendință de creștere a
numărului de deplasări, precum și a cheltuielilor pentru acestea.
5.4 Monitorizarea nivelului de transparență a achizițiilor publice efectuate
Organizarea și desfășurarea procesului achizițiilor publice se asigură de Secretariatul Parlamentului, în

conformitate cu actele normative care reglementează efectuarea acestora186.
5.4.1 Aprobarea și publicarea Planului anual de achiziții publice
În anii 2021 și 2022, potrivit prevederilor cadrului legal187, după aprobarea bugetului autorității publice,
Secretariatul Parlamentului a aprobat planurile anuale de achiziții. Astfel, pentru anul 2021 au fost
planificate achiziții publice în valoare de 22,2 mil. de lei, iar pentru anul 2022 – 19,1 mil. de lei (a se
vedea graficul nr. 33).
Contrar reglementărilor în vigoare188, constatăm că valoarea planificată a achizițiilor publice a depășit

semnificativ valoarea aprobată în bugetul autorității publice pentru achizițiile de bunuri și servicii (în
anul 2021, în buget au fost prevăzute inițial 14,1 mil. de lei – achiziții planificate au fost însă de 22,2 mil.
de lei, iar în anul 2022, în buget au fost prevăzute inițial 14,3 mil. de lei – achiziții planificate au fost însă
de 19,1 mil. de lei).
Graficul nr. 33
Obiectul achizițiilor planificate în anii 2021 și 2022
667.700,00
Altele 387.500,00
50.000,00
Servicii de învățământ și formare profesională 100.000,00
147.600,00
Echipamente industriale 110.000,00
135.300,00
Imbrăcăminte, încăltăminte, articole de voiaj și accesorii 136.200,00
60.000,00
Alte servicii comunitare, sociale și personale 145.000,00
260.000,00
Echipament de transport și produse auxiliare 156.000,00
100.000,00
Mașini, aparate, echipamente și consumabile electrice; iluminat 161.000,00
11.000,00
Echipamente de laborator, optice și de precizie 161.000,00
160.000,00
Echipamente medicale, produse farmaceutice și produse de ingrijire personală 218.500,00
247.200,00
Servicii poștale și de telecomunicații 249.200,00
20.000,00
Servicii financiare și de asigurare 280.000,00
311.000,00
Apă captată și epurată 326.400,00
295.000,00
Imprimate și produse conexe 348.400,00
740.000,00
Servicii hoteliere, de restaurant și de vânzare cu amănuntul 365.000,00
505.700,00
Mobilă, accesorii de mobilier, aparate de uz casnic și produse de curățat 384.800,00
520.400,00
Servicii pentru întreprinderi: drept, marketing, consultanță etc. 390.000,00
520.000,00
Servicii de transport 520.000,00
838.000,00
Servicii de arhitectură, de construcții, de inginerie și de inspecție 617.400,00
922.200,00
Servicii de reparare și intreținere 874.500,00
734.000,00
Produse petroliere, combustibil, electricitate și alte surse de energie 1.116.000,00
165.000,00
Lucrări de construcții 1.550.000,00
1.798.400,00
Pachete software și sisteme informatice 1.800.000,00
182.500,00
Servicii IT: consultanță, dezvoltare de software, internet și asistență 2.276.000,00
1.335.900,00
Echipament informatic și accesorii de birou 2.552.500,00
Utilități publice (distribuție de apă, gaz, energie etc.) 8.425.000,00

6.985.000,00
Semestrul I 2022 Anul 2021
186 Legea nr. 131 din 03 iulie 2015 privind achiziţiile publice, Hotărârea Guvernului nr. 665 din 27 mai 2016 pentru aprobarea
Regulamentului cu privire la achiziţiile publice de valoare mică, Hotărârea Guvernului nr. 987 din 10 octombrie 2018
pentru aprobarea Regulamentului privind achiziția bunurilor și serviciilor prin cererea ofertelor de prețuri, Hotărârea nr.
986 din 10 octombrie 2018 pentru aprobarea Regulamentului privind modul de ținere a Registrului de stat al achizițiilor
publice format de Sistemul informațional automatizat „Registrul de stat al achizițiilor publice” (MTender) etc.
187 Hotărârea Guvernului nr. 1419 din 28 decembrie 2016 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la modul de planificare
a contractelor de achiziţii publice.
188 Potrivit pct. 5 din Regulamentul cu privire la modul de planificare a contractelor de achiziţii publice, una dintre condiţiile
de planificare a contractului de achiziţii publice este existenţa surselor financiare sau a dovezii alocării acestora.
110
Cele mai valoroase achiziții planificate de autoritate au fost pentru utilități publice (distribuție de apă,
gaze, energie etc.) – care au constituit 31% din valoarea totală a achizițiilor planificate pentru anul 2021
și, respectiv, 44% din valoarea totală a achizițiilor planificate pentru anul 2022.
De asemenea, constatăm că aproximativ 80% din achizițiile publice planificate de autoritate au fost
prevăzute a fi efectuate ca achiziții de valoare mică (până la 200.000 de lei, fără TVA, pentru contractele
de achiziții publice de bunuri şi servicii, și până la 250.000 de lei, fără TVA, pentru contractele de achiziții
publice de lucrări).
Potrivit prevederilor cadrului legal, Secretariatul Parlamentului a publicat planurile de achiziții aprobate,
inclusiv modificările efectuate la acestea, pe pagina web oficială a autorității publice, însă fără respectarea
principiilor datelor deschise.
5.4.2 Executarea Planului anual de achiziții publice
Potrivit prevederilor cadrului legal, în procesul de efectuare a achizițiilor publice, Secretariatul

Parlamentului asigură publicarea atât pe pagina web oficială a autorității189, cât și în SIA „Registrul de
stat al achizițiilor publice” (MTender)190 a anunțurilor de participare la procedurile de achiziții inițiate
conform prevederilor Legii privind achizițiile publice, Regulamentului cu privire la modul de planificare a
contractelor de achiziții publice, precum și ale altor acte normative relevante pentru proces. Prin urmare,
procesul este transparent și accesibil agenților economici calificați.
În perioada ianuarie 2021 – iunie 2022, Secretariatul Parlamentului a încheiat 318 contracte de achiziții publice,
dintre care 256 (81%) au fost contracte de valoare mică (a se vedea graficul nr. 34).
Graficul nr. 34
Achizițiile publice efectuate de Secretariatul Parlamentului

(ianuarie 2021 - iunie 2022)
161
125
16 9 11 15
5 6
Licitații publice/COP Contracte de valoare Contracte negociate Contracte de

mică direct cu furnizorii locațiune/altele
Anul 2021 Semestrul I 2022
Valoarea totală a contractelor de achiziții publice efectuate de Secretariatul Parlamentului în anul 2021 a
constituit 13,7 mil. de lei, iar a celor efectuate în semestrul I 2022 – 9,7 mil. de lei. În funcție de obiectul
achizițiilor efectuate, cele mai multe au fost pentru utilități publice (distribuție de apă, gaze, energie
etc.) – care au constituit 36% din valoarea totală a achizițiilor efectuate în 2021 și, respectiv, 34% –
în semestrul I 2022 (a se vedea graficul nr. 35). Urmează ca pondere achiziția pachetelor software și
a echipamentelor informatice, care au constituit 25% din achiziții în anul 2021 și, respectiv, 20% – în
semestrul I 2022.
189 Pagina care conține datele privind anunțurile de participare la procedurile de achiziții publice efectuate de Secretariatul
Parlamentului.
190 Registrul de stat al achizițiilor publice SIA „Registrul de stat al achizițiilor publice”.
111
Graficul nr. 35
Obiectul achizițiilor publice efectuate (ianuarie 2021 - iunie 2022)
748.046
Alt ele 431.234
50.188
Ech ipamen te indust riale 107.626
0
Structuri și materiale de construcții; produse auxiliare pentru construcții 118.026
209.788
Servicii IT: consultanță, dezvoltare de software, internet și asistență 156.660
210.347
Servicii poștale și de telecomunicații 169.314
0
Echipament de radio, televiziune, comunicații, telecomunicații și articole conexe 191.777
144.297
Echipamente medicale, produse farmaceutice și produse de ingrijire personală 208.478
574.021
Servicii hoteliere, de restaurant și de vanzare cu amănuntul 234.743
47.728
Servicii financiare și de asigurare 236.201
0
Mașini, aparate, echipamente și consumabile electrice; iluminat 243.341
151.042
Imprimate și produse conexe 333.499
119.604
Servicii de arhitectură, de construcții, de inginerie și de inspecție 339.000
81.016
Mobilă, accesorii de mobilier, aparate de uz casnic și produse de curățat 355.966
396.400
Servicii pentru intreprinderi: drept, marketing, consultanță etc. 417.820
399.980
Servicii de t ransport 480.565
641.236
Servicii de reparare și intreținere 654.659
677.884
Produse petroliere, combustibil, electricitate și alte surse de energie 668.825
199.255
Echipament informatic și accesorii de birou 1.693.408
1.793.628
Pachete software și sisteme informatice 1.744.829
3.323.785
Utilități publice (distribuție de apă, gaz, energie etc.) 4.949.301
În scopul efectuării achizițiilor menționate, Secretariatul Parlamentului a inițiat 95 de proceduri (29 au

fost anulate/fără succes) în anul 2021 și, respectiv, 56 de proceduri (10 au fost anulate/fără succes) în
semestrul I 2022 prin intermediul SIA „Registrul de stat al achizițiilor publice” (MTender).
În scopul aprecierii nivelului competitivității, au fost analizate procedurile de achiziții desfășurate cu

succes în funcție de numărul de ofertanți care au participat la fiecare procedură de achiziție. Drept rezultat,
s-a constatat un nivel ridicat – 38% în 2021 și, respectiv, 39% în semestrul I 2022 – al contractelor de
achiziții atribuite în baza unei singure oferte recepționate (toate au fost contracte de valoare mică). Prin
urmare, în cazul contractelor de valoare mică, constatăm un nivel scăzut al competitivității. De cealaltă
parte, în cazul achizițiilor efectuate prin licitații deschise/cereri ale ofertelor de prețuri, acestea au fost
competitive, prin participarea a minimum doi și mai mulți ofertanți.
112
Graficul nr. 36
Procedurile de achiziții finisate cu succes, în funcție de numărul de ofertanți
7 Ofertanți 2%
6 Ofertanți 3%
4%
5 Ofertanți 5%
4%
4 Ofertanți 11%
15%
3 Ofertanți 11%
37%
2 Ofertanți 32%
39%
1 Ofertant
38%
Secretariatul Parlamentului a publicat planurile de achiziții aprobate, inclusiv modificările efectuate

la acestea, pe pagina web oficială a autorității publice, însă fără respectarea principiilor datelor
deschise. Toate achizițiile inițiate conform prevederilor Legii privind achizițiile publice sunt publicate
atât pe pagina web oficială a autorității, cât și în SIA „Registrul de stat al achizițiilor publice”
(MTender). Prin urmare, procesul este transparent și accesibil agenților economici calificați.
Valoarea totală a contractelor de achiziții publice efectuate în anul 2021 a constituit 13,7 mil. de lei,
iar a celor efectuate în semestrul I 2022 – 9,7 mil. de lei. Cele mai valoroase achiziții au fost pentru
utilitățile publice (distribuție de apă, gaze, energie etc.).
În cazul contractelor de valoare mică, nivelul competitivității este redus, 38% din contractele de
achiziții fiind atribuite în baza unei singure oferte recepționate. De cealaltă parte, în cazul achizițiilor
efectuate prin licitații deschise/cereri ale ofertelor de prețuri, acestea au fost competitive, prin
participarea a minimum doi și mai mulți ofertanți.
113
RECOMANDĂRI
114
RE CO M AN DĂRI
Capitolul I: Respectarea procedurii legislative
Recomandări Parlamentului:
1. Publicarea ordinii de zi a ședințelor Parlamentului pe pagina web a instituției la începutul

săptămânii de lucru, conform prevederilor legale.
2. Ajustarea normelor Regulamentului Parlamentului privind pregătirea și prezentarea proiectului
de lege, avizarea, expertizarea și consultarea publică la normele Legii nr. 100/2017 cu privire la
actele normative și ale Legii privind transparența în procesul decizional.
3. Revizuirea modului și a termenelor de anunțare, organizare și desfășurare a consultărilor publice,
în special pentru proiectele înaintate de deputați, astfel încât să fie respectată transparența
acestui proces și să fie asigurată participarea persoanelor interesate.
4. Asigurarea publicării informațiilor privind consultările publice desfășurate și rezultatele acestora
sau privind decizia de nedesfășurare a acestora, inclusiv la compartimentul privind proiectul de
lege corespunzător.
5. Instituirea unui mecanism clar și transparent care să nu admită ignorarea obiecțiilor și
recomandărilor Direcției generale juridice a Secretariatului Parlamentului privind procedura de
elaborare și înaintare a proiectelor de lege, dar și de consultare, avizare și expertizare ulterioară.
6. Examinarea posibilității de revizuire a procedurilor de declarare a regimului de urgență sau de
examinare în mod prioritar prin ajustarea normelor la prevederile Legii privind transparența în
procesul decizional.
7. Introducerea opțiunii de vot „Abținere” pentru a permite participarea la vot a deputaților cu
o astfel de opțiune. În acest sens, considerăm justificată înlocuirea textului „Nu a votat” cu
„Abținere” pe documentul de prezentare a rezultatelor votării.
8. Pe parcursul procedurii de introducere a unui subiect pe ordinea de zi a ședinței Parlamentului,
să se anunțe nemijlocit autorul cererii, conform categoriilor de subiecți menționați de legislație,
cu indicarea informației respective în stenograma ședinței.
9. Publicarea în termene optime a stenogramelor ședințelor.
10. Revizuirea de ansamblu și sistemică a Regulamentului Parlamentului. În acest sens, recomandăm
continuarea eforturilor inițiate în 2018 de aprobare a unui nou Cod parlamentar care ar asigura
funcționarea legislativului într-un mod transparent și previzibil pentru public și părțile interesate.
Recomandări Biroului permanent:
11. Neadmiterea includerii pe ordinea de zi a ședințelor plenare a proiectelor la care lipsesc sau
nu sunt publicate expertiza anticorupție, avizele autorităților responsabile de implementarea
proiectelor de acte normative, după caz, alte avize și expertize necesare proiectului respectiv.
12. Includerea pe ordinea de zi a ședinței plenare doar a proiectelor asupra cărora comisiile
permanente au emis și au publicat raportul cu suficient timp înainte (ex. cel puțin 3 zile) de
votarea în ședința plenară.
13. Supravegherea respectării termenelor prevăzute de Regulament în privința depunerii
amendamentelor, dar și întocmirea și publicarea sintezei amendamentelor cu suficient timp
înainte de adoptarea proiectului.
14. Respectarea art. 431 din Regulamentul Parlamentului, care prevede prioritatea propunerilor
opoziției parlamentare la întocmirea ordinii de zi pentru prima ședință în plen din fiecare a șasea
săptămână din data începerii sesiunii parlamentare, iar Biroul permanent va întocmi proiectul
ordinii de zi a ședinței în care se includ chestiunile propuse de fracțiunile parlamentare din
opoziție.
115
Recomandări comisiilor parlamentare permanente sesizate în fond
15. Argumentarea, de fiecare dată, a refuzului acceptării amendamentelor, obiecțiilor sau

recomandărilor.
Capitolul II: Activitatea unor comisii parlamentare permanente
16. Completarea Regulamentului Parlamentului cu norme care ar reglementa explicit situațiile de

convocare a ședințelor comisiilor permanente pe parcursul desfășurării ședinței plenare.
17. Completarea Regulamentului Parlamentului cu norme care ar obliga comisiile permanente să
elaboreze, să aprobe și să publice planuri de activități pe sesiuni și/sau anuale.
Recomandări comisiilor parlamentare permanente
18. Reflectarea la zi a desfășurării ședințelor urgente (examinarea anumitor proiecte legislative în

timpul ședinței de plen) ale comisiilor permanente prin publicarea ordinii de zi pe pagina oficială
web a Parlamentului, în ziua când a avut loc ședința.
19. Publicarea de către comisii a informației aferente procesului de implementare a planurilor de
acțiuni aprobate.
20. Asigurarea transmisiunilor online/live ale ședințelor publice ale comisiilor permanente.
21. Întocmirea și publicarea în termen optim a proceselor-verbale ale ședințelor comisiilor.
22. Debirocratizarea procesului de transmitere a copiilor proceselor-verbale către părțile interesate
care au solicitat acest fapt.
23. Consolidarea conținutului proceselor-verbale cu scopul reflectării tuturor categoriilor de
activități desfășurate pe parcursul ședinței, precum și menționarea tuturor participanților,
inclusiv a părților interesate. Această recomandare este relevantă inclusiv în condițiile în care în
urma monitorizării nu au fost identificate stenograme ale ședințelor comisiilor.
24. Ținerea evidenței de către conducerea comisiilor a absențelor fără motiv întemeiat ale membrilor
comisiilor. Publicarea informației respective.
Capitolul III: Exercitarea de către Parlament a funcției de control parlamentar
25. Identificarea mecanismelor legale de responsabilizare a autorităților publice care nu oferă

răspuns la întrebările deputaților sau refuză să se prezinte în plenul Parlamentului pentru a oferi
răspuns în forma solicitată.
26. Reglementarea explicită a mecanismelor de adresare a întrebărilor și de interpelare, în scopul
evitării confuziei dintre aceste două instrumente.
27. Stabilirea unor termene de executare sau cel puțin a unei perioade de referință pentru a înlătura
deficiențele ce țin de implementarea actului normativ de către comisiile permanente sau
autoritățile publice în contextul executării recomandărilor evaluării ex-post juridice.
28. „Reanimarea” și dezvoltarea rubricii „Control parlamentar” de pe pagina web a Parlamentului.
Rubrica este sterilă din punct de vedere informativ. Trebuie să includă cel puțin informația
prevăzută de cadrul normativ: amendamentele înregistrate de deputați, declarațiile în plen,
luările de cuvânt, întrebările și interpelările deputaților, precum și răspunsurile aferente.
29. Revizuirea și asigurarea funcționalității următoarelor rubrici ale paginii web: „Comisii speciale”,
„Comisii de anchetă”, „Moțiune”, „Întrebări/Interpelări”, „Audieri”, „Control suplimentar al legilor”.
116
30. Elaborarea și publicarea unei liste exhaustive a tuturor subiecților responsabili de prezentarea
rapoartelor în Regulamentul Parlamentului sau a unui alt act normativ ce vizează activitatea
Parlamentului.
31. Revizuirea de către Parlament a listei de funcții oficiale pentru care se impune organizarea
concursurilor publice. Pentru a nu discredita însăși ideea de concurs, legislativul trebuie să
decidă asupra necesităților și priorităților în domeniul numirilor în funcții.
Recomandări Biroului permanent:
32. Organizarea unor sesiuni de informare/instruire a deputaților cu privire la instrumentele de

control parlamentar.
Recomandări comisiilor parlamentare permanente
33. Planificarea de către comisiile permanente a acțiunilor din domeniul controlului parlamentar
și publicarea acestora. Consecvent, publicarea informației cu privire la realizarea activităților
preconizate.
34. Consolidarea capacităților comisiilor permanente de realizare a evaluării ex-post de impact.
35. Publicarea informației cu privire la rezultatele evaluării ex-post de impact de către comisiile
permanente. Monitorizarea procesului de către Secretariatul Parlamentului.
36. Publicarea informației complete cu privire la ancheta parlamentară desfășurată în cadrul
comisiilor permanente, precum și a activității comisiilor speciale.
Capitolul IV: Comunicarea Parlamentului cu cetățenii și părțile interesate
Privind pagina web a Parlamentului și prezența pe rețele sociale:
37. Urgentarea procesului de lansare a noii pagini web oficiale a Parlamentului Republicii Moldova.
38. Crearea seturilor de date deschise structurate, care să poată fi transmise în format digital și
procesate automat. Acestea trebuie să fie disponibile în mod liber oricui pentru utilizare, copiere,
transmitere, distribuire, modificare, transformare, republicare, fără restricții sau mecanisme de
control.
39. Publicarea stenogramelor, rezultatelor votării, rapoartelor statistice în formate reutilizabile sau
prelucrabile automat (TXT, DOCX, HTML etc.), conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr.
886/2013 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 305/2012 privind
reutilizarea informațiilor din sectorul public.
40. Conexiunea paginii www.parlament.md cu platforma informațională www. multimedia.
parlament.md.
41. Adaptarea paginii web a Parlamentului pentru accesarea de pe echipamente mobile și de către
persoanele cu dizabilități de vedere.
42. Conexiunea paginii web cu conturile de pe rețelele sociale ale instituției.
43. Actualizarea întregului conținut informațional în versiunile lingvistice disponibile ale paginii
web.
44. Actualizarea informației la rubricile unde aceasta este învechită. Completarea paginilor
deputaților cu informațiile care lipsesc și, în special, cu date de contact, conexiunea cu conturile
de pe rețelele sociale, cu zilele și modalitatea de audiență a cetățenilor.
45. Completarea datelor de contact ale instituției de pe pagina principală, cel puțin cu numerele de
telefon ale Cancelariei – pentru instituțiile publice și cu numărul Direcției petiții și audiențe –
pentru cetățeni.
46. Completarea datelor cu privire la adresa juridică cu informații despre modalitatea de acces în
sediul legislativului.
47. Promovarea mai intensă a sistemului de e-petiții.
117
48. Completarea cu numere de telefon a rubricii e-petiții pentru ghidarea persoanelor în depunerea
unei petiții sau explicarea modului de depunere a petițiilor.
49. Plasarea pe pagina oficială a organigramei, a numelui, funcției și datelor de contact ale tuturor
funcționarilor publici.
50. Indicarea datelor de contact ale consilierilor din cabinetul persoanelor de demnitate publică și
ale fracțiunilor parlamentare.
51. Simplificarea accesului către proiectele de acte legislative aflate în procedură legislativă și
identificarea modalității de expediere a comentariilor, sugestiilor și propunerilor din partea
cetățenilor.
52. Elaborarea și implementarea unei strategii a Parlamentului de promovare în mediul online.
53. Diversificarea postărilor pe rețelele sociale și redarea lor într-o formă cât mai accesibilă și mai
atractivă pentru publicul larg.
54. Actualizarea tuturor conturilor și, după caz, diversificarea acestora pentru diferite auditorii.
55. Organizarea de instruiri pentru deputați privind prezența și promovarea pe rețelele sociale.
Privind alte mecanisme de comunicare:
56. Asigurarea unui mecanism instituționalizat și unificat de informare a cetățenilor privind

programul de audiențe și vizitele în teritoriu ale deputaților (deputații care au planificat vizite/
audiențe cu cetățenii pentru ziua respectivă, regiunile/localitățile în care aceștia merg conform
repartizării).
57. Asigurarea unei evidențe în detaliu, la zi, privind audiențele cu cetățenii organizate atât în sediul
legislativului, cât și în teritoriu de către deputați.
58. Includerea în Raportul anual de activitate al Secretariatului Parlamentului a informației privind
audiențele cu cetățenii organizate atât în sediul legislativului, cât și în teritoriu.
59. Respectarea termenului general în care o procedură administrativă trebuie finalizată (art. 60,
alin. (1), Codul administrativ) pentru cazurile de oferire a răspunsurilor la petiții.
60. Respectarea termenului de satisfacere a cererilor de acces la informație (art. 16, Legea nr. 982
din 11.05.2000).
61. Promovarea atât în rândul cetățenilor, cât și al deputaților, în mediul online și offline a activităților
și serviciilor OTIP Comrat.
62. Includerea în Raportul anual de activitate al Secretariatului Parlamentului a informației detaliate
privind activitățile desfășurate de OTIP Comrat și beneficiarii acestora.
63. Informarea în timp util și în modul corespunzător (detaliat) de către deputați (fracțiuni
parlamentare) a cetățenilor privind programul de audiențe și vizitele în teritoriu.
64. Utilizarea sediului OTIP (Comrat) pentru întâlniri cu cetățenii și promovarea agendei
parlamentare.
Capitolul V: Monitorizarea managementului bugetar și administrativ
65. Publicarea rapoartelor ce țin de activitatea instituției (bugetul anual, modificarea și executarea
acestuia, informația privind deplasările de serviciu peste hotare, planul anual de achiziții,
monitorizarea achizițiilor etc.) în format deschis, reutilizabil (de exemplu, format Excel).
66. Publicarea în mod proactiv a informației detaliate privind remunerarea financiară lunară a
fiecărui deputat.
67. Instituirea unor instrumente eficiente de evidență și control al documentelor justificative în baza
cărora sunt efectuate plățile compensatorii neimpozabile.
68. Implementarea mecanismelor și instrumentelor de evidență și control al actelor primare ce stau
la baza plăților neimpozabile lunare privind remunerarea deputaților.
118
A NEXE
Anexa nr. 1. Lista proiectelor de acte legislative în privința cărora au fost organizate dezbateri sau consultări publice
Organizatorul
consultărilor
Starea
Nr. Data înregistrării publice Data consultărilor
Nr. proiectului Denumirea proiectului proiectului de Autor
ord. proiectului (audierilor sau publice
lege
dezbaterilor
publice)
Proiectul de lege privind activitatea de Comisia economie,
1 438 05/11/2020 adoptat Guvernul 21/02/2022
asigurare și reasigurare buget și finanțe
Proiectul de lege pentru modificarea unor acte 19/08/2021
normative (Legea nr. 132/2016 cu privire la
Autoritatea Națională de Integritate – art. 7, 8, Comisia juridică,
2 169 04/08/2021 adoptat Deputați PAS
11, ș.a.; Legea nr. 133/2016 privind declararea numiri şi imunităţi
averii și a intereselor personale – art. 2, 4, 10 03/09/2021
ș.a.)
Proiectul de lege pentru modificarea
Comisia juridică,
3 178 10/08/2021 articolului 8 din Legea nr.1104/2002 cu adoptat Deputați PAS 19/08/2021
numiri şi imunităţi
privire la Centrul Național Anticorupție
Proiectul de lege pentru modificarea unor
acte normative (Legea nr. 947/1996 cu privire
la Consiliul Superior al Magistraturii – art. 3, Comisia juridică,
4 180 10/08/2021 adoptat Deputați PAS 18/08/2021
82; Legea nr. 514/1995 privind organizarea numiri şi imunităţi
judecătorească – art. 232; Legea nr. 3/2016 cu
privire la Procuratură – art. 66
Proiectul de lege pentru modificarea Legii nr.
Comisia juridică,
5 181 10/08/2021 3/2016 cu privire la Procuratură (art.17, 18, adoptat Deputați PAS 18/08/2021
301 ș.a.)
Proiectul de lege privind modificarea Codului
Comisia economie,
6 198 24/08/2021 vamal al Republicii Moldova nr. 1149/2000 adoptat Deputați PAS 12/10/2021
buget și finanțe
(art. 20)
acte normative (Legea nr. 1134/1997 14/09/2021
Comisia economie,
7 199 24/08/2021 privind societățile pe acțiuni – art. 33; Legea adoptat Deputați PAS
buget și finanțe
cadastrului bunurilor imobile nr. 1543/1998 02/11/2021
119
– art. 20, 26, 29, 36 ș.a.)

Organizatorul
120
consultărilor
Starea
lege
dezbaterilor
publice)
Comisia economie,
8 207 26/08/2021 Proiectul Codului transportului feroviar adoptat Guvernul 14/09/2021
buget și finanțe
Proiectul de lege pentru modificarea și
completarea unor acte legislative (Legea cu
privire la organizarea și desfășurarea jocurilor Comisia economie,
9 222 06/09/2021 adoptat Deputați PAS 21/09/2021
de noroc nr. 291/2016 – art. 53; Legea cu buget și finanțe
privire la publicitate nr. 1227/1997 – art. 19,
22 ș.a.)
Proiectul de lege pentru modificarea Codului
Comisia economie,
10 243 16/09/2021 navigației maritime comerciale al Republicii adoptat Deputați PAS 19/10/2021
buget și finanțe
Moldova nr. 599/1999 (art.7)
Comisia juridică,
11 245 17/09/2021 1260/2002 cu privire la avocatură (art. 10, 20, adoptat Deputați PAS 04/10/2021
21)
Comisia
Proiectul de lege privind statutul municipiului
12 257 30/09/2021 examinare Deputați PAS administrație 10/11/2021
Bălți
publică
28/09/2021
(inițiativă
Comisia economie,
13 269 07/10/2021 Proiectul de lege cu privire la publicitate adoptat Deputați PAS legislativă)
buget și finanțe
17/12/2021

acte normative (Legea asistenței sociale nr. Comisia protecție
14 278 13/10/2021 547/2003 – art. 13, 14, 26, 261; Legea nr. adoptat Deputați PAS socială, sănătate și 03/12/2021
133/2008 cu privire la ajutorul social – art. 17 familie
ș.a.)
Organizatorul
consultărilor
Starea
lege
dezbaterilor
publice)
Comisia cultură,
educație, cercetare,
15 283 14/10/2021 serviciilor media audiovizuale al Republicii adoptat Deputați PAS 26/10/2021
tineret, sport și
Moldova nr. 174/2018 (art. 32, 36, 37 ș.a.)
mass-media
Proiectul de lege pentru modificarea Legii
Comisia agricultură
nr. 276/2016 cu privire la principiile de
16 289 18/10/2021 adoptat Deputați PAS și industrie 14/12/2021
subvenționare în dezvoltarea agriculturii și
alimentară
mediului rural (art. 1, 3, 4 ș.a.)
Proiectul de lege cu privire la modificarea unor
acte normative (Legea nr. 273/1994 privind 02/03/2022
Comisia economie,
17 287 18/10/2021 actele de identitate din sistemul național de adoptat Deputați PAS
buget și finanțe
pașapoarte – art. 4; Codul fiscal nr. 1163/1997 02/11/2021
– art. 131 ș.a.)
acte normative (Legea nr. 1515/1993 privind Comisia mediu
18 292 19/10/2021 protecția mediului înconjurător – art. 3, 6, 8, adoptat Deputați PAS și dezvoltare 17/12/2021
ș.a.; Legea nr. 209/2016 privind deșeurile – regională
art. 2, 7, 9 ș.a.)
Proiectul de lege privind mecanismul de
Comisia economie,
19 302 26/10/2021 examinare a investițiilor de importanță pentru adoptat Deputați PAS 09/11/2021
buget și finanțe
securitate
Comisia cultură,
20 322 03/11/2021 1530/1993 privind ocrotirea monumentelor adoptat Deputați PAS 08/11/2021
tineret, sport și
(art. 1, 2, 31 ș.a.)
mass-media
Proiectul de lege pentru modificarea unor acte

19/10/2021
normative (Legea nr. 461/2001 privind piața Comisia economie,
21 332 04/11/2021 adoptat Deputați PAS (inițiativa
produselor petroliere – art. 2, 24, 25; Codul buget și finanțe
legislativă)
fiscal nr. 1163/1997 – titlul IV ș.a.)
121
Organizatorul
122
consultărilor
Starea
lege
dezbaterilor
publice)
28/10/2021
Proiectul de lege pentru modificarea și Larisa Voloh, (inițiativă
completarea Legii nr.1056/2000 pentru Comisia legislativă)
22 351 15/11/2021 examinare Deputați PAS
punerea în aplicare a Titlului VI din Codul administrație 03/11/2021
fiscal (art. 4, anexa nr. 1, anexa nr. 2) publică (inițiativă
legislativă)
Proiectul de lege privind amnistia în legătură
Comisia juridică,
23 353 16/11/2021 cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea adoptat Deputați PAS 07/12/2021
independenței Republicii Moldova
normative (Legea nr. 39/1994 despre statutul
Comisia economie,
24 365 22/11/2021 deputatului în Parlament – art. 25; Legea adoptat Guvernul 30/11/2021
buget și finanțe
fondului rutier nr. 720/1996 – art. 1, 2; Codul
fiscal nr. 1163/1997 – art. 5, 20, 24 ș.a.)
acte normative (Legea nr. 202/2013 privind
Comisia economie,
25 393 14/12/2021 contractele de credit pentru consumatori – examinare Deputați PAS 01/02/2022
buget și finanțe
art. 4, 13, 15; Codul civil nr. 1107/2002 – art.
17641, 1767 ș.a.)
Comisia economie,
26 399 15/12/2021 Proiectul de lege cu privire la condominiu adoptat Deputați PAS 28/12/2021
buget și finanțe
Comisia cultură,
acte normative (Codul serviciilor media
27 397 15/12/2021 audiovizuale nr. 174/2018 – art. 1, 2, 12, ș.a.; adoptat Guvernul 20/12/2021
tineret, sport și
Legea comunicațiilor electronice nr.241/2007
mass-media
– art. 26 ș.a.)
Organizatorul
consultărilor
Starea
lege
dezbaterilor
publice)
acte normative (Legea nr. 202/2017 privind
Comisia economie,
28 403 16/12/2021 activitatea băncilor – art. 381, 382; Legea nr. adoptat Deputați PAS 29/03/2022
buget și finanțe
1/2018 cu privire la organizațiile de creditare
nebancară – art. 4, 41, 9 ș.a.)
normative (Codul muncii nr. 154/2003 – art. Comisia protecție
29 404 17/12/2021 9, 421, 128, 130; Legea nr. 5/2006 cu privire adoptat Deputați PAS socială, sănătate și 28/01/2022
la asigurarea egalității de șanse între femei și familie
bărbați – art. 10 ș.a.)
Comisia agricultură
1100/2000 cu privire la fabricarea și circulația
30 418 23/12/2021 adoptat Guvernul și industrie 14/12/2021
alcoolului etilic și a producției alcoolice (art. 1,
alimentară
2, 3 ș.a.)
Proiectul de lege privind unele măsuri
aferente selectării candidaților la funcțiile de
Comisia juridică,
31 11 19/01/2022 membri în organele de autoadministrare ale adoptat Guvernul 26/01/2022
judecătorilor și procurorilor, precum și pentru
modificarea unor acte normative
Președintele Comisia juridică,
32 26 02/02/2022 penal al Republicii Moldova nr. 985/2002 (art. adoptat 05/07/2022
RM numiri şi imunităţi
1061, 3302)
acte normative (Legea privind Serviciul de Comisia cultură, 12/04/2022
Informații și Securitate al Republicii Moldova educație, cercetare,
33 123 05/04/2022 adoptat Deputați PAS
– art. 7, 9, 10, 10/1; Legea nr. 64/2010 cu tineret, sport și
privire la libertatea de exprimare – art. 2, 5, 6, mass-media 18/04/2022
6/1, 28 ș.a.)
123
Organizatorul
124
consultărilor
Starea
lege
dezbaterilor
publice)
acte normative (Codul muncii al Republicii
21/12/2021
Moldova nr. 154/2003 – art. 5, 10, 31 ș.a.; Angela Munteanu-
34 124 06/04/2022 examinare Deputați PAS (inițiativă
Legea nr. 5/2006 cu privire la asigurarea Pojoga
legislativă)
egalității de șanse între femei și bărbați – art.
2, 10, 24 ș.a.)
normative (Legea nr. 1540/1998 privind plata
Comisia economie,
35 171 05/05/2022 pentru poluarea mediului – art. 11; Codul examinare Deputați PAS 17/05/2022
buget și finanțe
contravențional al Republicii Moldova nr.
218/2008 – art. 272`2)
Proiectul de lege pentru modificarea
Comisia economie,
36 226 08/06/2022 articolului 15 din Legea nr. 202/2017 privind examinare Deputați PAS 19/07/2022
buget și finanțe
activitatea băncilor
Proiectul de lege pentru modificarea Legii nr. Comisia
37 240 16/06/2022 523/1999 cu privire la proprietatea publică a adoptat Guvernul administrație 24/06/2022
unităților administrativ-teritoriale (art. 8`1) publică
Proiectul de lege privind modificarea unor
acte normative (Legea nr. 231/2010 cu privire
la comerțul interior – art. 21`1, 21`14, 21`15, Comisia economie,
38 263 30/06/2022 adoptat Guvernul 25/07/2022
ș.a.; Legea concurenței nr. 183/2012 – art. 32, buget și finanțe
39, 801; Codul contravențional nr. 2185/2008
– art. 273, 402, 404`1, 414)
Proiectul Codului electoral al Republicii Comisia juridică,
39 288 13/07/2022 examinare Deputați PAS 26/07/2022
Moldova numiri şi imunităţi
Organizatorul
consultărilor
Starea
lege
dezbaterilor
publice)
Alte consultări publice organizate
Proiectul Codului urbanismului și Comisia economie,
40 254 06/06/2016 retras Guvernul 21/09/2021
construcțiilor buget și finanțe
Legea nr. 276/2018 cu privire la condominiu
(proiectul nr. 385 din 09.11.2018)- a fost
remisă Parlamentului spre reexaminare de
Comisia economie,
41 385 09/11/2018 către Președintele Republicii Moldova, Igor examinare Guvernul 03/11/2021
buget și finanțe
Dodon. La 15.12.2021 a fost înregistrat un nou
proiect de lege cu privire la condominiu nr.
399.
Proiectul de lege pentru modificarea articolului
Comisia economie,
42 81 din Legea privind achizițiile publice 20/06/2022
buget și finanțe
nr.131/2015
Inițiativă legislativă privind modificarea Comisia economie,
43 - - - - 22/12/2021
Codului muncii buget și finanțe
Inițiativă legislativă privind proiectul Legii
pentru modificarea și completarea unor acte Larisa Voloh,
normative (reintroducerea tratamentului Comisia
44 - - - - 28/10/2021
fiscal și vamal „preferențial” finanțate din administrație
contul împrumuturilor și granturilor acordate publică
Guvernului sau acordate cu garanție de stat)
Inițiativă legislativă/ proiect de lege privind Comisia juridică,
45 - - - 21/02/2022
modificarea Legii taxei de stat numiri și imunități
Inițiativă legislativă - proiectul de lege
privind comasarea Agenției Naționale
pentru Reglementare în Energetică (ANRE) Comisia economie,
46 - - - - 22/10/2021
și a Consiliului Concurenței într-o singură buget și finanțe
instituție - Autoritatea de Reglementare și
Concurență (ARC)
125
Anexa nr. 2. Lista proiectelor de legi aprobate fără efectuarea sau publicarea expertizei
anticorupție, la situația de la sfârșitul lunii august 2022
Proiectul de lege nr. 244/2021 pentru modificarea Legii nr. 7/2021 cu privire la impozitarea specială
1 a serviciilor realizate în cadrul activităților atribuite la secțiunea I a Clasificatorului activităților din
economia Moldovei
Proiectul de lege nr. 260 din 30/09/2021 privind modificarea Legii bugetului de stat pentru anul 2021
2
nr. 258/2020 (art. 1, 2, 3, ș.a.)
Proiectul de lege nr. 261/2021 pentru modificarea Codului muncii al Republicii Moldova nr. 154/2003
3
(art. 781, 80, 972, ș.a.)
Proiectul de lege nr. 259/2021 pentru modificarea Legii fondurilor asigurării obligatorii de asistență
4
medicală pe anul 2021 nr. 256/2020 (art. 1, anexa nr. 1, anexa nr. 1.1 ș.a.)
Proiectul de lege nr. 263/2021 privind modificarea Regulamentului Parlamentului, adoptat prin Legea
5
nr. 797/1996 (art. 891)
Proiectul de lege nr. 281/2021 pentru modificarea unor acte normative (Legea nr. 845/1992 cu privire
6
la antreprenoriat și întreprinderi – art. 10)
Proiectul de lege nr. 343/2021 pentru modificarea articolului 151 din Legea nr. 133/2008 cu privire
7
la ajutorul social
Proiectul de lege nr. 344/2021 privind modificarea Legii bugetului de stat pentru anul 2021 nr.
8
258/2020 (art. 1, 2, 3 ș.a.)
Proiectul de lege nr. 349/2021 privind compensarea cheltuielilor pentru consumul gazelor naturale/
9
energiei termice în perioada rece a anului
Proiectul de lege nr. 361 pentru modificarea Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2021
10
nr. 255/2020 (art. 1, anexa nr. 1, anexa nr. 2)
11 Proiectul legii nr. 362/2021 bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2022
12 Proiectul legii nr. 364/2021 fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală pe anul 2022
13 Proiectul legii nr. 366/2021 bugetului de stat pentru anul 2022
Proiectul de lege nr. 424/2021 privind atragerea de către Guvernul Republicii Moldova a împrumutului
14 de stat extern din partea Fondului Monetar Internațional prin intermediul mecanismului de finanțare
extinsă (EFF)
Proiectul de lege nr. 425/2021 privind atragerea de către Guvernul Republicii Moldova a împrumutului
15 de stat extern din partea Fondului Monetar Internațional prin intermediul mecanismului extins de
creditare (ECF)
Proiectul de lege nr. 421/2021 pentru modificarea unor acte normative (Legea nr. 1515/1993 privind
16 protecţia mediului înconjurător – art. 84; Legea nr. 438/2006 privind dezvoltarea regională în
Republica Moldova – art. 1, 5, 121, ș.a.)
17 Proiectul de lege nr. 420/2021 privind Fondul Național pentru Dezvoltare Regională și Locală
126
Proiectul de lege nr. 7/2022 pentru modificarea unor acte normative (Legea nr. 190 din 25.11.2021 cu
18 privire la modificarea condiției de stabilire și acordare a ajutorului pentru perioada rece a anului – art.
1; Legea nr. 192/2021 privind compensarea diferenței de preț
19 Proiectul de lege nr. 12/2022 pentru modificarea Legii nr. 107/2016 cu privire la energia electrică
Proiectul de lege nr. 63/2022 privind modificarea unor acte normative (Legea nr. 156/1998 privind
20 sistemul public de pensii – art. 13, 131, 34, 561; Legea nr. 133/2008 cu privire la ajutorul social –
art. 7)
Proiectul de lege nr. 122/2022 pentru modificarea Legii privind Comisia Națională a Pieței Financiare
21
nr. 192/1998 (art. 6, 10, 131, 14, ș.a.)
Proiectul de lege nr. 141/2022 privind modificarea Legii bugetului de stat pentru anul 2022 nr.
22
205/2021 (art. 1, 2, 3 ș.a.)
Proiectul de lege nr. 142/2022 pentru modificarea Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul
23
2022 nr. 206/2021 (art. 1, anexa nr. 1, anexa nr. 2)
Proiectul de lege nr. 143/2022 pentru modificarea Legii fondurilor asigurării obligatorii de asistență
24
medicală pe anul 2022 nr. 207/2021 (art. 1, anexa nr. 1, anexa nr. 1.1 ș.a.)
Proiectul de lege nr. 189/2022 pentru modificarea articolului 1 din Legea nr. 7/2022 privind atragerea
25 împrumutului de stat extern din partea Fondului Monetar Internațional prin intermediul mecanismului
de finanțare extinsă (EFF)
Proiectul de lege nr. 190/2022 pentru modificarea articolului 1 din Legea nr. 8/2022 privind atragerea
26 împrumutului de stat extern din partea Fondului Monetar Internațional prin intermediul mecanismului
extins de creditare (ECF)
127
Anexa nr. 3 Lista proiectelor de lege nevotate în prima lectură, dar pentru care comisia
permanentă sesizată în fond a emis raportul
Proiectul de lege nr. 210/2022 pentru modificarea Legii nr. 768/2000 privind statutul alesului local
1
(art. 18)
Proiectul de lege nr. 186/2021 pentru modificarea unor acte normative (Legea nr. 845/1992 cu privire
2
la antreprenoriat și întreprinderi – art. 362, 363, 365; Codul fiscal nr. 1163/1997 – art. 15, 295 ș.a.)
Proiectul de lege nr. 174/2021 pentru modificarea unor acte normative (Codul vamal nr. 1149/2000 –
3 art. 22; Legea nr. 1569/2002 cu privire la modul de introducere și scoatere a bunurilor de pe teritoriul
Republicii Moldova de către persoane fizice – art. 101)
Proiectul de lege nr. 333/2021 cu privire la modificarea articolului 12 din Legea nr. 397/2003 privind
4
finanțele publice locale
Proiectul de lege nr. 183/2021 pentru modificarea Legii nr. 338/1994 privind drepturile copilului
5
(art. 10)
Proiectul de lege nr. 171/2021 pentru modificarea art. 18 din Legea nr. 276/2016 cu privire la
6
principiile de subvenționare în dezvoltarea agriculturii și mediului rural
Proiectul de lege nr. 172/2021 pentru modificarea Legii bugetului de stat pentru anul 2021 nr.
7
258/2020 (art. 2)
Proiectul de lege nr. 294/2021 privind compensarea tarifelor la gazele naturale și energia termică
8
utilizate de consumatorii casnici
9 Proiectul de lege nr. 170/2021 privind organismele modificate genetic
Proiectul de lege nr. 224/2021 privind modificarea Legii nr. 200 din 16.07.2010 privind regimul
10
străinilor în Republica Moldova (art. 32, 423)
Proiectul de lege nr. 68/2022 pentru modificarea și completarea Legii bugetului de stat pentru anul
11
2022 nr. 205/2021 (art. 2)
12 Proiectul de lege nr. 56/2022 pentru anularea majorării de întârziere și a amenzilor
Proiectul de lege nr. 226/2022 pentru modificarea articolului 15 din Legea nr. 202/2017 privind
13
activitatea băncilor
Proiectul de lege nr. 322/2022 pentru modificarea unor acte normative (Legea nr. 1308/1997 privind
14 modul normativ și modul de vânzare-cumpărare a pământului – art. 1, 3, 4, ș.a.; Legea nr. 121/2007
privind administrarea și deetatizarea proprietății publice –art. 1, 9, ș.a.)
Proiectul de lege nr. 163/2022 pentru modificarea unor acte normative (Codul fiscal nr. 1163/1997
15 – art. 103; Legea nr. 1380/1997 cu privire la tariful vamal – art. 28; Legea nr. 1456/1993 cu privire la
activitatea farmaceutică – art. 1, 5'1, 12'1, 16, 26)
Proiectul de lege nr. 54/2022 privind măsurile economice și sociale anticriză aplicabile pentru
16
micșorarea impactului generat de criza energetică și pandemia COVID-19
17 Proiectul nr. 173/2021 al Codului funciar
128
Anexa nr. 4. Numărul inițiativelor legislative înregistrate de deputați
Numărul
proiectelor
Numele și Numărul Numărul Numărul Numărul Numărul total
de legi
prenumele Fracțiunea proiectelor proiectelor proiectelor legilor al inițiativelor
semnate
deputaților de legi de hotărâri de moțiuni adoptate legislative
în mod
individual
Adam Marcela PAS 16 0 3 0 12 19

Agheorghiesei
PAS 10 0 2 0 5 12
Gheorghe
Alaiba Dumitru PAS 43 4 18 0 24 61
Albu Adrian* BCS 0 0 0 0 0 0

Apostolova
PPȘ 14 3 3 0 1 17
Reghina
Babici Ion PAS 11 0 2 0 8 13
Băluțel Adrian PAS 11 0 2 0 7 13
Bandalac Efimia PAS 13 0 2 0 2 15
Barda Viorel* PAS 9 0 2 0 6 11
Batrîncea Vlad BCS 18 0 4 2 1 24
Beleacova Elena BCS 7 0 2 4 0 13
Belîi Adrian PAS 12 0 2 0 3 14
Bodnarenco
BCS 18 1 2 3 1 23
Elena*
Bolea Vasile BCS 9 0 5 4 8 18
Bolea Vladimir* PAS 19 16 2 0 13 21
Budianschi
PAS 0 0 0 0 0 0
Dumitru*
Burduja Petru BCS 26 0 4 4 1 34
Calinici Ana* PAS 18 0 8 0 5 26
Canațui Oleg PAS 11 0 1 0 3 12
Căpățînă
BCS 4 0 4 2 0 10
Svetlana*
Caraman Diana BCS 14 0 2 4 0 20
Carp Lilian PAS 15 3 8 0 8 23
129
Numărul
proiectelor
de legi
semnate
în mod
individual
Cătănoi
PAS 15 0 4 0 9 19
Artemie
Cazacu Victoria PAS 7 0 0 0 1 7
Cheptonar
PAS 4 1 1 0 4 5
Andrian
Chiriac Igor PAS 19 0 3 0 11 21
Cojocari
PAS 7 0 6 0 3 13
Evghenia*
Coșeru Ina PAS 13 3 3 0 6 16
Cunețchi
BCS 16 0 6 4 0 26
Tatiana
Cușnir Mariana PAS 9 0 2 0 3 11
Darovannaia
BCS 23 0 0 4 1 27
Alla
Dascălu Iulia PAS 14 1 2 0 7 16
Davidovici
PAS 8 0 6 0 5 14
Natalia
Dodon Igor* BCS 9 0 0 1 0 10
Dolință Ala* BCS 2 0 0 3 0 5
Druță Mihail PAS 9 0 2 0 7 11
Fotescu Vadim PPȘ 10 2 3 0 1 13
Frunze Petru PAS 9 0 2 0 2 11
Furculiță
BCS 28 0 2 4 1 34
Corneliu
Gagauz Fiodor BCS 2 0 1 2 0 5
Gavriliță
PAS 0 0 0 0 0 0
Natalia*
130
Numărul
proiectelor
de legi
semnate
în mod
individual
Gavrouc Vitali* PAS 8 0 0 0 3 8
Gherman Doina PAS 11 1 5 0 7 16
Gonța Maria PAS 13 0 1 0 6 14
Grădinaru
PAS 17 0 12 0 10 29
Vasile
Greceanîi
BCS 9 0 4 3 0 16
Zinaida
Grosu Igor PAS 12 0 8 0 8 20
Grosu Liliana PAS 6 0 3 0 4 9
Groza Ion PAS 7 1 2 0 5 9
Ichim Gheorghe PAS 19 1 1 0 11 20
Istratii Dorian PAS 20 1 5 0 10 25
Iurcu Dorel* PAS 5 0 3 0 3 8
Jacot Vitalie PAS 19 0 3 0 11 22
Jardan Petru PPȘ 4 0 1 0 1 5
Koksal Ivanna BCS 6 0 2 3 0 11
Lazarencu
PAS 17 0 2 0 8 19
Sergiu
Lebedinschi
BCS 6 0 1 3 0 10
Adrian*
Litvinenco
PAS 5 0 3 0 5 8
Sergiu*
Lozovan Irina BCS 10 0 2 3 0 15
Manic Valentina PAS 15 0 2 0 8 17
Marcoci Boris PAS 22 0 4 0 5 26
131
Numărul
proiectelor
de legi
semnate
în mod
individual
Marian Radu PAS 30 3 4 0 20 34
Mija Artur PAS 9 1 5 0 6 14
Morozova
PAS 14 0 3 0 9 17
Marina
Mudreac Radu BCS 17 0 3 4 0 24
Muduc Valeriu BCS 14 0 2 4 0 20
Munteanu-
PAS 13 0 5 0 6 18
Pojoga Angela
Nantoi Oazu PAS 4 1 2 0 3 6
Nesterovschi
BCS 3 0 0 1 0 4
Alexandr*
Nicolaescu-
PAS 12 0 4 0 10 16
Onofrei Liliana
Nigai Veaceslav BCS 14 0 2 4 0 20
Nistor Marcela PAS 9 0 2 0 6 11
Novac Grigore BCS 13 0 6 4 0 23
Novac Larisa PAS 15 0 1 0 9 16
Odnostalco
BCS 20 0 4 4 0 28
Vladimir
Oglinda Ana* PAS 15 0 3 0 7 18
Pancu Maria PAS 19 1 2 0 8 21
Păsat Iurie PAS 14 0 1 0 8 15
Pâslariuc
PAS 8 0 6 0 6 14
Virgiliu
Perciun Dan PAS 33 15 2 0 20 35
Pilipețcaia Alla BCS 14 0 3 3 0 20
132
Numărul
proiectelor
de legi
semnate
în mod
individual
Popa Boris PAS 3 0 1 0 1 3
Popa Zinaida* PAS 0 0 0 0 0 0
Popșoi Mihail PAS 4 0 5 0 4 9
Porțevschi
PAS 0 0 0 0 0 0
Vasile*
Qatrawi Ersilia PAS 13 0 2 0 4 15
Racu Ana PAS 7 2 0 0 6 7
Răileanu Adela BCS 20 0 1 4 0 25
Reidman Oleg BCS 7 0 0 4 1 11
Roșca Roman* PAS 0 0 0 0 0 0
Roșca Veronica PAS 16 0 11 0 11 27
Rusol Nicolai BCS 15 0 4 4 0 23
Sajin Galina PAS 13 0 2 0 7 15
Sibova Inga BCS 12 0 3 4 0 19
Sinchevici
PAS 13 0 4 0 9 17
Eugeniu
Smirnov Eduard BCS 6 0 4 4 0 14
Șoimaru Vasile PAS 9 0 2 0 6 11
Șor Ilan PPȘ 0 0 1 0 0 1
Șpac Ion PAS 13 0 4 0 8 17
Spânu Andrei* PAS 0 0 0 0 0 0
Spînu Victor PAS 25 0 3 0 16 28
133
Numărul
proiectelor
de legi
semnate
în mod
individual
Stamate Olesea PAS 20 4 76 0 16 96
Starîș
BCS 8 0 1 3 0 12
Constantin
Suhodolski
BCS 5 0 1 2 0 8
Alexandr
Talmazan Igor* PAS 6 0 1 0 6 7
Tatarlî Chiril BCS 0 0 2 2 0 4
Tauber Marina PPȘ 13 3 5 0 0 18
Țîrdea Bogdat BCS 6 0 2 1 0 9
Trubca
PAS 9 0 1 0 4 10
Alexandr
Ulanov Denis PPȘ 7 1 5 0 1 12
Vartanian Gaik* BCS 0 0 0 0 0 0
Vasiloi Rosian* PAS 3 0 0 0 1 3
Voloh Larisa PAS 11 2 0 0 3 11
Voronin
BCS 6 0 0 2 0 8
Vladimir
* Deputați la care mandatul a încetat înainte de termen, sau ale căror mandate au început mai târziu.
134
Anexa nr. 5. Votul deputaților asupra actelor normative și a actelor politice
(inclusiv voturile din prima, a doua și a treia lectură)
Gonța Maria
Istratii Dorian
Chiriac Igor
Pancu Maria
Grosu Igor
Babici Ion
Coșeru Ina
Grosu Liliana
Bandalac Efimia
Agheorghiesei Gheorghe
Jacot Vitalie
Cazacu Victoria
Ichim Gheorghe
Pâslariuc Virgiliu
Păsat Iurie
Nicolaescu-Onofrei Liliana
Sajin Galina
Cojocari Evghenia
Canațui Oleg
Cheptonar Andrian
Șoimaru Vasile
Belîi Adrian
Spînu Victor
Cătănoi Artemie
Adam Marcela
Grădinaru Vasile
Gherman Doina
Marcoci Boris
Qatrawi Ersilia
Cușnir Mariana
Oglinda Ana
Alaiba Dumitru
Lazarencu Sergiu
Munteanu-Pojoga Angela
Trubca Alexandr
Manic Valentina
Novac Larisa
Nistor Marcela
Roșca Veronica
Popa Boris
Stamate Olesea
Calinici Ana
Carp Lilian
Nantoi Oazu
Barda Viorel
Voloh Larisa
Druță Mihail
Marian Radu
Dascălu Iulia
Șpac Ion
Popșoi Mihail
Mija Artur
Davidovici Natalia
Sinchevici Eugeniu
0 100 200 300 400 500 600 700
pentru contra nu a votat
135
Anexa 5. Continuare
Groza Ion
Gavrouc Vitali
Perciun Dan
Băluțel Adrian
Frunze Petru
Iurcu Dorel
Racu Ana
Bolea Vladimir
Muduc Valeriu
Apostolova Reghina
Beleacova Elena
Sibova Inga
Cunețchi Tatiana
Furculiţă Corneliu
Fotescu Vadim
Burduja Petru
Lozovan Irina
Darovannaia Alla
Rusol Nicolai
Caraman Diana
Gagauz Fiodor
Pilipețcaia Alla
Greceanîi Zinaida
Nigai Veaceslav
Smirnov Eduard
Mudreac Radu
Koksal Ivanna
Reidman Oleg
Novac Grigore
Răileanu Adela
Batrîncea Vlad
Odnostalco Vladimir
Ţîrdea Bogdat
Starîş Constantin
Dolinţă Alla
Jardan Petru
Tatarlî Chiril
Nesterovschi Alexandr
Bodnarenco Elena
Voronin Vladimir
Bolea Vasile
Tauber Marina
Roșca Roman
Lebedinschi Adrian
Ulanov Denis
Suhodolski Alexandr
Căpățînă Svetlana
Talmazan Igor
Vartanean Gaik
Vasiloi Rosian
Dodon Igor
0 100 200 300 400 500 600
pentru contra nu a votat
136
Anexa nr. 6 Prezența deputaților la procedura de vot
Grosu Liliana
Chiriac Igor
Babici Ion
Istratii Dorian
Gonța Maria
Grosu Igor
Păsat Iurie
Pancu Maria
Coșeru Ina
Alaiba Dumitru
Cazacu Victoria
Jacot Vitalie
Șoimaru Vasile
Nicolaescu-Onofrei Liliana
Bandalac Efimia
Pâslariuc Virgiliu
Agheorghiesei Gheorghe
Belîi Adrian
Grădinaru Vasile
Sajin Galina
Canațui Oleg
Ichim Gheorghe
Carp Lilian
Nistor Marcela
Qatrawi Ersilia
Cheptonar Andrian
Cătănoi Artemie
Perciun Dan
Spînu Victor
Cojocari Evghenia
Marcoci Boris
Gherman Doina
Adam Marcela
Munteanu-Pojoga Angela
Trubca Alexandr
Oglinda Ana
Șpac Ion
Nantoi Oazu
Stamate Olesea
Roșca Veronica
Manic Valentina
Cușnir Mariana
Dascălu Iulia
Groza Ion
Novac Larisa
Lazarencu Sergiu
Mija Artur
Voloh Larisa
Marian Radu
Popa Boris
Barda Viorel
Calinici Ana
Sinchevici Eugeniu
0 100 200 300 400 500 600 700
Numărul total al participării la procedura de votare (opțiunea Pentru/ Contra/ Nu a votat)

Numărul total al absențelor de la procedura de votare din zilele în care deputatul a fost prezent la ședință
137
Anexa nr. 6. Continuare
Druță Mihail
Sibova Inga
Popșoi Mihail
Băluțel Adrian
Davidovici Natalia
Apostolova Reghina
Caraman Diana
Muduc Valeriu
Burduja Petru
Morozova Marina
Fotescu Vadim
Bolea Vladimir
Cunețchi Tatiana
Beleacova Elena
Ţîrdea Bogdat
Odnostalco Vladimir
Gavrouc Vitali
Smirnov Eduard
Pilipețcaia Alla
Darovannaia Alla
Frunze Petru
Rusol Nicolai
Novac Grigore
Mudreac Radu
Răileanu Adela
Furculiţă Corneliu
Racu Ana
Voronin Vladimir
Iurcu Dorel
Reidman Oleg
Gagauz Fiodor
Lozovan Irina
Koksal Ivanna
Batrîncea Vlad
Greceanîi Zinaida
Nigai Veaceslav
Bolea Vasile
Starîş Constantin
Suhodolski Alexandr
Dolinţă Alla
Jardan Petru
Lebedinschi Adrian
Tatarlî Chiril
Tauber Marina
Bodnarenco Elena
Ulanov Denis
Nesterovschi Alexandr
Căpățînă Svetlana
Roșca Roman
Vartanean Gaik
Talmazan Igor
Dodon Igor
Vasiloi Rosian
0 100 200 300 400 500 600
Numărul total al participării la procedura de votare (opțiunea Pentru/ Contra/ Nu a votat)

Numărul total al absențelor de la procedura de votare din zilele în care deputatul a fost prezent la ședință
138
Anexa nr. 7. Numărul proiectelor examinate de comisiile permanente sesizate în fond
Numărul Numărul de proiecte în care comisia este/ Numărul de proiecte în care

total al a fost raportor principal comisia este coraportor
proiectelor
în care
comisia a
Comisiile Legi Hotărâri Legi Hotărâri
fost numită
raportor
sau Adoptate Adoptate
coraportor În Retrase/ În Retrase/ În Retrase/ În Retrase/
și Adoptate și Adoptate
examinare Respinse examinare Respinse examinare Respinse examinare Respinse
comasate comasate
Comisia
juridică,
193 41 10 3 86 16 2 13 7 1 13 1 0
numiri şi
imunităţi
Comisia
economie,
202 106 59 8 9 5 0 7 6 0 1 1 0
buget și
finanțe
Comisia
securitate
națională, 49 13 8 2 14 0 0 7 2 0 2 1 0
apărare și
ordine publică
Comisia
politică
externă și 67 14 1 0 3 0 0 49 0 0 0 0 0
integrare
europeană
Comisia
drepturile
omului 11 1 3 0 3 0 0 2 2 0 0 0 0
și relații
interetnice
139
Numărul
140
Numărul de proiecte în care comisia este/ Numărul de proiecte în care

total al a fost raportor principal comisia este coraportor
proiectelor
în care
comisia a Legi Hotărâri Legi Hotărâri
Comisiile
fost numită
raportor Adoptate Adoptate
sau În Retrase/ În Retrase/ În Retrase/ În Retrase/
și Adoptate și Adoptate
coraportor examinare Respinse examinare Respinse examinare Respinse examinare Respinse
comasate comasate
Comisia
administrație 22 5 6 1 0 0 0 4 6 0 0 0 0
publică
Comisia mediu
și dezvoltare 22 10 2 0 0 0 0 5 5 0 0 0 0
regională
Comisia
cultură,
educație,
29 10 6 0 6 2 0 3 2 0 0 0 0
cercetare,
tineret, sport
și mass-media
Comisia
agricultură
32 16 9 1 0 0 0 5 0 1 0 0 0
și industrie
alimentară
Comisia
protecție
socială, 89 39 39 0 2 0 0 8 1 0 0 0 0
sănătate și
familie
Comisia de
control al
8 1 0 0 3 1 0 0 0 0 3 0 0
finanțelor
publice
Total 256 143 15 126 24 11

Anexa nr. 8. Tabel privind conținutul profilului deputaților pe pagina web oficială
Declarația de
Fracțiunea Comisia Inițiative Diplomație Date de
Nume/prenume CV avere și Comentarii
parlamentară permanentă legislative parlamentară contact
interese
Adam Marcela √ √ √ √ √ - -
Agheorghesei Gheorghe √ √ √ √ √ - -
Alaiba Dumitru √ √ √ √ √ - -
Doar adresa
de e-mail este
Apostolova Reghina √ √ √ √ √ - √
plasată la date
de contact
Babici Ion √ √ √ √ √ - -
Bandalac Efimia √ √ √ √ √ - -
Barda Viorel √ √ √ √ √ - -
Graficul audi-
Doar la enței, datele
Batrîncea Vlad - √ √ √ √ validarea de contact ale
mandatului consilierilor,
CV-ul lipsesc
Băluțel Adrian √ √ √ √ √ - -
Beleacova Elena - √ √ √ √ - -
Belîi Adrian √ √ √ √ √ - -
La validarea
mandatului și
Bolea Vasile √ √ √ √ √ -
pentru anul
2014
Lipsește
inclusiv rubrica
Bolea Vladimir √ √ √ √ √ -
Declarație de
avere și interese
Burduja Petru √ √ √ √ √ - -
Calinici Ana √ √ √ √ √ - -
141
Declarația de
142

interese
Canațui Oleg √ √ √ √ √ - -
Caraman Diana √ √ √ √ √ - -
La validarea
mandatului și
Carp Lilian √ √ √ √ √ -
pentru anul
2014
Cazacu Victoria √ √ √ √ √ - -
Cătănoi Artemie √ √ √ √ √ - -
Cheptonar Andrian √ √ √ √ √ - -
Chiriac Igor √ √ √ √ √ - -
Coșeru Ina √ √ √ √ √ - -
Cojocari Evghenia √ √ √ √ √ - -
Cunețchi Tatiana √ √ √ √ √ - -
Cușnir Mariana √ √ √ √ √ - -
Darovannaia Alla - √ √ √ √ - -
Dascălu Iulia √ √ √ √ √ - -
Davidovici Natalia √ √ √ √ √ - -
La validarea
mandatului și
Dolință Alla √ √ √ √ √ -
pentru anul
2014
Druță Mihail √ √ √ √ √ - -
Doar adresa
de e-mail este
Fotescu Vadim √ √ √ √ √ - √
plasată la date
de contact
Datele din CV
Frunze Petru √ √ √ √ √ - -
sunt acoperite
La validarea Doar adresa
mandatului și de e-mail este
Furculiță Corneliu √ √ √ √ √ √
pentru anul plasată la date
2014 de contact
Declarația de
interese
La validarea
mandatului și
Gagauz Fiodor √ √ √ √ √ -
pentru anul
2014
Lipsește
inclusiv rubrica
Gavrouc Vitali √ √ √ √ √ Declarație -
de avere și
interese
Doar contul
personal de
Gherman Doina √ √ √ √ √ - √ pe Facebook
este plasat la
contacte
Gonța Maria √ √ √ √ √ - -
Grădinaru Vasile √ √ √ √ √ - -
La validarea
mandatului
Greceanîi Zinaida √ √ √ √ √ -
și pentru anii
2009 - 2014
Graficul
audienței, date
Grosu Igor √ √ √ √ √ - - de contact ale
consilierilor,
lipsesc
Grosu Liliana √ √ √ √ √ - -
Lipsește
Groza Ion √ √ √ √ √ -
rubrica
Ichim Gheorghe √ √ √ √ √ - -
Istratii Dorian √ √ √ √ √ - -
Jacot Vitalie √ √ √ √ √ - -
143
144
Declarația de
interese
Doar adresa
de e-mail este
Jardan Petru √ √ √ √ √ - √
plasată la date
de contact
Koksal Ivanna √ √ √ √ √ - -
Lazarencu Sergiu √ √ √ √ √ - -
Lebedinschi Adrian √ √ √ √ √ - -
Lozovan Irina √ √ √ √ √ - -
Manic Valentina √ √ √ √ √ - -
Marcoci Boris √ √ √ √ √
Număr de
telefon fix,
Link ne- mobil și
Marian Radu √ √ √ √ √ funcțional spre √ conturile de
pagina ANI pe Fcebook,
LinkedIn
plasate
Mija Artur √ √ √ √ √ - -
Morozova Marina √ √ √ √ √ - -
La validarea
mandatului și
Mudreac Radu √ √ √ √ √ -
pentru anul
2014
Muduc Valeriu √ √ √ √ √ - -
Munteanu-Pojoga Angela √ √ √ √ √ - -
Nantoi Oazu √ √ √ √ √ - -
Nu există
rubricile
Nesterovschi Alexandr √ √ √ √ √ - - CV, avere și
interese, date
de contact.
Nicolaescu-Onofrei Liliana √ √ √ √ √ - -
Declarația de
interese
Nigai Veaceslav √ √ √ √ √ - -
Nistor Marcela √ √ √ √ √ -
La validarea
mandatului și
Novac Grigore √ √ √ √ √ -
pentru anul
2014
Novac Larisa √ √ √ √ √ - -
La validarea
mandatului și
Odnostalco Vladimir - √ √ √ √ -
pentru anul
2014
Oglinda Ana √ √ √ √ √ - -
Șoimaru Vasile √ √ √ √ √ - -
Doar adresa
de e-mail este
Șor Ilan √ √ √ √ √ - -
plasată la date
de contact
Șpac Ion √ √ √ √ √ - -
Pancu Maria √ √ √ √ √ - -
Pâslariuc Virgiliu √ √ √ √ √ - -
Păsat Iurie √ √ √ √ √ - -
Perciun Dan √ √ √ √ √ - -
Pilipețcaia Alla - √ √ √ √ - -
Popa Boris √ √ √ √ √ - -
Graficul
audienței,
datele de
Popșoi Mihail √ √ √ √ √ - -
contact ale
consilierilor,
lipsesc
Qatrawi Ersilia √ √ √ √ √ - -
145
Racu Ana √ √ √ √ √ - -
146
Declarația de
interese
Răileanu Adela - √ √ √ √ - -
Pentru anii
Reidman Oleg √ √ √ √ √ -
2009 - 2014
Roșca Veronica √ √ √ √ √ - -
Rusol Nicolai √ √ √ √ √ - -
Sajin Galina √ √ √ √ √ - -
Sibova Inga √ √ √ √ √ - -
Sînchevici Eugeniu √ √ √ √ √ - -
La validarea
mandatului și
Smirnov Eduard √ √ √ √ √ -
pentru anul
2014
Spînu Victor √ √ √ √ √ - -
Stamate Olesea √ √ √ √ √ - -
Pentru anii
Starîș Constantin √ √ √ √ √ -
2010 - 2013
Nu există
rubrica CV
Suhodolski Alexandr - √ √ √ √ - - și declarația
de avere și
interese
Tatarlî Chiril - √ √ √ √ - -
Doar adresa
de e-mail este
Tauber Marina √ √ √ √ √ - √
plasată la date
de contact
Trubca Alexandr √ √ √ √ √ -
La validarea
mandatului și
Țîrdea Bogdat √ √ √ √ √
pentru anul
2014
Declarația de
interese
Doar adresa
de e-mail este
Ulanov Denis √ √ √ √ √ - √
plasată la date
de contact
Voloh Larisa √ √ √ √ √
Voronin Vladimir √ √ √ √ √
147
Anexa nr. 9. Gradul de realizare a planurilor de acțiuni ale comisiilor parlamentare
permanente
Tabelul nr. 9.1. Realizarea planului de acțiuni al CAP
Comisia administrație publică

Obiectivul nr. 1 Activitatea legislativă a comisiei
Nr. Activitatea planificată Indicatorii de rezultat Gradul de realizare
Proiecte de acte normative propuse
spre examinare în cadrul ședinței
1.1 Comisiei permanente și prezentate Acte normative examinate 312 acte normative
pentru examinare în ședințele plenare
ale Parlamentului
Examinarea proiectelor de acte Rapoarte elaborate
1.2 legislative la care Comisia este sesizată 22 de rapoarte
în fond
Elaborarea rapoartelor privind Rapoarte elaborate În perioada de referință nu a fost
1.3 reexaminarea legilor nepromulgate de publicată respectiva
către Președintele Republicii Moldova activitate.
Examinarea proiectelor de acte
1.4 legislative parvenite în Comisie pentru Avize elaborate 290 de avize
avizare
Ordini de zi perfectate ale
1.5 Perfectarea ordinii de zi a ședințelor 54 de proiecte de ordine de zi
ședințelor Comisiei
Perfectarea proceselor-verbale ale
1.6 Procese-verbale perfectate 38 de procese verbale (primite)
ședințelor Comisiei
În perioada de referință nu a fost
Executarea hotărârilor și adreselor publicată respectiva
1.7 Hotărâri executate
Curții Constituționale în domeniu activitate.
Organizarea audierilor publice la nivel Audieri publice organizate

1.8 7 audieri publice
de Comisie și desfășurate
În perioada de referință nu a fost
1.9 Efectuarea controlului parlamentar Organizarea controalelor publicată respectiva
activitate.
Studierea stenogramelor ședințelor
Parlamentului și includerea Amendamente adoptate și incluse
1.10 Amendamente adoptate
amendamentelor adoptate în textul în textele actelor normative.
actului normativ
Obiectivul nr. 2. Cooperarea între Ccomisie și autoritățile publice centrale, autoritățile publice locale și asociațiile
reprezentative, organizațiile nonguvernamentale, Ccomisiile permanente și cu subdiviziunile structurale ale
Secretariatului Parlamentului Republicii Moldova, precum și comisiile de profil din alte state (permanent, deputaății
și consultanții Ccomisiei).
Colaborarea cu alte comisii permanente
privind organizarea ședințelor comune, În perioada de referință nu au
2.1 Ședințe comune realizate
audierilor publice la examinarea avut loc ședințe comune
proiectelor de legi.
Cooperarea cu Congresul Autorităților
Locale din Moldova (CALM) și cu Activități organizate
2.2 alte asociații reprezentative ale APL și desfășurate la acest 5 audieri publice
privind diverse aspecte de activitate ale subiect
administrației publice locale.
148
În perioada de referință nu au
Participarea la procesul de elaborare a Numărul de activități
2.3 fost publicate informații despre
Buletinului informativ al Parlamentului elaborate
respectiva activitate.
Crearea grupurilor de experți în
2.4 Grupuri de experți create fost publicate informații despre
domeniile de activitate ale comisiei
Obiectivul nr. 3 Examinarea corespondenței parvenite pe adresa comisiei
Efectuarea activităților de audiere și În perioada de referință nu au
Numărul de activități
3.1 consultare a cetățenilor în teritoriu. fost publicate informații despre
realizate
Recepționarea și examinarea petițiilor. respectiva activitate.
Examinarea corespondenței parvenite Corespondența
pe adresa comisiei înregistrată și examinată
Conlucrarea comisiei permanente
cu Direcția petiții și audiențe a Numărul de ședințe/
Parlamentului privind eficientizarea activități
activității cu petițiile.
Întocmirea demersurilor către organele
de resort, implicând autoritățile publice În perioada de referință nu au
3.4 competente în vederea examinării, Demersuri întocmite fost publicate informații despre
soluționării obiectului petiției - respectiva activitate.
secretariatul comisiei
Tabelul nr. 9.2. Realizarea planului de acțiuni al CDORI
Obiectivul nr. 1 Realizarea funcției legislative
Nr. Activitatea planificată Indicatorii de rezultat Gradul de realizare

1.1 legislative la care comisia este sesizată Rapoarte elaborate 12 rapoarte
în fond
1.2 legislative parvenite în comisie pentru Avize elaborate. 103 avize
avizare
Elaborarea notelor informative pe
1.3 Note informative elaborate 115 note informative
marginea proiectelor de acte legislative
Ordini de zi perfectate ale
1.4 Perfectarea ordinii de zi a ședințelor 39 de proiecte de ordine de zi
ședințelor comisiei
Perfectarea proceselor-verbale ale
1.5 Procese-verbale perfectate 13 procese-verbale primite
ședințelor comisiei
Cooperarea cu autoritățile Numărul de concluzii/
administrației publice centrale recomandări
Includerea a 7 recomandări
Numărul de activități/
1.7 Colaborarea cu societatea civilă ale societății civile în proiecte
concluzii
legislative.
Întrevederi cu organizații
internaționale, donatori, mediul
1.8 Întrevederi organizate fost publicate informații despre
academic, precum și cu alte părți
interesate
149
Celebrarea Zilei pentru Drepturile
1.9 Eveniment organizat fost publicate informații despre
Omului
Organizarea și desfășurarea
concursului privind selectarea
1.10 Concurs organizat 2 ședințe
candidaților la funcția de Avocat al
Poporului
Obiectivul nr. 2 Realizarea funcției de control parlamentar
Vizite inopinate la penitenciarele din

2.1 Vizite realizate 3 vizite
țară
Vizită de informare la Agenția Relații
2.2 Realizarea vizitei fost publicate informații despre
Interetnice
Vizită de informare la Oficiul Avocatului
2.3 Realizarea vizitei fost publicate informații despre
Poporului
Vizită de informare la Consiliul Pentru
2.4 Prevenirea și Eliminarea Discriminării Realizarea vizitei O ședință comună
și Asigurarea Egalității
Întrevederi tematice cu reprezentanții
2.5 Întrevederi organizate fost publicate informații despre
autorităților publice
Exercitarea controalelor parlamentare
2.6 în problemele aferente domeniilor de Decizii emise 11 decizii
activitate ale comisiei
Organizarea audierilor publice la nivel Audieri publice organizate
2.7 7 audieri publice
de comisie și desfășurate
Obiectivul nr. 3 Examinarea corespondenței parvenite pe adresa comisiei
3.1 Înregistrarea petițiilor Petiții înregistrate fost publicate informații despre
Elaborarea răspusurilor pe marginea
3.2 Răspunsuri elaborate fost publicate informații despre
petițiilor parvenite pe adresa comisiei
Examinarea eficientizării
3.3 Petiții examinate fost publicate informații despre
corespondenței
Obiectivul nr. 4 Efectuarea audienței cetățenilor
Înscrierea solicitanților pentru
4.1 Solicitanți înscriși fost publicate informații despre
audiențe
Elaborarea demersurilor pe adresa
autorităților publice ca urmare a
4.2 Demersuri elaborate fost publicate informații despre
problemelor invocate de cetățeni în
urma audienței
Studierea răspunsurilor venite pe
adresa comisiei în urma examinării În perioada de referință nu au
4.3 demersurilor în problemele invocate Corespondența examinată fost publicate informații despre
de cetățeni în procesul de audiență a respectiva activitate.
acestora
150
Tabelul nr. 9.3. Realizarea activității legislative CJNI
Comisia juridică, numiri și imunități
Obiectivul nr. 1 Realizarea funcției legislative
Activitatea
Nr. Indicatorii de rezultat Gradul de realizare
planificată
1.1 legislative la care comisia este sesizată Rapoarte elaborate 201 rapoarte
în fond
1.2 Examinarea proiectelor de acte Avize elaborate 137 de avize
legislative parvenite în comisie pentru Ordini de zi perfectate ale

1.3. 79 de proiecte de ordine de zi
avizare ședințelor comisiei
1.4 Perfectarea ordinii de zi a ședințelor Procese-verbale perfectate 65 de procese verbale (primite)
Perfectarea proceselor-verbale ale Consultări publice

1.5 14 consultări publice
ședințelor comisiei organizate și desfășurate
Organizarea consultărilor publice la
nivel de comisie
151
Anexa nr. 10. Imaginea paginii de start a www.parlament.md
152
Anexa nr. 11. Deputații care au efectuat deplasări de serviciu în străinătate
(august 2021 – iunie 2022)
Nr. Fracțiune parlamentară/Deputat Total deplasări Total cheltuieli (lei)*

BCS 11 (23%) 209.514
1 Batrîncea Vlad 2 78.447
2 Beleacova Elena 1 3.195
3 Bolea Vasile 2 33.878
4 Cunețchi Tatiana 1 3.195
5 Darovannaia Alla 1 4.052
6 Gagauz Fiodor 1 16.948
7 Greceanîi Zinaida 1 11.345
8 Mudreac Radu 1 15.303
9 Novac Grigore 1
10 Răileanu Adela 1 33.977
11 Reidman Oleg 1 9.173
PAS 44 (92%) 931.646
1 Adam Marcela 1
2 Alaiba Dumitru 1 2.877
3 Babici Ion 1 3.195
4 Bandalac Efimia 2 5.623
5 Băluțel Adrian 1 1.631
6 Belîi Adrian 1 20.836
7 Bolea Vladimir 8 66.945
8 Calinici Ana 2 1.631
9 Carp Lilian 4 16.274
10 Cazacu Victoria 1 3.195
11 Cătănoi Artemie 2 4.059
12 Cheptonar Andrian 2 3.295
13 Chiriac Igor 2 15.291
14 Coșeru Ina 2 18.912
15 Davidovici Natalia 2 65.686
16 Druță Mihail 2 5.683
17 Frunze Petru 5 13.781
18 Gherman Doina 5 46.915
19 Gonța Maria 1
20 Grădinaru Vasile 3 4.827
21 Grosu Igor 5 63.776
22 Grosu Liliana 1
23 Groza Ion 5 108.766
24 Jacot Vitalie 3 33.841
25 Lazarencu Sergiu 3 22.546
26 Manic Valentina 1 15.303
27 Marcoci Boris 3 11.038
28 Marian Radu 2 36.006
29 Mija Artur 1
153
Nr. Fracțiune parlamentară/Deputat Total cheltuieli (lei)*
30 Nantoi Oazu 1
31 Nicolăescu-Onofrei Liliana 1
32 Novac Larisa 3 20.143
33 Pancu Maria 1 16.388
34 Pâslariuc Virgiliu 1 2.877
35 Perciun Dan 1 19.678
36 Popșoi Mihail 7 165.610
37 Racu Ana 2 2.877
38 Roșca Veronica 3 8.560
39 Sajin Galina 1 1.631
40 Stamate Olesea 5 51.702
41 Șpac Ion 4 14.333
42 Trubca Alexandr 1 15.303
43 Voloh Larisa 3 20.608
Secretariat 16 (33%) 228.808
* În cazurile în care lipsesc datele cu privire la cheltuieli, acestea au fost acoperite de organizatori, nefiind
efectuate din bugetul de stat.
154
Anexa nr. 12. Rapoartele autorităților publice depuse în Parlament în perioada 2021 - 2022
Autoritatea Termenul Data prezentării*

Nr. Tipul raportului Prevederi legale
responsabilă prevăzut 2021 2022
Procuratura
1. 31 martie 17 martie 21 martie Raport de activitate Art. 11, alin. (3), Legea nr. 3/2016
Generală
Curtea Raport privind exercitarea jurisdicției
2. Anual 2 februarie 28 ianuarie Art. 10, Legea nr. 317/1994
Constituțională constituționale
Raport privind respectarea drepturilor și
3. Avocatul Poporului 15 martie 2 aprilie 21 martie Art. 29, alin. (1), Legea nr. 52/2014
libertăților omului
Raport semianual privind executarea Art. 47, alin. (1), lit. c), Legea nr.
15 martie 22 septembrie -
4. Guvernul bugetului public național 181/2014
Aprilie 19 martie - Raport anual de activitate Art. 42, alin. (10), Legea nr. 136/2017
4 martie,
Centrul Național 31 martie 1 martie 21 iulie Raport de activitate Art. 44¹, Legea nr. 1104/2002
5. (rectificat)
Anticorupție
30 martie 28 martie 28 martie Raport privind integritatea instituțională Art. 24, Legea nr. 325/2013
1 iunie 21 mai 31 mai Raport de activitate Art. 33, Legea nr. 183/2012
Consiliul
6. Raport privind ajutoarele de stat acordate
Concurenței 1 iunie 10 decembrie - Art. 21, alin. (3), Legea nr. 139/2012
în Republica Moldova
Art. 11 alin. (7), art. 12, Legea nr.
Anual 25 mai 27 aprilie Raport de audit
Agenția Națională 174/2017
7. de Reglementare în 30 iunie 28 iunie 30 iunie Raport privind activitatea ANRE Art. 12, alin. (7), Legea nr. 174/2017
Energetică Raport privind monitorizarea pieței
15 martie 12 martie 15 martie Art. 9, alin. (1), Legea nr. 461/2001
produselor petroliere
Serviciul de Raport privind realizarea planului de
31 martie - 30 martie Art. 3, HP nr. 257/2018;
8. Informații și acțiuni
Securitate 30 martie - - Raport privind integritatea profesională Art. 24, Legea nr. 325/2013
Raport privind finanțarea partidelor
Comisia Electorală 1 iunie 1 iunie 1 iunie Art. 30, Legea nr. 247/2007
9. politice
Centrală
31 martie 23 februarie 15 februarie Raport de activitate Art. 22, alin. (1), Cod electoral
155
156

Raport asupra modului de organizare și Art. 4, alin. (3), lit. d), Legea nr.
Consiliul Superior al 1 aprilie
10. 2 aprilie - funcționare a instanțelor judecătorești 947/1996 Art. 29, alin. (1), Legea nr.
Magistraturii 1 februarie
Raport de activitate 947/1996
Centrul Național
pentru Protecția
11. 15 martie 11 martie 11 martie Raport de activitate Art. 21 alin. (3), Legea nr. 133/2011
Datelor cu Caracter
Personal
Fondul de Garantare 4 luni de la
12. a Depozitelor în încheierea anului 29 aprilie 29 aprilie Raport de activitate Art. 29, Legea nr. 575/2003
Sistemul Bancar financiar
1 martie;
Autoritatea
31 martie –
13. Națională de 28 aprilie 28 martie Raport de activitate Art. 14, Legea nr. 132/2016
prezentarea în
Integritate
plen
Consiliul pentru
Art. 12, alin. (2), Legea nr. 121/2012
Prevenirea și
Raport privind situația în domeniul pct. 28 și 29, Regulamentul de
14. Eliminarea 15 martie 15 martie 15 martie
prevenirii și combaterii discriminării activitate al Consiliului, adoptat prin
Discriminării și
Legea nr. 298/2012
Asigurarea Egalității
Consiliul
15. 1 martie 9 noiembrie 28 februarie Raport de activitate Art. 87, alin. (2), Cod nr. 174/2018
Audiovizualului
Consiliul de
supraveghere
16 și dezvoltare 1 februarie - - Raport de activitate Art. 45, lit. m), Cod nr. 174/2018
al IP Compania
„Teleradio-Moldova”
Publicație privind datele statistice a Art. 69, alin. (5), Legea nr.
Trimestrial - 1 iulie balanței de plăți și statistica datoriei 548/1995
externe
Art. 26, alin. (3), Legea nr.
Anual 31 mai 31 mai Raport de supraveghere
548/1995
Trimestrial, în
Banca Națională a termen de 3 luni
17.
Moldovei de la sfârșitul
trimestrului de Raport auditului independent pentru
gestiune 29 octombrie 31 mai exercițiul financiar încheiat Raportul Art. 69, Legea nr. 548/1995
- în termen de 9 conducerii consolidat anual
luni de la sfârșitul
anului de gestiune
1 mai- raport de
activitate;
1 iunie-
29 aprilie
executarea Raport anual asupra administrării și
28 aprilie
bugetelor de stat întrebuințării resurselor financiare
15 iunie
18. Curtea de Conturi (plen) publice și a patrimoniului public Art. 6, 34. Legea nr. 260/2017
15 septembrie
15 septembrie Raportul de activitate
26 mai
– administrarea
patrimoniului
public (plen)
Trimestrial 2 iunie
9 septembrie
Ministerul Anual (90 de zile 7 aprilie Raport privind situația în domeniul
19. 2 aprilie Art. 12, alin. (6). Legea nr. 419/2006
Finanțelor de la încheierea datoriei de stat
anului)
Raport privind implementarea Planului
20. Cancelaria de Stat 1 aprilie 1 aprilie 8 aprilie național de acțiuni în domeniul drepturilor Art. 5, HP nr. 89/2018
omului
Ministerul Justiției
Raport privind hotărârile și deciziile Curții
21. Agentul 31 martie 31 martie - Art. 22, Legea nr. 151/2015
Europene
guvernamental
157
158

Raport privind modul de implementare
Ministerul 10 septembrie
22. Semestrial 22 martie a prezentei legi de către autoritățile de Art. 123, alin. (2), Legea nr. 160/2011
Economiei 14 aprilie
licențiere
Comisia Națională a Raport privind funcționarea pieței
23. 1 iunie 28 mai 27 mai Art. 2, alin. (2), Legea nr. 192/1998
Pieței Financiare nebancare
Agenția Națională
24. pentru Proprietate Cu titlu informativ - 27 iunie Raport cu privire la activitate Cu titlu informativ
Intelectuală
Agenția Națională
25. pentru Soluționarea 15 martie 12 martie 15 martie Raport anual de performanță HP nr. 271/2016, pct. 70
Contestațiilor
Consiliul Național
pentru Asistență
26. Anual 26 februarie 23 februarie Raport de activitate Art. 12, alin. (1), Legea nr. 198/2007
Juridică Garantată
de Stat
* La data prezentării rapoartelor este indicată data expedierii de către autoritatea publică a demersului/raportului în adresa Parlamentului.
Asociaţia Promo-LEX
Str. Mitropolit Petru Movilă 23/13 Chișinău, Moldova
tel./fax: (+373 22) 45 00 24, 44 96 26
info@promolex.md
www.promolex.md

Raport

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Raport

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

RAPORT

Monitorizarea activității Parlamentului

În perioada 2021 – 2025 Asociația Promo-LEX monitorizează activitatea Parlamentului,

Responsabilitatea pentru opiniile exprimate în cadrul acestui raport aparține Asociației

I. RESPECTAREA PROCEDURII LEGISLATIVE...................................................................................... 12

II. ACTIVITATEA UNOR COMISII PARLAMENTARE PERMANENTE.............................................. 44

III. EXERCITAREA DE CĂTRE PARLAMENT A FUNCȚIEI DE CONTROL PARLAMENTAR....... 52

IV. COMUNICAREA PARLAMENTULUI CU CETĂȚENII ȘI PĂRȚILE INTERESATE..................... 74

V. MONITORIZARE MANAGEMENT BUGETAR ȘI ADMINISTRATIV.............................................. 96

Capitolul I. Respectarea procedurii legislative. În acest compartiment este analizat gradul de

În privința activității deputaților în calitate de autori ai proiectelor legislative, subliniem că majoritatea

Cu privire la organizarea și desfășurarea ședințelor plenare Promo-LEX a constatat frecvent publicarea

Cu referire la utilizarea de către Parlament a întrebărilor și interpelărilor, constatăm că aceste

Și în final, cu referire la monitorizarea numirilor și demiterilor persoanelor oficiale de către Parlament,

Până la sfârșitul sesiunii de primăvară 2022, în contextul modificării structurii organizaționale a

Capitolul V. Monitorizarea managementului bugetar și administrativ. În acest compartiment

În ceea ce privește aprobarea și executarea bugetului Parlamentului, constatăm că informația aferentă

Asociația Promo-LEX este o organizație neguvernamentală, non-profit și apolitică, ce urmărește

Monitorizarea activității Parlamentului este necesară și benefică în virtutea necesității de îmbunătățire

Activitățile proiectului sunt centrate pe patru piloni de intervenție:

- informare – comunicarea publică a rezultatelor monitorizării prin postări periodice pe rețelele

- promovare & advocacy – promovarea permanentă a concluziilor și recomandărilor deduse în urma

Metodologia utilizată pentru monitorizarea activității și transparenței Parlamentului a fost elaborată

Scopul monitorizării Parlamentului este de a asigura o transparență sporită în activitatea instituției, a

Pentru realizarea scopului au fost stabilite următoarele obiective:

Pe parcursul monitorizării au fost utilizate mai multe instrumente de colectare a datelor:

Metodologia a fost prezentată și discutată la începutul monitorizării cu conducerea Parlamentului și

Monitorii Promo-LEX au fost instruiți privind conținutul și obiectivele metodologiei. De asemenea, ei

1.1.1. Considerente generale despre proiectele de acte normative

Situația proiectelor de acte normative

Moțiuni Hotărâri Legi

Cele mai multe proiecte au vizat următoarele domenii:

1.1.2 Publicarea proiectelor de acte normative

Potrivit observațiilor Promo-LEX, termenul de publicare a proiectelor actelor normative în perioada

1.1.3 Consultarea publică

Dispozițiile Regulamentului Parlamentului cu privire la ordinea și modul de desfășurare a consultărilor

6 Legea privind transparența în procesul decizional nr. 239 din 13.11.2008.

- (...) elaborarea versiunii inițiale a proiectului și întocmirea notei informative;

- elaborarea versiunii finale a proiectului de act normativ.

Menționăm că Parlamentul publică informația despre organizarea audierilor și dezbaterilor publice

Astfel, constatăm că transparența activității de consultare publică a proiectelor de acte normative în

Astfel, constatăm o rată mică de organizare și desfășurare a audierilor și dezbaterilor publice de

13 Compartimentul Anunțuri de pe pagina web www.parlament.md.

Proiectele de legi depuse de deputați, supuse consultărilor publice

Numărul total al proiectelor de legi depuse de deputați

Regulamentul Parlamentului nu leagă în mod expres desfășurarea consultărilor publice de adoptarea

- înainte de prima lectură – în 19 din 39 (48,7%) de cazuri;

- înaintea înregistrării proiectului de lege (inițiativei legislative) – în 4 din 39 (10%) de cazuri;

Numărul consultărilor publice și perioada dintre anunțul privind

Astfel, constatăm că prin omisiunea elaborării/publicării sintezei recomandărilor, a proceselor-

1.1.4. Avizarea și expertizarea proiectelor de acte normative

Potrivit Regulamentului Parlamentului, după înregistrarea și introducerea în procedură legislativă,

Cele mai frecvente obiecții vizau:

Avizele Guvernului asupra proiectelor de legi repartizate după categoria autorilor

Adunarea populară a UTAG 1

Numărul avizelor acordate de Comisiile Parlamentare

Comisia administrație publică 304

Comisia agricultură și industrie alimentară 309

Comisia cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass-media 214

Comisia de control al finanțelor publice 6

Comisia drepturile omului și relații interetnice 113

Comisia economie, buget și finanțe 124

Comisia juridică, numiri şi imunităţi 139

Comisia mediu și dezvoltare regională 314