CA Ploiesti Rap de Activ

Raportul de activitate pe anul 2011 al Curții de Apel Ploiești
Raportul de activitate
pe anul 2011
al Curtii de Apel
Ploiesti
PLOIESTI
2012 1|Page
CUPRINS
CAPITOLUL I...............................................................................................................................................4
Prezentarea Curții de Apel Ploiești..............................................................................................................4
I.1. Structura organizatorică a Curții de Apel Ploiești..............................................................................5
I.2. INFRASTRUCTURA.............................................................................................................................9
I.3. DOTAREA.........................................................................................................................................17
I.4. PREZENTAREA INSTANŢELOR DIN RAZA CURŢII DE APEL PLOIEŞTI..................................................17
CAPITOLUL II............................................................................................................................................19
Analiza activității instanței........................................................................................................................19
II.1 INDICATORI STATISTICI RELEVANŢI PENTRU ACTIVITATEA INSTANŢEI..............................................19
II.1.1. VOLUMUL DE ACTIVITATE.......................................................................................................19
II.1.2. Încărcătura pe judecător.........................................................................................................25
II.1.3. Operativitatea la nivelul instanței...........................................................................................28
II.1.4. Concluzii privind evoluția indicatorilor statistici la nivelul instanței în anul 2011.
Vulnerabilități identificate. Măsuri de remediere propuse...............................................................37
II.2 Aspecte calitative............................................................................................................................38
II.2.1. Ponderea hotărârilor atacate din totalul hotărârilor pronunțate. Indicele de desființare.......38
II.2.2. Elemente statistice privind durata de soluționare a cauzelor, pe materii................................40
II.2.3. Formarea profesională la nivelul instanței..............................................................................43
II.2.4. Managementul instanței în anul 2011....................................................................................62
II.3 Modificările în plan normativ..........................................................................................................70
II.3.1. Impactul principalelor modificări legislative și regulamentare operate în cursul anului 2011
asupra activității instanței.................................................................................................................70
CAPITOLUL III............................................................................................................................................77
Acces și încredere în justiție, transparență și integritate..........................................................................77
III.1 Asigurarea accesului liber la justiție în anul 2011..........................................................................77
III.2 Măsurile luate la nivelul instanței pentru unificarea practicii judiciare..........................................79
III.3 Asigurarea transparenței activității instanței. Progresele realizate în acest domeniu. Propuneri de
îmbunătățire a activității pentru anul 2012..........................................................................................86
III.4 Coordonarea activității birourilor de informare și relații publice din cadrul curții de apel ploiești și
al instanțelor arondate.........................................................................................................................96
2|Page
III. 5 Aspecte privind răspunderea disciplinară a personalului instanței...............................................99

CAPITOLUL IV..........................................................................................................................................100
Gestionarea resurselor...........................................................................................................................100
IV.1. Resursele umane aflate la dispoziția instanței în anul 2011........................................................100
IV.1.1. Situația judecătorilor............................................................................................................100
IV.1.2. Situația grefierilor și a celorlalte categorii de personal auxiliar................................................101
IV.2. Resursele materiale și financiare aflate la dispoziția instanței în anul 2011................................102
CAPITOLUL V...........................................................................................................................................110
Raporturile dintre Curtea de Apel Ploiești și instanțele arondate și celelalte instituții și organisme,
precum și cu societatea civilă.................................................................................................................110
V.1. Raporturile cu Consiliul Superior al Magistraturii........................................................................110
V.2. Raporturile cu Ministerul Justiției................................................................................................112
V.3. Raporturile cu parchetul și organele de poliție............................................................................115
V.4. Raporturile cu societatea civilă....................................................................................................116
V.5. Raporturile cu mass-media..........................................................................................................118
V.6. Raporturile cu justițiabilii.............................................................................................................122
V.7. Proiectul de sondare a opiniei publice.........................................................................................126
“Pentru o justiție mai aproape de cetățean – Ediția a II-a”.................................................................126
CAPITOLUL VI..........................................................................................................................................148
CONCLUZII..............................................................................................................................................148
3|Page
CAPITOLUL I
Prezentarea Curții de Apel Ploiești
Justiţia reprezintă un puternic factor de stabilitate şi echilibru al unei

societăţi democratice.
În analiza sistemului judiciar trebuie să fie luaţi în considerare factori ca
independenţa, eficienţa, calitatea, siguranţa raporturilor juridice, infrastructura şi
resursele, organizarea şi gestionarea instanţelor, credibilitatea şi imaginea publică,
tocmai pentru a crea o justiţie credibilă, puternică şi eficientă, cu obiective clar
definite şi pe termen lung.
Fără a fi depăşit în totul etapa restructurării instituţionale şi de reformare a
mentalităţilor, sistemul judiciar îşi reconfigurează, încet dar sigur, identitatea ca
putere a statului.
În prezent justiţia se înfăptuieşte prin instanţele judecătoreşti conform
ierarhiei stabilită de Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, cu
respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale persoanei prevăzute în
documentele internaţionale la care România este parte, în scopul asigurării
dreptului la un proces echitabil şi judecării proceselor în mod imparţial şi
independent.
În peisajul judiciar din România, Curtea de Apel Ploieşti şi instanţele
arondate ei şi-au câştigat o bună reputaţie: au, în mod obişnuit, imaginea unor
instanţe consolidate în plan uman şi logistic, capabile să genereze un act de
judecată de bună calitate.
4|Page
Curtea de Apel Ploieşti a fost înfiinţată, ca instanţă judecătorească cu

personalitate juridică, prin Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească şi
funcţionează efectiv începând cu data de 1 iulie 1993, sediul său fiind, în prezent,
în aripa de nord a Palatului Culturii din Ploieşti, într-un spaţiu pe care îl deţine cu
chirie de la Consiliul Judeţean Prahova.
I.1. Structura organizatorică a Curții de Apel Ploiești
Conducerea Curţii de Apel Ploieşti este organizată, conform Legii nr.

304/2004 privind organizarea judiciară, pe diferite niveluri ierarhice, de către
preşedinte (managerul de nivel superior), 2 vicepreşedinţi (manageri de nivel
mediu), 3 preşedinţi de secţie (manageri de nivel inferior). Există, însă, şi alte
centre de decizie la nivelul instanţei, şi anume: Colegiul de conducere, compus, în
prezent, din 7 membri (preşedinte şi 6 membri aleşi în adunarea generală a
judecătorilor) şi Adunarea generală a judecătorilor instanţei.
Colegiul de conducere al Curţii de Apel Ploieşti s-a întrunit în şedinţe, ori
de câte ori a fost necesar, în vederea discutării problemelor organizatorice ale
instanţei, dar şi a anumitor probleme de drept (cum ar fi sesizarea Înaltei Curţi de
Casaţie şi Justiţie, pentru ca aceasta să se pronunţe asupra chestiunilor de drept
care au fost soluţionate diferit de instanţele judecătoreşti, interpretarea dispoziţiilor
Regulamentului de Ordine Interioară al instanţelor judecătoreşti).
Atribuţiile specifice fiecărei funcţii de conducere sunt stabilite prin Legea
nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, Regulamentul de ordine interioară a
instanţelor judecătoreşti, adoptat prin Hotărârea Consiliului Superior al
Magistraturii nr. 387/2005, dar şi prin deciziile emise de preşedintele instanţei în
temeiul dispoziţiile art. 10 din Regulament.
În cadrul instanţei, în cursul anului 2011, judecătorii au fost repartizaţi în 4
secţii, în funcţie de specializare, şi anume: Secţia Civilă şi pentru cauze cu minori
5|Page
şi de familie (11 judecători şi un preşedinte de secţie); Secţia Penală şi pentru

cauze cu minori şi de familie (în perioada ianuarie-octombrie 2011: 12 judecători
şi un preşedinte de secţie); Secţia Comercială şi de Contencios Administrativ si
Fiscal (în perioada ianuarie-octombrie 2011: 15 judecători şi un preşedinte de
secţie); Secţia Conflicte de Muncă şi Asigurări Sociale (în perioada ianuarie-
octombrie2011: 9 judecători şi un preşedinte de secţie).
Prin Hotărârea nr.15 din data de 11.07.2011 a Colegiului de Conducere al
Curţii de Apel Ploieşti s-a aprobat reorganizarea Secţiei civile şi pentru cauze cu
minori şi de familie ca Secţia I Civilă, începând cu data de 01.09.2011, având în
competenţă soluţionarea următoarelor categorii de cauze:
1. cauze civile;
2. cauze civile cu minori şi de familie;
3. cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale.
Prin Hotărârea nr. 13 din data 17.05.2011 a Colegiului de Conducere al
Curţii de Apel Ploieşti s-a aprobat reorganizarea Secţiei comerciale şi de
contencios administrativ şi fiscal din cadrul Curţii de Apel Ploieşti ca secţie civilă,
respectiv Secţia a II-a Civilă, de contencios administrativ și fiscal, începând cu
data de 01.10.2011.
Drept consecinţă, numărul de judecători care îşi desfăşură activitatea în
cadrul fiecărei secţii a Curţii de Apel Ploieşti, începând cu data de 01.10.2011,
este:
Secţia I Civilă – 20 de judecători;
Secţia a II-a Civilă, de contencios administrativ și fiscal – 16 judecători;
Secţia Penală şi pentru Cauze cu Minori şi de Familie – 16 judecători.
În cadrul acestei instanţe funcţionează, conform prevederilor legale,
compartimente auxiliare şi anume: grefa, registratura, arhiva, biroul de informare
si relaţii publice, biblioteca, departamentul documentare, compartimentul de
informatică juridică compus din 3 specialişti IT, departamentul economico-
6|Page
financiar şi administrativ condus de managerul economic, direct subordonat

preşedintelui instanţei.
Activitatea personalului auxiliar de specialitate şi a celui din cadrul
Departamentului economico – financiar şi administrativ s-a desfăşurat sub
coordonarea şi controlul preşedintelui, iar calitatea de ordonator de credite a fost
delegată vicepreşedinţilor care au exercitat atribuţiile specifice, în limitele stabilite
prin Regulamentul de Ordine Interioară al instanţelor judecătoreşti.
S-a urmărit îndeplinirea de către tot personalul a atribuţiilor prevăzute de
lege şi regulamente, acordându-se o atenţie deosebită strategiilor naţionale şi
secvenţiale în domeniul justiţiei.
Preşedintele instanţei stabileşte, prin ordin de serviciu, repartizarea
personalului pe secţii, în raport cu pregătirea profesională şi cu experienţa
fiecăruia.
Grefa, registratura şi arhiva efectuează operaţiuni privind primirea,
înregistrarea şi expedierea corespondenţei, îndosarierea actelor, păstrarea
registrelor, precum şi alte lucrări cu caracter auxiliar, necesare bunei desfăşurări a
activităţii instanţei.
Un rol deosebit de important în asigurarea transparenţei actului de justiţie la
nivelul instanţei, dar şi a sistemului judiciar în general, în realizarea rolului său de
serviciu public, îl are Biroul de Informare şi Relaţii cu Publicul al Curţii de Apel
Ploieşti. Potrivit art. 75 alin. 1 din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor
judecătoreşti, acest birou funcţionează conform normelor specifice prevăzute de
Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informare în interes public şi de O.G.
nr.27/2002 privind reglementarea activităţii de soluţionare a petiţiilor aprobată prin
legea nr. 233/2004.
În acest sens, activitatea biroului comportă două aspecte: pe de o parte,
asigură legătura instanţei cu publicul şi cu mijloacele de comunicare în masă, în
vederea garantării transparenţei activităţii judiciare, iar, pe de altă parte,
7|Page
soluţionarea petiţiilor formulate, în condiţiile legii, sub coordonarea judecătorului

desemnat.
Justiţia trebuie să îndeplinească rolul de serviciu public şi prin stabilirea
unui nou tip de relaţie cu justiţiabilul, conducerea Curţii de Apel Ploieşti
manifestând o atentă preocupare în direcţia creşterii calităţii comunicării, în
vederea îmbunătăţirii percepţiei publice asupra activităţii instanţei.
Departamentul documentare ţine evidenţa legislaţiei, a jurisprudenţei,
precum şi gestiunea bibliotecii.
Compartimentul de informatică juridică al instanţei asigură implementare a
aplicaţiilor informatice comune privind activitatea instanţelor, exploatarea
programelor informatice elaborate de Direcţia informatică juridică şi de Biroul de
statistică, la nivelul instanţelor judecătoreşti, instalând produsele informatice şi
controlând periodic respectarea, de către operatorii de aplicaţie, a instrucţiunilor de
utilizare, coordonează şi controlează activitatea de informatică juridică la
instanţele din circumscripţia la care funcţionează; asigură iniţierea personalului
instanţei în exploatarea aplicaţiilor; realizează aplicaţii la nivelul instanţelor
judecătoreşti; supraveghează modul de utilizare a tehnicii de calcul şi ia măsurile
necesare pentru asigurarea bunei funcţionări a acesteia; asigură funcţionarea
sistemelor de arhivare electronică a dosarelor.
În cadrul Curţii de Apel Ploiești funcţionează şi un compartiment de
arhivare electronică SAE (Sistem de Arhivare Electronică), sisteme de arhivare
electronică constând în 4 scannere, care are ca scop crearea unei arhive electronice
de documente, instrument informatic care să permită eficientizarea muncii
utilizatorilor acreditaţi să aibă acces la documentele din arhiva electronică a
instanţelor.
Aceste sisteme permit scanarea în flux continuu a documentelor depuse la
dosar, începând cu cererea de chemare în judecată. La fiecare scanner este conectat
câte un calculator care face posibilă prelucrarea materialelor scanate şi ataşarea lor
la dosarele existente în ECRIS, astfel încât din dosarele existente în programul
8|Page
ECRIS, să se poată vizualiza toate documentele aflate la dosar, în formă

electronică.
I.2. INFRASTRUCTURA
Din memorie, poate ar trebui găsim semnificaţia şi traiectoria a ceea ce

astăzi reprezintă un simbol al urbei şi al culturii locale, şi anume Palatul Culturii, a
cărei destinaţie iniţială, mult diferită de cea pe care o are acum, a fost Palatul
Justiţiei.
Din memorie spun, pentru că s-a hotărât că Justiţia are neapărat nevoie de o
clădire pe măsura importanţei ei - un palat, încă de la începutul secolului al XX-
lea, când pe baza documentaţiei arhitecţilor E. Doneaud (francez) și Toma T.
Socolescu a început să prindă contur construcţia monumentală, realizată în stil
neoclasic francez, care mai târziu avea să devină Palatul de Justiţie.
Piatra de temelie a fost pusă în 1906 si lucrările au mers destul de încet,
fiind întrerupte de lipsa banilor, de războiul balcanic și mai apoi de izbucnirea
Primului Război Mondial și de ocuparea Ploieştilor de către forţele germane.
Construcţia a fost reluată în 1924 și s-au alocat fonduri substanţiale pentru
noul edificiu, aşa că în 1933, Palatul Justiţiei era aproape terminat. Inaugurarea sa
festivă a avut loc pe 26 noiembrie 1933, panglica fiind tăiata de către Majestatea
Sa Regele Carol al II-lea.
În 1952, cum volumul de muncă al instanţelor judecătoreşti a scăzut (fondul
locativ fusese naţionalizat, începuse colectivizarea pământurilor agricole, unele
cazuri erau preluate de curtea marţială, etc.), s-a decis mutarea Curţii de Apel
Ploieşti în incinta Tribunalului Prahova, clădire în care îşi desfăşoară activitatea în
prezent Tribunalul Prahova şi Judecătoria Ploieşti, unul dintre edificiile
reprezentative ale oraşului Ploieşti, aflat pe lista monumentelor înregistrate de
Ministerul Culturii, construită între anii 1934-1946, însă o clădire cu risc seismic
ridicat, în care nici magistraţii, nici personalul auxiliar şi nici justiţiabilii nu sunt în
siguranţă.
9|Page
Şi, iată-ne astăzi, în anul de graţie 2012, la mai mult de un secol de la

punerea pietrei de temelie a primului Palat de Justiţie din Ploieşti încă aşteptând
un „frumos locaş... în care se vor adăposti aceia cari au chemarea de a împărţi
dreptatea…”, aşa cum spunea regele Carol al II-lea al României în cuvântarea
inaugurală a primului Palat al Justiţiei din Ploieşti.
În momentul de faţă, Curtea de Apel Ploieşti se găseşte în situaţia de a fi
găzduită cu chirie de la Consiliul Judeţean Prahova, încă din data de 1 mai 1996,
în aripa de nord a Palatului Culturii într-un spaţiu restrâns, insuficient pentru
desfăşurarea în condiţii optime a activităţii.
Instanţa dispune de 4 săli de judecată, fiecare secţie utilizând, în cursul
anului 2011, câte o sală de judecată proprie. Sala de şedinţă a Secţiei Penale a
Curţii de Apel Ploiesti este dotată cu echipamente de înregistrare a şedinţelor de
judecată, respectiv echipamente audio-video şi de înregistrare a martorilor sub
acoperire, potrivit dispoziţiilor legale.
Judecătorii curţii de apel şi-au desfăşurat activitatea în anul 2011 în 9
birouri, lucrând, în medie, 5 sau 6 judecători într-un birou, în condiţii total
improprii. Există şi 6 birouri de grefiere, precum şi încăperi distincte pentru
registratură, arhivă, biroul de informare şi relaţii publice, biroul de informatică,
biblioteca instanţei, compartimentul economico-administrativ, precum şi biroul
preşedintelui, al vicepreşedinţilor instanţei şi al preşedinţilor de secţie.
În condiţiile unei subfinanţări cronice a sistemului judiciar, nu se găsesc
resurse financiare suficiente pentru a finaliza o lucrare ambiţioasă, o construcţie în
stil arhitectonic modern, la standarde europene, generoasă, cu subsol, subsol
tehnic, demisol, parter şi cinci etaje, dotată cu 14 săli de judecată, menită a servi
realizării actului de justiţie.
Început în urmă cu 15 ani, Palatul de Justiţie din Ploiesti, cel de-al doilea
obiectiv de investiţie derulat de Ministerul Justiţiei după Palatul de Justiţie din
Bucureşti, atât din punctul de vedere al costurilor (fondurile alocate sunt de 24.489
mii lei, din care construcţii montaj 18.155 mii lei, fondurile utilizate pana la
10 | P a g e
31.12.2011 sunt in cuantum de 24.267 mii lei), cât și din cel al suprafeţei
desfăşurate (19.430 mp, 3750 mp suprafaţă construită), este finalizat în proporţie
de doar 60%, structura de rezistenţă este gata în proporţie de 98%, sistemul de
fundaţii şi subsolul în procent de 100%, în timp ce din partea de arhitectură au fost
făcute lucrări reprezentând 20% din volumul total.
În acest context, considerăm că se impune conştientizarea acestei situaţii de
către factorii responsabili în distribuirea şi gestionarea fondurilor publice şi
implementarea cât mai grabnică a unei strategii de reabilitare a sediilor instanţelor,
precum şi de construire de noi sedii adecvate, care să fie corelată cu strategia
privind dezvoltarea generală a sistemului judiciar, astfel încât să se asigure o cât
mai bună valorificare a resurselor existente.
Prin Ordinul Tribunalului Prahova nr.7980/29.09.2010 s-a dispus reluarea
lucrărilor de execuţie la obiectivul de investiţii „Palatul de Justiţie” începând cu
data de 01.10.2010.
În urma discuţiilor purtate cu reprezentanţii ordonatorului principal, în
şedinţa de analiză a investiţiilor din cadrul Curţii de Apel Ploieşti ce a avut loc la
data de 21 septembrie 2010, la Ministerul Justiţiei, s-a decis reluarea investiţiei
prin menţinerea contractului de antrepriză generală nr. 1/2006 şi renunţarea la
litigiile aflate pe rol.
Pe parcursul anului 2011 au continuat lucrările de execuţie, conform
proiectului întocmit în anul 1995, în paralel cu desfăşurarea procedurilor de
obţinere a avizului Consiliului Interministerial pentru aprobarea indicatorilor
tehnico-economici, în baza studiului de fezabilitate actualizat întocmit de
proiectant în anul 2010.
În şedinţa de avizare din 19 decembrie 2011, Consiliul Interministerial a
avizat favorabil indicatorii tehnico-economici ai obiectivului de investiţii Palatul
de Justiţie Prahova, respectiv valoare de investiţie totală de 118.799.280 lei, din
care construcţii – montaj 97.182.730 lei, valoarea rămasă de finanţat fiind de
94.733.320 lei, din care construcţii – montaj 74.083.930 lei.
11 | P a g e
Având în vedere demersurile efectuate pentru reluarea lucrărilor de execuţie

a investiţiei, pregătirea procedurii de achiziţie publică pentru reproiectarea acesteia
şi, în condiţiile unei finanţări susţinute asigurate de către ordonatorul principal,
anul 2014 ar putea fi termenul de finalizare a lucrărilor de construcţie.
Funcţionarea instanţei în spaţii inadecvate nu înseamnă numai disconfort
cauzat participanţilor la procedurile judiciare, dar afectează însuşi actul de justiţie.
Această problemă devine cu atât mai stringentă, în contextul creşterii
volumului de activitate şi al necesităţii măririi schemelor de personal. De
asemenea, modernizarea sistemului judiciar va impune sporirea activităţilor de
relaţii cu publicul şi mass-media ale unităţilor din domeniul justiţiei, ceea ce se
traduce, de asemenea, prin necesitatea unor noi spaţii de desfăşurare a activităţii.
Noul sediu va permite celor aproape 300 de angajaţi (magistraţi, personal
auxiliar, personal tehnic şi administrativ), precum şi justiţiabililor să beneficieze
de un spaţiu adecvat pentru o bună desfăşurare a activităţii.
În Palatul de Justiţie din Ploieşti urmează să-şi desfăşoare activitatea două
instanţe judecătoreşti, respectiv Curtea de Apel Ploieşti şi Tribunalul Prahova.
Clădirea are subsol, subsol tehnic, demisol, parter şi 5 etaje, dispune de 14 săli de
judecată, iar ca facilităţi: separaţia circuitului personal – public - arestaţi, un nivel
de siguranţă adecvat, ceea ce constituie cele mai importante obiective ale realizării
unei clădiri în care îşi desfăşoară activitatea o instanţă de judecată.
Creşterea transparenţei actului de justiţie, apropierea acestuia de cetăţeni,
stimularea şi dezvoltarea mecanismelor de unificare a practicii judiciare,
îmbunătăţirea condiţiilor de muncă ale magistraţilor şi prin aceasta, eficientizarea
actului de justiţie impun cu necesitate finalizarea construcţiei Palatului de Justiţie
din Ploieşti.
În ceea ce priveşte infrastructura şi sediile instanţelor arondate Curţii de
Apel Ploieşti sunt clădiri vechi si necorespunzătoare specificului activităţii
desfăşurate, excepţie făcând Judecătoria Sinaia şi Judecătoria Moreni, ale căror
12 | P a g e
sedii au fost consolidate, reamenajate şi reprezintă construcţii moderne ce răspund

exigenţelor unei instanţe de judecată.
Clădirea cu două nivele din Sinaia a fost construită în anul 1973 cu
destinaţia iniţială de creşă - grădiniţă. În anul 1994 a fost trecută în administraţia
Ministerului Justiţiei şi a Ministerului Public, pentru a servi drept sediu
Judecătoriei Sinaia, Parchetului de pe lângă această instanţă şi Biroului de carte
funciară Sinaia.
Lucrările de consolidare, reparaţii capitale si reamenajare au fost încheiate
în octombrie 1997, dată de la care a început să funcţioneze Judecătoria Sinaia.
În prezent imobilul dispune de o sala de şedinţe, 10 birouri și alte spaţii
funcţionale, desfăşurate pe 693mp.
Astfel, Tribunalul Prahova şi Judecătoria Ploieşti îşi desfăşoară activitatea
într-un imobil construit în anul 1935, ce necesită ample lucrări de consolidare,
fiind înscris în lista clădirilor cu risc crescut de prăbuşire în caz de cutremur.
M. Sevastos în ,,Monografia oraşului Ploieşti”, apărută în anul 1937
precizează că ,,cea mai veche instituţie judiciară din Ploieşti este Tribunalul”.
Primele atestări documentare ale Tribunalului din Ploieşti datează din anul
1832, numindu-se la acea vreme ,,Judecătoria Judeţului Prahova cu sediul în
Ploieşti”.
Judecătoria Ploieşti, sub forma actuală – cu competența de judecată în primă
instanţă la nivelul municipiului Ploieşti și a comunelor arondate – este înfiinţată în
anul 1968.
În ceea ce priveşte Judecătoria Ploieşti, sediul iniţial a fost în cadrul
Palatului de Justiţie din Ploieşti (actualul Palat al Culturii), ulterior Judecătoria
Ploieşti a împărţit cu Tribunalul Prahova sediul fostei Administraţii Financiare din
Ploieşti.
Clădirea în care îşi desfăşoară activitatea în prezent cele două instanţe,
Tribunalul Prahova şi Judecătoria Ploieşti, a fost construită între anii 1934 – 1946
în stil românesc postbelic.
13 | P a g e
Construcţia a fost proiectată de arhitect State Ciortan, director atunci al

Serviciului de arhitectură din Ministerul de Finanţe, prin adoptarea unui proiect tip
pentru sediile administraţiei financiare şi a percepţiilor.
Clădirea, amplasată în zona centrală a oraşului, între străzile Mihai Bravu,
Gh. Lazăr şi Dr. Bagdazar, constituie unul din edificiile reprezentative ale oraşului
Ploieşti, aflându-se pe lista monumentelor înregistrate de Ministerul Culturii.
În prezent clădirea se află într-un avansat proces de degradare. Sediul
acestor două instanţe este total inadecvat desfăşurării activităţii judiciare, din
cauza insuficienţei spaţiilor disponibile şi a condiţiilor insalubre, fiind imperios
necesare operaţiuni complexe de igienizare şi de reabilitare.
Frecvent se întâlnesc situaţii în care judecătorii, dar şi grefierii, stau câte 7-8
într-un birou, cu mobilier vechi şi fără a beneficia de un minimum de condiţii de
igienă ori de dotare materială cu calculatoare şi consumabile de birotică.
În mod tradiţional sediile instanţelor ar trebui să fie clădiri impunătoare,
menite să sublinieze calitate de putere a statului care revine justiţiei, dar şi să
întărească încrederea cetăţeanului simplu că între aceste ziduri are vocaţia de a-şi
apăra drepturile recunoscute de lege.
Sediul Judecătoriei Vălenii de Munte necesită lucrări de reparaţii, acestea
urmând a demara în momentul stabilirii modalităţii de elaborare a proiectului şi
finanţarea acestuia. Până la acel moment, s-a procedat la închirierea unui nou
sediu pentru a asigura funcţionarea optimă a acestei instanţe.
Judecătoria Vălenii de Munte, înfiinţată în anul 1925 a funcţionat ca
judecătorie mixtă până în anul 1936.
În perioada 1936 – 1968 a funcţionat ca Tribunal al fostului raion Teleajen.
Din anul 1968 şi până în prezent funcţionează ca judecătorie.
Situaţia este similară în cazul Judecătoriei Câmpina, ce necesită lucrări
urgente de consolidare și reparaţii capitale, dar cu privire la care, deşi s-a obţinut
avizul de principiu al Inspectoratului de Stat în Construcţii, lucrările sunt
14 | P a g e
întârziate, ca urmare a observaţiilor formulate de reprezentantul Serviciului Tehnic

din cadrul Ministerului Justiţiei.
Judecătoria Câmpina a fost înfiinţată în anul 1931 sub denumirea de
«Judecătoria de Pace Mixtă Câmpina». În anul 1948 este cunoscută sub denumirea
« Judecătoria Mixtă Câmpina», iar în anul 1952 este cunoscută sub denumirea
Tribunalul Popular al Raionului Câmpina – Regiunea Ploiești. Ulterior, denumirea
sa este Judecătoria Câmpina.
O situaţie particulară o prezintă Judecătoria Mizil, al cărei sediu se
află într-o clădire aflată în administrarea Ministerului Justiţiei, conform H.G. nr.
669/24.06.2008, urmare a procedurilor demarate anterior. Condiţiile de lucru, în
acest caz, sunt precare, sediul arhivei fiind într-o magazie, nu există încăperi
pentru arestaţi, grupul sanitar se afla în afara instanţei şi este comun pentru
justiţiabili şi personalul instanţei.
Tribunalul Buzău şi Judecătoria Buzău funcţionează într-un spaţiu comun
edificat între anii 1909 -1912 şi denumit Palatul de Justiţie. Acesta a fost realizat
după planurile arhitectului Petre Antonescu, pe un teren cumpărat de Primărie de
la C.Ruşaveţeanu.
Afectată de cutremure şi trecerea timpului, clădirea a suportat un proces de
consolidare a structurii de rezistenţă, refacerea frescelor originale, reuşindu-se o
adevărată operă de artă.
În condiţiile creşterii volumului de activitate şi, faţă de faptul că, la
momentul actual, spaţiul alocat acestei instanţe este insuficient şi nu poate fi
extins, se impune construirea sau achiziţionarea unui sediu propriu al Judecătoriei
Buzău.
Judecătoria Pogoanele şi Judecătoria Râmnicu-Sărat îşi desfăşoară
activitatea în condiţii bune, cu birouri spaţioase, cu un grad de dotare
corespunzător, sediile acestora suportând reparaţii capitale şi de amenajări
interioare, sediul actual al Judecătoria Râmnicu–Sărat fiind dat în folosinţă în luna
decembrie 2002.
15 | P a g e
Judecătoria de ocol rural Pogoanele s-a înfiinţat în anul 1908 şi a funcţionat,

sub denumirile impuse de lege, până în anul 1968.
A fost reînfiinţată prin Legea de organizare judecătorească nr. 92/1992 şi a
intrat efectiv în funcţiune la data de 8 ianuarie 1996, de la acea dată preşedintele
instanţei fiind magistratul Bădulescu Marian.
Instanţa funcţionează într-un imobil preluat de la Primăria oraşului
Pogoanele, care a fost supus unor lucrări de reparaţii capitale şi de amenajări
interioare şi care în prezent asigură toate condiţiile necesare desfăşurării activităţii.
Tribunalul Dâmboviţa a luat fiinţă în anul 1968, în baza Legii nr. 58/1968
pentru organizarea judecătorească.
Sediul Tribunalului Dâmboviţa a fost stabilit în clădirea situată în
municipiul Târgovişte, str. Nicolae Bălcescu.
În anul 1986 clădirea în care a funcţionat Tribunalul Dâmboviţa a fost
afectată altui scop, respectiv pentru organizarea Muzeului Judeţean al fostului
P.C.R.
Tribunalul Dâmboviţa a fost mutat în această locaţie, în care anterior
funcţionase un hotel pentru cazarea specialiştilor din agricultură, care urmau
cursuri de perfecţionare.
În ceea ce priveşte Tribunalul Dâmboviţa, este de menţionat că la sfârşitul
anului 2007, a avut loc inaugurarea noului sediu, respectiv a Palatului Justiţiei, iar
începând cu octombrie 2008, personalul a funcţionat, efectiv, în noul sediu, iar
Judecătoria Târgovişte şi-a desfăşurat activitatea la vechiul sediu, demarând o
serie de proceduri pentru reabilitarea acestui spaţiu.
Clădirea Judecătoriei Găeşti a fost construită în anul 1918 şi a funcţionat
până în anul 1968 când Judecătoria a fost mutată în oraşul Titu ca urmare a
împărţirii administrativ-teritoriale.
În anul 1977 din nou Judecătoria se mută în Găeşti unde funcţionează şi în
prezent.
16 | P a g e
În anul 1997, Judecătoria a intrat în lucrări de consolidare şi reparaţii

capitale, lucrările desfăşurându-se pe o perioadă de trei ani, timp în care activitatea
s-a desfăşurat în fostul sediu al Băncii Comerciale Române.
I.3. DOTAREA
Dotarea Curţii de Apel Ploieşti cu mijloace de transport este deficitară, fiind

puse la dispoziţia instanţei doar 4 autovehicule – trei maşini marca Dacia, o
maşină marca Cielo şi un Volkswagen Passat.
În ce priveşte dotarea instanţei cu echipamente informatice, la nivelul curţii
au fost achiziţionate în cursul anului 2011, din fonduri proprii, 20 calculatoare, au
fost înlocuite toate monitoarele cu monitoare tip LCD de 19” şi au fost dotate toate
sălile de judecată cu calculator şi imprimantă.
La sfârşitul anului 2011, toate instanţele din raza Curţii de Apel Ploieşti au
realizat cu succes update-ul la sistemul ECRIS_CDMS IV de repartizare aleatorie
a cauzelor.
Totodată, a fost implementat modulul de statistică în aplicaţia ECRIS,
modul de statistică care cuprinde 39 de rapoarte predefinite.
I.4. PREZENTAREA INSTANŢELOR DIN RAZA CURŢII DE

APEL PLOIEŞTI
În circumscripţia teritorială a Curţii de Apel Ploieşti se află Tribunalul

Prahova, Tribunalul Dâmboviţa şi Tribunalul Buzău şi cele 14 judecătorii situate în
localităţile: Ploieşti, Câmpina, Vălenii de Munte, Mizil, Sinaia, Târgovişte, Găeşti,
Moreni, Răcari, Pucioasa, Buzău, Râmnicu-Sărat, Pătârlagele si Pogoanele.
17 | P a g e
Tribunalului Prahova îi sunt arondate 5 judecătorii: Judecatoria Ploieşti,

Judecătoria Câmpina, Judecătoria Vălenii de Munte, Judecătoria Mizil,
Judecătoria Sinaia.
În raza teritorială de competenţă a Tribunalului Dâmboviţa funcţionează 5
judecătorii care îşi au sediile în municipiile Târgovişte și Moreni şi oraşele Găeşti,
Pucioasa şi Răcari.
Tribunalului Buzău îi sunt arondate 4 judecătorii: Judecătoria Buzău,
Judecătoria Râmnicu-Sărat, Judecătoria Pătârlagele şi Judecătoria Pogoanele.
La nivelul celor trei tribunale arondate, funcţionează şi alte compartimente
auxiliare, cum ar fi: Compartimentul Executări Penale; Compartimentul Executări
Civile; Biroul Reorganizare Judiciară şi Faliment; Biroul de aplicare apostilă;
Biroul Persoanei Juridice (Federaţii); Biroul Specialitate Informatică; Biroul Local
pentru Expertize Tehnice Judiciare; Biroul pentru luarea în evidenţă a interpreţilor
şi traducătorilor autorizaţi; Serviciul de Probatiune - care exercită atribuţii speciale
prevăzute de lege pentru protecţia victimelor unor infracţiuni şi pentru reintegrarea
socială a infractorilor.
Tribunalele sunt structurate în secţii penale, civile, comerciale şi de
contencios administrativ şi fiscal, precum şi complete specializate în soluţionarea
cauzelor cu minori, a faptelor de corupţie şi a infracţiunilor la regimul drepturilor
de proprietate intelectuală, a litigiilor de muncă şi asigurări sociale, a litigiilor
funciare şi a adopţiilor şi măsurilor de protecţia copilului, a dosarelor de
insolvenţă şi a cauzelor de contencios administrativ si fiscal.
La judecătorii funcţionează complete specializate pentru soluţionarea
cauzelor de fond funciar şi cauzelor cu minori de familie, iar la Judecătoriile
Buzău şi Ploieşti, funcţionează o Secţie Civilă şi, respectiv, o Secţie Penală.
18 | P a g e
CAPITOLUL II
Analiza activității instanței
II.1 INDICATORI STATISTICI RELEVANȚI PENTRU

ACTIVITATEA INSTANȚEI
II.1.1. VOLUMUL DE ACTIVITATE
II.1.1.1. Volumul total de activitate la nivelul instanței
Volumul total de activitate înregistrat de Curtea de Apel Ploieşti şi instanţele

arondate acesteia se ridică, în anul 2011, la suma de 215.690 de cauze, fiind
înregistrată o creştere de 36,66% faţă de anul 2010, când au fost înregistrate
157.826 de cauze.
În ceea ce priveşte volumul de activitate înregistrat de Curtea de Apel
Ploieşti, în anul 2011 au fost înregistrate 13.470 de cauze, faţă de 9.781 de cauze
înregistrate în anul 2010. Prin urmare, vorbim în anul 2011 de o creştere a
volumului de activitate cu 37,71% faţă de anul 2010.
19 | P a g e
În ce priveşte Tribunalul Prahova şi cele 5 judecătorii arondate, volumul de

activitate în anul 2011 a înregistrat o creştere de 17,25%, de la 75.495 de cauze
în anul 2010, la 88.523 cauze în anul 2011.
20 | P a g e
Volumul de activitate al Tribunalului Dâmboviţa şi judecătoriilor arondate a

crescut în anul 2011 cu 11,34 %, de la 48.184 cauze în anul 2010, la 53.649
cauze în anul 2011.
Similar, în cazul Tribunalului Buzău şi al instanţelor arondate, volumul de

activitate a înregistrat o creştere de 42,33%, de la 42.188 de cauze în anul 2010,
la 60.048 cauze în anul 2011.
21 | P a g e
Comparativ cu tribunalele, volumul de activitate înregistrat de Curtea de

Apel Ploieşti în anul 2010 situează această instanţă pe locul al III-lea, un volum
mai mare de activitate fiind înregistrat de Tribunalul Prahova (26.855 cauze), în
timp ce Tribunalele Dâmboviţa şi Buzău au înregistrat un număr mai redus de
dosare (16.995 dosare şi, respectiv 13.249 dosare).
Situaţia comparativă a volumului de activitate înregistrat de instanţele din

raza Curţii de Apel Ploieşti este evidenţiată de graficul următor:
22 | P a g e
II.1.1.2. Volumul de activitate la nivelul instanței, pe secții/complete

specializate/materii
Pe materii, Curtea de Apel Ploieşti a înregistrat în cursul anului 2010 un

număr de 5.095 de cauze civile și litigii de muncă, 5.447 de cauze comerciale,
2.928 de cauze penale.
Astfel, în materie civilă, numărul cauzelor înregistrate pe rolul Curţii de

Apel Ploieşti în anul 2011 a fost de 1.613, faţă de 1.721 de cauze înregistrate în
anul 2010, fiind înregistrată o scădere de 6,27%.
Trebuie menționat faptul că, începând cu data de 1 octombrie 2011, la
nivelul Curții de Apel Ploiești s-a luat măsura reorganizării secțiilor. Astfel s-au
înființat Secția I Civilă (prin unificarea secțiilor civilă și pentru conflicte de muncă
și asigurări sociale) și Secția a II-a Civilă, de contencios administrativ și fiscal
(vechea secție comercială și de contencios administrativ și fiscal).
23 | P a g e
În materie comercială, în anul 2011 s-au înregistrat 5.447 de cauze, faţă de

3.319 de cauze în anul 2010, înregistrându-se o creştere de 64,11% a volumului
de activitate.
În materie penală, în cursul anului 2011 s-au înregistrat 2.928 de dosare,
din care 2.742 dosare intrate în perioada 01.01.2011 - 31.12.2011 şi 186 dosare
reprezentând total dosare aflate în stoc la 01.01.2010. Din totalul de 2.928 dosare
au fost soluţionate 2.632, înregistrându-se un stoc de 296 dosare pentru anul 2011.
Comparativ cu anul 2010 când pe rolul secţiei s-au aflat 2090 dosare, se
constată o creştere a volumului de activitate de 40,09 %.
În materia conflicte de muncă și asigurări sociale, în anul 2011 s-au
înregistrat 3.482 de cauze față de 2.651 de cauze în anul 2010, înregistrându-se o
creștere de 31,34% a volumului de activitate.
24 | P a g e
II.1.2. Încărcătura pe judecător
Încărcătura medie pe judecător reprezintă numărul total de cauze pe

rol/numărul de judecători.
Încărcătura medie pe judecător reflectă numărul de dosare pe care l-a avut
de soluţionat în perioada de referinţă şi se calculează prin raportarea numărului
total de dosare înregistrate pe rolul Curţii de Apel Ploieşti în anul 2011 la numărul
judecătorilor care au funcţionat efectiv la o instanţă (excluzând magistraţii aflaţi
în concediu de creşterea copilului în vârstă de până la 2 ani, pe cei aflaţi în
concediu fără plată sau care au fost detaşaţi sau delegaţi, din diferite motive nu au
activat la instanţa respectivă). Trebuie precizat că, pentru calcularea acestui
indicator statistic, a fost avut în vedere nu numai numărul de cauze ce a revenit
spre soluţionare la curtea de apel şi tribunale, ci şi specificul acestora de a fi atât
instanţă de fond, cât şi de control judiciar, judecând deopotrivă în apel şi recurs,
respectiv 37.632 de cauze la un numar de 46 de judecatori, câţi se aflau în funcţie,
rezultand o medie de 821 dosare pe judecător.
Prin urmare, corelativ creşterii volumului de activitate, se constată de
asemenea o creştere cu 49% a încărcăturii pe judecător în anul 2011, faţă de
anul 2010, când această încărcătură medie a fost de 551 dosare pe judecător.
25 | P a g e
La instanţele din raza Tribunalului Buzău, se constată că cea mai mare

încărcătură pe judecător a fost înregistrată la Judecătoria Buzău (1.493 dosare pe
judecător), iar cea mai redusă încărcătură la Judecătoria Pogoanele (566 dosare pe
judecător).
La instanţele din raza Tribunalului Dâmboviţa, se constată că cea mai mare

încărcătura pe judecător a fost înregistrată la Judecătoria Răcari (1.287 dosare pe
26 | P a g e
judecător), iar cea mai redusă încărcătură la Judecătoria Moreni (685 dosare pe
judecător).
La instanţele din raza Tribunalului Prahova, se constată că cea mai mare

încărcătura pe judecător a fost înregistrată la Tribunalul Prahova (1601 dosare pe
judecător), iar cea mai redusă încărcătură la Judecătoria Sinaia (563 dosare pe
judecător).
27 | P a g e
Comparativ cu tribunalele din circumscripţia Curţii de Apel Ploieşti, se

constată că încărcătura medie pe judecător la această instanţă este 752 dosare.
Numărul mediu cel mai mare de dosare repartizate unui judecător s-a înregistrat la
Tribunalul Prahova (1601 dosare pe judecător).
II.1.3. Operativitatea la nivelul instanței
II.1.3.1. Indicele general de operativitate al instanței
Indicele de operativitate al instanţei reprezintă numărul total al dosarelor

soluţionate x 100/ numărul total al dosarelor aflate pe rol.
În anul 2011, Curtea de Apel Ploieşti a soluţionat un număr de 10.833 de
cauze dintr-un total de 13.470 cauze, procentul de operativitate de 82,05% fiind
inferior celui din anul 2010 (88,10%).
28 | P a g e
Tribunalul Prahova a soluţionat în anul 2011 un număr de 16.015 de cauze

dintr-un total de 26.855 cauze, procentul de operativitate de 61,11% fiind superior
celui din anul 2010 (57,12%).
29 | P a g e
Tribunalul Buzău a soluţionat în anul 2011 un număr de 10.286 de cauze

dintr-un total de 13.249 cauze, procentul de operativitate de 79,90% fiind superior
celui din anul 2010 (75,85%).
Tribunalul Dâmboviţa a soluţionat în anul 2011 un număr de 12.863 de

cauze dintr-un total de 16.995 cauze, procentul de operativitate de 78,28% fiind
superior celui din anul 2010 (75,64%).
30 | P a g e
Privind comparativ indicele general de operativitate al Curţii de Apel

Ploieşti cu cel înregistrat de tribunalele din circumscripţia Curţii de Apel Ploieşti,
constatăm faptul că această instanţă a obţinut operativitatea cea mai mare
(82,05%), fiind urmată de Tribunalul Buzău (79,90%), Tribunalul Dâmboviţa
(78,28%), o operativitate mai scăzută înregistrând, în anul 2011 Tribunalul
Prahova (61,11%).
II.1.3.2. Operativitatea pe materii/secții specializate
Indicele de operativitate al Curţii de Apel Ploieşti pe secţii este de 80,80%

la Secţia I Civilă, 78,93% la Sectia a II-a Civilă, de contencios administrativ şi
fiscal, iar la Secţia Penală de 89,89%.
31 | P a g e
Evoluţia indicelui de operativitate înregistrat de secţiile Curţii de Apel

Ploieşti, pe stadii procesuale (fond, apel, recurs) este evidenţiată de graficul
următor:
În materie civilă, au fost soluţionate, în cursul anului 2011, 1.298 de cauze,

dintr-un total de 1.613 de cauze (1.275 cauze nou intrate şi 315 de cauze aflate pe
rol la sfârşitul anului 2010), rezultând un indice de operativitate de 85,39%.
32 | P a g e
În funcţie de stadiul procesual, în materie civilă, operativitatea a fost de

100% la fonduri (22 dosare soluţionate din 22 cauze înregistrate), de 83,21% la
apeluri (228 de cauze soluţionate din 298 de cauze pe rol) şi 85,62% la recursuri
(1.048 cauze soluţionate din 1.293 cauze pe rol).
În materie comercială şi de contencios administrativ şi fiscal, au fost

soluţionate 4.267 de cauze dintr-un total de 5.447 de cauze, 41 fiind suspendate,
înregistrându-se astfel o operativitate de 78,93%, în scădere faţă de anul 2010 când
operativitatea a fost de 87,44%, astfel:
 în fond din cele 602 dosare au fost soluţionate 442 cu o operativitate de
75,81%;
 în apel din cele 203 dosare au fost soluţionate 169 cu operativitate de
85,79%;
 în recurs din cele 4.642 dosare au fost soluţionate 3.656 cu operativitate de
79,03%;
Din cele 640 dosare comerciale au fost soluţionate 449 dosare,
înregistrându-se în această materie o operativitate de 70,93%, astfel :
 72,22% în fond comercial, în sensul că din cele 18 dosare au fost soluţionate
13 dosare;
33 | P a g e
 85,79% în apel comercial, în sensul că din cele 203 dosare au fost

soluţionate 169 dosare și 6 dosare suspendate;
 87,80% în recurs comercial, în sensul că din cele 419 dosare au fost
soluţionate 367 dosare și unul suspendat.
Din cele 4.190 dosare de contencios administrativ şi fiscal au fost
soluţionate 3.170 dosare, înregistrându-se o operativitate de 76,20%, astfel:
 75,93% în fond de contencios administrativ şi fiscal, în sensul că din cele
584 dosare de fond au fost soluţionate 429 dosare;
 76,20% în recurs de contencios administrativ şi fiscal, în sensul că din cele
3.606 dosare au fost soluţionate 1567 dosare.
În materie penală, în anul 2011 operativitatea pe secţie a fost de 89,89 %
în timp ce în anul anterior operativitatea a fost de 91,10 %.
În privința evoluţiei indicatorilor statistici în anul 2011, la nivelul Secției
Penale a Curții de Apel Ploiești, în anul 2011 comparativ cu anul 2010 volumul de
activitate al secţiei, pe cele trei grade de jurisdicţie a crescut cu 40,10 % la un
număr mediu de judecători sensibil egal (12,42 în 2011 faţă de 11,67 în 2010 ).
În acelaşi timp, operativitatea pe secţie a scăzut cu 1,21 % (89,89 % în 2011 faţă
de 91,10 % în 2010).
În funcţie de stadiul procesual, operativitatea în fonduri a fost de 90,53 %
faţă de 87,75 % în anul 2010, fiind soluţionate un număr de 325 de cauze din
totalul de 359 cauze (328 cauze nou intrate şi 32 cauze aflate în stoc la sfârşitul
anului 2010), în apeluri a fost de 79,93 % faţă de 80,50 % în 2010, fiind
soluţionate un număr de 223 cauze din totalul de 279 cauze (248 cauze nou intrate
și 31 cauze aflate în stoc la sfârșitul anului 2010), în recursuri operativitatea a fost
de 91% față de 92,61% în anul 2010, fiind soluționate un număr de 2084 cauze din
totalul de 2290 cauze (2166 cauze nou intrate și 124 cauze aflate în stoc la sfârșitul
anului 2010).
34 | P a g e
În materia conflictelor de muncă şi asigurări sociale, au fost soluţionate

2.636 de cauze, dintr-un total de 3.482 (482 cauze aflate pe rol la sfârşitul anului
2010 și 3.000 de cauze nou intrate), operativitatea fiind de 78,71 %.
În funcţie de stadiul procesual, operativitatea a fost de 93,75% la fonduri
(15 cauze soluţionate din 16 cauze aflate pe rol) şi 78,64 % la recursuri (2.621 de
cauze soluţionate din 3.466 cauze pe rol).
35 | P a g e
II.1.3.3. Operativitatea pe judecător
Indicele de operativitate medie pe judecător reprezintă numărul mediu de

cauze soluţionate de un judecător raportat la încărcătura medie pe judecător.
Având în vedere numărul dosarelor soluţionate în anul 2011, de 10.833 şi
numărul de judecători, de 50, rezultă un număr mediu de cauze soluţionate de un
judecător de 752,64, astfel operativitatea medie pe judecător în anul 2010 a fost de
82,05%.
Situaţia comparativă privind operativitatea pe judecător, înregistrată la

Curtea de Apel Ploieşti şi instanţele arondate, situează aceasta instanţă pe primul
loc având o operativitate de 82,05%, urmând Tribunalul Buzău cu 79,90%. La
Tribunalul Dâmboviţa operativitatea medie pe judecător a fost de 78,28%. O
operativitate medie pe judecător mai scăzută a înregistrat Tribunalul Prahova,
respectiv 61,12%.
36 | P a g e
II.1.4. Concluzii privind evoluţia indicatorilor statistici la nivelul

instanţei în anul 2011. Vulnerabilităţi identificate. Măsuri de
remediere propuse.
Principala concluzie ce se desprinde se referă la tendinţa accentuată de

creştere a volumului de activitate la majoritatea instanţelor din raza Curţii de Apel
Ploieşti, remarcându-se o creștere substanțială a volumului de activitate în cazul
Tribunalului Buzău și al instanțelor arondate cu 42,33%.
O altă concluzie importantă a analizei efectuate este tendinţa accentuată de
creştere a încărcăturii pe judecător, corelativ creșterii volumului de activitate,
respectiv cu 49%, evidenţiindu-se astfel, ca principală vulnerabilitate,
supraîncărcarea unor judecători, în special de la judecătorii, ca o consecinţă directă
a existenţei unui număr mare de posturi vacante de judecător la unele instanţe. Se
poate vorbi, însă şi de o repartizare nejudicioasă a posturilor de judecător între
judecătorii, raportat la volumul de activitate al acestora.
În ceea ce priveşte analiza indicelui de operativitate, la nivelul Curţii de
Apel Ploieşti a fost înregistrată o uşoară scădere faţă de anul 2010, respectiv de la
37 | P a g e
88,10% la 82,05%, în condiţiile în care numărul de judecători a crescut (49 de

judecători în anul 2010, respectiv 50 de judecători în anul 2011).
La analiza indicelui operativitate în funcţie de stadiul procesual, Secţia
Civilă a Curţii de Apel Ploieşti a obţinut o operativitate de 100% la fonduri (din
22 cauze aflate pe rol s-au soluţionat 22).
Dintre tribunalele arondate Curţii, cea mai bună operativitate a obţinut-o
Tribunalul Buzău, respectiv de 79,90%.
Măsurile de remediere ţin, evident, de politica de resurse umane desfăşurată
de Consiliul Superior al Magistraturii, fiind necesar, pe de o parte, ocuparea
tuturor posturilor vacante cu absolvenţi ai Institutului Național al Magistraturii ori
în alte modalităţi prevăzute de lege pentru intrarea în magistratură.
II.2 Aspecte calitative
II.2.1. Ponderea hotărârilor atacate din totalul hotărârilor

pronunțate. Indicele de desființare
Ponderea atacabilităţii hotărârilor reprezintă numărul total al hotărârilor

atacate cu apel /recurs raportat la numărul total al hotărârilor pronunţate.
Indicele de desfiinţare a hotărârilor în căile de atac reprezintă numărul
hotărârilor desfiinţate/casate raportat la numărul hotărârilor pronunţate în fond şi
apel.
În cursul anului 2011, la nivelul Secţiei Penale şi pentru Cauze cu Minori
şi de Familie au fost pronunţate 285 sentinţe în fond şi 201 decizii în apel şi 1891
decizii în recurs. Din numărul total de 2377 de hotărâri au fost atacate cu recurs
212, astfel încât ponderea atacabilităţii a fost de 8,91 % faţă de 12,79 % în anul
2010.
38 | P a g e
În ceea ce priveşte încheierile pronunţate de Secţia Penală a Curţii de Apel

Ploieşti, trebuie precizat că în total au fost pronunţate 12 încheieri în fond, 215 în
apel şi 451 + 300 încheieri de verificare a legalităţii măsurii arestării preventive, în
total 751 încheieri. Din totalul de 978 încheieri au fost atacate 50, ceea ce
reprezintă o pondere a atacabilităţii/total de 5,11 %.
În ceea ce priveşte ponderea atacabilităţii hotărârilor din totalul sentinţelor
şi deciziilor susceptibile de calea de atac recursului, pronunţate în cursul anului
2011 de Secţia civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, ulterior Secţia I
Civilă, respectiv 220 au fost recurate 161.
Aşadar, rezultă un indice de atacabilitate de 72,72 %.
Dintre acestea, în cursul anului 2011 au fost reformate 17 hotărâri, rezultând
un indice de casare de 7,27%.
În ceea ce priveşte motivele de reformare acestea au constat în principal în
necesitatea, în opinia instanţei de recurs, de administrare de probe cu noi expertize
tehnice de specialitate în cauzele având ca obiect Legea nr. 10/2001 şi Legea nr.
194/2008.
În ceea ce priveşte activitatea Secţiei de conflicte de muncă şi asigurări
sociale, faţă de competenţa materială a acesteia, nu au fost pronunţate în cursul
anului 2011 hotărâri susceptibile de căi de atac.
Cu toate acestea au fost formulate în câteva dosare recursuri respinse ca
inadmisibile de către instanţa supremă.
La nivelul Secției a II-a Civilă, de contencios administrativ și fiscal, din
totalul de 527 de hotărâri pronunţate în anul 2011 în fond comercial şi contencios
administrativ şi fiscal şi apel comercial, au fost atacate cu recurs 233, din care 162
sentinţe şi 71 decizii, ponderea atacabilităţii fiind de 44,21 %.
Din totalul de 527 de hotărâri pronunţate în fond comercial şi contencios
administrativ şi fiscal şi apel comercial, au fost atacate cu recurs 233, din care 162
sentinţe şi 71 decizii, din acestea au fost restituite de la Înalta Curte de Casaţie şi
Justiţie un număr de 47 dosare (în care s-au pronunţat sentinţe sau decizii pe anul
39 | P a g e
2011), iar din acestea au fost admise, casate ori modificate, 14 hotărâri, din care 12
sentinţe şi 2 decizii apel, rezultând, până la această dată, un indice de casare de
2,65.
Principalele motive care au dus la reformarea hotărârilor sunt: netemeinicia
hotărârii prin prisma dispoziţiilor art. 304 ind. 1 Cod procedură civilă,
necercetarea fondului cauzei, nelegalitatea prevăzută de art. 304 pct. 7, hotărârea
nu cuprinde motivele pe care se sprijină, art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă,
încălcarea sau aplicarea greşită a dispoziţiilor legale.
II.2.2. Elemente statistice privind durata de soluționare a cauzelor,

pe materii
Soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil a constituit în anul 2011 un

obiectiv al magistraţilor Secţiei Penale şi pentru Cauze cu Minori şi de Familie.
Datele statistice relevă în această privinţă faptul că, în cele trei grade de
jurisdicţie, durata medie de soluţionare a cauzelor în anul 2011 a fost de 3 luni
pentru dosarele de fond şi 4 luni pentru dosarele de apel şi recurs.
Rezultă astfel că în anul 2011 s-a intrat cu un stoc de 186 de dosare la care
s-a adăugat pe întreaga perioadă a anului 2742 dosare nou intrate, astfel încât,
volumul de activitate la data de 31 decembrie 2011 era de 2928 dosare. Din
acestea au fost soluţionate în perioada 01 ianuarie 2011-31 decembrie 2011, 2632
dosare, rămânând un stoc de 296 dosare.
Verificarea stocului de dosare rămas a condus la concluzia că din cele 296
dosare, numai 7 dosare sunt mai vechi de 6 luni şi nici unul mai vechi de 1 an.
În genere, în cursul anului 2011, atât la Secţia Civilă şi pentru cauze cu
minori şi de familie, cât şi la Secţia pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale,
devenite ulterior, în urma reorganizării şi a schimbării denumirii, Secţia I Civilă
soluţionarea litigiilor, indiferent de gradul de jurisdicţie, s-a făcut cu respectarea
principiului celerităţii şi implicit a termenului rezonabil.
40 | P a g e
Au existat şi situaţii însă, în care acest termen a fost depăşit, la situaţia

creată concurând atât factori obiectivi, cât şi subiectivi.
Dintre factorii de natură obiectivă menţionăm: complexitatea unor cauze,
cum ar fi cele privind litigiile întemeiate pe Legea nr. 198/2004, efectuarea cu
mare greutate a expertizelor tehnice dispuse, împrejurare determinată şi de
numărul tot mai scăzut de experţi pe anumite specializări sau conţinutul
necorespunzător al lucrărilor efectuate şi care conduce la dispunerea refacerii sau
uneori chiar a unei noi expertize.
În categoria factorilor subiectivi pot fi incluse acordarea, în anumite cauze,
a unor termene de judecată în urma admiterii unor cereri formulate în mod abuziv
de către părţi ori avocaţi, sau lipsa de fermitate în aplicarea unor amenzi judiciare
în temeiul art.1081 Cod procedură civilă, mai ales în ceea ce priveşte experţii
judiciari.
Cu privire la dosarele mai vechi de 1 an, la sfârşitul anului 2011, pe rolul
Secţiei I Civile se aflau 2 dosare de apel.
În ceea ce priveşte dosarele mai vechi de 6 luni, pe rolul aceleiaşi secţii la
sfârşitul anului 2011 se aflau 14 dosare de recurs.
Sub aspectul indicării motivelor care au concurat la întârzierea acestor
dosare, acestea au fost menţionate şi în cadrul factorilor obiectivi, respectiv:
necesitatea administrării unui probatoriu complex şi în cadrul căruia de cele mai
multe ori se situează şi o expertiză tehnică de specialitate, numărul insuficient de
experţi de anumite specializări, conduita culpabilă a unor părţi care nu doresc
achitarea onorariului de expertiză.
De menţionat că la această situaţie s-a ajuns şi ca urmare a casărilor reperate
cu trimiterea cauzei spre rejudecare de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în
vederea efectuării de noi lucrări de expertiză, deşi pe respectiva specialitate fusese
deja administrată o astfel de probă, uneori prin depunerea, în urma refacerii sau
completărilor, a mai multor rapoarte.
41 | P a g e
Pentru remedierea situaţiilor apărute au fost folosite mijloacele procedurale

şi s-a luat legătura cu experţii, întocmindu-se în acest sens note telefonice.
Sub aspectul dosarelor de recurs numărul mare al celor care depăşeau 6 luni
s-a datorat necesităţii reorganizării secţiei după desfiinţarea Secţiei pentru
conflicte de muncă şi asigurări sociale şi preluarea activităţii acesteia iniţial de
către Secţia civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie şi repartizării a doi
magistraţi de la secţiile reunite la Secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de
familie.
Într-o atare situaţie, mai multe complete de judecată au fost desfiinţate prin
Hotărâre a Colegiului de conducere al Curţii de Apel Ploieşti, cu consecinţa
repartizării ciclice a cauzelor la alte termene de judecată.
De altfel, la sfârşitul lunii ianuarie 2012 mai rămăseseră pe rol numai un
număr de 6 dosare mai vechi de 6 luni în recurs, celelalte fiind soluţionate de
completele învestite prin repartizarea ciclică.
Durata medie de solutionare a cauzelor aflate pe rolul Secţiei a II-a Civilă,
de contencios administrativ şi fiscal diferă în funcţie de materie și stadiul
procesual, complexitatea dosarelor înregistrate, durata de soluţionare a cauzelor
fiind influenţată de administrarea probatoriilor specifice în fond, apel sau recurs.
În stadiul procesual fond, din cele 442 (sentinţe și încheieri dezinvestire)
cauze, 426 cauze au fost soluţionate în intervalul 0-6 luni, 15 cauze s-au soluţionat
în intervalul 6-12 luni, 1 cauză în intervalul 1-2 ani.
În stadiul procesual apel, din cele 169 cauze (decizii și încheieri
dezinvestire), 155 au fost soluţionate în intervalul 0-6 luni, 10 cauze în intervalul
6-12 luni, 4 cauze în intervalul 1-2 ani.
În stadiul procesual recurs, din cele 3.656 cauze (decizii și încheieri
dezinvestire), 3653 au fost soluţionate în intervalul 0-6 luni, 2 cauze în intervalul
6-12 luni, iar 1 dosar între 1-2 ani.
La finalul anului 2011 au rămas nesoluţionate 2 dosare de fond şi apel mai
vechi de un an, 1 dosar de recurs mai vechi de 6 luni:
42 | P a g e
- dosar nr.651/42/2008 - fond, având ca obiect anulare act administrativ

-certificat de atestare a dreptului de proprietate. Dosarul a fost înregistrat la data de
4.07.2008, prin sentinţa pronunţată la data de 20.10.2008 a fost admisă acţiunea
pentru lipsa capacităţii procesuale a reclamantei, iar în urma casării cu trimitere
spre rejudecare, cauza a fost reînregistrată la data de 0.09.2009. De la acea dată,
s-au acordat termene de judecată pentru administrarea probei cu expertiză topo –
pentru lipsa expertizei, lipsa răspunsului la obiecţiuni, refacerea expertizei,
înlocuirea experului, refacerea expertizei, lipsa răspunsului la obiecţiuni.
- dosar nr.3581,8/114/2006) – apel, având ca obiect pretenţii. Dosarul a fost
înregistrat la data de 29.11.2010, de la acea dată s-au acordat termene de judecată
pentru administrarea probei cu expertiză, o expertiză în specialitatea contabilitate
şi o expertiză metalurgie - sudură – pentru lipsa expertizei, lipsa răspunsului la
obiecţiuni, efectuarea unei noi expertize metalurgie, lipsa expertizei, lipsa
răspunsului la obiecţiuni, completarea expertizei.
- dosar nr.3509/105/2007-recurs, având ca obiect procedura insolvenţei.
Dosarul a fost înregistrat la data de 12.08.2010, la termenul de judecată din data de
6.12.2010 s-a dispus suspendarea judecăţii în baza art. 155 indice 1 Cod procedură
civilă, s-a repus pe rol pentru termenul din data de 26.09.2011, de la acea dată s-a
amânat judecata pentru neîndeplinirea procedurii de citare a intimatului domiciliat
în Turcia.
Situaţia dosarelor a fost discutată în cadrul întâlnirilor lunare ale
judecătorilor secţiei, fiind analizate motivele care au dus la amânarea acestora.
43 | P a g e
II.2.3. Formarea profesională la nivelul instanței
II.2.3.1 Formarea specializată a judecătorilor în mod centralizat, prin

Institutul Naţional al Magistraturii şi descentralizat, prin programele de
formare profesională desfăşurate la nivelul instanţei
A. Cerinţele Programului de Formare Continuă la nivel descentralizat

aferent anului 2011.
Prin Hotărârea Consiliului Ştiinţific al Institutului Naţional al Magistraturii
nr. 17/06.12.2010, adoptată ulterior de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii,
a fost aprobat Programul de Formare Continuă la nivel descentralizat aferent
anului 2011, respectiv obiectivele şi domeniile formării descentralizate pentru anul
2011, precum şi numărul minim al seminariilor prevăzut a se realiza în aceste
domenii de către fiecare curte de apel, după cum urmează:
1. Formare în domeniul Noilor Coduri; Formare specializată (Noile
coduri, Drept civil, Drept procesual civil; Drept penal, Drept procesual penal;
Drept administrativ şi financiar fiscal; Dreptul muncii şi asigurărilor sociale;
Justiţie pentru minori; Drept comercial, Legea nr. 202/2010) - minim 4 seminarii
la nivel de curte de apel;
2. Practică neunitară - întâlniri periodice conform ROI;
3. Cooperare judiciară internaţională - minim 2 seminarii la nivel de
curte de apel;
4. Drept comunitar/CEDO - minim 1 seminar la nivel de curte de apel;
5. Combaterea corupţiei/Criminalitate economico-financiară - minim 1
seminar la nivel de curte de apel;
6. Formarea formatorilor şi a membrilor comisiilor de evaluare - minim
1 seminar la nivel de curte de apel;
7. Abilităţi non-juridice (Comunicare interpersonală şi organizaţională,
Metodologia actului de justiţie, Transparenţa actului de justiţie - relaţii publice şi
44 | P a g e
relaţii cu mass-media, Management judiciar, Dezvoltare personală) - minim 1

seminar la nivel de curte de apel;
8. Opţional IT şi limbi străine – astfel încât să se asigure participarea
tuturor magistraţilor, în limita resurselor financiare şi în funcţie de participarea la
programele anterioare, nefiind suportată plata formatorilor de către Institutul
Naţional al Magistraturii.
În afara programului comun FCC-FCD vizând cele 10 seminarii din
domeniile obligatorii ale PFCD 2011, Institutul Național al Magistraturii a derulat,
împreună cu responsabilii FCD de la curţile de apel, un program comun cu privire
la organizarea altor două seminarii (la nivelul fiecărei curţi de apel), în domeniile:
1. Noul cod civil. Noul cod de procedură civilă.
2. Noul cod penal. Noul cod de procedură penală.
Urmare a intrării în vigoare a Noului Cod Civil, Institutul Național al
Magistraturii a suplimentat seminariile obligatorii cu alte două seminarii în
domeniile:
1. Noul cod civil.
2. Noul cod civil - Dreptul familiei.
Totalizând seminariile menţionate mai sus, se constată că la nivelul Curţii
de Apel Ploieşti ar fi trebuit organizate în cursul anului 2011 un număr minim
de 14 seminarii în diferite domenii de activitate.
Institutul Naţional al Magistraturii a beneficiat de fonduri bugetare doar
pentru numărul minim de seminarii din domeniile obligatorii, instanţele având
posibilitatea de a organiza sesiuni suplimentare, fără însă a beneficia de sprijinul
financiar al Institutului Național al Magistraturii.
B. Importanţa şi necesitatea formării profesionale continue a magistraţilor.

Importanţa acestor seminarii pentru judecător derivă din necesitatea
menţinerii pregătirii magistratului la un nivel cât mai înalt, având în vedere
modificările legislative fără precedent, precum şi din faptul că, în prezent, relaţia
45 | P a g e
dintre magistraţi şi societatea civilă contemporană impune, din ce în ce mai acut,

crearea unui nou tip de magistrat, adaptat realităţilor şi adaptabil în perspectiva
provocărilor dezvoltării alerte a societăţii.
De asemenea, trebuie menţionat faptul că în Opinia nr. 4 a Consiliului
Consultativ al Judecătorilor Europeni (CCJE), în atenţia Comitetului Miniştrilor al
Consiliului Europei, privind formarea iniţială şi continuă pentru judecători, la
nivel naţional şi european, s-au subliniat câteva caracteristici comune ale formării
continue pentru judecătorii din Europa:
- judecătorii au datoria (etică, dar câteodată şi statutară) de a se forma,
precum şi dreptul la formare;
- statul are datoria de a furniza mijloacele pentru organizarea formării
judiciare şi de a acoperii costurile aferente;
- formarea judiciară ar trebui să conţină o varietate de subiecte, menite nu
doar să îmbogăţească cunoştinţele privind legea, ci şi abilităţile juridice, precum şi
cu privire la contextul social;
- autoritatea responsabilă cu supravegherea calităţii formării ar trebui să fie
independentă faţă de executiv şi legislativ, iar sistemul judiciar ar trebui să joace
un rol important (sau chiar să fie responsabil) în organizarea şi supravegherea
cursurilor de formare.
C. Fondurile alocate Curţii de Apel Ploieşti pentru formare profesională.

Prin bugetul de cheltuieli aferent anului 2011, la Curtea de Apel Ploieşti şi
instanţele arondate, respectiv Tribunalul Prahova, Tribunalul Buzău şi Tribunalul
Dâmboviţa, s-au alocat fonduri la titlul II „Bunuri şi servicii" astfel:
 alineatul 20.06.01 „Deplasări interne, detaşări, transferuri" - 20 mii lei
pentru deplasările interne (transport, cazare) ale tuturor categoriilor de personal
(magistraţi, personal auxiliar de specialitate, funcţionari publici şi personal
contractual) care participă în cursul acestui an la diverse seminarii, întâlniri de
lucru, deplasări în interes de serviciu etc.
46 | P a g e
Suportarea costurilor deplasării magistraţilor la seminariile organizate în

sistem descentralizat nu a fost o problemă nici în anii anteriori.
 alineatul 20.13 „Pregătire profesională" - 6 mii lei pentru pregătirea
profesională a magistraţilor, personalului auxiliar de specialitate şi funcţionarilor
publici, conform legislaţiei în vigoare.
 alineatul 20.30.02 „Protocol şi reprezentare" nu s-au alocat fonduri.
În aceste condiţii, chiar şi pentru pauzele de cafea, inerente organizării unui
seminar, sumele necesare trebuie suportate de către magistraţi, fapt ce constituie
un inconvenient major în desfăşurarea activităţilor de formare continuă la nivel
descentralizat.
D. Programele realizate la Curtea de Apel Ploieşti şi la instanţele arondate

în cursul anului 2011.
Curtea de Apel Ploieşti şi instanţele arondate au realizat în cursul anului
2011 un număr total de 16 seminarii. Aceste seminarii au putut fi desfăşurate, în
primul rând, datorită disponibilităţii judecătorilor de a participa la formele de
pregătire profesională continuă.
În domeniul „Formare în domeniul Noilor Coduri; Formare

specializată" au fost realizate nouă seminarii:
1. Tribunalul Dâmboviţa a organizat în data de 5 mai 2011 la Târgovişte,
Universitatea Valahia - Facultatea de Drept, Seminarul cu tema „Discriminarea în
raporturile de muncă. Evoluţii în dreptul european al muncii".
La acest seminar au participat un număr de 28 de judecători şi asistenţi
judiciari de la Curtea de Apel Ploieşti, de la Tribunalul Dâmboviţa, de la
Tribunalul Buzău, cât şi de la instanţele arondate tribunalelor.
Seminarul a fost moderat de către Preşedintele Secţiei civile din cadrul
Tribunalului Dâmboviţa, doamna judecător Spătaru Gabriela şi a beneficiat de
prestaţia deosebită a doamnei profesor universitar doctor Raluca Dimitriu, a
47 | P a g e
domnului preşedinte al CNCD Asztalos Csaba şi a domnului conferenţiar

universitar doctor Dan Ţop.
2. Conform Planului de formare continuă la nivel descentralizat, la data de
24 mai 2011 s-a desfăşurat la Curtea de Apel Ploieşti Seminarul cu tema
„Prevenirea traficului şi consumului ilicit de droguri.”
Seminarul a fost desfăşurat în colaborare cu Universitatea Bucureşti,
Agenţia Naţională Antidrog şi Centrul de Sănătate Mintală Prahova, instituţii ale
căror reprezentanţi au susţinut materiale în cadrul programului seminarului.
La acest seminar au participat un număr de 27 de judecători de la Curtea de
Apel Ploieşti, de la Tribunalele Dâmboviţa şi Buzău, cât şi de la judecătoriile
arondate tribunalelor.
De asemenea, au fost invitaţi şi au participat un număr de 3 procurori de
D.I.I.C.O.T - Serviciul Teritorial Ploieşti, de la Parchetul de pe lângă Curtea de
Apel Ploieşti şi respectiv de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Prahova, în raport
de specializările şi implicarea efectivă a acestor unităţi de parchet în soluţionarea
cauzelor penale având ca obiect traficul ilicit de droguri.
Seminarul a fost moderat de către Preşedintele Secţiei penale din cadrul
Curţii de Apel Ploieşti, domnul judecător Ion Stelian, formator fiind profesor
universitar doctor Pavel Abraham din cadrul Universităţii Bucureşti, care a realizat
o prezentare amplă şi interdisciplinară a problematicii supuse discuţiei.
Cu prilejul seminarului a avut loc şi o prezentare de carte juridică, în special
publicaţii legate de aspectele supuse discuţiei şi fiecare participant al seminarului a
beneficiat în cadrul mapei de seminar de cărţi ce abordează temele din agendă.
3. La sediul Tribunalului Buzău s-a desfăşurat la data de 31 mai 2011
Seminarul cu tema „Mica reformă în justiţie. Implicaţiile în practică ale Legii
nr. 202/2010 pentru accelerarea soluţionării proceselor".
La acest seminar au participat 37 de judecători de la Tribunalul Buzău, de la
Tribunalul Dâmboviţa, cât şi de la judecătoriile arondate.
48 | P a g e
Lucrările seminarului au fost susţinute de doamna conferenţiar universitar

doctor Răducan Gabriela, formator în cadrul Institutului Naţional al Magistraturii.
Conferinţa s-a desfăşurat sub forma unei discuţii deschise şi interactive cu
privire la aspectele punctuale şi controversele apărute în practica judiciară, sau
care pot interveni, ca urmare a aplicării noilor dispoziţii prevăzute de Legea nr.
202/2010.
4. La Curtea de Apel Ploieşti, s-a desfăşurat, pe parcursul a 3 zile,
respectiv în perioada 28.10.2011- 30.10.2011, Seminarul cu tema „Noul Cod
Penal. Noul Cod de Procedură penală".
La acest seminar au participat un număr total de 30 de judecători de la
Curtea de Apel Ploieşti, de la Tribunalul Prahova, de la Tribunalul Dâmboviţa, de
la Tribunalul Buzău, cât şi de la instanţele arondate tribunalelor.
Seminarul a fost susţinut de către domnul Profesor Univ. Dr. Tudorel
Toader, domnul judecător Cristinel Ghigheci de la Tribunalul Braşov, doamna
judecător Andreea Uzlău de la Curtea de Apel Bucureşti (judecător detaşat la
Consiliul Superior al Magistraturii), toţi fiind formatori I.N.M., care au realizat o
amplă prezentare a problematicii supuse discuţiei, cu participarea interactivă a
judecătorilor prezenţi.
5. La Curtea de Apel Ploieşti, s-a desfăşurat la data de 21.10.2011,
Seminarul cu tema „Doctrină şi practică judiciară în materia încetării
contractului individual de muncă".
Curtea de Apel Ploieşti.
Seminarul a fost susţinut de către doamna Lector Universitar Doctor Elena
Luminiţa Dima, care a realizat o amplă prezentare a problematicii supuse discuţiei,
cu participarea interactivă a judecătorilor prezenţi.
6. Conform Programului comun formare centralizată /formare
descentralizată, la Curtea de Apel Ploieşti s-a desfăşurat în perioada 26-
27.09.2011, Seminarul cu tema „Noul Cod Civil".
49 | P a g e

Curtea de Apel Ploieşti şi un număr de 5 avocaţi din Baroul Prahova.
Seminarul a fost susţinut de către domnul judecător Răzvan Anghel de la
Curtea de Apel Constanţa, formator I.N.M., care a realizat o amplă prezentare a
problematicii supuse discuţiei, cu participarea interactivă a judecătorilor prezenţi.
7. La Curtea de Apel Ploieşti, s-a desfăşurat, pe parcursul unei zile,
respectiv în data de 11 octombrie 2011, Seminarul cu tema „Noul Cod Civil -
Dreptul familiei".
Seminarul a fost susţinut de către doamna judecător Cristina-Mihaela
Crăciunescu, formator I.N.M., care a realizat o amplă prezentare a problematicii
supuse discuţiei, cu participarea interactivă a judecătorilor prezenţi.
8. Conform Planului de formare continuă la nivel descentralizat, la
Curtea de Apel Ploieşti, s-a desfăşurat, pe parcursul unei zile, respectiv în data de
23 septembrie 2011, Seminarul cu tema „Influenţa Codului Civil din Quebec
asupra Noului Cod Civil".
Curtea de Apel Ploieşti şi Judecătoria Ploieşti.
Seminarul a fost susţinut de către doamna Lector Universitar Dr. Iolanda
Boti, avocat în Baroul Iaşi şi Barreau du Quebec, care a realizat o amplă
prezentare a problematicii supuse discuţiei, cu participarea interactivă a
Curtea de Apel Ploieşti, s-a desfăşurat, pe parcursul a trei zile, respectiv în
perioada 12.12.2011- 14.12.2011, Seminarul cu tema „Noul Cod Civil. Noul Cod
de Procedură Civilă".
50 | P a g e

Seminarul a fost susţinut de către doamna Judecător Doina Anghel, formator
I.N.M. şi conferenţiar universitar doctor Gabriela Răducan, care au realizat o
amplă prezentare a problematicii supuse discuţiei, cu participarea interactivă a
În domeniul „Cooperare judiciară internaţională" a fost realizat un

seminar:
10. La sediul Tribunalului Dâmboviţa s-a desfăşurat la data de 14 aprilie
2011, Seminarul cu tema „Cooperarea judiciară internaţională în cadrul
Uniunii Europene. Recunoaşterea hotărârilor judecătoreşti pronunţate în
străinătate".
Apel Ploieşti, de la Tribunalul Dâmboviţa, de la Tribunalul Buzău, cât şi de la
instanţele arondate tribunalelor.
Seminarul a fost moderat de către Preşedintele Secţiei penale din cadrul
Tribunalului Dâmboviţa, doamna judecător Adriana Motoroiu, formatori fiind
doamnele Diana Nica şi Dana Roman, din cadrul Ministerului Justiţiei - Direcţia
Drept Internaţional şi Tratate, care au realizat o amplă prezentare a problematicii
supuse discuţiei, cu participarea interactivă a judecătorilor prezenţi.
În domeniul „CEDO" a fost realizat un seminar:

Tribunalul Buzău, s-a desfăşurat, în data de 16.11.2011, Seminarul cu tema
„Respectarea dreptului la un proces echitabil cu ocazia administrării
probatoriului în procesul penal. Jurisprudenţa CEDO privitoare la agenţii
acoperiţi".
51 | P a g e

Tribunalul Buzău, de la Tribunalul Dâmboviţa, de la Tribunalul Prahova, cât şi de
la instanţele arondate tribunalelor.
Seminarul a fost susţinut de către doamna judecător Claudia Jderu, formator
I.N.M., care a realizat o amplă prezentare a problematicii supuse discuţiei, cu
participarea interactivă a judecătorilor prezenţi.
În domeniul „Drept comunitar" a fost realizat un seminar:

12. Conform Programului de formare continuă la nivel descentralizat,
Tribunalul Dâmboviţa a organizat în data de 24 noiembrie 2011 la Târgovişte,
Seminarul cu tema „Evoluţia dreptului comunitar în materia relaţiilor
matrimoniale şi în materia răspunderii părinteşti raportat la Noul Cod Civil".
Apel Ploieşti, de la Tribunalul Dâmboviţa, de la Tribunalul Buzău, cât şi de la
instanţele arondate tribunalelor.
Seminarul a fost susţinut de către doamna Dr. Viviana Onaca Directorul al
Direcţiei de Drept Internaţional şi Tratate din Ministerul Justiţiei, de către doamna
asistent universitar doctor Cristina Nicolescu şi de către doamna consilier Ioana
Burduf din cadrul Direcţiei de Drept Internaţional şi Tratate din Ministerul
Justiţiei.
În domeniul „Formarea formatorilor şi a membrilor comisiilor de

evaluare” a fost realizat un seminar:
13. Conform Programului de formare continuă la nivel descentralizat, la
sediul Curţii de Apel Ploieşti s-a desfăşurat la data de 01.04.2011, seminarul cu
tema „Formarea evaluatorilor în domeniul evaluării activităţii profesionale a
judecătorilor şi procurorilor".
52 | P a g e
La acest seminar au participat 29 de judecători de la instanţele din raza

Curţii de Apel Ploieşti, selecţia participanţilor fiind realizată în funcţie de calitatea
acestora de evaluatori sau supleanţi.
Seminarul a fost moderat şi susţinut de doamna judecător Aida Liliana Stan
de la Curtea de Apel Ploieşti şi de domnul judecător Adrian Remus Ghiculescu
vicepreşedintele Curţii de Apel Ploieşti, formatori INM.
În domeniul „Abilităţi non-juridice" au fost realizate două seminarii:

Curtea de Apel Ploieşti, s-a desfăşurat, pe parcursul a 2 zile, respectiv la datele de
31.05.2011 şi 01.06.2011, Seminarul cu tema „Abilităţi şi tehnici de
comunicare".
Curtea de Apel Ploieşti, repartizaţi în două grupe.
Seminarul a fost susţinut de către doamna judecător Mihaela Cotora
preşedintele Curţii de Apel Craiova, formator I.N.M., care a realizat o amplă
prezentare a problematicii supuse discuţiei, cu participarea interactivă a
Potrivit răspunsurilor la chestionarul comunicat participanţilor, formatorul a
fost evaluat profesional cu calificativul excelent, evidenţiindu-se prestaţia de
excepţie caracterizată printr-un grad ridicat de profesionalism, uşurinţă în
comunicare, perfect armonizate cu tema aleasă, precum şi modul de a relaţiona cu
participanţii.
15. La Curtea de Apel Ploieşti, s-a desfăşurat, pe parcursul a 3 zile,
respectiv în perioada 21-23.11.2011, Seminarul NLP cu tema „Comunicarea şi
succesul de echipă".
La acest seminar au participat un număr total de 28 judecători, grefieri şi
personal auxiliar de la Curtea de Apel Ploieşti, repartizaţi pe grupe.
53 | P a g e
Seminarul a fost susţinut de către doamna Ioana Dragne manager resurse

umane CODECS, care a realizat o prezentare a problematicii supuse discuţiei.
16. Deşi nu a fost prins în Planul de formare continuă la nivel
descentralizat pentru anul 2011, trebuie să menţionăm seminarul ce s-a desfăşurat
la Buzău - Poiana Pinului în perioada 10-12.06.2011, având ca temă „Probleme de
practică judiciară în materia insolvenţei". Această formă de pregătire
profesională s-a desfăşurat la iniţiativa doamnei judecător Mariana Coţofană
preşedintele Secţiei comerciale a Tribunalului Buzău, cu sprijinul UNPIR Filiala
Buzău.
De asemenea, este de menționat participarea doamnei judecător Gherasim
Elisabeta din cadrul Secției a II-a Civilă a Curții de Apel Ploiești la programul de
schimb al EJTN (The European Judicial Training Network), principalul promotor
pentru formarea si schimbul de cunoştinţe la nivelul sistemului judiciar European.
EJTN-ul reprezintă interesele a peste 160.000 de judecători europeni,
procurori şi formatori din Uniunea Europeană. Fondat în 2000 EJTN-ul are ca
puncte de interes dreptul civil, penal şi comercial la nivel European,viziunea sa
fiind aceea de a ajuta la promovarea unei culturi comune a Uniunii Europene la
nivel jurisdicţional. EJTN-ul elaborează norme şi programe de formare,
coordonează schimburile și programele de formare judiciară și întăreşte
cooperarea între organismele naţionale şi cele ale Uniunii. La nivel naţional
Institutul Național al Magistraturii este cel care se ocupă de colaborarea cu
programul de schimb al EJTN-ului.
Doamna judecător Gherasim Elisabeta a participat la acest program încă din
30.08.2010 când, în cadrul unei întruniri ce a avut loc la Dusseldorf-Germania, a
putut intra în contact direct cu ceea ce îşi propune să facă EJTN-ul la nivelul
Uniunii Europene, programul EJTN dovedindu-se a fi extrem de important și
eficient pentru activitatea de administrare a justiției în România.
Ulterior acestei participări la programul de schimb al EJTN, în ianuarie
2011 doamna judecător și-a depus candidatura pentru a deveni membru în cadrul
54 | P a g e
AEAJ (The Association of European Administrative Judges), organism care îşi

desfăşoară activitatea sub egida Comisiei Europene, astfel că, pe 20 mai 2011 în
cadrul Adunării Generale ce a avut loc la Paris a fost acceptată ca membră în
cadrul asociaţiei.
Este de menționat participarea doamnei judecător la conferinţa pe dreptul
comparat, având ca temă „Controlul constituţional în cadrul Uniunii Europene",
(eficacitatea și independenţa dreptului administrativ, relaţia dintre Curtea
Constituţională şi secţiile de drept administrativ în cadrul Uniunii), conferință
desfășurată în cadrul Adunării Generale de la Paris ce a avut loc pe parcursul a
două zile (19.05-20.05. 2011). Conferinţa a avut loc la Curtea de Apel Paris şi
1-a avut ca moderator pe domnul Bernard Even, vicepreşedinte al AEAJ şi
Preşedinte al secţiei administrative din cadrul Curţii de Apel Paris.
Fiecare din statele participante la conferinţă şi-a adus contribuţia în cadrul
grupului de lucru prin reprezentanţii săi astfel că, la sfârşitul conferinţei,
diferenţele dintre sistemele de drept au fost uşor de remarcat, modalitatea de
desfăşurare a întrunirilor, făcând ca schimbul de experienţă să fie de fiecare dată
edificator din punct de vedere juridic.
Pe data de 21 septembrie 2011 a avut loc o nouă întâlnire a AEAJ în
Lituania, în cadrul universităţii de la Vilnius, unde gazdă a fost domnul prof. dr.
Vytautas Nekrosius. La această întâlnire au fost prezenţi 23 de membrii AEAJ și
10 judecători ai Curţii Supreme de Justiţie din Lituania. Conferinţa s-a desfăşurat
pe parcursul a patru zile.
Un alt eveniment de o importanţă majoră a fost organizarea a Single Market
Forum de către Comisia Europeană în Polonia la Cracovia (2-4 octombrie 2011).
Ţinta acestui forum a fost să reunească pentru prima oară autorităţile publice și
micii întreprinzători din întreaga Europă, pentru a încerca găsirea celei mai bune
metode de a implementa legislaţia unei pieţe unice la nivel european.
Nu în ultimul rând trebuie menționat seminarul organizat la Bucureşti între
6-7 octombrie 2011, în cadrul căruia AEAJ-ul în colaborare cu Institulul Național
55 | P a g e
al Magistraturii au propus ca temă „Implementarea Directivei nr.66/2007-

Controlul judiciar în materia achiziţiilor publice".
Formatorii Bernard McClosekey (Irlanda) și Annika Sandstrom (Suedia) au
fost cei care, pe parcursul a două zile, au ghidat discuţiile în aşa fel încât grupurile
de lucru să poată fructifica la maxim informaţiile primite.
Colaborarea AEAJ-ului cu Institul Național al Magistraturii s-a dovedit a fi
una foarte bună, având în vedere că pentru anul 2012 sunt planificate alte două
conferinţe la Bucureşti.
Fiind conştienţi că este necesar să continuăm aceleaşi eforturi pe linia
formării profesionale, pentru anul 2012 Curtea de Apel Ploiești intenționează să
realizeze un număr minim de 10 seminarii, potrivit înţelegerii realizate între INM
şi reprezentanţii curţilor de apel-coordonatorii programelor de formare continuă la
nivel descentralizat, în domeniile obligatorii ce urmează a fi stabilite prin hotărâre
de către Consiliul Superior al Magistraturii.
II.2.3.2 Formarea profesională a personalului auxiliar de specialitate la

nivelul instanței în cursul anului 2011
În cursul anului 2011, activitatea de formare profesională a personalului

auxiliar de specialitate în funcţie la Curtea de Apel Ploieşti a fost organizată în
conformitate cu dispoziţiile art. 32 din Legea nr. 567/2004, modificată şi
completată, privind statutul acestei categorii de personal.
Astfel, în completarea programului desfăşurat de Şcoala Naţională de
Grefieri, la nivelul acestei instanţe s-au organizat întâlniri trimestriale sub directa
coordonare a doamnei Valentina Gheorghe, preşedintele Curţii de Apel Ploieşti şi
cu participarea judecătorilor desemnaţi cu aceste atribuţii, respectiv doamnele
Dumitru Violeta (în materie civilă și comercială) şi Elena Negulescu (în materie
penală).
Formarea continuă a personalului auxiliar din cadrul Curţii de Apel Ploieşti
s-a axat pe aprofundarea şi actualizarea cunoştinţelor necesare exercitării
56 | P a g e
performante a profesiei, precum şi pe actualizarea practicii judiciare în privinţa

actelor procedurale întocmite de grefier.
Nu mai puţin importantă a fost latura care ţine de formarea grefierului din
punct de vedere al deontologiei profesionale şi al abilităţilor de comunicare,
necesare în exercitarea oricărei profesii care presupune lucru cu publicul.
Activitatea de formare profesională a personalului auxiliar de specialitate al
Curţii de Apel Ploieşti s-a desfăşurat în cursul anului 2011 prin organizarea de
întâlniri trimestriale şi a constat în pregătirea unor lucrări scrise şi dezbaterea orală
a acestora de către întreg personalul auxiliar de specialitate la întrunirile stabilite,
avându-se în vedere faptul că profesia de grefier este foarte dificilă şi de mare
importanță pentru bunul mers al justiţiei în România.
De asemenea, în anul 2011 s-a procedat la o reevaluare a organizării a
programului de formare a personalului auxiliar de specialitate și s-a considerat a fi
oportună desfăşurarea întrunirilor profesionale pe două grupe de studiu alcătuite
în funcţie de specializarea secţiei în care își desfășoară efectiv activitatea, secţia
comercială şi civilă, respectiv secţia penală.
Astfel, la nivelul Secției I Civilă și a Secției a II-a civilă, de contencios
administrativ și fiscal, au fost întocmite 60 de teme care au vizat atât aspecte
privind activitatea grefierului, cât şi procedura contenciosului administrativ, a
recursului, compartimentele auxiliare de specialitate şi atribuţiile acestora,
circuitul dosarelor, repartizarea dosarelor şi incidentele procedurale.
Abordarea temelor s-a făcut prin prezentarea orală a acestora, precum și prin
prezentări de materiale Powerpoint realizate de grefierul-șef al Secției I Civilă,
fiind discutate aspectele de interes general precum şi situaţii ce se pot ivi în
practica activităţii de judecată.
Întâlnirile trimestriale au avut loc în lunile martie, iunie, septembrie şi
decembrie 2011, date la care au fost întocmite şi susţinute teme din dreptul
procedural civil, dispoziţiile codului deontologic al personalului auxiliar al
57 | P a g e
instanţelor de judecată, din Regulamentul de Ordine Interioară al Instanţelor

Judecătoreşti şi din Dreptul Comunitar.
Printre temele de interes general care au fost dezbătute, unele au suscitat
discuţii referitoare la modificările legislative în domeniu cum ar fi: citarea şi
comunicare actelor de procedură în lumina dispoziţiilor Legii nr. 202/2010, rolul
grefierului şi asigurarea accesului public la informaţii în sistemul judiciar avându-
se în vedere modificările prevăzute de Hotărârea Plenului CSM nr. 504/2011,
înregistrarea dosarelor în sistemul ECRIS, avându-se în vedere modificările
prevăzute de Hotărârea Plenului CSM nr. 749/2011 şi Hotărârea Plenului nr.
829/2011.
La nivelul Secției Penale, potrivit Statutului personalului auxiliar de
specialitate, iniţial activitatea a fost structurată în 4 întâlniri profesionale
trimestriale (aprilie, iunie, septembrie şi decembrie 2011), desfăşurate pe baza
programului adoptat în luna ianuarie 2011 şi a tematicii alcătuite, luându-se în
considerare cu precădere propunerile formulate de grefieri cu ocazia convocărilor
derulate de grefierul şef de secţie şi, respectiv primul grefier al Curţii de Apel
Ploieşti.
S-au avut în vedere, de asemenea, propunerile şi informaţiile obţinute de la
preşedintele de secţie, vicepreşedinţii şi preşedintele curţii de apel, privind
deficienţele constatate în exercitarea atribuţiilor repartizate personalului auxiliar
de specialitate, judecătorii delegaţi cu îndrumarea compartimentelor de specialitate
precum şi concluziile rezultate din activitatea de formare profesională derulată în
cursul anului 2011.
Ca urmare, pentru completarea pregătirii profesionale şi ridicarea calităţii
muncii, fiecare întâlnire a fost structurată sub formă de seminar, dezbătându-se în
plen subiectele selectate în materia organizării judiciare şi dreptului procesual
penal, având la bază referatele prezentate de grefieri şi date publicităţii cu cel puţin
5 zile anterior; prezentarea unui examen de legislaţie, regulamente, jurisprudenţă,
la zi, lucrare întocmită prin grija grefierului şef de secţie.
58 | P a g e
Materialele supuse dezbaterii au fost întocmite de subgrupe de cursanţi

alcătuite din personalul în funcţie la compartimentele arhivă, registratură, grefă şi
executări penale, implicate potrivit fişei postului, în îndeplinirea efectivă a
lucrărilor impuse de regulament, codul de procedură penală şi legile speciale
penale pentru soluţionarea dosarelor penale cu respectarea drepturilor părţilor la
un proces echitabil, desfăşurat în termen rezonabil.
Tematica privind organizarea judiciară s-a axat, în principal, pe dezbaterea
atribuţiilor specifice acestor compartimente auxiliare de specialitate şi
interdependenţa sarcinilor repartizate salariaţilor pentru asigurarea unei normale
funcţionări a secţiei penale şi pe ansamblu a curţii de apel, respectiv: activitatea
premergătoare şi în timpul şedinţei de judecată, ulterioară închiderii dezbaterilor;
aceea de rezolvare a lucrărilor cu caracter administrativ, punerea în executare a
hotărârilor penale definitive, măsuri privind cauzele cu arestaţi preventiv în
situaţia admiterii căilor de atac, codul deontologic (relaţiile de serviciu cu
publicul, atitudinea în profesie, confidenţialitatea lucrărilor).
În materie penală, formarea profesională a avut ca obiect judecata în cazul
recunoaşterii vinovăţiei, măsurile preventive, căile extraordinare de atac,
cooperarea judiciară internaţională, asistenţa juridică internă şi internaţională,
reprezentarea părţilor şi alte acte procesuale în materie penală (executarea
mandatelor de arestare, citarea şi înmânarea procedurilor).
Având în vedere programul guvernamental privind intrarea în vigoare a
codurilor în materie penală şi civilă, cu acordul cursanţilor, în luna septembrie
2011 s-a procedat la reorganizarea activităţii de formare profesională la nivelul
secţiei, în sensul majorării numărului seminariilor la 5 convocări şi a revizuirii
tematicii iniţiale conform cerinţelor impuse de noua legislaţie.
Drept consecinţă, în lunile septembrie şi octombrie, în cadrul a câte două
convocări, s-au dezbătut modificările aduse legislaţiei civile, prin Noul Cod de
Procedură Civilă şi având incidenţă în procesul penal, respectiv Răspunderea
59 | P a g e
civilă delictuală (art.1349-1924), Contractul de asigurare (art.2199-2213) şi

Asigurarea de răspundere civilă delictuală (art.2223-2241).
Pe de altă parte, s-a apreciat ca oportună şi începerea familiarizării
cursanţilor cu unele instituţii ce vor fi introduse prin intrarea în vigoare a Noului
Cod de Procedură Penală, dezbătându-se tema ,,Măsurile preventive şi alte măsuri
procesuale. Reflectarea instituţiilor din cadrul tematicii în conţinutul noului cod de
procedură penală (art.171-257 Noul cod procedură penală)”.
Cu această ocazie s-a insistat asupra atribuţiilor ce decurg din soluţionarea
dosarelor cu arestaţi preventiv şi a căilor de atac privind măsurile restrictive şi
privative de libertate, în contextul instituţiei judecătorului de drepturi şi libertăţi şi
a procedurii de cameră preliminară.
Lucrările întocmite, participarea la dezbaterea acestora în cadrul celor
cinci seminarii organizate în cursul anului 2011, ca şi evaluarea cunoştinţelor prin
fişele de apreciere, completate de fiecare cursant şi de către judecătorul delegat, au
scos în evidenţă preocuparea personalului de specialitate atât pentru continua
formare a pregătirii profesionale, cât şi eficientizarea îndeplinirii atribuţiilor de
serviciu.
Rezultatele obţinute ca şi pregătirea trimestrială au relevat în unele cazuri
dificultăţi în realizarea acestor atribuţii de serviciu, însuşirea cunoştinţelor
profesionale neconcretizându-se calitativ în lucrările întocmite, consecinţă grefată
posibil pe mobilitatea legislaţiei şi jurisprudenţă, dar şi aspectele de ordin social cu
care s-au confruntat şi în anul de analiză instanţele judecătoreşti.
Sub acest aspect este de relevat impactul produs de creşterea esenţială a
volumului de activitate, consecinţă a modificărilor aduse codului de procedură
penală prin Legea nr. 202/2010 privind competenţa materială, reducerea gradelor
de jurisdicţie şi preluarea activităţii devolutive a tribunalelor în cauzele soluţionate
în primă instanţă de judecătorii, în condiţiile menţinerii numărului de grefieri de
şedinţă repartizaţi la secţia penală.
60 | P a g e
S-a apreciat că asemenea disfuncţionalităţi impun ca în anul 2012 să se

procedeze atât la reevaluarea necesarului de personal cu atribuţii în materie penală
luându-se în considerare natura, urgenţa şi specificul dosarelor penale,
complexitatea acestora, creşterea numărului cauzelor cu mai mulţi inculpaţi,
majoritatea arestaţi preventiv, cât şi a organizării programului de formare a
personalului auxiliar de specialitate, continuându-se desfăşurarea seminariilor pe
grupe alcătuite funcţie de specializarea secţiei în care execută efectiv atribuţiile de
serviciu.
S-ar impune formarea personalului de specialitate, indiferent de secţia în
care lucrează, pentru îndeplinirea practică a atribuţiilor privind punerea în
executare a hotărârilor penale şi emiterea mandatelor de executare a pedepsei, a
mandatelor de urmărire europene şi internaţionale, aplicarea dispoziţiilor de
graţiere şi amnistie (administrativ), redactarea hotărârilor privind căile de atac,
inadmisibile, tardive, retrase, întocmirea referatului pe dosar privind identificarea
jurisprudenţei interne şi internaţionale necesară soluţionării cauzelor, inclusiv a
raportului scris după fixarea primului termen de judecată.
În contextul noului cadru jurisdicţional european este necesară şi reluarea
dezbaterilor şi întocmirii practice de lucrări privind cooperarea judiciară
internaţională şi respectiv între Statele Membre U.E. (executarea mandatelor
europene de arestare, citarea şi comunicarea actelor procedurale, folosirea
ATLAS-ului judiciar şi aplicaţiei http.www.ejn.crimjust.europa.eu – European
Judicial Network; transfer de condamnaţi şi proceduri, audieri prin comisie
rogatorie şi videoconferinţă) ori audierea martorilor şi părţilor vătămate cu
identitate protejată.
Pentru optimizarea activităţii va fi analizată oportunitatea ca întrunirea
profesională să aibă la bază şi o notă de probleme teoretice şi practice după caz de
informare, alcătuită trimestrial prin grija judecătorilor, apreciate ca necesare pentru
completarea formării personalului auxiliar de specialitate, după caz, însoţite de
61 | P a g e
puncte de vedere ori chiar participarea pentru lămurirea acestora în cadrul

seminariilor organizate.
Nu ar fi lipsit de importanţă nici constituirea unei evidenţe privind
problemele de drept procedural rezolvate neunitar ori disfuncţiile constatate de
completele de judecată cu ocazia instrumentării cauzelor repartizate, inventarierea
acestora realizându-se de grefierul şef de secţie, pe baza informaţiilor prezentate
de grefierul de şedinţă ori compartimentul auxiliar respectiv.
Lucrările întocmite și participarea la dezbaterea acestora în cadrul
seminariilor organizate în cursul anului 2011 au scos în evidenţă preocuparea
personalului de specialitate atât pentru continua formare a pregătirii profesionale,
cât şi pentru eficientizarea îndeplinirii atribuţiilor de serviciu.
Pentru anul 2012 s-a propus continuarea acestui format de pregătire
profesională, avându-se în vedere modalitatea interactivă de prezentare, precum şi
interesul personalului auxiliar în activitatea de formare profesională.
II.2.4. Managementul instanței în anul 2011
Concluzii privind progresele înregistrate precum şi vulnerabilităţile

identificate şi măsurile de remediere a acestora
Și în cursul anului 2011, în activitatea Secţiei penale și pentru Cauze cu

Minori și de Familie a Curții de Apel Ploiești s-au înregistrat progrese evidente în
asimilarea şi aplicarea în practică a jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor
Omului şi a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene urmare asigurării directe a
accesului magistraţilor la internet, la site-urile instituţiilor publice româneşti, dar şi
comunitare, precum şi prin elaborarea de către Institutul Naţional al Magistraturii
a unor manuale şi culegeri cu cele mai importante decizii pronunţate de C.E.D.O.,
distribuite gratuit fiecărui judecător sau a Manualului de Cooperare Judiciară
Internaţională în Materie Penală.
62 | P a g e
Cel mai important progres ar fi însă o mentalitate nouă, integrată în

realităţile Uniunii Europene, conştientizarea responsabilităţilor şi omogenitatea
colectivului, obţinută prin respectul reciproc al magistraţilor.
Printre vulnerabilităţile constatate menţionăm aglomerarea magistraţilor cu
sarcini auxiliare, lipsa unor spaţii adecvate desfăşurării administrării comunitare a
justiţiei, pierderea într-un anumit sens a respectului pentru judecătorul „de scaun",
toate aceste aspecte fiind pe deplin remediabile odată cu reforma sistemului
judiciar în ansamblul său.
Aşa cum s-a menţionat şi în cuprinsul Planului managerial întocmit pentru
perioada de 3 ani aferentă mandatului de Preşedinte al Secţiei civile şi pentru
cauze cu minori şi de familie, devenită ulterior Secţia I Civilă, principalele
obiective se referă la: unificarea practicii judiciare, soluţionarea cauzelor într-un
termen rezonabil, perfecţionarea profesională.
Astfel, în ceea ce priveşte activitatea de unificare a practicii judiciare
principalele obiective au constat în: informarea permanentă a judecătorilor secţiei
cu privire la problemele de drept care au primit o nerezolvare unitară în practică;
organizarea de întâlniri profesionale la nivelul secţiei pentru dezbaterea
respectivelor probleme şi găsirea de soluţii în vederea armonizării practicii
judiciare; invitarea la întâlnirile de practică neunitară a unui reprezentant al Înaltei
Curţi de Casaţie şi Justiţie – Secţia civilă şi pentru proprietate intelectuală; o
permanentă legătură cu instanţele arondate în vederea realizării unui practici
unitare pe diferite probleme de drept; facilitarea unor întâlniri între tribunale
pentru realizarea unei practici unitare în acele materii în care acestea sunt instanţe
de casaţie; prezentarea permanentă a jurisprudenţei CEDO în ceea ce priveşte
condamnările pentru pronunţarea de către instanţe a unor hotărâri contradictorii pe
acelaşi probleme de drept.
Cu privire la perfecţionarea profesională a judecătorilor principalele direcţii
au avut în vedere: fixarea unor teme de învăţământ profesional cu prealabila
consultare a judecătorilor, dintre cele cu aplicabilitate practică frecventă, atât în
63 | P a g e
domeniul dreptului substanţial, cât şi în domeniul dreptului procedural, precum şi

din jurisprudenţa CEDO şi CJCE; întocmirea de lucrări pe una sau mai multe
dintre temele propuse şi aprobate de judecătorii secţiei; organizarea de mese
rotunde cu magistraţii secţiilor civile ale tribunalelor şi judecătoriilor, dar şi cu
magistraţi de la Înalta Curte de Casație și Justiție în vederea realizării unui schimb
de experienţă; întocmirea unor referate către compartimentul financiar-contabil în
vederea obţinerii fondurilor necesare pentru efectuarea unor abonamente la reviste
de specialitate – Dreptul, Pandectele Române, Buletinul Casaţiei, precum şi
achiziţionării unor monografii şi tratate de drept, având în vedere că nu se mai
decontează cărţile de specialitate ale magistraţilor; sesizarea vicepreşedintelui
instanţei în vederea asigurării permanente a accesului la Monitorul Oficial;
sesizarea Colegiului de Conducere al Curţii de Apel în vederea iniţierii procedurii
de promovare a unor recursuri în interesul legii în caz de neaplicare unitară a legii.
Legat de soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil principalele
obiective au constat în: organizarea de întâlniri profesionale cu reprezentanţii
instituţiilor publice implicate în înfăptuirea actului de justiţie, cu experţii şi
interpreţii judiciari, în vederea cunoaşterii reciproce a greutăţilor întâmpinate
pentru contribuirea la soluţionarea cu celeritate a cauzelor şi căutării mijloacelor şi
modalităţilor de înlăturare a dificultăţilor apărute; sprijinirea judecătorilor secţiei
în vederea aplicării amenzilor judiciare pentru abuz de drept în cazul introducerii
cu rea-credinţă a cererilor de chemare în judecată sau a formulării unor cereri de
recuzare vădit nefondate, precum şi în vederea sancţionării conducătorilor
instituţiilor publice, a experţilor, a martorilor şi a altor participanţi la proces, în
situația în care din cauza acestora se întârzie cursul judecăţii; organizarea unor
întâlniri profesionale cu avocaţii în vederea conştientizării acestora cu privire la
importanţă aplicării OUG nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar; prezentarea
permanentă a jurisprudenţei cu privire la respectarea termenului rezonabil de
soluţionare a cauzelor; gestionarea corespunzătoare a dosarelor vechi şi dispunerea
tuturor măsurilor necesare în vederea soluţionării acestora.
64 | P a g e
O parte din aceste obiective au fost atinse la nivelul Secției I Civilă în anul
2011.
Multe din obiectivele propuse, în special cele privind dotarea cu publicaţii
de specialitate, participarea la întâlnirile trimestriale a unor reprezentaţi ai Înaltei
Curţi de Casaţie şi Justiţie – Secţia civilă şi de proprietate intelectuală, organizarea
de întâlniri cu reprezentanţii celorlalte bresele care acţionează în domeniul justiţiei
sau a altor organisme care au legătură într-un fel sau altul cu activitatea de
judecată nu s-au putut realiza din cauza lipsei de mijloace materiale.
Totodată, acelaşi obiective au fost avute în vedere şi la reorganizarea
secţiilor.
Printre principalele progrese în activitatea celor două secţii şi anume Secţia
civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie şi Secţia pentru conflicte de muncă şi
asigurări sociale, ca şi ulterior în activitatea Secţiei I Civilă trebuie menționate: un
număr relativ mare de cauze de apel soluţionate într-un interval de 0 – 6 luni, cu
consecinţa scăderii faţă de anul precedent a dosarelor mai vechi de 1 an în stadiu
procesual al apelului.
Sub aspectul vulnerabilităţilor cea mai mare problemă rămâne cea legată de
administrarea probelor cu expertize tehnice de specialitate în faza de apel.
În vederea remedierii acesteia, principala măsură este aceea a organizării,
sub coordonarea vicepreşedintelui, a unor întâlniri cu corpul experţilor tehnici
judiciari pentru a se face cunoscute dificultăţile întâmpinate de ambele părţi şi a
se îmbunătăţi activitatea de expertiză judiciară.
În vederea îmbunătăţirii activităţii Secţiei a II-a Civilă, de contencios
administrativ și fiscal, între obiectivele stabilite de către preşedintele de secţie în
planul propriu de management se regăsesc:
- Organizarea activităţii de judecată a secţiei (compunerea completelor
de judecată, planificarea şedinţelor de judecată, planificarea de permanenţă,
echilibrarea volumului de activitate a judecătorilor, prin stabilirea încărcăturii
maxime a şedinţelor de judecată, raportat la gradul de complexitate a dosarelor,
65 | P a g e
organizarea activităţii de judecată în perioada vacanţei judecătoreşti, repartizarea pe

complete de judecată a grefierilor repartizaţi în cadrul secţiei, îndeplinirea
atribuţiilor de către aceştia, organizarea de întâlniri cu grefierii secţiei pentru
aprofundarea pregătirii profesionale a acestora, pentru comunicarea şi dezbaterea
tuturor modificărilor legislative ce au legătură cu activitatea acestora, pentru
discutarea problemelor apărute în activitatea acestora şi a eventualelor deficienţe
constatate, supravegherea şi controlul permanent al modului de îndeplinire a
atribuţiilor de către grefierii de şedinţă).
S-a aplicat Programul pentru stabilirea volumului optim de muncă şi
asigurarea calităţii activităţii instanţei în anul 2011, raportat la gradul de
complexitate a dosarelor s-a stabilit încărcătura maximă a şedinţelor de judecată.
Aceasta s-a majorat ulterior, având în vedere numărul mare de dosare de recurs
nou intrate şi imposibilitatea de repartizare a dosarelor de recurs, precum şi
necesitatea de soluţionare cu celeritate a cauzelor.
S-au dispus măsurile corespunzătoare, în situaţiile de imposibilitate de
repartizare a dosarelor, pentru realizarea repartizării aleatorii a acestora.
S-a asigurat repartizarea echilibrată a dosarelor pe şedinţă de judecată, din
perspectiva numărului maxim de puncte de încărcare, puncte de încărcare ce se
calculează ca produs între gradul de complexitate al dosarului şi încărcarea pe
judecător, conform stadiului procesual, în mod distinct pentru recurs, fond, apel,
precum şi echilibrarea volumului de activitate a grefierilor.
- Repartizarea aleatorie a cauzelor. Repartizarea cauzelor în situaţiile în
care nu se aplică repartizarea aleatorie (stabilirea intervalelor minime şi maxime
de repartizare a dosarelor, pentru fiecare obiect, stabilirea încărcăturii maxime a
şedinţelor de judecată, raportat la gradul de complexitate a dosarelor, primirea
actelor de sesizare a instanţei, stabilirea obiectului, a modalităţii de repartizare,
supravegherea şi verificarea respectării dispoziţiilor privind repartizarea aleatorie a
cauzelor, repartizarea manuală a cererilor şi a dosarelor, în situaţiile în care,
potrivit dispoziţiilor regulamentare, nu se aplică repartizarea aleatorie).
66 | P a g e
-Soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil (urmărirea permanentă a

duratei soluţionării cauzelor, identificarea şi înlăturarea motivelor care determină
întârzierea soluţionării, evidenţa lunară a dosarelor mai vechi de 1 an în fond şi
apel şi mai vechi de 6 luni în recurs, identificarea motivelor de amânare
nejustificată şi punerea în discuţia judecătorilor, evidenţa dosarelor suspendate, a
motivelor de suspendare, în vederea luării de măsuri pentru repunerea pe rol a
acestora, pentru continuarea judecăţii sau pentru perimare, de către completele de
judecată care au dispus suspendarea).
S-a urmărit permanent durata soluţionării cauzelor, s-au identificat şi analizat
motivele care determină întârzierea soluţionării, prin punerea în discuţie la
întâlnirile organizate în cadrul secţiei şi s-au adoptat măsuri pentru soluţionarea cu
celeritate a cauzelor, începând de la data sesizării instanţei şi până la redactarea
hotărârilor judecătoreşti.
- Studiul profesional al judecătorilor (întocmirea planificării întâlnirilor
periodice de studiu profesional ale judecătorilor, organizarea întâlnirilor de studiu
profesional prin comunicarea către judecători a problemelor şi a materialelor
aferente).
S-au comunicat imediat judecătorilor secţiei modificările legislative,
deciziile Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pronunţate în interesul legii, deciziile
Curţii Constituţionale, jurisprudenţa relevantă, legislaţia comunitară, hotărârile
Curţii Europene a Drepturilor Omului şi Curţii de Justiţie a Uniunii Europene.
Toate acestea au fost discutate în cadrul întâlnirilor judecătorilor secţiei.
Urmare a intrării în vigoare a Noului Cod civil s-a întocmit planificarea
întâlnirilor judecătorilor secţiei în vederea dezbaterii Noului Cod Civil, cuprinzând
tema întâlnirii şi judecătorii desemnaţi să o prezinte, fiind organizate 6 astfel de
întâlniri.
- Unificarea practicii judiciare (întocmirea planificării întâlnirilor lunare şi
trimestriale ale judecătorilor, în care au fost discutate problemele de drept care au
condus la pronunţarea unor soluţii diferite, organizarea acestora, întocmirea
67 | P a g e
minutei întâlnirilor lunare de practică neunitară, întocmirea studiului problemelor

de practică neunitară, comunicarea către judecători a materialelor de natură să ducă
la unificarea practicii judiciare comunicate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţiei, a
jurisprudenţei relevante în acest sens, discutarea acestora în cadrul întâlnirilor cu
judecătorii).
În cadrul întâlnirilor ce au avut loc la nivelul secţiei s-au discutat
problemele de drept care au condus la pronunţarea unor soluţii diferite, practica
instanţei de control judiciar, hotărârile desfiinţate sau casate în căile de atac.
În cadrul întâlnirilor ce au avut loc la nivelul curţii au fost analizate
problemele de practică neunitară dezbătute în cadrul întâlnirilor de la nivelul
Secţiei Comerciale şi de Contencios Administrativ şi Fiscal din Cadrul Curţii de
Apel Ploieşti, cât şi de la nivelul celorlalte instanţe din cadrul Curţii, problemele de
practică neunitară invocate de tribunalele din raza Curţii de Apel, precum şi
practica Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Au fost comunicate, lunar, instanţelor din circumscripţia Curţii de Apel
Ploieşti, situaţiile hotărârilor desfiinţate sau casate în căile de atac.
La solicitarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie,
Ministerului Justiţiei, Consiliului Superior al Magistraturii, s-a comunicat practica
instanţei, cu privire la problemele de drept soluţionate diferit la nivel naţional de
instanţele judecătoreşti, în vederea promovării recursului în interesul legii.
S-au publicat hotărârile judecătoreşti relevante pe portalul instanţelor de
judecată, s-au întocmit materiale cu hotărârile judecătoreşti relevante, publicate în
Buletinul Curţilor de Apel şi în Buletinul jurisprudenţei şi a fost întocmit materialul
de jurisprudenţă –leaflet.
În cursul anului 2011, în activitatea Secției a II-a Civilă, de contencios
admninistrativ și fiscal au fost identificate progrese, dar și vulnerabilităţi și măsuri
optime de remediere a acestora, astfel:
1. Problemele de drept nou apărute şi de practică neunitară au fost discutate
în întâlnirile judecătorilor secţiei, soluţionate cu opinia majoritară a judecătorilor,
68 | P a g e
neexistând, în majoritatea cazurilor, soluţii contradictorii la nivelul secţiei şi în

raport cu practica instanţei de recurs.
2. S-au comunicat şi s-au discutat în întâlnirile judecătorilor secţiei
modificările legislative, deciziile Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pronunţate în
interesul legii, deciziile Curţii Constituţionale, legislaţia comunitară, hotărârile
Curţii Europene a Drepturilor Omului şi Curţii de Justiţie a Uniunii Europene,
practica instanţei de control judiciar.
3. A fost aplicat Programul pentru stabilirea volumului optim de muncă şi
asigurarea calităţii activităţii instanţei în anul 2011, s-a realizat repartizarea
echilibrată a dosarelor pentru fiecare şedință de judecată şi s-a echilibrat volumul
de activitate a judecătorilor.
4. S-a efectuat permanent evidenţa dosarelor mai vechi de 1 an în fond şi
apel şi mai vechi de 6 luni în recurs, s-au identificat motivele de amânare şi au fost
discutate, în cadrul întâlnirilor cu judecătorii secţiei, evidenţa dosarelor suspendate,
a motivelor de suspendare, în vederea luării măsurilor corespunzătoare de către
completele de judecată.
Durata medie de soluționare a cauzelor a fost diferită în funcţie de materie,
stadiul procesual, complexitatea cauzei, fiind influenţată în mod evident de
administrarea probatoriilor specifice în fond, apel sau recurs (426 dosare de fond
au fost soluţionate în intervalul 0-6 luni, 15 cauze în intervalul 6-12 luni şi o
cauză în intervalul 1-2 ani; 155 dosare apel au fost soluţionate în intervalul 0-6
luni, 10 cauze în intervalul 6-12 luni şi 4 cauze în intervalul 1-2 ani; 3653 dosare
recurs au fost soluţionate în intervalul 0-6 luni, 2 cauze în intervalul 6-12 luni şi un
dosar în intervalul 1-2 ani.)
La finalul anului 2011 au rămas nesoluţionate, astfel cum s-a arătat anterior,
1 dosar de fond şi 1 dosar de apel mai vechi de un an şi 1 dosar de recurs mai
vechi de 6 luni, motivele nesoluţionării fiind administrarea probei cu expertiză,
respectiv neîndeplinirea procedurii de citare în străinătate.
5. În anul 2011, pe rolul Secţiei a II-a Civilă, de contencios administrativ şi
fiscal s-au aflat 5447 dosare (comparativ cu anul 2010, când pe rolul secţiei s-au
69 | P a g e
aflat 3319 dosare) şi anume 602 dosare fond, 203 dosare apel, 4642 dosare recurs.
Acestea au reprezentat 40,43% din totalul de 13.470 dosare aflate pe rolul curţii de
apel.
Volumul de activitate în anul 2011, înregistrat de Secţia comercială şi de
contencios administrativ şi fiscal, a crescut aşadar cu 64,12%, comparativ cu anul
2010, iar pe fondul creşterii volumului de activitate, operativitatea de soluţionare a
scăzut, fiind de 78.93% în anul 2011, comparativ cu 87,44% în anul 2010.
La nivelul curţii de apel, operativitatea de soluţionare a fost de 82,05%
(comparativ cu 88,10% în anul 2010), la toate secţiile înregistrându-se scăderea
operativităţii de soluţionare.
Se constată că scăderea operativităţii se datorează creşterii volumului de
activitate, cu 64,12% în anul 2011, comparativ cu anul 2010, durata de soluționare
a cauzelor aflate pe rolul Secţiei fiind influenţată de materie şi stadiul procesual,
complexitatea dosarelor înregistrate, de administrarea probatoriilor specifice în
fond şi apel; de asemenea, este de menţionat că numărul mare de dosare şi
încărcătura şedinţelor de judecată a impus, începând cu data de 7 noiembrie 2011,
ca repartizarea dosarelor de recurs, cu excepţia celor urgente, să fie efectuată în
şedinţele de judecată planificate după data de 1.01.2012, un număr de 931 dosare
din totalul de 5447 dosare având prim termen de judecată ulterior datei de
31.12.2011, ceea ce a influenţat negativ procentul de operativitate.
70 | P a g e
II.3 Modificările în plan normativ
II.3.1. Impactul principalelor modificări legislative și regulamentare

operate în cursul anului 2011 asupra activității instanței
În cursul anului 2011 au existat modificări legislative din anul 2010, dar ale
căror efecte s-au produs în ceea ce priveşte activitatea Secţiei Penale şi pentru
Cauze cu Minori şi de Familie din cadrul Curţii de Apel Ploieşti în principal în
anul 2011.
Legea nr. 202/2010 privind unele măsuri pentru accelerarea soluţionării
proceselor (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 714/26
octombrie 2010), care alături de Legea nr. 281/2003, Legea nr. 356/2002 şi
Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 60/2006 reprezintă una dintre principalele
modificări legislative intervenită în materie penală în anul 2010 și care și-a produs
efecte importante în cursul anului 2011.
Spre deosebire de celelalte acte normative, Legea nr. 202/2010 a intervenit
în spaţiul legislativ românesc atât în scopul asigurării celerităţii procedurilor
penale, cât şi în vederea pregătirii implementării noilor coduri (penal şi de
procedură penală), unele dintre reglementările cuprinse în viitoarea codificare
regăsindu-se în această lege.
În expunerea de motive la această lege s-a arătat că lipsa de celeritate în
soluţionarea cauzelor reprezintă una dintre disfuncţionalităţile majore ale justiţiei
din România. Faţă de împrejurarea că procedurile judiciare se dovedesc deseori
greoaie, formaliste, costisitoare şi de lungă durată, s-a conştientizat faptul că
eficacitatea administrării actului de justiţie constă în mare măsură şi în celeritatea
cu care drepturile şi obligaţiile consfinţite prin hotărâri judecătoreşti intră în
circuitul juridic, asigurându-se astfel stabilitatea raporturilor juridice deduse
judecăţii.
71 | P a g e
Sub aspectul lipsei de celeritate în soluţionarea cauzelor, trebuie precizat că

România a fost condamnată constant la Curtea Europeană a Drepturilor Omului
pentru nerespectarea termenului rezonabil în soluţionarea cauzelor. Exemple
elocvente în acest sens sunt cauzele Pantea şi Soare împotriva României.
Prin reformarea codului de procedură s-a urmărit, ca obiect esenţial, crearea
în materia procedurilor judiciare a unui cadru legislativ modern care să răspundă
pe deplin imperativelor funcţionării unei justiţii moderne, adaptate aşteptărilor
sociale, precum şi necesităţii creşterii calităţii acestui serviciu public.
Ţinând însă seama de termenul preconizat pentru intrarea în vigoare a
Noului Cod de Procedură Penală (1 iunie 2013), s-a impus cu necesitate instituirea
unor norme procedurale cu efecte imediate în pregătirea implementării codurilor
(penal şi de procedură penală) şi în acord cu soluţiile legislative consacrate de
acestea.
Prin urmare, mica reformă - aşa cum a fost denumită Legea nr. 202/2010
-constituie un pas semnificativ în dinamica vieţii juridice româneşti. Modificările
aduse legislaţiei penale prefigurează - aşa cum de altfel s-a arătat - mult aşteptata
mare reformă a legislaţiei naţionale, în sensul identificării mecanismelor necesare
accelerării soluţionării proceselor, ca o coordonată esenţială a statului de drept.
Trebuie reținut faptul că prevederile Legii nr. 202 din 25.10.2010 privind
unele măsuri pentru accelerarea soluţionării proceselor aduc în actualitate
numeroase probleme din activitatea de interpretare şi aplicare a legii, de corelare a
dispoziţiilor modificatoare cu cele existente în Codul de procedură penală, dar şi
cu privire la aplicarea lor în timp.
Oportunitatea modificării anumitor instituţii juridice, precum şi capacitatea
sistemului judiciar de a pune în aplicare noutăţile aduse prin această lege au
prilejuit exprimarea unor opinii diferite, însă evaluarea acestora se va face pe baza
rezultatelor, progreselor ce vor fi obţinute în activitatea de înfăptuire a justiţiei.
În cursul anului 2011, în materie penală nu au intervenit modificări
legislative. Precizăm însă că Legea nr. 202/2010 privind mica reformă a impus
72 | P a g e
creşterea volumului de activitate în sarcina Curţii de Apel Ploieşti în anul 2010

comparativ cu anul 2009 cu 30,46 %, iar în anul 2011 faţă de anul 2010 cu
40,10%.
În cea mai mare parte a anului 2011 nu au existat modificări legislative care
să influenţeze activitatea Secţiei civile şi pentru cauze cu minori şi de familie din
cadrul Curţii de Apel Ploieşti, devenită de la data de 1 octombrie 2011 Secţia I
Civilă.
Intrarea în vigoare a Legii nr. 287/2009 privind Codului civil la data de 1
octombrie 2011, ca şi a Legii nr. 71/2011 de punere în aplicare a acestuia nu au
avut niciun efect, în anul supus analizei, în ceea ce priveşte activitatea secţiei.
Această împrejurare s-a datorat în principal normelor tranzitorii de punere
în aplicare, dar şi a competenţei materiale a secţiei.
Au existat însă modificări legislative în cursul anului 2010, dar ale căror
efecte s-au produs în ceea ce priveşte activitatea secţiei în principal în anul 2011.
Este vorba de Legea nr. 202/2010 privind unele măsuri pentru accelerarea
soluţionării proceselor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr.
714/26.10.2010.
Astfel, prin atribuirea în competenţa curţii de apel, ca instanţă de recurs, a
căilor de atac împotriva hotărârilor pronunţate în baza unor acte normative
speciale: Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate abuziv
în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989, Legea nr. 221/2009 privind
condamnările cu caracter politic şi măsurile administrative asimilate acestora în
perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989, acordarea de despăgubiri pentru
erori judiciare în procesele penale în temeiul art. 504 – 506 Cod procedură penală,
pe rolul secţiei au fost înregistrate mai puţine cauze în calea de atac a apelului.
Pe de altă parte, prin suprimarea unui grad de control judiciar, curtea de apel
soluţionând astfel de cauze ca instanţă de recurs, nu s-a mai înregistrat un număr
mare de dosare în rejudecare după casarea cu trimitere de către Înalta Curte de
Casaţie şi Justiţie.
73 | P a g e
De asemenea, modificarea dispoziţiilor art. 297 Cod procedură civilă,

precum şi introducerea alineatului 61 la art. 312 Cod procedură civilă şi 31 la art.
315 Cod procedură civilă a scurtat durata de soluţionare a cauzelor înregistrate pe
rolul secţiei în litigii începute sub imperiul legii noi.
În cursul anului 2011 legislaţia muncii şi asigurărilor sociale a suferit mai
multe modificări legislative.
Este vorba în principal de Legea nr. 40/31.03.2011, în vigoare de la data de
1.04.2011 de modificare a Codului Muncii şi Legea nr. 62/2011 a dialogului social
publicată în Monitorul Oficial nr. 322/10.05.2011
Intrarea în vigoare a modificărilor aduse Codului Muncii, precum şi a
celuilalt act normativ menţionat nu au avut influenţă asupra activităţii secţiei, ca
de altfel şi Legea nr. 202/2010.
A fost adoptat însă în anul 2010 un act normativ care a condus la o creştere
semnificativă a activităţii Secţiei şi anume Legea nr. 119/2010, în special în
materia recalculării pensiilor.
Pe de altă parte, în cursul anului 2011 a intrat în vigoare O.U.G. nr. 1/2011
publicată în Monitorul Oficial nr. 81/31.01.2011 privind stabilirea unor măsuri în
domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine
publică şi siguranţă naţională.
Şi acest act normativ a generat o serie de litigii al căror număr este în
continuă creştere.
Referitor la principalele modificări legislative din cursul anului 2011 care au
influenţat activitatea Secţiei a II-a Civilă, de contencios administrativ și fiscal
trebuie menționate: Legea nr. 287/2009 - Noul Cod civil - a intrat în vigoare la
data de 1 octombrie 2011 și Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii
nr. 287/2009 privind Codul civil.
În conformitate cu dispoziţiile art. 225 din Legea nr. 71/2011, Secţia
comercială şi de contencios administrativ şi fiscal s-a reorganizat ca Secţia a II-a
civilă, de contencios administartiv şi fiscal, cu înfiinţarea de complete specializate
74 | P a g e
pentru soluţionarea cererilor în materie de insolvenţă, concordat preventiv şi

mandat ad hoc, cererilor în materia societăţilor comerciale şi a altor societăţi, cu
sau fără personalitate juridică, precum şi în materia registrului comerţului,
cererilor privind titlurile de valoare şi alte instrumente financiare, potrivit
dispoziţiilor art. 226 alin. 1 din acelaşi act normativ.
Având în vedere normele de aplicare în timp a Noului Cod civil şi timpul
scurt de la intrarea în vigoare, în ceea ce priveşte efectele acestuia şi ale legii sale
de aplicare, menţionăm modificările în ceea ce priveşte competenţa materială,
prin abrogarea art. 2 alin. 1 lit. a Cod procedură civilă, care prevedea competenţa
materială a tribunalului în materie comercială, în ceea ce priveşte cererile
neevaluabile în bani şi cererile al căror obiect are o valoare de peste 100.000 lei,
coroborat cu art. 1 Cod procedură civilă, care prevede competenţa materială a
judecătoriei, în primă instanţă, pentru toate procesele şi cererile, în afară de cele
date prin lege în competenţa altor instanţe şi art. 2821 Cod procedură civilă,
privind hotărârile care nu sunt supuse apelului.
Efectele Legii nr. 202/2010 privind unele măsuri pentru accelerarea
soluţionării proceselor. Aceasta a adus modificări esenţiale Codului de procedură
civilă, dar şi altor acte normative, Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară,
art. 4 alin. 1 din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ, în ceea ce
priveşte plângerea prealabilă, art. 132 alin. 9 din Legea nr. 31/1990 privind
societăţile comerciale, Legii nr. 192/2006 privind medierea şi organizarea profesiei
de mediator, Legii nr. 14671997 privind taxele judiciare de timbru.
În ceea ce priveşte Codul de procedură civilă, sunt de menţionat
modificările art. 109 privind procedurile prealabile, art. 158-159 privind
competenţa, art. 86 privind citarea, termenul în cunoştinţă, fiind prevăzut că are
termen în cunoştinţă inclusiv cel căruia, personal sau prin reprezentant legal sau
conventional, i s-a înmânat, pe bază de semnatură de primire, citaţia, pentru unul
din termenele de judecată, art. 861 privind comunicarea actelor de procedură între
părţi, după sesizarea instanţei, art. 304 pct. 61 privind casarea cu trimitere, art. 315
75 | P a g e
alin. 31 în cazul rejudecării după casare, cu reţinere sau cu trimitere, privind

admisibilitatea probelor, modificări care au fost de natură să contribuie la
soluţionarea cu celeritate a cauzelor.
Actele normative emise în anul 2011 care au avut ca obiect
reorganizarea/restructurarea autorităţilor/instituţiilor publice şi actele
administrative individuale emise în aplicarea acestora au dus la înregistrarea pe
rolul secţiei a unui număr considerabil de cauze având ca obiect suspendare
executare act administrativ, excepţie de nelegalitate, anulare act administrative,
litigii funcţionari publici.
76 | P a g e
CAPITOLUL III
Acces și încredere în justiție, transparență și integritate
III.1 Asigurarea accesului liber la justiţie în anul 2011
Adoptarea Legii nr. 544/2001 privind accesul la informaţiile de interes

public a reprezentat un important pas înainte în procesul de consolidare a
încrederii publicului şi a mass-mediei în faptul că instituţiile statului funcţionează
potrivit principiilor transparenţei şi responsabilizării.
Legea nr. 544/2001 privind accesul la informaţiile de interes public instituie
dreptul oricărei persoane de a solicita şi obţine de la autorităţile şi instituţiile
publice informaţii de interes public, autorităţilor şi instituţiilor publice revenindu-
le obligaţia de a asigura persoanelor, la cererea acestora, informaţiile de interes
public solicitate în scris sau verbal.
Parte integrantă a sistemului judiciar românesc, Curtea de Apel Ploieşti
asigură respectarea acestui drept prin Biroul de Informare si Relaţii Publice,
organizat în baza dispoziţiilor menţionate şi ale art. 77-81 din Regulamentul de
Ordine Interioară al Instanţelor Judecătoreşti, compartiment aflat sub coordonarea
unui judecător delegat care îndeplineşte şi rolul de purtător de cuvânt al instanţei.
Raportul de activitate pe anul 2011 al Biroului de Informare şi Relaţii
Publice al Curţii de Apel Ploieşti, întocmit în conformitate cu prevederile art. 27
alin.1 din Hotărârea Guvernului României nr. 123/2002 pentru aprobarea
Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 544/2001 relevă faptul că, în cursul
anului 2011, au fost înregistrate la Biroul de Informare şi Relaţii Publice 162
solicitări de informaţii de interes public, dintre care 91 solicitări au vizat relaţii
77 | P a g e
privind dosarele aflate pe rolul instanţei, 33 au fost solicitări de acreditare pentru

jurnalişti, iar 38 de solicitări au privit alte relaţii referitoare la activitatea Curţii.
Toate cele 162 solicitări de informaţii de interes public au fost soluționate
favorabil.
Solicitările de informaţii de interes public au fost transmise Biroului de
Informare şi Relaţii Publice atât în format scris, în format electronic, cât şi prin
telefon sau fax.
Din totalul de 162 solicitări de informaţii de interes public, 33 solicitări au
fost adresate de persoane fizice, iar 129 solicitări au fost adresate de persoane
juridice.
În cursul anului 2011, la Biroul de Informare şi Relaţii Publice al Curţii de
Apel Ploieşti nu a fost înregistrată nicio reclamaţie administrativă.
De asemenea, din cuprinsul Raportului de activitate al Biroului de
Informare şi Relaţii Publice rezultă că în cursul anului 2011 au fost înregistrate
216 petiţii, dintre care 6 petiţii prin care s-a solicitat eliberarea unor acte, 11 petiţii
prin care s-au solicitat copii din dosare, 176 petiţii prin care s-a solicitat
efectuarea de cercetări în dosare şi 23 petiţii privind alte solicitări. Din totalul de
216 petiţii, 8 petiţii au fost clasate.
Petiţiile au fost transmise Biroului de Informare şi Relaţii Publice atât în
format scris, în format electronic, cât şi prin telefon sau fax.
Din totalul de 216 petiţii, 185 petiţii au fost adresate de persoane fizice, iar
31 petiţii au fost adresate de persoane juridice
Comparativ cu anul 2010, în cursul căruia la Biroul de Informare şi Relaţii
Publice al Curţii de Apel Ploieşti au fost înregistrate 157 solicitări de informaţii de
interes public şi 222 petiţii, se poate remarca o creştere a numărului de cereri
adresate acestui compartiment al instanţei.
78 | P a g e
III.2 Măsurile luate la nivelul instanței pentru unificarea

practicii judiciare
Practica judiciară neunitară constituie una dintre cele mai importante

deficienţe ale sistemului judiciar, motiv pentru care această problemă s-a aflat şi în
atenţia organismelor europene.
În acelaşi timp, verificarea practicii judiciare reprezintă un obiectiv
important al strategiei privind reforma sistemului judiciar.
La nivelul Secţiei Penale și pentru Cauze cu Minori și de Familie a Curții
de Apel Ploiești, această problemă a fost abordată în conformitate cu dispoziţiile
art. 26 al.l lit.c şi i din Regulament, sub aspectul armonizării soluţiilor pronunţate
în cadrul secţiei, dar şi sub aspectul aplicării în practica judiciară a deciziilor
C.E.D.O., precum şi a deciziilor pronunţate în interesul legii de Înalta Curte de
79 | P a g e
Rezultatele foarte bune obţinute au fost asigurate printr-o pregătire adecvată

a materialelor supuse discuţiilor, prin distribuirea lor într-un timp care să permită
studiul problemelor, dar şi prin ataşarea unor materiale relevante din practica altor
curţi de apel, care să simplifice luarea unor decizii în cadrul întâlnirii.
Fără acest efort nu ar fi fost posibilă pronunţarea unor soluţii unitare în
anumite materii în care judecătorii s-au confruntat cu dispoziţii legale
contradictorii sau insuficient reglementate, cum ar fi mandatul european de
arestare, măsurile preventive, rejudecarea celor judecaţi în lipsă în caz de
extrădare, deducerea din pedeapsa aplicată şi a perioadelor executate în străinătate.
Aceste întâlniri precum şi publicarea jurisprudenţei relevante pe portalul curţii au
clarificat cu celeritate o serie de probleme controversate.
Referitor la aplicarea în practica judiciară a deciziilor C.E.D.O, trebuie
precizat că s-a asigurat informarea magistraţilor cu privire la aceste hotărâri
pronunţate în cauzele naţionale, dar mai ales în problemele nereglementate sau
greşit reglementate de dispoziţiilor noastre procedurale, în scopul stabilirii de
principii şi reguli unitare de aplicare în practică şi de prevenire a unor soluţii de
condamnarea României la Curtea Europeană a Drepturilor Omului.
Este cunoscut faptul că scopul procesului penal este acela de a se constata la
timp şi în mod complet faptele ce constituie infracţiuni, astfel încât orice persoană
care a săvârşit o infracţiune să fie pedepsită potrivit vinovăţiei sale şi nicio
persoană nevinovată să nu fie trasă la răspundere.
Prin urmare, procesul penal trebuie să contribuie la apărarea ordinii de
drept, la apărarea persoanei, a drepturilor şi libertăţilor acesteia, la prevenirea
infracţiunilor şi la educarea cetăţenilor în spiritul respectării legilor.
Din acest punct de vedere nerespectarea unor principii fundamentale ale
procesului penal, precum: dreptul la un proces echitabil, nesoluţionarea cauzei
într-un termen rezonabil, garantarea dreptului la apărare, prezumţia de
nevinovăţie, garantarea libertăţii persoanei pot leza dreptul persoanei la viaţă sau
libertate.
80 | P a g e
De aceea, judecătorii Secţiei penale au manifestat o grijă permanentă pentru

aplicarea dispoziţiilor Convenţiei Europene a Drepturilor Omului şi Libertăţilor
Fundamentale, în sensul în care au fost interpretate de Curtea Europeană în
jurisprudenţa sa.
Exemplificăm astfel cauzele: Kusyk contra Poloniei, Hotărârea din
24.10.2006 şi similar Micha contra Poloniei, Hotărârea din 4 mai 2000; Hotărârea
Hirst versus GB, cauza Amuur versus Franţa şi cauza Tomassi versus Franţa,
-Dragotoniu şi Militam - Pidhorni împotriva României, cauza Petrina împotriva
României - Hotărârea din 14 octombrie 2008, cauza Mircea contra României,
Hotărârea din 29.03.2007, a căror aplicare în practică a pornit de la înţelegerea
principiilor avute în vedere de C.E.D.O., în jurisprudenţa sa, în final magistraţii
dovedind o corectă înţelege şi aplicare a acestora.
În acelaşi timp, etape ale procesului penal precum: modul de administrare al
probelor, ascultarea părţilor din proces, aplicarea pedepselor accesorii,
soluţionarea cauzei într-un termen rezonabil, dreptul inculpatului la cel puţin un
grad de jurisdicţie, îşi găsesc corespondent în dispoziţiile Convenţiei. De aceea, la
nivelul secţiei, la învăţământul profesional în cadrul calendarului întâlnirilor
lunare aceste probleme au fost dezbătute şi consemnate în minuta întâlnirii, pe de
o parte, iar pe de altă parte, la nivelul secţiei se arhivează într-o mapă hotărârile
judecătoreşti în a căror motivare se face trimitere la texte din Convenţie sau la
jurisprudenţa C.E.D.O.
Pe linia activităţii de unificare a practicii judiciare, la începutul anului 2011,
la nivelul Secției Civile și pentru cauze cu minori și de familie, ulterior devenită
Secția I Civilă, au fost întocmite calendare cu întâlnirile lunare ale judecătorilor
pentru discutarea problemelor de drept care au condus la pronunţarea unor soluţii
diferite, precum şi cu întâlnirile trimestriale ale judecătorilor din cadrul fiecăreia
dintre cele două secţii şi cei ai instanţelor din circumscripţia acesteia care judecă
în materie civilă şi alte materii conexe, precum şi în materia dreptului muncii şi a
asigurărilor sociale.
81 | P a g e
În cadrul întâlnirilor lunare au fost dezbătute problemele de drept apărute în

activitatea judiciară a fiecărei secţiei, în vederea unificării practicii.
De asemenea, au fost discutate în cadrul colectivului fiecărei secţii
problemele transmise de instanţele arondate curţii de apel, atât cu ocazia
întâlnirilor trimestriale, precum şi ori de câte ori a fost necesar, cu transmiterea
către aceştia a practicii secţiilor.
Tot în vederea asigurării unei practici unitare, au fost comunicate periodic,
către tribunalele arondate, hotărârile judecătoreşti pronunţate de judecătorii
fiecăreia dintre cele două secţii, prin care au fost reformate hotărârile de prima
instanţă sau de apel.
De menţionat că, ulterior desfiinţării Secţiei pentru conflicte de muncă şi
asigurări sociale, întâlnire lunare şi trimestriale au fost organizate în mod unitar la
nivelul noii secţii reorganizate.
Tot pe linia formării unei practici unitare, ulterior intrării în vigoare a
Noului Cod Civil, au fost organizate întâlniri săptămânale ale judecătorilor Secţiei
I Civilă în care au fost dezbătute instituţiile acestei reglementări şi, prin
comparaţie, acolo unde a fost cazul, cu vechiul Cod civil şi prin raportare directă
la normele tranzitorii din legea de punere în aplicare.
Aplicarea dispoziţiilor CEDO, precum şi a jurisprudenţei Curţii de la
Strasbourg a reprezentat şi reprezintă un obiectiv important al întregului corp al
magistraţilor şi implicit şi al judecătorilor celor două secţii.
Că este aşa o demonstrează şi desele trimiteri în cadrul considerentelor
Secţiei Civile şi pentru cauze cu minori şi de familie a Curţii de Apel Ploieşti, a
Secţiei pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale şi a Secţiei I Civilă la textele
Convenţiei, în special la art.6 & 1 din aceasta, precum şi la cele din Protocoalele
adiţionale, dar şi la decizii pronunţate de Curtea Europeană.
Totodată, cu ocazia întâlnirilor profesionale ale judecătorilor au fost
discutate Hotărârile CEDO publicate în cursul anului 2011 în Monitorul Oficial al
82 | P a g e
României, precum şi pe site-uri de specialitate şi cele transmise de Consiliul

Superior al Magistraturii.
Faţă de competenţa materială a Secţiei Civile şi pentru cauze cu minori şi de
familie şi, ulterior, a Secţiei I civilă au existat cazuri de aplicare directă a
dispoziţiilor comunitare.
Exemplificăm în acest sens Directiva 2004/38/CE privind dreptul la liberă
circulaţie şi şedere pe teritoriul statelor membre pentru cetăţenii Uniunii şi
membrii familiilor acestora.
Aceasta a fost aplicată în mod direct de judecătorii naţionali, în cauzele
având ca obiect Legea nr. 248/2005, în urma constatării nerespectării de către
Statul Român a obligaţiei de transpunere a acesteia în dreptul intern până la data
de 1 ianuarie 2007.
De asemenea, judecătorii secţiei au dat eficienţă principiului aplicării
directe a dreptului comunitar în ceea ce priveşte Regulamentul 44/2001 - art. 34
pct. 1 şi Regulamentului 2201/2003.
Totodată, o parte din judecătorii secţiei au participat la o întâlnire organizată
în cadrul învăţământului descentralizat la Tribunalul Dâmboviţa, în cadrul căreia
au fost dezbătute probleme legate de modul de interpretare şi aplicare a
regulamentelor comunitare.
Pe de altă parte, unul din judecătorii Secţiei face parte din Reţeaua română
de cooperare în materie civilă şi comercială, iar prin intermediul acestuia au fost
transmise colegilor de la curtea de apel, dar şi celor de la instanţele arondate,
materialele primite de la Direcţia Drept Internaţional şi Tratate a Ministerului de
Justiţie.
La începutul anului 2011 s-a întocmit planificarea întâlnirilor lunare de
practică neunitară la nivelul Secției a II-a Civilă, de contencios administrativ și
fiscal şi a întâlnirilor trimestriale de practică neunitară pentru instanţele din raza
de competenţă a curţii de apel, a întâlnirilor lunare ale judecătorilor pentru studiul
profesional şi analiza practicii instanţelor de control judiciar, precum şi pentru
83 | P a g e
prezentarea lunară, de către fiecare judecător, a rezumatului hotărârilor considerate

relevante din punctul de vedere al problemelor de drept soluţionate.
La nivelul secţiei s-au organizat întâlniri lunare ale judecătorilor, în care au
fost discutate problemele de drept care au condus la pronunţarea unor soluţii
diferite, aceste minute fiind comunicate şi Consiliului Superior al Magistraturii în
cadrul Programului „To do list”; soluţiile de principiu pentru unificarea practicii,
adoptate în şedinţa plenului judecătorilor Secţiei de Contencios Administrativ şi
Fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie; deciziile pronunţate de Înalta Curte de
Casaţie şi Justiţie în recursuri în interesul legii; deciziile pronunţate de Curtea
Constituţională în excepţiile de neconstituţionalitate; referatele privind dosarele de
recurs restituite de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi cauzele de
casare/modificare a hotărârilor pronunţate în fond/apel de Curtea de Apel Ploieşti.
La nivelul instanţelor din raza Curţii de Apel s-au organizat în anul 2011
întâlniri trimestriale de practică neunitară, la care au fost analizate problemele de
practică neunitară dezbătute în cadrul întâlnirilor de la nivelul Secţiei Comerciale
şi de Contencios Administrativ şi Fiscal din Cadrul Curţii de Apel Ploieşti, cât şi
de la nivelul celorlalte instanţe din cadrul Curţii, problemele de practică neunitară
invocate de tribunalele din raza curţii de apel, precum şi practica Înaltei Curţi de
De asemenea, s-au întocmit materiale, lunar şi trimestrial, cuprinzând
hotărârile judecătoreşti relevante, publicate pe portalul instanţelor de judecată, în
Buletinul Curţilor de Apel şi în Buletinul jurisprudenţei şi a fost întocmit
materialul de jurisprudenţă – leaflet.
În ceea ce privește aplicarea dispoziţiilor CEDO şi pentru cunoaşterea
sistematică a jurisprudenţei CEDO, au fost aduse imediat la cunoştinţa
judecătorilor hotărârile relevante pronunţate de Curtea Europeană a Drepturilor
Omului şi de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene.
În cadrul întâlnirilor de studiu profesional desfăşurate la nivelul Secţiei a
fost dezbătută jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului şi jurisprudenţa
Curţii de Justiţie a Uniunii Europene.
84 | P a g e
Au fost dezbătute hotărârile pronunţate de Curtea Europeană a Drepturilor

Omului, de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, sesizările instanţelor române
pentru pronunţarea de hotărâri preliminare şi hotărârile Curţii cu privire la acestea.
În cadrul întâlnirilor desfăşurate la nivelul Secţiei şi la nivelul instanţelor
din raza curţii de apel, de studiu profesional, de practică neunitară şi de analiză a
practicii instanţei de casare, au fost dezbătute problemele de aplicare directă a
dreptului comunitar şi pentru unificarea practicii.
Soluţionarea cauzelor comerciale şi de contencios administrativ se
realizează cu aplicarea mai multor acte normative care au transpus în dreptul
intern directivele Consiliului Europei, printre acestea fiind O.U.G. nr. 194/2002
republicată privind regimul străinilor în România, care a transpus Directiva
Consiliului privind libera circulaţie pe teritoriul României a cetăţenilor statelor
membre ale Uniunii Europene şi Spaţiului Economic European, O.U.G. nr.
34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de
concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii, legislaţia
în materie comercială şi fiscală, procedura insolvenţei, registrul comerţului.
În soluţionarea a numeroase cereri de restituire a taxei de poluare, s-a
procedat la aplicarea directă a dreptului comunitar, a dispoziţiilor art. 110 paragraf
1 (fost art. 90 din Tratat) din Tratatul Uniunii Europene - Versiunea consolidată şi
a jurisprudenţei Curţii Europene de Justiţie - cauza Weigel (2004) cauza
Costa/Enel (1964), cauza Simmenthal (1976).
Ulterior pronunţării Curţii de Justiţie a Uniunii Europene în cauza C-402/09
având ca obiect o cerere de pronunţare a unei hotărâri preliminare formulată în
temeiul articolului 234 CE de Tribunalul Sibiu (România) - cauza Tatu, la data de
7.04.2011 şi în cauza C-263/10, având ca obiect o cerere de pronunţare a unei
hotărâri preliminare formulată în temeiul articolului 234 CE de Tribunalul Gorj
(România) - cauza Nisipeanu, la data de 7.07.2011, s-a procedat la aplicarea
acestora în cauzele având ca obiect restituirea taxei de poluare.
În cauzele având ca obiect suspendarea executării actelor administrative,
instanţele de judecată au reţinut Recomandarea Comitetului de Miniştri al
Consiliului Europei din 13.09.1989, privitoare la protecţia jurisdicţională
85 | P a g e
provizorie în materie administrativă.

În cererile având ca obiect valorificarea Deciziilor emise de Comisia
Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor şi în care s-a invocat de către pârâtă lipsa
disponibilităţilor financiare, instanţele au reţinut că atitudinea autorităţii pârâte
încalcă legislaţia europeană, respectiv art. 1 al Protocolului 1 al Convenţiei
Europene a Drepturilor Omului, art. 6 al. 1 din Convenţia Europeană a Drepturilor
Omului privind termenul rezonabil de soluţionare a cauzelor, dreptul la un proces
echitabil.
III.3 Asigurarea transparenţei activităţii instanţei. Progresele

realizate în acest domeniu. Propuneri de îmbunătăţire a
activităţii pentru anul 2012
În orice stat democratic de drept, sistemul judiciar este organizat şi

funcţionează ca serviciu public în slujba şi la dispoziţia cetăţenilor săi.
În aparenţă, sistemul pare dominat de paradox, fiindcă pe de o parte
existenţa, legitimitatea şi performanţa acestuia se justifică prin aşteptările, gradul
de satisfacţie ale beneficiarilor actului de justiţie şi ale utilizatorilor acestui
serviciu, iar pe de altă parte, sistemul judiciar are drept scop înfăptuirea justiţiei,
iar nu satisfacerea 100% a justiţiabililor.
În realitate sistemul judiciar suferă de lipsa feedback-ului provenit de la
justiţiabili, mass-media, societatea civilă, deoarece gradul scăzut de încredere al
publicului şi suspiciunile faţă de sistemul judiciar determină percepţia generală
asupra modului în care se face justiţia.
Numai atunci când sensul dictonului ”nu este suficient să se facă dreptate ci
este necesar să se şi vadă că se face dreptate” va fi înţeles şi acceptat din interiorul
86 | P a g e
sistemului ca fiind scopul final al actului de justiţie, va funcţiona eficient

mecanismul Transparenţă = corectitudine = încredere = dreptate.
Drept urmare, funcţionarea acestui mecanism prin cele 4 elemente a
constituit o provocare managerială și pentru anul 2011 în domeniul
responsabilităţii publice a Curţii de Apel Ploieşti, sub aspectul capacităţii luării
unor decizii optime în scopul perfecţionării posibilităţilor de comunicare şi pentru
a forma o percepţie corectă asupra activităţii sale şi a instanţelor arondate.
Şi în cursul anului 2011 s-au asigurat condiţiile necesare pentru ca
persoanele interesate să se poată adresa instanţei, iar pe de altă parte au fost create
mijloacele pentru ca aceste persoane să obţină informaţii necesare pentru a-şi
putea exercita drepturile care le sunt recunoscute de lege şi, în anumite situaţii,
chiar sprijinirea exercitării acesteia.
În acest sens, la nivelul Curţii de Apel Ploieşti funcţionează Biroul de
Informare si Relaţii Publice, care are program zilnic şi în cadrul căruia
funcţionează un judecător delegat, care îndeplineşte şi funcţia de purtător de
cuvânt al instanţei şi un funcţionar public care asigură efectuarea lucrărilor
specifice. Aceştia asigură, în condiţiile legii, accesul publicului la informaţiile de
interes public şi, de asemenea, dau răspuns la petiţiile şi cererile justiţiabililor.
De asemenea, punctul de informare-documentare aflat în incinta instanţei
permite accesul justiţiabililor şi reprezentanţilor mass-media la informaţii şi
documente de interes public, la materiale informative referitoare la activitatea de
judecată cuprinzând elementele necesare pentru introducerea unei cereri în justiţie,
pentru susţinerea şi promovarea căilor de atac, precum și la broșuri distribuite
gratuit cu privire la modificările aduse de Noul Cod Civil.
Pagina de internet a Curţii de Apel Ploieşti constituie o modalitate rapidă şi
eficientă de accesare a informaţiilor de interes public, permanent verificate şi
reactualizate.
În vederea realizării accesului liber la justiţie, au fost instalate şi puse în
funcţiune încă din cursul anului 2009 patru infochioşcuri destinate uzului public,
87 | P a g e
care permit accesul la dosarele instanţei, respectiv la datele referitoare la stadiul

soluţionării cauzei.
Reţeaua informatică, în speţă programul Ecris, permite realizarea accesului
la informaţiile din dosar ale justiţiabililor, fără a mai fi necesară deplasarea la
sediul instanţei.
Tot în vederea asigurării transparenţei activităţii instanţei, în cursul anului
2011 au fost transmise reprezentanţilor presei şi postate pe web site-ul Curţii de
Apel Ploieşti 14 comunicate de presă prin care au fost aduse la cunoştinţa
publicului acţiunile organizate de Curtea de Apel Ploieşti şi hotărârile adoptate de
Adunarea Generală a judecătorilor din circumscripţia acestei instanţe referitoare la
exprimarea poziţiei magistraţilor cu privire la iniţierea şi formele de protest prin
care corpul magistraţilor îşi manifestă dezaprobarea faţă de măsurile anunţate de
guvern cu privire la mecanismul de angajare a răspunderii disciplinare a
magistraţilor şi asupra demersurilor menite a conserva şi respecta statutul puterii
judecătoreşti în toate componentele sale. De asemenea, prin comunicatele de presă
date publicităţii s-a urmărit şi informarea corectă şi completă a mass-mediei şi a
justiţiabililor cu privire la modalitatea de soluţionare a unor cauze aflate pe rolul
instanţei, de mare interes pentru publicul larg.
Reprezentanţii mass-media au primit invitaţii de presă pentru a participa la
diferitele evenimente organizate de Curtea de Apel Ploieşti, iar în considerarea
misiunii mijloacelor de informare în masă de a facilita accesul cetățenilor la
informații, dar și de a fi permanent în serviciul public prin informarea corectă,
formarea și promovarea valorilor sociale, au fost organizate conferințe de presă
având ca principal obiectiv informarea societății civile cu privire la prevederile
Noului Cod Civil.
În scopul restabilirii încrederii între cei care înfăptuiesc actul de justiţie,
beneficiarii acestuia şi societatea civilă, dar şi pentru a apropia justiţia de cetăţeni,
Curtea de Apel Ploieşti a organizat şi în cursul anului 2011 o serie de acţiuni ce
88 | P a g e
s-au constituit într-o bună oportunitate de a-şi face cunoscută activitatea, cu

plusurile şi minusurile ei şi un bun prilej pentru justiţiabili şi reprezentanţi
mass-media de a se informa asupra felului în care funcţionează organele
judiciare şi a modului cum se desfăşoară procedurile judiciare.
Acţiunile desfăşurate de Curtea de Apel Ploieşti în cursul anului 2011
au fost următoarele:
 aprilie-iunie 2011 - conducerea Curții de Apel Ploiești a inițiat împreună cu
Uniunea Naţională a Mediatorilor din România, la nivelul judeţelor
Prahova, Dâmboviţa și Buzău, CAMPANIA „PARTENERIAT PENTRU O
JUSTIŢIE DE CALITATE". Pentru realizarea obiectivelor proiectului,
s-au derulat activităţi în care au fost implicate instanţele subordonate
Curţii de Apel Ploieşti, instituţiile publice și administrative, asociaţiile
profesionale ale mediatorilor, avocaţilor, notarilor, practicienilor în
insolvenţă, executorilor judecătoreşti, reprezentanţi ai patronatelor şi
sindicatelor, instituţii bancare, etc.
 13.06.2011-17.06.2011 - conducerea Curţii de Apel Ploieşti a decis

derularea proiectului de sondare a opiniei publice intitulat „Pentru o
justiţie mai aproape de cetăţean – Ediția a II-a”, proiect ce a debutat în
luna martie a anului 2010 și care a avut același obiectiv principal, respectiv
cunoaşterea percepţiei publicului cu privire la calitatea actului de justiţie
înfăptuit de instanţele din raza Curţii de Apel Ploieşti. Acest proiect s-a
derulat din iniţiativa şi sub coordonarea doamnelor judecător Valentina
Gheorghe, Preşedintele Curţii de Apel Ploieşti şi Roxana-Ana Tudose,
Vicepreşedinte al aceleiaşi instanţe, atât la nivelul curţii de apel, cât şi la
nivelul celor trei tribunale arondate, Tribunalul Prahova, Tribunalul Buzău
şi Tribunalul Dâmboviţa, respectiv al celor 14 judecătorii din circumscripţie.
În acest sens, au fost chestionaţi reprezentanţi ai unor categorii profesionale
implicate în derularea actului de justiţie (procurori, avocaţi), reprezentanţi ai
89 | P a g e
mass-media şi justiţiabili. În scopul realizării acestui proiect, au fost

elaborate variante de chestionare, adaptate fiecărei categorii de repondenţi.
 23.09.2011 - la iniţiativa doamnei Preşedinte a Curţii de Apel Ploieşti,

judecător Valentina Gheorghe, la sediul Curții de Apel Ploiești a fost
organizat seminarul cu tema ,,Influența Codului Civil din Quebec asupra
Noului Cod Civil”. La acest seminar a participat în calitate de Lector
Universitar – doamna Avocat Doctor Iolanda Boti, un profesionist al
dreptului cu o remarcabilă experiență în domeniul juridic, avocat în cadrul
Baroului Iași și Barreau du Quebec. În cadrul acestei întâlniri, la care au
participat judecători din cadrul Curții de Apel Ploiești și din cadrul
Judecătoriei Ploiești, au fost prezentate aspectele de noutate și instituțiile
nou reglementate de cele două coduri.
 23.09.2011-21.10.2011 - În conformitate cu punctul 2 din Planul de

Implementare al Noului Cod Civil aprobat la data de 7 septembrie 2011 de
către Grupul interinstituțional pentru implementarea Noului Cod Civil,
Curtea de Apel Ploiești și Tribunalul Prahova au organizat patru conferințe
de presă având ca principal obiectiv informarea societății civile cu privire la
prevederile Noului Cod Civil. În considerarea misiunii mijloacelor de
informare în masă de a facilita accesul cetățenilor la informații, dar și de a fi
permanent în serviciul public prin informarea corectă, formarea și
promovarea valorilor sociale, la aceste conferințe de presă au fost invitați să
participe reprezentanții mass-media, cărora le-au fost pregătite mape de
presă cuprinzând materiale de prezentare adecvate temelor abordate.
 24.10.2011-28.10.2011 - un grup de 10 magistrați din Franţa, Spania,

Austria, Germania, Italia au efectuat un stagiu în România, în cadrul
programului de schimb de magistrați între statele Europei, intitulat
90 | P a g e
Program de schimb al autorităților judiciare, desfășurat sub coordonarea

EJTN – European Judicial Traning Network. Cei 10 magistrați străini au
efectuat un stagiu de informare la instanțele aflate în raza teritorială a Curții
de Apel Ploiești, cu acest prilej aceștia vizitând Curtea de Apel Ploiești,
Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploiești, Tribunalul Dâmbovița,
Judecătoria Sinaia, Parchetul de pe lângă Judecătoria Sinaia, Tribunalul
Buzău, Tribunalul Prahova și Judecătoria Ploiești.
 25.10.2011 – Ziua Europeană a Justiţiei Civile, eveniment destinat să

permită cetăţenilor Europei să înţeleagă mai bine funcţionarea concretă a
propriilor sisteme judiciare, a fost celebrată la Curtea de Apel Ploieşti prin
organizarea Zilei Uşilor Deschise, acţiune de informare destinată publicului
larg cu privire la drepturile de fiecare zi. Invitaţia a fost adresată în egală
măsură elevilor, studenţilor, reprezentanţilor societăţii civile, jurnaliştilor şi
tuturor celor interesaţi să se informeze cu privire la specificul activităţii
instanţelor de judecată. Ziua de 25 octombrie 2011 a fost o ,,Zi a Ușilor
Deschise” , la sediul Curții de Apel Ploiești fiind invitați elevi de la
Colegiul Național Jean Monnet și de la Liceul de Artă ,,Carmen Sylva”din
Ploiești, interesaţi în cunoaşterea sistemului judiciar românesc.
 17.11.2011 - Curtea de Apel Ploieşti a organizat la sediul său o întâlnire a

reprezentanţilor Birourilor de Informare şi Relaţii Publice din cadrul Curţii
şi al instanţele arondate, în cadrul căreia au fost prezentate concluziile
controlului efectuat cu privire la activitatea birourilor de informare,
desfășurat în primul semestru al anului 2011. Cu prilejul acestei întâlniri a
fost analizat comparativ stadiul de implementare a strategiei comune privind
activitatea birourilor de informare și relații publice, strategie stabilită în
cadrul întâlnirii reprezentanților BIRP din data de 14.04.2010, au fost
analizate problemele apărute în activitatea birourilor de informare și relații
91 | P a g e
publice din cadrul Curții de Apel Ploiești și al instanțelor arondate, fiind

identificate modalitățile optime de soluționare a acestora, au fost prezentate
concluziile seminarului cu tema ,,Purtătorul de Cuvânt – Relații cu Mass-
Media” desfășurat în perioada 12-13 octombrie 2011 și a fost susținută
prezentarea cu tema: ,,Abilități și tehnici de comunicare – procesul de
comunicare (elemente și etape, bariere în comunicare)”.
 14-16 decembrie 2011 – Conducerea Curții de Apel Ploiești a organizat la

Sinaia întâlnirea președinților, vicepreședinților și a managerilor economici
ai curților de apel din România. La acest eveniment au participat domnul
Cătălin Marian Predoiu - Ministrul Justiției, doamna Lidia Barac – secretar
de stat în Ministerul Justiției, domnul Horațiu Dumbravă – președintele
Consiliului Superior al Magistraturii, domnul Alexandru Șerban – membru
Consiliul Superior al Magistraturii, doamna Alina Ghica - membru Consiliul
Superior al Magistraturii, domnul judecător Aron Mircea - membru
Consiliul Superior al Magistraturii, președinți, vicepreședinți și manageri
economici ai curților de apel din România. În cadrul acestei întâlniri,
desfăşurată într-o atmosferă cordială, care a facilitat un dialog constructiv şi
eficient între cei prezenţi, au fost abordate probleme care privesc
funcţionarea curentă a instanţelor de judecată, respectiv necesitatea
soluționării cu prioritate și de urgență a deficitului de personal – ca
principală vulnerabilitate în instanțele judecătorești, agenda pentru anul
2012, inclusiv răspunderea disciplinară, implementarea Codurilor, legile
Justiţiei, Mecanismul de Cooperare şi Verificare şi situaţia economică şi
politică din spaţiul zonei euro şi al Uniunii Europene.
Preocuparea conducerii Curţii de Apel Ploieşti pentru asigurarea transparenţei

activităţii instanţei constituie o prioritate şi pentru anul 2012, în acest sens Planul
de acţiune al Biroului de Informare şi Relaţii Publice pentru anul în curs având
92 | P a g e
fixate obiective clare, menite a îmbunătăţi atât comunicarea între instanţele

arondate Curţii, cât şi transmiterea unui mesaj corect şi deschis mass-mediei şi
justiţiabililor. Aceste obiective sunt următoarele:
1. Organizarea de către personalul Biroului de Informare şi Relaţii Publice a
unei întâlniri de informare la care să participe reprezentanţi ai celorlalte
compartimente auxiliare ale instanţei, în vederea eficientizării colaborării biroului
de informare cu acestea, necesitatea acestei colaborări fiind evidentă în condiţiile
în care activitatea biroului de informare şi relaţii publice reflectă, prin contactul
direct cu justiţiabilii şi mass-media, activitatea întregii instanţe.
2. Organizarea unor întâlniri semestriale a reprezentanţilor Birourilor de
Informare şi Relaţii Publice din cadrul Curţii de Apel Ploieşti şi al instanţelor
arondate rămâne un important obiectiv și pentru anul 2012, având drept scop
identificarea problemelor de practică neunitară și a modalităților optime de
soluționare, precum și dezvoltarea unor abilităţi de comunicare apte a transmite
mesajul instanţelor judecătoreşti într-o manieră corectă şi completă, prin
organizarea unor work-shop-uri, pentru o mai bună înţelegere a conceptelor de
comunicare cu reprezentanţii mass-media şi a altor tehnici de comunicare.
3. Crearea unui spaţiu adecvat de informare-documentare pentru justiţiabili
constituie un alt obiectiv pentru anul 2012, ce are drept scop deschiderea
sistemului judiciar către justiţiabili, persoane cu un grad diferit de instruire, în
general şi cu un grad diferit de cunoaştere a legii, în special. Crearea unui spaţiu
adecvat de informare-documentare ar reprezenta un progres în dezvoltarea unei
relaţii deschise cu justiţiabilii.
4. Tot pentru asigurarea transparenţei activităţii Curţii de Apel Ploieşti se are
în vedere și pentru anul 2012 publicarea pe site-ul Juridice.ro a unor decizii
pronunţate de Curte, relevante pentru practica judiciară, de interes atât pentru
justiţiabili cât şi pentru practicienii dreptului.
93 | P a g e
5. Publicarea pe site-ul www.infocsm.ro a comunicatelor de presă,

evenimentelor și acțiunilor organizate de Curtea de Apel Ploiești în vederea
creşterii gradului de transparenţă a activității Curții de Apel Ploiești
6. Tradiţia celebrării uneia dintre cele mai frumoase sărbători ale vieţii
juridice româneşti – „Ziua Justiţiei” va fi respectată şi în acest an, fiind concepută
ca o acţiune de informare adresată în egală măsură elevilor, studenţilor,
reprezentanţilor societăţii civile, jurnaliştilor şi tuturor celor interesaţi, în scopul
informării cu privire la specificul activităţii instanţelor de judecată, în acest sens
urmând a fi elaborate materiale informative cu privire la specificul activităţii
Curţii de Apel Ploieşti.
7. Pentru anul 2012 se are în vedere, ca și anii precedenți, organizarea unor
manifestări cu ocazia „Zilei Europene a Justiției Civile”. Acest eveniment creează
posibilitatea cetăţenilor Europei să înţeleagă mai bine funcţionarea concretă a
propriilor sisteme judiciare. Pentru acest eveniment vor fi elaborate și distribuite
gratuit materiale informative cu privire la semnificația Zilei Europene a Justiției
Civile, se va organiza Ziua Ușilor Deschise, vor fi prezentate materiale powerpoint
și, ca în fiecare an, vor fi invitați elevi și studenți interesați în cunoașterea
sistemului judiciar românesc.
8. Continuarea procesului de promovare a Noului Cod Civil va constitui un
obiectiv important și pentru anul 2012, în vederea informării societății civile cu
privire la prevederile Noului Cod Civil. În acest sens, vor fi distribuite broșurile
elaborate de Ministerul Justiției cu privire la elementele de noutate/modificările
aduse de Noul Cod Civil. De asemenea, se are în vedere participarea Purtătorului
de cuvânt al Curții de Apel Ploiești la emisiuni televizate pe tema modificărilor
aduse de Noul Cod Civil, precum și organizarea de conferințe de presă.
9. Din momentul intrării în vigoare al Noului Cod de Procedură Civilă se
vor organiza acțiuni de promovare a acestuia, în vederea informării societății civile
cu privire la prevederile sale. Vor fi publicate afișe la sediul instanței cu anunțul
intrării în vigoare a Noului Cod de Procedură Civilă, se va publica un anunț în
94 | P a g e
acest sens și pe website-ul Curții de Apel Ploiești, pe desktopul Infochioskurilor

din instanță, vor fi elaborate și distribuite gratuit de materiale informative cu
privire la elementele de noutate/modificările aduse de Noul Cod de Procedură
Civilă, vor fi distribuite broșurile ce vor fi elaborate de Ministerul Justiției cu
privire la elementele de noutate/modificările aduse de Noul Cod de Procedură
Civilă. De asemenea, se are în vedere participarea Purtătorului de cuvânt al Curții
de Apel Ploiești la emisiuni televizate pe tema modificărilor aduse de Noul Cod de
Procedură Civilă și vor fi organizate conferințe de presă.
10. Organizarea unor acțiuni de promovare a Noului Cod Penal și a Noului
Cod de Procedură Penală va avea loc din momentul intrării lor în vigoare, în
vederea informării societății civile cu privire la prevederile Noului Cod Penal și a
Noului Cod de Procedură Penală. Intrarea în vigoare a acestor coduri urmează a fi
adusă la cunoștința justițiabililor atât prin publicarea unor afișe la sediul instanței
cât și pe website-ul Curții de Apel Ploiești și pe desktop-ul Infochioskurilor din
instanță. Vor fi elaborate materiale informative cu privire la elementele de
noutate/modificările aduse de Noul Cod Penal și de Noul Cod de Procedură Penală
și se vor distribui gratuit broșurile elaborate de Ministerul Justiției cu privire la
elementele de noutate/modificările aduse de Noul Cod Penal și de Noul Cod de
Procedură Penală. De asemenea, se are în vedere participarea Purtătorului de
cuvânt al Curții de Apel Ploiești la emisiuni televizate pe tema modificărilor aduse
de Noul Cod Penal și de Noul Cod de Procedură Penală și vor fi organizate
conferințe de presă.
11. Perfecţionarea comunicării cu presa în vederea transformării confruntării
în colaborare şi obţinerii unei atitudini proactive iar nu reactive faţă de sistemul
judiciar românesc se doreşte a se realiza și în cursul anului 2012, prin organizarea
periodică a unor întâlniri cu reprezentanţii mass-media având drept teme
înţelegerea mecanismelor, principiilor şi procedurilor de administrare a justiţiei,
precum şi prin vizitarea unor redacţii, pentru a cunoaşte cum se fabrică şi se
95 | P a g e
livrează ştirile privind activitatea instanţelor sau referitoare la cauzele de interes

pentru public.
12. Deschiderea sistemului judiciar românesc către elevi și studenți
constituie un important obiectiv pentru conducerea Curții de Apel Ploiești pentru
anul 2012. Scopul îl reprezintă informarea elevilor și studenților interesați în
cunoașterea sistemului judiciar românesc cu privire la mecanismele, principiile şi
procedurile de administrare a justiţiei, cu privire la prevenirea traficului și
consumului ilicit de droguri, la violența în școli, la drepturile copilului din
perspectiva Noului Cod Civil. În acest sens, se vor organiza întâlniri semestriale
cu elevi și studenți din cadrul colegiilor și facultăților din raza municipiului
Ploiești și a județului Prahova, în cadrul cărora Vicepreședintele Curții – judecător
Ana Roxana Tudose și Purtătorul de cuvânt vor susține prelegeri având drept teme:
Înţelegerea mecanismelor, principiilor şi procedurilor de administrare a justiţiei;
Prevenirea traficului și consumului ilicit de droguri, Violența în școli, Drepturile
copilului din perspectiva Noului Cod Civil.
De altfel, în vederea realizării în condiții optime a obiectivelor propuse, la
începutul anului 2012, s-a luat măsura desemnării la Biroul de Informare și Relații
Publice din cadrul Curții de Apel Ploiești a unui Purtător de cuvânt care, împreună
cu judecătorul delegat la acest compartiment, să participe în mod activ la
desfășurarea în bune condiții a comunicării cu mass-media și justițiabilii.
III.4 Coordonarea activităţii birourilor de informare şi relaţii

publice din cadrul curţii de apel ploieşti şi al instanţelor
arondate
Un obiectiv important în Strategia de Comunicare pentru anul 2011 a Curţii

de Apel Ploieşti elaborată de Vicepreşedintele Curţii, judecător Roxana Ana
Tudose, în calitate de coordonator al birourilor de informare şi relaţii publice care
96 | P a g e
funcţionează în cadrul Curţii de Apel Ploieşti şi al instanţelor arondate, l-a

reprezentat crearea unui sistem unitar la nivelul acestor compartimente auxiliare
ale instanţelor, în vederea adoptării unei practici unitare în soluţionarea cererilor
de relaţii publice/petiţiilor, a unei informări rapide şi reciproce asupra situaţiilor ce
impun o reacţie unică şi uniformă, precum şi în vederea gestionării optime a unor
situaţii urgente şi/sau de criză.
În acest sens, obiectivele propuse prin Planul de acțiune pentru anul 2011 al
Biroului de Informare și Relații Publice al Curții de Apel Ploiești au fost realizate,
fapt ce a contribuit la construirea unui sistem eficient de comunicare.
În acest sens, un important demers l-a reprezentat activitatea de control
desfășurată de Vicepreşedintele Curţii, judecător Roxana Ana Tudose, în primul
semestru al anului 2011, control ce a fost efectuat la Birourile de Informare şi
Relaţii Publice din cadrul Curții de Apel Ploiești și al Tribunalelor Prahova,
Dâmboviţa şi Buzău un control și care a avut ca obiective: verificarea stadiului de
implementare a strategiei comune privind activitatea de informare şi furnizare a
relaţiilor publice, stabilită în cadrul întâlnirii comune din data de 14.04.2010;
verificarea modului de îndeplinire a atribuţiilor de către consilierul/grefierul
delegat care îşi desfăşoară activitatea în cadrul Biroului de Informare şi Relaţii
Publice; verificarea stadiului de implementare a regulilor comune stabilite cu
privire la circuitul cererilor repartizate spre soluţionare biroului de informare şi
relaţii publice al instanţei, respectiv aspecte privind modalitatea de primire,
înregistrare şi soluţionare a cererilor de relaţii publice/petiţiilor; verificarea
stadiului de implementare a regulilor comune stabilite cu privire la relaţia biroului
de informare şi relaţii publice al instanţei cu reprezentanţii mass-media.
Concluzionând în linii generale, urmare a controlului efectuat s-a constatat
faptul că birourile de informare şi relaţii publice din cadrul Curții de Apel Ploiești
și al instanțelor arondate sunt organizate şi funcţionează potrivit prevederilor
legale şi în conformitate cu regulile stabilite în urma întâlnirii comune a
reprezentanţilor Birourilor de Informare şi Relaţii Publice.
97 | P a g e
Un alt obiectiv realizat încă din luna ianuarie a anului 2011 îl constituie
crearea și implementarea la Curtea de Apel Ploieşti, cu ajutorul compartimentului
de informatică-juridică al instanţei, a unui program de arhivare electronică a
cererilor de relaţii publice/petiţiilor, care permite stocarea electronică a
documentaţiei aferente fiecărei cereri/petiţii în scopul consultării rapide a arhivei
biroului, a identificării practicii adoptate în cazul unor petiţii cu obiect similar sau
a cazurilor de clasare prevăzute de art. 10 alin.2 O.G. nr. 27/2002.
Deschiderea sistemului judiciar către justiţiabili a constituit un obiectiv
important stabilit prin Planul de acțiune pentru anul 2011 și care a fost realizat prin
punerea la dispoziţia justiţiabililor, spre consultare, a Codului penal, Codului de
procedură penală, Codului civil, Codului de procedură civilă, prin elaborarea unui
ghid de informare asupra modalităţii de solicitare a ajutorului public judiciar, care
poate fi consultat la punctul de informare-documentare al instanţei, prin elaborarea
unui ghid de informare referitor la “Mica reformă”, prin participarea activă la
procesul de promovare a Noului Cod Civil ( publicarea la sediul instanței și pe
pagina de internet a anunțului privitor la intrarea în vigoare a Noului Cod Civil,
distribuirea broșurilor elaborate de Ministerul Justiției, organizarea de conferințe
de presă).
De asemenea, un alt obiectiv important realizat în cursul anului 2011 l-a
constituit și întâlnirea comună a reprezentanţilor Birourilor de Informare şi Relaţii
Publice din cadrul Curţii şi al instanţele arondate ce s-a desfășurat la sediul Curții
de Apel Ploiești în data de 17 noiembrie 2011.
În cadrul acestei întâlniri fost analizat comparativ stadiul de implementare a
strategiei comune privind activitatea birourilor de informare și relații publice,
stabilită în anul 2010, au fost analizate problemele apărute în activitatea birourilor
de informare și relații publice din cadrul Curții de Apel Ploiești și al instanțelor
arondate, fiind identificate modalitățile optime de soluționare a acestora, au fost
prezentate concluziile seminarului cu tema ,,Purtătorul de Cuvânt – Relații cu
Mass-Media” desfășurat în perioada 12-13 octombrie 2011 și a fost susținută
98 | P a g e
prezentarea cu tema: ,,Abilități și tehnici de comunicare – procesul de comunicare

(elemente și etape, bariere în comunicare)”.
Din această perspectivă, un important obiectiv propus în Planul de acţiune
pentru anul 2012 al Biroului de Informare şi Relaţii Publice din cadrul Curţii de
Apel Ploieşti îl constituie organizarea unor asemenea întâlniri comune semestriale,
în cadrul cărora să fie identificate acele probleme de practică neunitară apărute în
activitatea de furnizare a informațiilor de interes public și modalitățile optime de
soluționare a acestora. De asemenea, aceste întâlniri comune creează oportunitatea
organizării unor work-shop-uri pentru o mai bună înţelegere a conceptelor de
comunicare cu reprezentanţii mass-media şi a altor tehnici de comunicare, pentru
dezvoltarea abilităţilor de comunicare apte a transmite mesajul instanţelor
judecătoreşti într-o manieră corectă şi completă.
III. 5 Aspecte privind răspunderea disciplinară a personalului

instanței
În cursul anului 2011 conducerea Curţii de Apel Ploieşti nu a aplicat

sancţiuni disciplinare personalului auxiliar, fiind efectuate 5 cercetări disciplinare
în urma cărora s-a constat că nu s-a impus aplicarea vreunei sancţiuni din cele
prevăzute de art. 85 lit. b - f din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului
auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă
acestea şi al personalului care funcţionează în cadrul Institutului Naţional de
Expertize Criminalistice.
99 | P a g e
CAPITOLUL IV
Gestionarea resurselor
IV.1. Resursele umane aflate la dispoziția instanței în anul 2011
IV.1.1. Situația judecătorilor
Potrivit schemei de funcţiuni și personal aprobată de Consiliul Superior al

Magistraturii, la începutul anului 2011, Curtea de Apel Ploiești a avut un număr de
52 posturi de judecători în statul de funcţii şi personal, 50 din acestea fiind ocupate
şi 2 vacante.
La data de 15.01.2011, respectiv 15.03.2011, au venit prin transfer de la
Curtea de Apel Bucureşti la Curtea de Apel Ploieşti doamnele judecător Lucăcel
Iuliana, respectiv Prepeliţă Gabriela Sorina şi la data de 15 iulie 2011 a promovat
de la Tribunalul Prahova doamna judecător Tănăsescu Mariana, pe postul vacant
temporar al doamnei Georgescu Diana Muşata care este detaşată la Consiliul
Superior al Magistraturii.
Prin Ordinul Ministrului Justiţiei nr. 1230/C/01.06.2011 schema de
judecători de la Curtea de Apel Ploieşti a fost suplimentată cu un post de judecător
din fondul de rezervă.
Prin Ordinul Ministrului Justiţiei nr. 630/C/16.03.2011 a fost transferat un
post de judecător din statul de funcţii şi personal al Tribunalului Dâmboviţa, în
statul de funcţii şi personal al Tribunalului Timiş.
La nivelul instanţelor din raza Curţii de Apel Ploiesti, la sfârşitul anului
2011, schemele de funcţiuni prevedeau 314 posturi de judecător, fiind ocupate
100 | P a g e
numai 290 de posturi. Se remarcă instanţele din raza Tribunalului Prahova cu un

număr de 17 posturi de judecător vacante. Trebuie menţionată și existența unui
număr de 5 judecători stagiari, dintre care 3 în raza Tribunalului Prahova, 1 în raza
Tribunalului Buzău și 1 în raza Tribunalului Dâmboviţa.
La nivelul Curţii de Apel Ploiești au fost formulate 58 de cereri de transfer,
detaşare şi numire în funcţia de judecător dintre care 33 au primit aviz pozitiv şi
25 aviz negativ. Din cererile de transfer 25 au fost avizate pozitiv şi 21 negativ, din
cererile de detaşare 3 au fost avizate pozitiv şi 4 negativ, iar cererile de numire în
funcţia de judecător au fost avizate pozitiv în totalitate.
De asemenea, au fost acordate avize consultative favorabile unui număr de
5 judecători stagiari, în vederea susţinerii examenului de capacitate.
IV.1.2. Situația grefierilor și a celorlalte categorii de personal

auxiliar
Corpul personalului auxiliar de specialitate şi conex al Curţii de Apel

Ploiești a fost compus, în anul 2011, dintr-un număr de 67 de posturi ocupate din
totalul de 69 prevăzute în schemă, fiind vacant un post de grefier şi un post de
şofer. Dintre acestea, o grefieră a fost, în cursul anului 2011, în concediul pentru
creşterea copilului, având contractul de muncă suspendat. Din totalul de 9 posturi
de funcţionari publici prevăzute în schemă, 2 au fost vacante - 1 consilier inginer
constructor, 1 consilier resurse umane până la data de 15 decembrie 2011 când au
fost ocupate.
În ce priveşte personalul auxiliar de specialitate şi conex, schema de
personal prevedea, în anul 2011, 580 de posturi, ocupate fiind numai 544 posturi.
Personalul specific serviciilor de probaţiune cuprinde 28 de posturi
prevăzute în statul de funcţii, ocupate fiind, în fapt, doar 25 de posturi.
101 | P a g e
Statul de funcţii prevede și 37 de posturi de funcţionari publici, ocupate

fiind 35 de posturi, precum și 44 de posturi de personal contractual, 41 de astfel de
posturi fiind ocupate.
Prin urmare, din totalul de 1010 posturi prevăzute în statul de funcţii
privind instanţele din raza curţii, sunt ocupate 944 de posturi, 67 de posturi fiind
vacante (23 de posturi de judecător, 36 de posturi personal auxiliar de specialitate,
3 posturi personal specific activităţii de probaţiune, 2 posturi funcţionari publici și
3 posturi de personal contractual).
Prin prisma celor arătate, este evidentă necesitatea adaptării schemelor de
personal la volumul de activitate specific fiecărei instanţe, prin raportare la un
volum optim de muncă pe fiecare judecător, dar și la dezideratul constituirii
modulului judecător-grefier, astfel încât, la nivelul fiecărei instanţe, numărul de
posturi de grefier să fie cel puţin egal cu cel al judecătorilor.
IV.2. Resursele materiale și financiare aflate la dispoziția

instanței în anul 2011
Constrângerile bugetare din anul 2009 impuse de contextul macroeconomic

au continuat şi în anul 2011, Curtea de Apel Ploiesti, în calitate de ordonator
secundar de credite confruntându-se cu o situaţie deosebit de dificilă din punct de
vedere al alocaţiei bugetare şi al deschiderilor lunare de credite, în special la titlul
II – Bunuri şi servicii.
Astfel, bugetul alocat iniţial în anul 2011 la titlul II – Bunuri şi servicii a
fost de 82,46 % faţă de bugetul de care a beneficiat Curtea de Apel Ploiești în anul
2010, respectiv 5.136 mii lei faţă de 6.229 mii lei.
Urmare a rectificărilor bugetare pozitive, alocaţia finală a anului 2011 a fost
de 7.114 mii lei , respectiv 96,58% faţă de bugetul anului 2010 în cuantum de
7.366 mii lei.
102 | P a g e
În ceea ce priveşte bugetul alocat în anul 2010 la titlul I – Cheltuieli de

personal arătăm că au fost alocate sumele necesare acoperirii creşterilor salariale
intervenite, urmare a aplicării prevederilor Legii nr. 284/2010 privind salarizarea
unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu aplicabilitate din data de 1
ianuarie 2011 și Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului
plătit din fonduri publice, pentru magistraţi, personal auxiliar de specialitate şi
personalul de probaţiune.
Capitolul 61.01 „Ordine publică și siguranță națională”

Bugetul alocat pentru Curtea de Apel Ploiesti, aferent anului 2010, în
cuantum de 77.882 mii lei, prezintă urmatoarea structură:
 Titlul 10 - cheltuieli de personal 69.152 mii lei
 Titlul 20 - bunuri şi servicii 7.114 mii lei
 Titlul 51 - transferuri acțiuni de sănătate 38 mii lei
 Titlul 55 - transferuri programe PHARE 2 mii lei
 Titlul 56 - programe finanțate din facilitatea de tranziție 0 mii lei
 Titlul 71 - cheltuieli capital 1.576 mii lei
din care s-au deschis credite în cuantum de 76.900.128 lei, după cum
urmează:
- cheltuieli de personal – 69.110.634 lei
- cheltuieli materiale şi servicii – 6.617.201 lei
- transferuri acţiuni de sănătate – 23.514 lei
- transferuri programe PHARE – 1.900 lei
- programe finanțate din facilitatea de tranziție 0 lei
- cheltuieli capital – 1.146.879 lei
Creditele bugetare au fost consumate potrivit destinaţiei aprobate.

Structura cheltuielilor din buget pe destinaţii se prezintă astfel:
103 | P a g e
 cheltuieli de personal – 88,79 %

 cheltuieli materiale şi servicii – 9,14 %
 transferuri acțiuni de sănătate – 0,05 %
 transferuri programe PHARE – 0,01 %
 programe finanțate din facilitatea de tranziție -
 cheltuieli capital – 2 %
Cheltuieli de personal
În anul 2011 din creditele alocate pentru cheltuieli de personal s-au achitat
drepturile salariale ale personalului Curții de Apel Ploiești și instanțelor arondate,
respectiv Tribunalul Prahova, Tribunalul Buzău și Tribunalul Dâmbovița,
indemnizaţii de delegare, alocații pentru transportul la și de la locul de muncă,
alocații pentru locuințe privind magistraţii și personalul auxiliar, care nu deţin
locuinţă proprietate personală în localitatea în care îşi desfăşoară activitatea,
decontare medicamente, transportul în limita a 6 călătorii pentru magistrați,
transportul în concediu de odihnă pentru personalul auxiliar de specialitate și
conex.
De menţionat faptul că în anul 2011 nu s-au alocat credite pentru acordarea
salariului de merit, primelor lunare constituite în limita a 2% din fondul de salarii
prevăzut în bugetul de venituri şi cheltuieli, plata orelor suplimentare.
Cheltuieli materiale și servicii

Finanţarea în justiţie este condiţionată în mod substanţial de existenţa
resurselor financiare necesare sprijinirii procesului de îndeplinire a obiectivelor
stabilite.
Creditele alocate în bugetul anului 2011 pentru „Bunuri şi servicii” au
asigurat desfăşurarea atât a activităţii proprii a Curții de Apel Ploiești și a
instanțelor arondate.
104 | P a g e
Trebuie menţionat şi faptul că s-a procedat la aplicarea unui Plan de măsuri

privind reducerea cheltuielilor publice la Curtea de Apel Ploiești şi instanţele
arondate în cursul anului 2011 în scopul respectării prevederilor O.U.G. nr.
55/2010 privind unele măsuri de reducere a cheltuielilor bugetare.
Creditele alocate la „Cheltuieli materiale şi servicii” au fost în cuantum de
7.114 mii le , cu 252 mii lei mai puțin decât în anul 2010 (7.366 mii lei), respectiv
96,58 % din total credite alocate la acest capitol.
Creditele bugetare deschise la „Bunuri şi servicii” în sumă de 6.617.201
lei au fost utilizate pentru:
 achitarea consumurilor privind utilităţile: energie electrică, gaze, apă,
energie termică;
 achiziţionare de rechizite, imprimate, registre, materiale consumabile
copiatoare, calculatoare, imprimante (tonere), carburanţi, plată
servicii curăţenie, actualizare programe utilizate;
 transmiterea corespondenţei - plicuri ;
 obiecte de inventar;
 deplasări;
 abonamente la publicaţii juridice pentru anul 2012;
 plata chiriei spaţiilor care funcţionează Curtea de Apel Ploiești -
Aparat Propriu, Secţia Contencios Administrativ II din cadrul
Tribunalului Prahova, Judecătoria Vălenii de Munte și Tribunalul
Buzău – Serviciul de Protecție a Victimelor și Reintegrare Socială a
Infractorilor;
 onorarii avocaţi;
 ajutor public judiciar;
 expertize medico-legale dispuse de instanţă a fi achitate din fondurile
tribunalului, traduceri şi plată interpreţi;
105 | P a g e
 plata serviciilor de pază pentru obiectivul de investiţii Palatul de

Justiţie Prahova.
În funcţie de nivelul alocaţiei bugetare, s-au făcut eforturi pentru punerea în
siguranţă a clădirilor în care funcţionează instanţele arondate Curții de Apel
Ploiești.
În anul 2011 s-au stabilit prin Planul de măsuri privind starea sediilor în care
funcţionează instanţele judecătoreşti, activităţile, termenele de realizare,
persoanele responsabile şi s-a analizat, periodic, stadiul rezolvării acestor
activităţi.
Transferuri – acțiuni de sănătate

Prin fila de buget a anului 2011 s-au alocat fonduri pentru acţiuni de
sănătate, în cuantum de 38 mii lei. Salariaţii instanţelor judecătorești beneficiază
de efectuarea controlului periodic anual, conform prevederilor din Regulamentul
de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti aprobat prin Hotărârea nr.
387/22.09.2005 a Consiliului Superior al Magistraturii şi Ordinului nr. 508/2002 al
Ministrului Muncii şi Solidarităţii Sociale şi Ordinului nr. 933/2002 al Ministrului
Sănătăţii şi Familiei.
Cheltuieli de capital
În ceea ce priveşte cheltuielile de capital, în anul 2011 s-au alocat prin fila
de buget suma de 1.576 mii lei, s-au deschis credite în cuantum de 1.146.879 lei,
din care s-a achitat suma de 1.146.879 lei, astfel:
Curtea de Apel Ploiești - Aparat Propriu – 4.000 lei achiziționare soft
teste psihologice (platforma CAS);
Tribunalul Prahova – 1.041.965 lei:
În ceea ce priveşte activele fixe (inclusiv reparaţiile capitale), în anul 2011
s-a alocat prin fila de buget suma de 1.295.000 lei, s-au deschis credite de
1.041.965 lei, din care s-a achitat suma de 1.041.959 lei pentru:
106 | P a g e
- obiectivul de investiţii Palatul de Justiţie Prahova – 942.125 lei

- obiectiv de investiţii Judecătoria Mizil – alimentare gaze - 37.897 lei
-spor putere electrică – 22.716 lei
- obiectiv de investiţii Judecătoria Sinaia – expertiză tehnică – 8.432 lei
- obiectiv de investiţii Judecătoria Câmpina – actualizare expertiză tehnică –
29.760 lei
- obiectiv de investiţii Tribunalul Prahova – avize – 1.029 lei.
La finele anului 2011 se înregistrează facturi neachitate în sumă de 240.939
lei, deoarece în luna decembrie 2011 nu au fost deschise creditele necesare
achitării lucrărilor de investiţii executate, după cum urmează:
- obiectivul de investiţii Palatul de Justiţie Prahova – 200.241 lei
- obiectiv de investiţii Judecătoria Sinaia – spor putere electrică- 34.055
lei
- obiectiv de investiţii Judecătoria Câmpina – deviere conductă gaze –
6.643 lei
Referitor la obiectivul de investiţii Palatul de Justiţie Prahova arătăm că pe

parcursul anului 2011 au continuat lucrările de execuţie, conform proiectului
întocmit în anul 1995, în paralel cu desfăşurarea procedurilor de obţinere a
avizului Consiliului Interministerial pentru aprobarea indicatorilor tehnico-
economici, în baza studiului de fezabilitate actualizat, întocmit de proiectant în
anul 2010.
În şedinţa de avizare din 19 decembrie 2011 Consiliul Interministerial a
avizat favorabil indicatorii tehnico-economici ai obiectivului de investiţii Palatul
de Justiţie Prahova, respectiv valoare de investiţie totală de 118.799.280 lei, din
care construcţii – montaj 97.182.730 lei, valoarea rămasă de finanţat fiind de
94.733.320 lei, din care construcţii – montaj 74.083.930 lei.
Tribunalul Buzău – 58.000 lei
107 | P a g e
În anul 2011, din fondurile prevazute la „Active nefinanciare” în cuantum

de 223.000 lei s-au efectuat deschideri în cuantum de 58.000 lei pentru:
- Judecătoria Buzău - caiet sarcini achiziție publică proiectare sediu nou 10.000
lei;
- Judecătoria Râmnicu-Sărat - caiet sarcini achiziție publică reabilitare termică
5.500 lei;
- Judecătoria Pătârlagele - caiet sarcini achiziție publică reabilitare termică 5.500
lei;
- Judecătoria Pătârlagele - achiziție rezervor motorină 36.514 lei.
Tribunalul Dâmbovița – 43.400 lei

Cheltuielile de capital în anul 2011 s-au alocat prin fila de buget în sumă de
54.000 lei, s-au deschis credite de 43.400 lei, din care s-au efectuat plăți în sumă
de 43.400 lei pentru:
- Judecătoria Târgoviște – servicii proiectare DALI etapa I și etapa II 43.400
lei.
Obiectivul principal în anul 2011 la investiții sunt lucrările de extindere,
consolidare, amenajare și reparații capitale la Judecătoria Târgoviște.
Capitolul 54.01 „Alte servicii publice generale”

La acest capitol s-au alocat fonduri în cuantum de 2.000 mii lei din care au
fost utilizate doar 1.200 lei pentru Tribunalul Buzău pentru efectuarea
următoarelor plăți:
 1.200 lei pentru plata expertiză contabilă Moldoveanu Gheorghe în dosar
3374/114/2010.
Capitolul 68.01 „Asigurări și asistență socială”
108 | P a g e
57.01.01 „Asigurări sociale” s-au alocat fonduri în cuantum de 6 mii lei pentru
Tribunalul Prahova – Legea nr. 51/1993 – în vederea efectuării lunare a plăților
către domnul judecător Damian Nicolae.
În concluzie, în anul 2011, Curtea de Apel Ploiești, prin intermediul

Departamentului economico-financiar şi administrativ, a reuşit îndeplinirea
obiectivelor, cu respectarea disciplinei financiare a normelor legale în vigoare,
privind cheltuirea mijloacelor bănești și gestionarea bunurilor materiale:
 calculul și plata drepturilor bănești prevăzute de lege pentru
personalul instanţelor judecătoreşti: salarii, diferenţe salariale,
cheltuieli de deplasare, avansuri spre decontare, transport, chirii,
medicamente;
 asigurarea bazei materiale necesare desfăşurării în condiţii optime a
activităţii din cadrul instanței;
 organizarea și ținerea la zi a contabilității financiare și de gestiune,
potrivit dispozițiilor legale;
 repartizarea filelor de buget și a creditelor deschise, pe articole și
alineate, pentru toate instanțele din circumscripția Curții de Apel
Ploiești, urmărind încadrarea cheltuielilor în limitele stabilite.
109 | P a g e
CAPITOLUL V
Raporturile dintre Curtea de Apel Ploieşti și instanţele

arondate și celelalte instituţii și organisme, precum și cu
societatea civilă
V.1. Raporturile cu Consiliul Superior al Magistraturii
Importanţa excepţională a creării unui sistem judiciar independent,

imparţial, transparent şi eficient este subliniată de Uniunea Europeană, alături de
respectul faţă de drepturile şi Libertăţile Fundamentale ale Omului.
În acest sens, s-a realizat actuala strategie a sistemului judiciar susţinută
prin cele trei legi organice cheie: Legea de organizare judiciară nr. 304/2004,
Legea privind statutul magistraţilor nr. 303/2004 şi Legea privind Consiliul
Superior al Magistraturii nr. 317/2004.
Un rol important în reforma sistemului judiciar îl are Consiliul Superior al
Magistraturii, care prin activitatea sa are menirea să garanteze independenţa
justiţiei, să apere judecătorii şi procurorii împotriva oricărui act de natură să aducă
atingere independenţei sau imparţialităţii acesteia, în înfăptuirea justiţiei ori să
creeze suspiciuni cu privire la acestea.
110 | P a g e
Astfel, la nivelul Curţii de Apel Ploieşti, arătăm că în cursul anului 2011

raporturile de colaborare cu Consiliul Superior al Magistraturii au fost directe,
având în vedere solicitările făcute de către această instituţie, dar şi dinspre Curtea
de Apel Ploieşti către Consiliul Superior al Magistraturii.
În cursul anului 2011, raporturile cu Consiliul Superior al Magistraturii au
avut ca obiect şi întocmirea actelor de inspecţie judiciară, urmare a sesizărilor
făcute de justiţiabili cu privire la conduita judecătorilor şi modul de soluţionare a
cauzelor.
Aceste solicitări ale Serviciului Inspecţiei judiciare pentru judecători din
cadrul Consiliului Superior al Magistraturii au fost soluţionate de către judecătorii
desemnaţi să întocmească astfel de lucrări, conform art.10 lit. g din Regulamentul
de Ordine interioară a instanţelor, iar materialele realizate au prezentat în mod
obiectiv şi realist situaţiile constatate.
Tot în cadrul acestor raporturi se înscriu şi materialele întocmite privind
starea justiţiei în cadrul cărora, în mod amplu, a fost prezentată analiza calitativă a
funcţionării sistemului judiciar, influenţa modificărilor legislative operate, evoluţia
practicii judiciare, comunicarea între instanţe dar şi alocarea resurselor umane.
Prin intermediul inspecţiei judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii
au fost efectuate o serie de verificări cu privire la modul de repartizare aleatorie a
cauzelor în sistem informatizat, situaţia dosarelor mai vechi de 6 luni, recurs, fond
şi apel, un an, redactarea în termen a dosarelor, managementul instanţelor şi
activitatea compartimentelor auxiliare.
Materialul întocmit de către judecătorii inspectori au prezentat cauzele
obiective şi subiective de tergiversare a dosarelor, iar în concluzie au prezentat
propuneri pentru eliminarea motivelor de amânare nejustificată a cauzelor,
respectiv: completarea numărului de posturi vacante şi suplimentarea posturilor în
raport de volumul de activitate, reorganizarea instituţiei experţilor tehnici,
actualizarea periodică a listelor de experţi aflate la dispoziţia instanţelor,
monitorizarea specială a dosarelor mai vechi de un an.
111 | P a g e
Trimestrial, s-a realizat comunicarea numărului de cauze nou înregistrate a

cauzelor aflate pe rol şi a perioadei de când se află în sistem, pentru fiecare
judecător/complet.
În ceea ce priveşte raporturile între Consiliul Superior al Magistraturii şi
celelalte instanţe din raza Curţii de Apel Ploieşti, menţionăm că, de cele mai multe
ori, acestea nu au fost directe, ci s-au derulat prin intermediul Curţii de Apel
Ploieşti.
De menţionat că nu au existat situaţii de întârzieri sau de necomunicare a
datelor solicitate din teritoriu, chiar şi atunci când termenele stabilite erau exagerat
de scurte.
Menţionăm în acelaşi timp şi faptul ca în anul 2011 a crescut considerabil
numărul şi complexitatea solicitărilor de acest fel, justificat poate de contextul în
care s-a desfăşurat activitatea (continuarea reformării sistemului judiciar),
îngreunând uneori activitatea managerială, dar şi a judecătorilor implicaţi în
rezolvarea acestor probleme.
O expresie a raporturilor de colaborare cu acest organism îl reprezintă și
vizita de lucru desfășurată la sediul Curții, în data de 9 decembrie 2011, de către
doamna judecător Mona Pivniceru şi domnul judecător Badea Marius Tudose,
membrii ai Consiliului Superior al Magistraturii care coordonează activitatea
Curţii de Apel Ploieşti.
Între obiectivele acestei vizite de lucru, s-au aflat identificarea problemelor
cu care se confruntă judecătorii, cunoașterea opiniilor judecătorilor Curţii de Apel
Ploieşti în ceea ce priveşte beneficiile Legii nr. 202/2010, măsurile luate în
legătură cu Nota DRUO privind redistribuirea şi indisponibilizarea posturilor de
judecător la nivelul instanţelor Curţii.
Raporturile de colaborare cu Consiliul Superior al Magistraturii rămân o
prioritate pentru conducerea Curţii de Apel Ploieşti şi pentru anul 2012.
112 | P a g e
V.2. Raporturile cu Ministerul Justiţiei
Alături de Consiliul Superior al Magistraturii, un rol important în reforma

sistemului judiciar îl are şi Ministerul Justiţiei, care prin activitatea sa are menirea
de a asigura buna organizare şi administrare a justiţiei ca serviciu public.
În anul 2011, raporturile cu Ministerul Justiţiei au avut ca obiect, în
principal, gestionarea bugetului Curţii de Apel Ploieşti şi a instanţelor din
circumscripţia acesteia, ministrul justiţiei având calitatea de ordonator principal de
credite.
Finalizarea obiectivului de investiţii – Palatul de Justiţie Prahova a
constituit şi în cursul anului 2011 o prioritate în planul managerial al conducerii
Curţii de Apel Ploieşti. În aceste condiţii, un important obiectiv în sensul
raporturilor mai sus-amintite l-au reprezentat demersurile de aducere în atenţia
factorilor responsabili în distribuirea şi gestionarea fondurilor publice a necesităţii
implementării cât mai grabnice a unei strategii de reabilitare a sediilor instanţelor,
precum şi de construire de noi sedii adecvate, care să fie corelată cu strategia
privind dezvoltarea generală a sistemului judiciar, astfel încât să se asigure o cât
mai bună valorificare a resurselor existente.
În urma discuţiilor purtate cu reprezentanţii ordonatorului principal, în
şedinţa de analiză a investiţiilor din cadrul Curţii de Apel Ploieşti ce a avut loc la
data de 21 septembrie 2010, la Ministerul Justiţiei, s-a decis reluarea investiţiei
prin menţinerea contractului de antrepriză generală nr. 1/2006 şi renunţarea la
litigiile aflate pe rol.
Astfel, prin Ordinul Tribunalului Prahova nr. 7980/29.09.2010 s-a dispus
reluarea lucrărilor de execuţie la obiectivul de investiţii „Palatul de Justiţie”
începând cu data de 01.10.2010.
Pe parcursul anului 2011 au continuat lucrările de execuţie, conform
proiectului întocmit în anul 1995, în paralel cu desfăşurarea procedurilor de
obţinere a avizului Consiliului Interministerial pentru aprobarea indicatorilor
113 | P a g e
tehnico economici, în baza studiului de fezabilitate actualizat întocmit de

şi în condiţiile unei finanţări susţinute asigurate de către ordonatorul principal,
O expresie a raporturilor de colaborare cu Ministerul Justiției o reprezintă și
vizita de lucru desfășurată de domnul ministru Cătălin Marian Predoiu, la sediul
Curții de Apel Ploiești, cu ocazia Zilei Justiției, prilej cu care acesta s-a întâlnit cu
personalul și conducerea instanței, temele de discuție abordate fiind
implementarea de la 1 octombrie 2011 a Noului Cod Civil, principiile proiectului
de lege privind răspunderea magistraților, importanța consolidării corpului
profesional al magistraților și necesitatea îmbunătățirii performanțelor printr-o
coordonare eficientă a pregătirii profesionale.
O altă expresie a raporturilor constructive cu Ministerul Justiţiei derulate în
cursul anului 2011 a reprezentat-o şi prezenţa domnului ministru Cătălin Marian
Predoiu și a doamnei Lidia Barac – secretar de stat în Ministerul Justiției la
întâlnirea președinților, vicepreședinților și a managerilor economici ai curților de
apel din România , organizată de conducerea Curții de Apel Ploiești, la Sinaia, în
perioada 14-16 decembrie 2011. La acest eveniment au participat de asemenea
domnul Horațiu Dumbravă – președintele Consiliului Superior al Magistraturii,
domnul Alexandru Șerban – membru Consiliul Superior al Magistraturii, doamna
Alina Ghica - membru Consiliul Superior al Magistraturii, domnul judecător Aron
Mircea - membru Consiliul Superior al Magistraturii, președinți, vicepreședinți și
manageri economici ai curților de apel din România. În cadrul acestei întâlniri,
desfăşurată într-o atmosferă cordială, care a facilitat un dialog constructiv şi
eficient între cei prezenţi, au fost abordate probleme care privesc funcţionarea
curentă a instanţelor de judecată, respectiv necesitatea soluționării cu prioritate și
de urgență a deficitului de personal – ca principală vulnerabilitate în instanțele
114 | P a g e
judecătorești, agenda pentru anul 2012, inclusiv răspunderea disciplinară,

implementarea Codurilor, legile Justiţiei, Mecanismul de Cooperare şi Verificare şi
situaţia economică şi politică din spaţiul zonei euro şi al Uniunii Europene.
Raporturile cu Ministerul Justiţiei au avut ca obiect şi necesitatea unor
intervenţii legislative cu impact asupra funcţionării sistemului judiciar, judecătorii
din circumscripţia Curţii de Apel Ploieşti contribuind cu propuneri de adoptare a
unor acte normative sau de modificare şi completare a celor existente.
Este o realitate faptul că una dintre principalele cauze de tergiversare a
soluţionării dosarelor o constituie neefectuarea expertizelor judiciare în termenele
procedurale şi în condiţii de calitate. O atare situaţie a determinat judecătorii, în
cele mai multe cazuri, să apeleze la dispoziţiile legale ce conferă posibilitatea
amendării expertului, în contextul unor profunde nemulţumiri ale justiţiabililor.
În mod evident, este necesară intervenţia Ministerului Justiţiei pentru a crea
un cadru legislativ coerent care să reglementeze activitatea corpului de experţi
judiciari, atribuţiile şi răspunderea acestora pentru calitatea lucrărilor efectuate,
corelativ cu organizarea unor concursuri de recrutare în cadrul acestui corp
profesional a unor persoane calificate, cu o bună competenţă profesională şi cu
retragerea calităţii de expert acelor persoane ce nu răspund exigenţelor acestei
categorii profesionale.
V.3. Raporturile cu parchetul şi organele de poliţie
În cursul anului 2011, ca și anii precedenți, a existat o excelentă colaborare

cu Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti pe baza principiilor de respect
reciproc. Aceasta a condus la o colaborare eficientă în vederea aplicării corecte a
legii.
S-a remarcat preocuparea parchetelor ca sesizarea instanţelor de judecată cu
dosare având ca obiect luarea măsurilor preventive să se realizeze cu respectarea
115 | P a g e
termenelor scurte prevăzute de lege, astfel încât să fie asigurate drepturile

învinuitului ori inculpatului, dar şi posibilitatea apărătorilor de a studia dosarele.
Colectivul de procurori din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel
Ploieşti a manifestat deschidere faţă de acţiunile desfăşurate de Curtea de Apel
Ploieşti în cursul anului 2011, aşa cum s-a demonstrat şi prin disponibilitatea de a
participa la proiectul de sondare a opiniei publice intitulat „Pentru o justiţie
mai aproape de cetăţean – ediția a II-a”, derulat de Curte în perioada 13.06.2011-
17.06.2011.
Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti s-a dovedit a fi şi în cursul
anului 2011 o primitoare gazdă pentru Curtea de Apel Ploieşti, care ne-a pus la
dispoziţie cu generozitate sala modernă de conferinţă de care dispune sediul
Parchetului pentru desfăşurarea unor acţiuni organizate de conducerea Curţii, cum
a fost cazul Seminarului cu tema ,,Prevenirea traficului și consumului ilicit de
droguri” din cadrul Programului de formare continuă în sistem descentralizat a
magistraţilor, desfășurat în data de 24 mai 2011 și al Seminarului cu tema ,,Noul
Cod Penal. Noul Cod de Procedură Penală”, din cadrul Programului comun de
formare centralizată/formare descentralizată a magistraţilor, desfășurat în perioada
de 28-30 septembrie 2011.
Colaborarea cu organele de poliţie a fost şi în cursul anului 2011 eficientă,
acestea fiind cele care au executat o parte din mandatele de aducere emise de
judecătorii instanţei, precum şi mandatele de executare a pedepsei închisorii, iar
atunci când au apărut disfuncţionalităţi în colaborarea dintre instituţiile noastre ele
au fost rezolvate la nivelul conducerilor, întotdeauna existând disponibilitatea
necesară pentru găsirea celor mai eficiente modalităţi de soluţionare.
V.4. Raporturile cu societatea civilă
116 | P a g e
Societatea civilă reprezentată prin organizații neguvenamentale, respectiv

asociații sau fundații, sindicate, uniuni patronale, este cea care intervine pe lângă
factorii de decizie, pe lângă instituțiile statului de drept pentru a le influența, în
sensul apărării drepturilor și intereselor grupurilor de cetățeni pe care îi reprezintă.
Societatea civilă reprezintă de altfel un întreg sistem de structuri care
implică cetăţeanul în diferitele sale ipostaze de membru într-o organizație
neguvenamentală, într-un sindicat sau într-o organizație patronală şi care permite
cetățenilor noi roluri și relații sociale, prin diferite modalități de participare la viața
publică.
În condiţiile unui rol din ce în ce mai activ al societăţii civile în viaţa
sistemului judiciar românesc, Curtea de Apel Ploieşti a manifestat deschidere şi a
dezvoltat raporturi de strânsă colaborare cu reprezentanţii acesteia şi în cursul
anului 2011.
Un exemplu elocvent în acest sens îl reprezintă eficienta colaborare cu
Asociaţia Magistraţilor din România şi de asemenea cu Uniunea Naţională a
Judecătorilor din România, ale căror propuneri s-au aflat pe ordinea de zi a
adunărilor generale ale judecătorilor din circumscripţia Curţii în cursul anului
2011.
De asemenea, în cursul anului 2011 s-au pus bazele unei eficiente colaborări
și cu Uniunea Naţională a Mediatorilor din România, alături de care Curtea de
Apel Ploiești a iniţiat în perioada aprilie-iunie a anului trecut, la nivelul judeţelor
Prahova, Dâmboviţa și Buzău, CAMPANIA „PARTENERIAT PENTRU O
JUSTIŢIE DE CALITATE".
Obiectivele acestui proiect le-au reprezentat promovarea şi încurajarea
utilizării medierii ca mijloc alternativ de soluţionare a litigiilor în beneficiul
justiţiabililor, magistraţilor, lucrătorilor de poliţie, avocaţilor, notarilor,
practicienilor în insolvenţă, executorilor judecătoreşti și nu în ultimul rînd, al
mediatorilor; pregătirea societăţii civile să adopte fără rezerve medierea ca
modalitate rapidă şi eficientă de restabilire a ordinii sociale şi de redare a
117 | P a g e
echilibrului în mediul de afaceri românesc; stabilirea rolului judecătorului în

soluţionarea amiabilă a litigiului; edificarea cu privire la rolul şi avantajele
medierii pentru profesiile liberale (avocat, mediator, etc.)
Scopul propus al proiectului l-a reprezintat creşterea calităţii actului de
justiţie prin reducerea numărului de dosare aflate pe rolul instanţelor de judecată,
propunerea unor soluţii de reducere a cheltuielilor statului pentru sistemul de
justiţie.
Pentru realizarea acestor obiective, au fost derulate activităţi în care au fost
implicate instanţele subordonate Curţii de Apel Ploieşti, instituţiile publice și
administrative, asociaţiile profesionale ale mediatorilor, avocaţilor, notarilor,
practicienilor în insolvenţă, executorilor judecătoreşti, reprezentanţi ai patronatelor
şi sindicatelor, instituţii bancare, etc.
Modalitatea de abordare a tematicilor propuse a fost aceea a comunicării, a
discuţiilor libere pe marginea cadrului legislativ și a problemelor sesizate în
practica judiciară, în sesiuni de lucru restrânse sau în cadrul unor simpozioane,
mese rotunde, emisiuni radio şi TV, promovarea unor material promoţionale,
publicaţii, etc.
Totodată, avându-se în vederea pregătirea profesională a celor implicaţi în
actul de justiţie, participanţi la această campanie, s-au desfășurat cursuri pe tema
deprinderii și perfecţionării tehnicilor de mediere, comunicare, negociere.
V.5. Raporturile cu mass-media
Imaginea unei instituţii sau a unei persoane publice depinde nu doar de

calitatea serviciilor publice pe care le asigură, ci şi de capacitatea lor de a-şi
comunica funcţia şi rolul în societate.
Sistemul judiciar trebuie să accepte critica în mod public din partea presei,
care, ca observator din afara sistemului, poate semnala în mod obiectiv
118 | P a g e
disfuncţionalităţile şi să contribuie astfel la eliminarea lor şi în manieră

constructivă, la îmbunătăţirea actului de justiţie al cărui beneficiar este cetăţeanul.
Acest deziderat se concretizează prin punerea în valoare a unor contacte
reale şi constructive între instanţe şi jurnalişti, fiind esenţiale buna înţelegere şi
respectul reciproc pentru cunoaşterea şi împlinirea rolului fiecăruia dintre cele
două sisteme.
Există o strânsă legătură între justiţie şi mass-media, presa nefiind adversara
ci partenerul serviciului public care este justiţia unui stat democratic.
Scopul nostru nu este contracararea întrebărilor şi comentariilor presei, ci
comunicarea cu opinia publică prin intermediul mass-mediei, prezentând astfel
spre exterior, printr-o atitudine proactivă iar nu reactivă, activitatea justiţiei în
ansamblul elementelor sale cele mai relevante, cele mai solicitate, interesante şi
actuale subiecte pe o temă dată, trezind interesul opiniei publice pentru modul în
care se înfăptuieşte actul de justiţie dar şi rigorile, limitele şi principiile cărora
acesta i se supune.
Facilitarea înţelegerii şi explicării mesajului juridic privind diferite chestiuni
şi proceduri juridice precum şi importanţa transparenţei activităţii Curţii au
constituit și în cursul anului 2011 obiective de maximă importanţă atât pentru
conducerea Curţii de Apel Ploieşti cât şi pentru Biroul de Informare si Relaţii
Publice al instanţei.
Şi în cursul anului 2011 Curtea de Apel Ploieşti a manifestat deschidere spre
reprezentanţii mass-media, fiind organizate, prin intermediul purtătorului de
cuvânt şi al conducerii instanţei, conferinţe de presă în cadrul cărora au fost
dezbătute probleme de interes.
Un exemplu elocvent în acest sens îl constituie conferințele de presă
organizate de Curtea de Apel Ploiești împreună cu Tribunalul Prahova, în
conformitate cu punctul 2 din Planul de Implementare al Noului Cod Civil aprobat
la data de 7 septembrie 2011 de către Grupul interinstituțional pentru
implementarea Noului Cod Civil. Cele patru conferințe de presă organizate la
119 | P a g e
sediul Curții de Apel Ploiești în perioada septembrie – octombrie 2011 au avut ca

principal obiectiv informarea societății civile cu privire la prevederile Noului Cod
Civil, fiind abordate următoarele teme: ,,Modificările în materia răspunderii civile
din perspectiva Noului Cod Civil”, ,,Modificările în materia succesiunilor din
perspectiva Noului Cod Civil”, ,,Noul Cod Civil. Modificări în materia dreptului
de proprietate. Modificări în materia drepturilor personalității”, ,,Modificările în
materia relațiilor juridice de familie din perspectiva Noului Cod Civil”.
În considerarea misiunii mijloacelor de informare în masă de a facilita
accesul cetățenilor la informații, dar și de a fi permanent în serviciul public prin
informarea corectă, formarea și promovarea valorilor sociale, la aceste conferințe
de presă au fost invitați să participe reprezentanții mass-media, cărora le-au fost
pregătite mape de presă cuprinzând materiale de prezentare adecvate temelor
abordate.
Un alt exemplu ce relevă preocuparea conducerii Curţii de Apel Ploieşti de
a stabili o relaţie cât mai deschisă faţă de mijloacele de comunicare în masă îl
constituie și derularea proiectului de sondare a opiniei publice „Pentru o
justiţie mai aproape de cetăţean – ediția a II-a” desfăşurat în perioada
13.06.2011-17.06.2011, proiect ce a avut același principal obiectiv şi anume
cunoaşterea percepţiei reprezentanţilor mass-media cu privire la calitatea actului
de justiţie înfăptuit de instanţele din raza Curţii de Apel Ploieşti.
În acest sens, au fost chestionaţi atât reprezentanţi ai unor categorii
profesionale implicate în derularea actului de justiţie (procurori, avocaţi),
justiţiabili cât şi reprezentanţi ai mass-media, fiind elaborate variante de
chestionare, adaptate fiecărei categorii de repondenţi.
În ceea ce privește mass-media, din cei 29 de jurnalisti acreditați de Curtea
de Apel Ploiești și Tribunalul Prahova şi care au fost invitați să manifeste
disponibilitate în completarea chestionarelor, a participat doar un singur jurnalist,
care a scris despre Tribunalul Prahova, fără a face referire la Curtea de Apel
Ploiești.
120 | P a g e
Deşi reprezentanţii mass-media nu au manifestat receptivitate faţă de

sondajul de opinie derulat, o altfel de concluzie se desprinde din analiza activităţii
Biroului de Informare şi Relaţii Publice al Curţii de Apel Ploieşti pe anul 2011 în
ceea ce priveşte interesul mass-mediei faţă de activitatea instanţelor de judecată.
În consecinţă, astfel cum reiese şi din registrele gestionate de acest
compartiment, din totalul de 162 solicitări de informaţii de interes public,
majoritatea, respectiv 119 solicitări, au fost formulate de jurnalişti, dintre acestea
33 fiind cereri de acreditare, 74 solicitări au avut ca obiect obţinerea unor relaţii
referitoare la cauze aflate pe rolul Curţii de Apel Ploieşti şi al instanţelor arondate
iar 12 solicitări s-au referit la alte aspecte legate de activitatea Curţii de Apel
Ploieşti, toate aceste solicitări fiind soluţionate favorabil.
În vederea îmbunătăţirii corectitudinii relatărilor jurnalistice privind

activitatea instanţelor din circumscripţia Curţii de Apel Ploieşti şi dosarele pe care
le soluţionează s-a evitat adoptarea unei poziții de limitare sau interzicere a
accesului opiniei publice şi a reprezentanţilor mass-media la informaţiile privind
anumite dosare şi procedurile judecătoreşti care au permis luarea unor măsuri ori
121 | P a g e
justificarea unor anume soluţii, ci dimpotrivă, s-a încercat transformarea unei

eventuale confruntări în cooperare şi colaborare.
Acest obiectiv s-a realizat la nivelul Curţii de Apel Ploieşti prin furnizarea
rapidă, activă şi diversificată de informaţii sub formă de interviuri, chiar şi
telefonice ori comunicate de presă postate pe pagina de internet a instanței,
transmise inclusiv prin fax ori email, declaraţii de presă care au reflectat şi explicat
în termeni accesibili procedurile judiciare aplicate, care nu fac obiect al cerinţelor
legale de confidenţialitate.
Organizarea de întâlniri periodice cu jurnaliştii, de natură a-i familiariza cu
termenii juridici şi procedurile specifice, constituie un important obiectiv stabilit și
în Planul de acţiune al Biroului de Informare şi Relaţii Publice pentru anul 2012.
Aceasta întrucât corespondenţii din mass-media şi ziariştii, nefiind de formaţie
jurişti, nu înţeleg întotdeauna informaţiile puse la dispoziţie şi aleg să le
interpreteze în maniera adecvată interesului instituţiei pe care o reprezintă.
Constrângerile şi cerinţele impuse pentru respectarea interesului părţilor,
vieţii lor private şi dreptului la imagine, contravin uneori nevoii de informare
rapidă, corectă şi completă pe probleme de interes public, fiind necesară stabilirea
unor reguli privind etapele procesuale parcurse şi în special prezumţia de
nevinovăţie.
În cursul anului 2011, elaborarea unor materiale pentru orientarea şi
pregătirea reprezentanţilor mass-media, a avut scopul de la înlesni înţelegerea şi
abilitatea de a relata corect despre activitatea Curţii de Apel Ploieşti şi despre
detaliile tehnice ale speţelor prezentate.
V.6. Raporturile cu justiţiabilii
Curtea de Apel Ploieşti, ca parte integrantă a sistemului judiciar, trebuie
122 | P a g e
să-şi îndeplinească rolul de serviciu public, nu numai prin înfăptuirea actului de

justiţie, dar şi prin stabilirea unui nou tip de relaţie între justiţie şi justiţiabil.
Cunoaşterea percepţiei opiniei publice asupra calităţii actului de justiţie
constituie de altfel o preocupare deosebit de importantă a conducerii Curţii de
Apel Ploieşti, ce are la bază două considerente: necesitatea evaluării externe a
calităţii actului de justiţie, a gradului de satisfacţie al justiţiabililor şi importanţa
transmiterii unui feed-back beneficiarilor acestui serviciu.
Un important demers în acest sens l-a constituit sondajul de opinie “Pentru
o justiţie mai aproape de cetăţean- ediția a II-a” efectuat de Curtea de Apel
Ploieşti în perioada 13 - 17 iunie 2011, prin care s-a urmărit identificarea
percepţiei justiţiabililor ca şi a celorlalţi utilizatori ai serviciului public al justiţiei,
faţă de activitatea instanţei pe durata anului 2010.
S-a remarcat o deschidere a justiţiabililor către acest studiu, 26% dintre
justițiabili declarându-se mulțumiți de funcționarea instanței în general. Modul de
gestionare a dosarelor și circuitul acestora multumește parțial pe 36% dintre
justițiabilii participanți la studiu, iar 34% dintre aceștia sunt parțial mulțumiți de
colaborarea cu judecătorii și foarte mulțumiți de personalul și funcționarii instanței
(42%). De asemenea, studiul efectuat a relevat faptul că percepția justițiabililor
asupra comportamentului judecătorilor Curții de Apel Ploiești în sala de judecată
este preponderent pozitivă și favorabilă.
Principiile pe care trebuie să se construiască activitatea de relaţii publice a
sistemului judiciar sunt determinate de dreptul cetăţenilor la informare.
Comunicarea nu doar informează ci şi formează publicul în privinţa
drepturilor şi obligaţiilor, fiindcă atunci când publicul are încredere în informaţiile
publice receptate, le va prefera în defavoarea zvonurilor.
Pentru a dezvolta o bună colaborare a instanţelor cu justiţiabilul necultivat
juridic, a apărut ca deosebit de utilă publicarea unor ghiduri ale justiţiabilului şi
afişarea regulilor de conduită în cadrul instanţei de judecată.
123 | P a g e
Facilitarea accesului la justiţie poate îmbrăca forma redactării unor modele

de cereri de chemare în judecată, de declarare a căilor de atac. Mai mult, practica
instanţelor într-o anumită problemă de drept poate fi adusă la cunoştinţa
justiţiabililor prin publicarea acesteia pe web site-ul instanţelor.
În cursul anului 2011, atât Curtea de Apel Ploieşti cât şi instanţele din
circumscripţia acesteia au postat pe paginile de web din portalul instanţelor de
judecată date despre organizarea administrativă a instanţelor, datele de contact,
listele de şedinţă, situaţia dosarelor aflate pe rol, jurisprudenţa relevantă,
informaţii de interes public şi alte informaţii apreciate ca utile justiţiabililor.
Infochioşcurile IT puse la dispoziţia justiţiabililor în incinta fiecărei instanţe încă
din cursul anului 2009, au permis accesarea rapidă a informaţiilor cu privire la
cauzele aflate pe rol, asigurându-se astfel şi o degrevare a personalului arhivelor
de o parte din atribuţiile în acest domeniu.
Pentru garantarea accesului la informaţie de natura juridică şi a exercitării
transparente şi nediscriminatorii a dreptului de petiţionare, în anul 2011 s-au pus la
dispoziţia justiţiabililor formularele necesare în format electronic şi pe suport de
hârtie, s-au afişat pe pagina de Internet a Curţii de Apel Ploieşti toate informaţiile
necesare şi utile în vederea accesării în format electronic a oricăror date referitoare
la activitatea şi organizarea instanţei, componenţa nominală a secţiilor, declaraţiile
de interese ale judecătorilor, persoanele şi adresele de contact, extrase din acte
normative şi ghiduri de informare, tipuri de cereri şi taxele aferente acestora,
comunicate de presă, anunţurile privind posturi vacante şi organizarea
concursurilor profesionale, precum şi raportul anual al activităţii Curţii.
Deschiderea către justițiabili a sistemului judiciar românesc reprezintă o
prioritate pentru conducerea Curții de Apel Ploiești și pentru anul 2012, an care a
debutat prin implementarea Sistemului ,,Speak to me” Interactive Voice Response
care funcționează la nivelul județelor Prahova, Dâmbovița și Buzău, Curtea de
Apel Ploiești fiind a treia curte de apel din țară care a implementat acest sistem.
Acest serviciu interactiv de informare judiciară permite oricărui justițiabil, ca,
124 | P a g e
printr-un simplu apel telefonic, să obțină informații cu privire la dosarele aflate pe

rolul instanței (soluții, termene), informații privind modalitatea de primire a
ajutorului public judiciar, informații referitoare la taxele judiciare de timbru,
informații privind depunerea actelor la dosar, legalizare, învestire, programul de
lucru al instanței, organizarea instanței, programul de audiențe.
Pentru a veni în sprijinul justițiabililor, Curtea de Apel Ploiești a manifestat
un rol activ în cadrul procesului de promovare a Noului Cod Civil. În acest sens,
anunțul referitor la data intrării în vigoare a Noului Cod Civil a fost postat atât în
incinta instanței cât și pe pagina de internet a Curții de Apel Ploiești și pe desktop-
ul Infochioscurilor, au fost distribuite gratuit broșurile elaborate de Ministerul
Justiției cu privire la elementele de noutate/modificările aduse de Noul Cod Civil
și au fost organizate conferințe de presă.
Și pentru anul 2012 se are în vedere continuarea acestui proces de
promovare a Noului Cod Civil. De asemenea, acțiuni de promovare similare vor fi
desfășurate și cu privire la Noului Cod de Procedură Civilă, Noul Cod Penal și
Noul Cod de Procedură Penală, din momentul intrării lor în vigoare.
Astfel cum reiese din Raportul de activitate pe anul 2011 al Biroului de
Informare şi Relaţii Publice din cadrul Curţii de Apel Ploieşti, în cursul anului
2011 au fost înregistrate 216 petiţii, faţă de 222 petiţii înregistrate în anul 2010 şi
162 de solicitări de informaţii de interes public, faţă de 157 solicitări înregistrate
în anul 2010, observându-se astfel o creştere considerabilă a numărului de cereri
adresate acestui compartiment.
Un alt demers menit a veni în sprijinul justiţiabililor a constat în organizarea
unor evenimente la sediul Curţii de Apel Ploieşti sub forma unor Zile ale « Uşilor
deschise », justiţiabilii având astfel posibilitatea de a afla condiţiile concrete în
care judecătorii şi personalul auxiliar de specialitate îşi desfăşoară activitatea.
Pentru a creşte încrederea comunităţii în actul de justiţie, instanţele trebuie
să fie capabile să demonstreze şi să comunice că au capacitatea să soluţioneze
125 | P a g e
cazurile mai repede, că justiţiabilii se pot bucura de servicii mai bune şi vor avea
acces la informaţii prompte şi de încredere.
V.7. Proiectul de sondare a opiniei publice

“Pentru o justiţie mai aproape de cetăţean – Ediția a II-a”
Dacă, în mod tradiţional, se consideră că accesul la justiţie este garantat

dacă independenţa judiciară este garantată, în prezent, se constată preocuparea
democraţiilor europene cu privire la organizarea sistemului judiciar, crescând
gradul de conştientizare a faptului că justiţia trebuie să se raporteze la eficienţa şi
activităţile sale.
În cadrul Raportului întocmit de către experţii italieni în cadrul Proiectului
„Creşterea eficienţei sistemului de evaluare a activităţii profesionale a
magistraţilor”, implementat de către Consiliul Superior al Magistraturii din
România în colaborare cu instituţia omoloagă din Italia se arată că furnizarea
justiţiei este o sarcină constituţională complexă ce aparţine statului. Conceptul de
responsabilitate în domeniul judiciar nu poate fi limitat la productivitatea sau
eficienţa judecătorilor şi a instanţelor, ci trebuie să includă o gamă largă de valori,
conectate la principiile de independenţă şi imparţialitate şi la respectarea
principiului procesului echitabil.
Vorbind în termeni de calitate, calitatea justiţiei înseamnă atât calitatea
judecătorilor, cu accent pe independenţa acestora, cât şi calitatea sistemului
judiciar în ansamblul său, cu accent pe eficienţă. „Administrarea justiţiei apare ca
un instrument ce are scopul de a evalua calitatea generală a justiţiei şi a sistemului
judiciar, pentru a îmbunătăţi eficienţa justiţiei şi calitatea muncii efectuate de către
instanţe şi, prin urmare, pentru a rezolva disfuncţionalităţile sistemului judiciar şi
pentru a restabili încrederea publicului în acesta”, se arată în Raportul menţionat
mai sus.
126 | P a g e
Evaluarea activităţii unei instanţe de judecată presupune nu numai evaluarea

performanţelor individuale ale membrilor organizaţiei (judecători, personal
auxiliar de specialitate, funcţionari publici şi personal contractual), dar şi
evaluarea performanţelor colective ale instanţei, ca organizaţie.
Evaluarea performanţelor colective ale unei instanţe constituie o preocupare
constantă a Comisiei Europene pentru Eficientizarea Justiţiei (CEPEJ), prin
colectarea datelor relevante pentru evaluarea sistemelor judiciare ale statelor
membre tinzând la îmbunătăţirea instrumentelor, indicatorilor şi mijloacelor de
măsurare a calităţii justiţiei.
Cunoaşterea percepţiei opiniei publice asupra calităţii actului de justiţie este
o preocupare deosebit de importantă a conducerii Curţii de Apel Ploieşti ce are la
bază două considerente: necesitatea evaluării externe a calităţii actului de justiţie, a
gradului de satisfacţie al justiţiabililor şi importanţa transmiterii unui feed-back
beneficiarilor acestui serviciu.
În acest sens conducerea Curţii de Apel Ploieşti a decis efectuarea unui
sondaj de opinie privind percepţia justiţiabililor şi a celorlalţi utilizatori ai
serviciului public al justiţiei realizat de instanţele arondate Curţii de Apel Ploieşti
intitulat ,,Pentru o justiţie mai aproape de cetăţean – ediția a II-a”, cu referire la
activitatea instanţei pe durata anului 2010.
Metodologie. Metoda stabilită pentru culegerea datelor a fost ancheta pe baza
de chestionar având ca punct de plecare raportul expertului Jesper Wittrup
,,Analiza sistemului de măsurare şi monitorizare a performanţei judiciare în
România”. Indicatorii vizaţi au fost: funcţionarea instanţei în general, modul de
gestionare a dosarelor, atitudinea şi comportamentul judecătorilor în sala de
şedinţă, profesionalismul acestora şi calitatea hotărârilor, precum şi
comportamentul şi atitudinea personalului auxiliar în realizarea atribuţiilor.
Răspunsurile la chestionar au fost de tip Lickertt pe o scală cu cinci trepte
de la “foarte mulţumit” până la “nu am o opinie”, sau după caz, dezacord parţial,
127 | P a g e
dezacord total şi nu am nici o opinie, ultimul item fiind unul cu răspuns deschis,
deoarece a vizat sugestii de îmbunătăţire a activităţii instanţei.
Chestionarele au fost elaborate diferenţiat, pe categorii de repondenţi:
justiţiabili, avocaţi, procurori şi mass-media. Iniţial s-a stabilit un număr minim de
chestionare, semnificativ statistic pentru fiecare instanţă în parte în funcţie de
mărimea acestei (de exemplu pentru instanţele mici s-a stabilit un număr de 20 de
chestionare pentru justiţiabili, 20 pentru avocaţi şi atâtea chestionare câţi procurori
existau, iar 50 pentru justiţiabili, 50 pentru avocaţi, 14 pentru procurori (deoarece
atâţia există la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti) şi mass-media
(reprezentanţii acreditaţi de Curtea de Apel Ploieşti şi instanţele arondate acesteia).
Chestionarele au fost distribuite în format imprimat pentru toate categoriile
de repondenţi, mai puţin pentru mass-media care a agreat transmiterea
chestionarului prin email. În ceea ce priveşte mass-media, s-a constatat o slabă
receptivitate în sensul că, din 25 de reprezentanţi agreaţi de Curtea de Apel Ploieşti
şi Tribunalul Prahova, doar 5 jurnalişti au dat curs invitaţiei de a participa la acest
studiu şi alţi patru pentru Tribunalele Dâmboviţa şi Prahova. Chestionarele
distribuite au fost primite integral ca număr.
La studiu au participat 540 de justițiabili (167 din cadrul Tribunalului
Dâmbovița și al instanțelor arondate, 198 din cadrul Tribunalului Prahova, iar 145
din cadrul Tribunalului Buzău, iar 50 din cadrul Curții de Apel Ploiești); 444 de
avocați (126 din cadrul Baroului Dâmbovița, 210 din cadrul Baroului Prahova,
118 din cadrul Baroului Buzău), 100 procurori (27 de pe lângă Parchetul
Dâmbovița, 54 Parchetul Prahova, 19 Parchetul Buzău) și 9 jurnaliști (4 din
Dâmbovița, alți 4 din Buzău, iar unul din Prahova).
Au fost desemnate persoane care să se ocupe de distribuirea chestionarelor
în faţa sălilor de judecată şi la arhivă- registratură, având sarcina să le şi strângă
dupa ce acestea erau completate, sub sigla anonimatului, pentru o mai bună
operativitate.
128 | P a g e
Pentru celelalte categorii de repondenţi respectiv: avocaţi şi procurori,

trebuie menționat că a existat o bună colaborare cu decanii Barourilor Prahova,
Dâmboviţa şi Buzău şi Procurorul General care au asigurat distribuirea
chestionarelor.
Chestionarele au fost completate în perioada 13 - 17 iunie 2011. Perioada de
interpretare a datelor a fost 1 iulie - 30 octombrie 2011.
Analiza și interpretarea datelor.În vederea analizării datelor au fost create
baze de date, separat, pentru fiecare categorie de repondenti măsurându-se
frecvența de apariție a unui răspuns. Scorurile brute au fost transformate apoi în
procente. Prima parte a analizei va fi prezentată sub forma unor tabele de
frecvență, în scopul urmăririi mai facile a rezultatelor, urmând apoi concluziile
analizei.
Din totalul de 50 justițiabili participanți la studiu 76% au avut calitatea de
parte, 6% calitatea de martor, 2% altă situație (rude ale părților). Dintre
participanții la studiu, 20% au venit la instanță pentru un proces civil/ familie/
minori, 18% pentru un proces penal, 8% pentru un proces în domeniul comercial,
14% au fost parte într-un proces în domeniul administrativ și fiscal, 24% pentru
un proces în domeniul litigiilor de muncă, iar aproximativ 2% altă situație
(legalizare acte, depunere acte).
În ceea ce privește frecvența cu care justițiabilii au venit la instanță 42% au
venit o dată sau de două ori, 24% au venit de 3 până la 5 ori, 12% de 6 până la 10
ori, mai mult de 30 de ori 8%.
Pentru cei mai multi dintre justițiabili, 24%, nu s-a pronunțat nicio
hotărâre, pentru 24% procesul s-a soluționat în favoarea acestora, pentru 24%
procesul s-a soluționat în defavoarea acestora, iar pentru 7% procesul s-a
soluționat parțial în favoarea acestora și parțial în defavoarea lor.
Aprecieri generale privind funcționarea instanței, în general, la nivelul
Curții de Apel Ploiești au vizat:
129 | P a g e
Tabel I. Frecvența aprecierilor generale ale justițiabililor (în procente %):
Foarte Partial Nemulțumit Foarte Nu am o

mulțumit mulțumit nemulțumit opinie
Funcționarea 26 22 6 4 4
instanței
Personalul și 42 20 2 2
funcționarii
instanței
(grefieri,
arhivari etc)
Modul în care 34 36 2 2 4
instanța
gestionează
dosarele și
circuitul
acestora
Colaborarea cu 34 34 2 6 8
judecătorii
Evidențiem aprecierile justițiabililor cu frecvența cea mai mare 26% dintre

justițiabili se declară multumiți de funcționarea instanței în general. Modul de
gestionare a dosarelor și circuitul acestora multumește parțial pe 36% dintre
justițiabilii participanți la studiu. 34% dintre repondenți sunt parțial mulțumiți de
colaborarea cu judecătorii și foarte mulțumiți de personalul și funcționarii
instanței (42%).
Justițiabilii care au fost parte în proces și au intrat în sala de judecată au
oferit următoarele aprecieri privind comportamentul judecătorilor și
profesionalismul acestora.
130 | P a g e
Tabel 2. Frecventa aprecierilor justitiabililor cu referire la comportamentul

judecatorilor (in procente %).
Comportamentul Acord Acord Dezacord Dezacord Nu am o

judecătorului total parțial parțial total opinie
Judecătorii s-au 60 10 2 6 2
comportat respectuos
față de toată lumea
Judecătorii s-au 36 18 2 8 6
comportat într-o
manieră imparțială și
neutră
A fost ușor de înțeles 38 2 4 6 4

ce au întrebat sau au
răspuns judecătorii
Judecătorii 38 10 10 8 2
cunoșteau bine
dosarul
Judecătorii au 38 22 2 6 2
demonstrat că sunt
profesioniști și
cunosc prevederile
legale
permis tuturor
părților implicate să
își exprime opinia
Judecătorii au
acordat atenție
diferitelor puncte de 34 24 4 2 2
vedere exprimate în
proces
exprimat clar și pe
înțelesul tuturor
deciziile luate
exprimat și redactat
131 | P a g e
corect gramatical
soluțiile pronunțate
Se poate observa că cele mai mari frecvențe și respectiv procente vizează

aprecieri pozitive : sunt în acord total 60% dintre justițiabili că judecătorii s-au
comportat respectuos în sala de judecată, 38% au menționat că sunt total de acord
cu afirmația că a fost ușor de înțeles ceea ce au întrebat sau au răspuns judecătorii,
alți 38% dintre repondenți au menționat că judecătorii sunt profesioniști și cunosc
prevederile legale; judecătorii au permis tuturor părților implicate să își exprime
opinia este părerea a 40% dintre justițiabili. Percepția asupra comportamentului
judecătorilor Curții de Apel Ploiești în sala de judecată este preponderent pozitivă
și favorabilă.
Tabelul 3. Frecvența aprecierilor justițiabililor referitoare la duratele de timp, în general

(în procente%).
Foarte Parțial Nemulțumit Foarte Nu am o

Durata de timp 28 30 20 2 2
dintre data
înregistrării
acțiunii și data
primului
termen
Durata de timp 30 30 12 4
dintre data
înregistrării
dosarului și
data
pronunțării
hotărârii
Durata 26 36 12 2 2
termenelor
acordate cu
132 | P a g e
ocazia
amânărilor
Timpul alocat 26 36 30 2 2
de instantță
pentru
analizarea unui
dosar
În ceea ce privește durata de timp dintre data înregistrării acțiunii și data

primului termen, procentajul cel mai mare de 30% sunt parțial mulțumiți. Timpul
alocat pentru analizarea dosarului mulțumește parțial pe 36% dintre justițiabili, iar
30% sunt chiar nemulțumiți de acesta. Referitor la durata termenelor acordate cu
ocazia amânărilor, 36% sunt parțial mulțumiți, iar 12% dintre justițiabili sunt
nemulțumiți.
Aprecierile referitoare la instanță în general, răspunsurile justițiabililor au
fost următoarele:
Tabel 4. Frecvența aprecierilor justițiabililor referitor la instanță în general:
Foarte Parţial Nemulţumit Foarte Nu am

mulţumit mulţumit nemulţumit opinie
Dosarele sunt 22 36 10 4 2
soluționate cu
celeritate
(rapid)
Ședințele de 46 24 10 4
judecată încep
la ora stabilită
În cadrul 22 30 6 6 10
instanței se
realizează
unitatea
practicii
judiciare
Personalul 50 20 2 4
instanței este
133 | P a g e
amabil și
dovedește
profesionalism
în exercitarea
atribuțiilor
sale
Clădirea 16 34 10 18 2
instanței oferă
spațiu adecvat
pentru
desfășurarea
tuturor
activităților,
este curată și
aspectuoasă
În ceea ce privește rapiditatea cu care sunt soluționate dosarele, 36% dintre

justițiabili sunt parțial mulțumiți, iar 22% sunt foarte mulțumiți. Jumătate dintre
justițiabili apreciază pozitiv amabilitatea și profesionalismul cu care își exercită
atribuțiile de serviciu. Punctualitatea cu care încep ședințele de judecată este
apreciată favorabil de 46% dintre justițiabilii participanți.
Referitor la unitatea practicii judiciare, 30% sunt în acord total cu aceasta.
Privind condițiile fizice de desfășurare a activității, 34% dintre justițiabili
apreciază că spațiul este adecvat desfășurării activităților, este curat și aspectuos.
Referitor la măsurile de îmbunătățire a performanțelor Curții de Apel
Ploiești, 60% dintre repondenți s-au abținut să formuleze sugestii de îmbunătățire
a performanțelor.
Sugestiile formulate de justițiabili au fost împărțite în categorii de probleme:
 aspecte de organizare:
- taxe de xerocopiere prea mari;
- angajarea de personal suficient, avand în vedere numărul mare de dosare;
- accelerarea demersurilor pentru darea în folosință a noului Palat de Justiție;
134 | P a g e
- îmbunătățirea sistemului informatic, în sensul că uneori prin accesarea portalului,

dosarele nu pot fi identificate (2);
- asigurarea unui spațiu adecvat pentru desfășurarea activității ( 3);
- înlăturarea inconvenientelor determinate de lucrările întreprinse (praf, zgomot);
- vârsta minimă a unui magistrat să fie de 30-35 de ani;
- personal care să dea dovadă de profesionalism, disponibilitate (2), echilibru,
omenie, fără excese de zel, multă analiză.
 aspecte procedurale
- termene mai scurte (5);
- să se poată studia dosarul și înainte de ședința de judecată;
- în litigiile cu statul să existe o judecată mai dreaptă;
- să se mărească durata timpului de verificare a dosarelor și ridicării pronunțării
de la arhivă, unde este foarte multă aglomerație și pierdere mare de timp.
 imparțialitatea judecătorilor
- să fie îndepărtați acei judecători corupți ce accepta influențe de la cei care au
interes să se pronunțe soluții netemeinice și nelegale;
- să fie pedepsiți judecătorii care greșesc intenționat;
- desființarea filierelor din justiție;
- independența față de politic.
Procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești

participanți la studiu au fost 13.
Dintre procurorii participanți la studiu 16.66% au participat în mai puțin de
10 cazuri la ședințele de judecată de la Curtea de Apel Ploiești, 8.33% au participat
în 10 până la 20 de cazuri, iar cei mai mulți, respectiv 75%, au participat la mai
mult de 30 de cazuri. Procesul în care au avut calitatea de procuror a fost cel penal
91.66%.
Tabel 1. Frecvența aprecierilor generale ale procurorilor (în procente %):
135 | P a g e
Foarte Parțial Nemulțumit Foarte Nu am o

Funcționarea 30 41.66
instanței
Personalul și 30 25 16.66
funcționarii
instanței
(grefieri,
arhivari etc)
Modul în care 41.66 25

instanța
gestionează
dosarele și
circuitul
acestora
Colaborarea cu 50 25
judecătorii
În ceea ce privește funcționarea instanței în general se constată că

aprecierile procurorilor sunt favorabile, se declară parțial mulțumiți de
funcționarea instanței în general (41.66%). Procurorii sunt mulțumiți de personalul
și funcționarii instanței (30%), de modul de gestionare a dosarelor și circuitul
acestora (41.66) și nu în ultimul rând de colaborarea cu judecătorii (50%).
Tabel 2. Frecvența aprecierilor procurorilor cu referire la comportamentul

judecătorilor (în procente %).
Acord Acord Dezacord Dezacord Nu am o

total parțial parțial total opinie
Judecătorii s-au 41.66 16.66 16.66

comportat
respectuos față de
toată lumea
Judecătorii s-au 50 8.33 16.66

comportat într-o
manieră imparțială
136 | P a g e
și neutră
A fost ușor de 50 8.33 16.66

înțeles ce au
întrebat sau au
Judecătorii 50 8.33 16.66

cunoșteau bine
dosarul
Judecătorii au 50 8.33 16.66

demonstrat că sunt
profesioniști și
cunosc prevederile
legale

permis tuturor
părților implicate
să își exprime
opinia

acordat atenție
diferitelor puncte
de vedere
exprimate în
proces
Judecătorii au 41.66 16.66 16.66

demonstrat ca au
cunoștințe de
practică judiciară
Soluțiile 50 16.66 8.33

pronunțate de
judecători au fost
comprehensibile
Judecătorii au 58.33 8.33 8.33

redactat și
exprimat corect
gramatical soluțiile
Judecătorii au fost 41.66 16.66 8.33

preocupați de
asigurarea
137 | P a g e
legalității
procedurilor
judiciare

demonstrat
preocuparea pentru
respectarea
drepturilor
procesuale ale
părților
Judecătorii au 50 8.33
vegheat la
respectarea
legalității cu ocazia
pronunțării
hotărârilor
judecătorești
Din tabel reiese faptul că opiniile exprimate sunt favorabile. Cea mai mare
parte a procurorilor sunt în acord total cu atitudinea și comportamentul
judecătorilor în sala de judecată pornind de la imparțialitatea dovedită în judecarea
cauzelor, preocuparea pentru respectarea drepturilor procesuale ale părților,
acordarea atenției diferitelor puncte de vedere exprimate în proces, cunoașterea
prevederilor legale și până la redactarea și exprimarea corectă a hotărârilor.
Tabel 3. Frecvența aprecierilor procurorilor cu referire la durata de timp
Foarte Partial Nemulțumit Foarte Nu am o

Durata de 41.66 16.66 16.66

timp dintre
data
înregistrării
acțiunii și
data
primului
termen
138 | P a g e
Durata de 33.33 25 16.66

timp dintre
data
înregistrării
dosarului și
data
pronunțării
hotărârii
Durata 50 8.33 16.66

termenelor
acordate cu
ocazia
amânărilor
Timpul 50 8.33 16.66

alocat de
instanță
pentru
analizarea
unui dosar
Se constată ca procurorii sunt foarte mulțumiți cu privire la durata de timp

dintre data înregistrării acțiunii și data primului termen (41.66%), precum și față
de durata durata de timp dintre data înregistrării dosarului și data pronunțării
hotărârii (33.33%). Jumătate dintre procurori sunt foarte mulțumiți de timpul
alocat de instanță pentru analizarea unui dosar, cât și de durata termenelor acordate
cu ocazia amânărilor.
Tabel 4. Frecvența aprecierilor procurorilor cu privire la durata de soluționare a

dosarelor
Acord total Acord Dezacord Dezacord Nu am o

parțial parțial total opinie
139 | P a g e
Dosarele sunt 33.33

soluționate cu
celeritate (rapid)
Ședințele de 25
judecată încep la ora
stabilită
În cadrul instanței se 25 16.66

realizează unitatea
practicii judiciare
Personalul instanței 16.66 25

este amabil și
dovedește
profesionalism în
exercitarea
atribuțiilor sale
Clădirea instanței 25 8.33

oferă spațiu adecvat
pentru desfășurarea
tuturor activităților,
este curată și
aspectuoasă
Rapiditatea cu care sunt soluționate dosarele este apreciată de 33.33 %

dintre participanți. Punctualitatea cu care încep ședințele de judecată este apreciată
de 25% dintre participanți. Amabilitatea și profesionalismul personalului dovedit
în exercitarea atribuțiilor sale sunt apreciate de 25% dintre participanți, ca și
unitatea practicii judiciare. Spațiul oferă cadru adecvat pentru desfășurarea tuturor
activităților.
În ceea ce privește măsurile de îmbunătățire a performanțelor Curții de
Apel Ploiești:
Aproximativ 25% dintre participanți nu au participat la ședințele de
judecată și nu au pronunțat o opinie în acest sens.
Un procent destul de mare de abțineri 75% poate să contureze trei ipoteze:
- fie performanțele instanței sunt unele pozitive, avocații sunt mulțumiți și
nu există sugestii de îmbunătățire;
- fie există rezerve în a formula sugestii de îmbunătățire;
140 | P a g e
- fie plasarea acestui item la finalul chestionarului ar putea să genereze

tratarea cu superficialitate a acestuia. Acestea sunt simple ipoteze care pot fi
verificate prin studii ulterioare.
Sugestiile formulate au vizat:
- să se depună eforturi pentru unificarea practicii judiciare;
- să se continue pregătirea profesională;
- să se finalizeze noua clădire a Curții de Apel Ploiești cât mai curând.
În ceea ce priveste atitudinea avocaților, trebuie menționat că au participat
50 de avocați din cadrul Baroului Prahova, care activează des în ședințele de
judecată de la Curtea de Apel Ploiești. Din 50 de chestionare date spre completare,
s-au primit tot 50 completate.
Tabel 1. Frecvența aprecierilor generale ale avocaților (în procente %):
Foarte Partial Foarte Nu am o

Nemulțumit
Funcționarea
30 40 6 2
instanței
Personalul și
funcționarii
instanței 58 24 6 6
(grefieri,
arhivari etc)
Modul în care
instanța
gestionează
57 28 4 2
dosarele și
circuitul
acestora
Colaborarea cu
34 36 10 6
judecătorii
Referitor la funcționarea instanței, 40% dintre avocaţi sunt parţial

mulţumiţi. Personalul și funcționarii instanței mulțumesc pe jumătate dintre
participanții la studiu (58%). Modul în care instanța gestionează dosarele și
141 | P a g e
circuitul acestora este apreciat de 57% dintre avocați. Privitor la colaborarea cu

judecătorii, 36% dintre avocați sunt parțial mulțumiți, iar 34% sunt foarte
mulțumiți.
Tabel 2. Frecvența aprecierilor avocaților cu referire la comportamentul

judecătorilor (în procente %).
Acord Acord Dezacord Dezacord Nu am o

total parțial parțial total opinie
Judecătorii s-au
comportat respectuos 40 38 8 2
față de toată lumea
Judecătorii s-au
comportat într-o
34 38 14
manieră imparțială și
neutră
A fost usor de înțeles

ce au întrebat sau au 46 34 14
Judecătorii cunoșteau
36 34 12 4
bine dosarul
Judecătorii au
demonstrat că sunt
40 34 14
profesioniști și cunosc
prevederile legale
Judecătorii au permis
tuturor părților
42 38 6 2
implicate să își
exprime opinia
Judecătorii au acordat
atenție diferitelor
40 34 12
puncte de vedere
exprimate în proces
Judecătorii au
demonstrat că au
46 34 10 4
cunoștințe de practică
judiciară
Soluțiile pronunțate de
judecători au fost 34 40 10 4
comprehensibile
Judecătorii au redactat 46 16 8 4
și exprimat corect
142 | P a g e
gramatical soluțiile
Judecătorii au fost
preocupați de
40 38 10 4
asigurarea legalității
procedurilor judiciare
Judecătorii au
demonstrat preocupare
pentru respectarea 44 34 10 2
drepturilor procesuale
ale părților
Judecătorii au vegheat
la respectarea
legalității cu ocazia 38 42 6 2
pronunțării hotărârilor
judecătorești
Se poate observa că cele mai mari frecvenţe şi respectiv procente vizează

aprecieri pozitive: sunt în acord parţial 38% dintre avocaţi cu faptul că judecătorii
s-au comportat respectuos în sala de judecată, iar alți 38% cu afirmaţia că a fost
uşor de înţeles ceea ce au întrebat sau au răspuns judecătorii; 40% dintre
repondenţi au menţionat că judecătorii sunt profesionişti şi cunosc prevederile
legale; judecătorii au permis tuturor părţilor implicate să îşi exprime opinia este
părerea a 42% dintre avocați. Avocaţii îşi manifestă acordul total faţă de
preocuparea pentru respectarea drepturilor procesuale ale părţilor, acordarea
atenţiei diferitelor puncte de vedere exprimate în proces.
Tabelul 3. Frecvența aprecierilor avocaților referitoare la duratele de timp, în general (în

procente%).
Foarte Parțial Foarte Nu am o

Nemulțumit
Durata de timp
dintre data
înregistrării
34 36 16 2 2
acțiunii și data
primului
termen
Durata de timp 34 34 18 4
dintre data
143 | P a g e
înregistrării
dosarului și
data
pronunțării
hotărârii
Durata
termenelor
acordate cu 42 32 10 4 2
ocazia
amânărilor
Timpul alocat
de instanță
pentru 34 36 14 2 2
analizarea unui
dosar
În ceea ce privește variabila timp, avocații se declară parțial mulțumiți cu

privire la durata de timp dintre data înregistrării acțiunii și data primului termen
(36%), durata de timp dintre data înregistrării dosarului și data pronunțării
hotărârii (34%), cât și față de durata termenelor acordate cu ocazia amânărilor
(32%). Timpul alocat de instanță pentru analizarea unui dosar mulțumește parțial
pe 36% dintre avocați.
Tabel 4. Frecvența aprecierilor avocaților referitor la instanță în general (în procente%)
Acord Dezacord Dezacord Nu am o

Acord total
parțial parțial total opinie
Dosarele sunt
soluționate cu 28 46 8 8 2
celeritate (rapid)
Ședințele de
judecată încep la 30 38 12 4 2
ora stabilită
În cadrul
instanței se
realizează 26 30 12 10
unitatea practicii
judiciare
Personalul 48 26 8 6
instanței este
144 | P a g e
amabil și
dovedește
profesionalism în
exercitarea
atribuțiilor sale
Clădirea instanței
oferă spațiu
adecvat pentru
desfășurarea
36 34 6 14
tuturor
activităților, este
curată și
aspectuoasă
Referitor la funcționarea instanței în general, avocații sunt în acord parțial

fata de rapiditatea cu care se soluționează dosarele (46%), punctualitatea cu care
ședințele de judecată încep (38 %), unitatea practicii judiciare (30%), spațiul
pentru desfășurarea activității (34%). Avocații își manifestă acordul total față de
amabilitatea personalului și profesionalismul dovedit în exercitarea atribuțiilor
(48%).
În ceea ce privește măsurile propuse de avocați pentru îmbunătățirea
performanțelor Curții de Apel Ploiești, acestea au vizat:
- respectarea orelor de începere a ședințelor de judecată;
- să se asigure posibilitatea de a studia dosarele și după ce au fost predate
pentru întocmirea listei de ședință sau se află deja la completul de judecată;
- membrii unor complete discută aprins în timpul pledoariilor, iar în situația în
care avocații se opresc, sunt îndemnați să continue, după care completul reia
discuția;
- unificarea practicii, sancționarea cazurilor de corupție și de incompetența
profesională;
- respectul față de profesia de avocat (2);
- ar trebui să se revină la modalitatea veche de a elibera copii xerox din dosare,
nu să fie obligatorie legalizarea acestora, dacă partea care solicită nu dorește.
Se pierd timp și bani, iar personalul arhivei este încărcat inutil;
145 | P a g e
- programul arhivei nu oferă prioritate avocaților, este scurt, circuitul dosarelor

este nesatisfăcător.
Un procent destul de mare de abțineri 84%, poate să contureze trei
ipoteze:
- performanțele instanței sunt unele pozitive, avocații sunt mulțumiți și nu
există sugestii de îmbunătățire;
- există rezerve în a formula sugestii de îmbunătățire;
- plasarea acestui item la finalul chestionarului ar putea să genereze
tratarea cu superficialitate a acestuia. Acestea sunt simple ipoteze care pot fi
verificate prin studii ulterioare.
În ceea ce privește mass-media, din 29 de jurnalisti acreditați de Curtea de
Apel Ploiești și Tribunalul Prahova a participat doar un singur jurnalist, care a
scris despre Tribunalul Prahova. Jurnalistul nu a făcut referire la Curtea de Apel
Ploiești.
Concluzii generale :
Având în vedere faptul că majoritatea răspunsurilor se încadrează în
categoriile foarte mulțumit/mulțumit sau, după caz, acord total/acord parțial se
poate constata că:
- percepția asupra calității actului de justiție la Curtea de Apel Ploiești este una
favorabilă, pozitivă ;
- funcționarea instanței în general este corespunzătoare și servește interesului
beneficiarilor;
- gestionarea dosarelor se realizează în mod eficient;
- atitudinea și comportamentul judecătorilor în sala de judecată sunt favorabile:
judecătorii cunosc bine dosarul, acordă atenție diferitelor puncte de vedere;
- judecătorii dovedesc profesionalism;
- atitudinea și comportamentul personalului auxiliar de specialitate sunt
corespunzătoare în realizarea atribuțiilor de serviciu;
146 | P a g e
- durata de timp dintre data înregistrării dosarului și data pronunțării

hotărârii, timpul alocat pentru analizarea unui dosar și termenul pentru
redactarea hotărârii sunt rezonabile.
S-a constatat că nu există diferențe semnificative statistic privind diferența
de opinii între diferitele categorii de repondenți privind vârsta.
Deși percepția actului de justiție în general este una favorabilă, există o
ușoară tendință a justițiabililor, pentru care procesul s-a soluționat în defavoarea
lor, de a aprecia negativ calitatea actului de justiție.
Procentajul mai mare de aprecieri vine din partea justițiabililor care au
participat la un proces civil.
Procentajul cel mai mare îl au acei justițiabili care au venit o dată sau de
două ori la instanță.
Trebuie menționat că eșantioanele folosite pentru fiecare categorie de
repondenți sunt semnificative statistic, dar pentru a extrapola concluziile asupra
întregii populații de repondenți sunt necesare alte studii care să confirme sau să
infirme prezentele rezultate.
147 | P a g e
CAPITOLUL VI
CONCLUZII
Sintetizând rezultatele acestei analize, se pot identifica unele puncte tari sau
atuuri în activitatea instanţelor din raza Curţii de Apel Ploieşti, menite să asigure
premisele unei activităţi eficiente, paralel cu identificarea şi înlăturarea
deficienţelor. Ne referim, în acest sens, la rezultatele bune obţinute de către
instanţe în activitatea de judecată, la beneficiile informatizării instanţelor de
judecată şi nu în ultimul rând la adoptarea unei relaţii noi între instanţa de
judecată şi justiţiabil, dar și între instanța de judecată și mass-media, relație
bazată pe deschidere, informare, transparenţă şi interes în cunoaşterea percepţiei
asupra calităţii actului de justiţie înfăptuit de Curtea de Apel Ploieşti.
În ceea ce priveşte rezultatele bune obţinute de către instanţe în activitatea
de judecată în cursul ultimilor ani, acestea sunt cu atât mai remarcabile cu cât în
ultimul an s-a înregistrat o tendinţa accentuată de creştere a volumului de activitate
la majoritatea instanţelor din raza Curţii de Apel Ploieşti, remarcându-se o creștere
substanțială a volumului de activitate în cazul Tribunalului Buzău și al instanțelor
arondate cu 42,33%.
O altă concluzie importantă a analizei efectuate este tendinţa accentuată de
creştere a încărcăturii pe judecător, corelativ creșterii volumului de activitate,
respectiv cu 49%, evidenţiindu-se astfel, ca principală vulnerabilitate,
supraîncărcarea unor judecători, în special de la judecătorii, ca o consecinţă directă
a existenţei unui număr mare de posturi vacante de judecător la unele instanţe. Se
148 | P a g e
poate vorbi, însă şi de o repartizare nejudicioasă a posturilor de judecător între

judecători, raportat la volumul de activitate al acestora.
În ceea ce priveşte analiza indicelui de operativitate, la nivelul Curţii de
Apel Ploieşti a fost înregistrată o uşoară scădere faţă de anul 2010, respectiv de la
88,10% la 82,05%, în condiţiile în care numărul de judecători a crescut (49 de
judecători în anul 2010, respectiv 50 de judecători în anul 2011).
La analiza indicelui operativitate în funcţie de stadiul procesual, Secţia
Civilă a Curţii de Apel Ploieşti a obţinut o operativitate de 100% la fonduri (din
22 cauze aflate pe rol s-au soluţionat 22).
Dintre tribunalele arondate Curţii, cea mai bună operativitate a obţinut-o
Tribunalul Buzău, respectiv de 79,90%.
Aceste rezultate bune se datorează, în principal şi preocupării judecătorilor
în soluţionarea cu celeritate a cauzelor, dar şi în perfecţionarea pregătirii
profesionale, în valorificarea experienţei profesionale a unor judecători cu o
înalta reputaţie în domeniu, ca premise necesare ale unui act de justiţie de
calitate.
Un alt punct tare se referă la informatizarea şi dotarea instanţelor cu
echipamente IT, la dotarea tuturor judecătorilor şi, în mare măsură şi a
personalului auxiliar de specialitate, cu calculatoare performante şi imprimante,
precum şi la deprinderea cunostinţelor de operare pe calculator de către o mare
parte a personalului acestor instanţe.
Nu în ultimul rând, trebuie menţionate şi condiţiile de lucru bune existente
la anumite instante, cum ar fi Judecătoria Sinaia, Judecătoria Moreni, în care
activitatea de judecată se desfăşoară în săli proprii înfăptuirii actului de justiţie, iar
birourile personalului instanţei sunt spaţioase, luminate, creând un climat de
muncă favorabil eficienţei.
Curtea de Apel Ploieşti, ca parte integrantă a sistemului judiciar, trebuie să-
şi îndeplinească rolul de serviciu public, nu numai prin înfăptuirea actului de
justiţie, dar şi prin stabilirea unui nou tip de relaţie între justiţie şi justiţiabil.
149 | P a g e
Cunoaşterea percepţiei opiniei publice asupra calităţii actului de justiţie a

constituit de altfel o preocupare deosebit de importantă a conducerii Curţii de Apel
Ploieşti și în cursul anului 2011, ce a avut la bază următoarele considerente:
necesitatea evaluării externe a calităţii actului de justiţie, a gradului de satisfacţie
al justiţiabililor, importanţa transmiterii unui feed-back beneficiarilor acestui
serviciu şi nu în ultimul rând stabilirea unei relaţii cât mai deschise faţă de
justiţiabili şi mass-media. Proiectul de sondare a opiniei publice ce a debutat în
luna martie a anului 2010 și a cărei a II-a ediție s-a desfăşurat în luna iunie a
anului trecut a creat astfel premisele unei relaţii noi cu justiţiabilii şi reprezentanţii
mass-media, deschise şi durabile, bazate pe cunoaşterea reală a percepţiei asupra
actului de justiţie înfăptuit de instanţele de judecată din circumscripţia Curţii de
Apel Ploieşti.
Numai atunci când sensul dictonului ”nu este suficient să se facă dreptate
ci este necesar să se şi vadă că se face dreptate” va fi înţeles şi acceptat din
interiorul sistemului ca fiind scopul final al actului de justiţie, va funcţiona eficient
mecanismul Transparenţă = corectitudine = încredere = dreptate.
Drept urmare, funcţionarea acestui mecanism prin cele 4 elemente, se va
constitui într-o veritabilă provocare managerială şi pentru anul 2012, în domeniul
responsabilităţii publice a Curţii de Apel Ploieşti, sub aspectul capacităţii luării
unor decizii optime, în scopul perfecţionării posibilităţilor de comunicare şi pentru
a forma o percepţie corectă asupra activităţii sale şi a instanţelor arondate.
Între deficienţele comune tuturor instanţelor din raza Curţii, deficienţe care
influenţează negativ activitatea acestora, mentionăm, cu precădere, deficitul de
personal, atât de judecători, cât şi de personal auxiliar, de natură a conduce la
supraîncarcarea personalului existent şi, implicit, la scăderea calităţii actului de
justiţie. Ca o particularitate a acestui aspect, se constată şi o repartizare
nejudicioasă a personalului, fie între instanţe, ca efect al sub ori
supradimensionării schemelor, fie în cadrul aceleiaşi instanţe, între secţii şi
compartimente, printr-un management defectuos al resurselor umane. Măsurile de
150 | P a g e
remediere ţin, evident, de politica de resurse umane desfăşurată de Consiliul

Superior al Magistraturii, şi respectiv de Ministerul Justiţiei.
Practica judiciară neunitară a instanţelor, existentă şi la nivelul Curţii de
Apel Ploieşti, este de natură a determina scăderea credibilităţii actului de justiţie,
din punctul de vedere al justiţiabililor, aceasta apărând ca un tratament inechitabil,
discriminatoriu. Un important demers în acest sens îl constituie luarea măsurilor
pentru asigurarea unei practici judiciare unitare, prin organizarea de întâlniri
periodice pentru discutarea problemelor controversate de practică judiciară şi de
exprimare a unor puncte de vedere motivate.
Cerinţa „termenului rezonabil” în care orice persoana are dreptul să fie
judecată constituie o garanţie de ordin general înscrisă în art. 6 paragraful 1 al
Convenţiei Europene a Drepturilor Omului, fiind consacrat astfel principiul
celerităţii procedurilor judiciare.
Prin impunerea respectării unui „termen rezonabil” pentru înfăptuirea
actului de justiţie, Convenţia subliniază importanta faptului că justiţia trebuie să
fie administrată fără întârzieri de natură a-i compromite eficacitatea şi
credibilitatea, statul fiind responsabil pentru activitatea ansamblului serviciilor
sale, nu numai pentru aceea a organelor judiciare.
În ce priveste durata procedurilor judiciare, la nivelul Curţii de Apel
Ploieşti se poate constata existenţa unui număr de dosare mai vechi de 6 luni şi,
respectiv, 1 an, cauzată de o aplicare mai puţin riguroasă a normelor de procedură
privind sancţionarea faptelor care împiedică desfăşurarea în bune condiţii a
proceselor, inclusiv întârzierea nejustificată a solutionării cauzelor.
Trebuie menţionată şi contribuţia negativă a condiţiilor de lucru absolut
improprii în care personalul acestor instanţe îşi desfăşoara activitatea, acestea
afectând nu numai calitatea lucrărilor realizate, dar şi motivaţia personalului şi nu
în ultimul rând, sănătatea acestuia.
Pentru remedierea acestei situații pe parcursul anului 2011 au fost făcute
demersuri importante în sensul continuării lucrărilor de execuţie pentru finalizarea
151 | P a g e
proiectului de anvergură – obiectivul de investiții Palatul de Justiție Prahova,

conform proiectului întocmit în anul 1995, în paralel cu desfăşurarea procedurilor
de obţinere a avizului Consiliului Interministerial pentru aprobarea indicatorilor
tehnico-economici, în baza studiului de fezabilitate actualizat întocmit de
şi, în condiţiile unei finanţări susţinute asigurate de către ordonatorul principal,
Asigurarea condiţiilor de muncă corespunzătoare în instanţe este, fără
îndoială, un deziderat cu puternice efecte în ce priveşte motivarea personalului,
dar şi creşterea eficienţei în munca depusă, dependent de asigurarea fondurilor
necesare în acest scop, de către ordonatorul principal de credite, Ministerul
Justiţiei.
Fără îndoială că asemenea obstacole se pot ivi, astfel că identificarea
acestora este o etapă inerentă activităţii de planificare a schimbării, urmând a fi
corelată cu măsuri de prevenire a acţiunii acestora.
Nu este de neglijat nici rezistenţa la schimbare pe care persoane din
colectivul instanţelor, atât judecători, cât şi personal auxiliar, o vor manifesta în
ipoteza introducerii unor îmbunătăţiri în activitatea instanţei, în scopul
eficientizării acesteia.
În contextul reformării sistemului judiciar, misiunea Curţii de Apel Ploieşti
trebuie să fie, în mod evident, orientată spre direcţiile de acţiune ce ghidează
întreg sistemul, cu precădere urmărindu-se ca scopuri:
 Orientarea spre justiţiabil;
 Construirea unei culturi a muncii performante;
 Organizarea mai eficientă a activităţii Curţii şi a instanţelor arondate;
 Dezvoltarea unor relaţii de colaborare cu factorii (instituţii, persoane)
implicaţi în înfăptuirea actului de justiţie;
152 | P a g e
 Participarea activă la procesul de promovare a Noilor Coduri (civil,

penal, de procedură civilă, de procedură penală);
 Identificarea și punerea în practică a unor instrumente care să asigure,
într-un timp cât mai scurt, uniforma interpretare și aplicare a Noilor
Coduri (civil, penal, de procedură civilă, de procedură penală).
Managementul administrativ - judiciar presupune respectarea dispoziţiilor
cuprinse în legi şi regulamente, manifestându-se totodată preocuparea ca
personalul sa dobândească sentimentul implicării totale în excelenţa "firmei".
Aprecierea reuşitei angajaţilor, stabilirea de obiective ambiţioase care să
presupună concurenţa, încurajarea iniţiativei şi noului în instituţie, stabilirea unui
climat creativ în echipă, achiziţionarea de talent şi inteligenţă şi grija pentru un
viitor acceptabil sunt măsuri care ţin de arta managerului. În acelaşi sens, trebuie
asigurată coerenţă şi echilibru în conducerea instanţei, controlarea conflictelor
interne.
Activitatea de conducere este bazată pe programe, vizând antrenarea tuturor
resurselor umane pentru îndeplinirea obiectivelor instanţei, privind asigurarea
respectării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, respectarea
Constituţiei şi legilor, asigurarea desfăşurării proceselor în termene rezonabile de
instanţe imparţiale şi independente.
153 | P a g e

CA Ploiesti Rap de Activ

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CA Ploiesti Rap de Activ

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Raportul de activitate pe anul 2011 al Curții de Apel Ploiești

III. 5 Aspecte privind răspunderea disciplinară a personalului instanței...............................................99

Prezentarea Curții de Apel Ploiești

Justiţia reprezintă un puternic factor de stabilitate şi echilibru al unei

Curtea de Apel Ploieşti a fost înfiinţată, ca instanţă judecătorească cu

I.1. Structura organizatorică a Curții de Apel Ploiești

Conducerea Curţii de Apel Ploieşti este organizată, conform Legii nr.

şi de familie (11 judecători şi un preşedinte de secţie); Secţia Penală şi pentru

financiar şi administrativ condus de managerul economic, direct subordonat

soluţionarea petiţiilor formulate, în condiţiile legii, sub coordonarea judecătorului

ECRIS, să se poată vizualiza toate documentele aflate la dosar, în formă

Din memorie, poate ar trebui găsim semnificaţia şi traiectoria a ceea ce

Şi, iată-ne astăzi, în anul de graţie 2012, la mai mult de un secol de la

Având în vedere demersurile efectuate pentru reluarea lucrărilor de execuţie

sedii au fost consolidate, reamenajate şi reprezintă construcţii moderne ce răspund

Construcţia a fost proiectată de arhitect State Ciortan, director atunci al

întârziate, ca urmare a observaţiilor formulate de reprezentantul Serviciului Tehnic

Judecătoria de ocol rural Pogoanele s-a înfiinţat în anul 1908 şi a funcţionat,

În anul 1997, Judecătoria a intrat în lucrări de consolidare şi reparaţii

Dotarea Curţii de Apel Ploieşti cu mijloace de transport este deficitară, fiind

I.4. PREZENTAREA INSTANŢELOR DIN RAZA CURŢII DE

În circumscripţia teritorială a Curţii de Apel Ploieşti se află Tribunalul

Tribunalului Prahova îi sunt arondate 5 judecătorii: Judecatoria Ploieşti,

Analiza activității instanței

II.1 INDICATORI STATISTICI RELEVANȚI PENTRU

II.1.1. VOLUMUL DE ACTIVITATE

II.1.1.1. Volumul total de activitate la nivelul instanței

Volumul total de activitate înregistrat de Curtea de Apel Ploieşti şi instanţele

În ce priveşte Tribunalul Prahova şi cele 5 judecătorii arondate, volumul de

Volumul de activitate al Tribunalului Dâmboviţa şi judecătoriilor arondate a

Similar, în cazul Tribunalului Buzău şi al instanţelor arondate, volumul de

Comparativ cu tribunalele, volumul de activitate înregistrat de Curtea de

Situaţia comparativă a volumului de activitate înregistrat de instanţele din

II.1.1.2. Volumul de activitate la nivelul instanței, pe secții/complete

Pe materii, Curtea de Apel Ploieşti a înregistrat în cursul anului 2010 un

Astfel, în materie civilă, numărul cauzelor înregistrate pe rolul Curţii de

În materie comercială, în anul 2011 s-au înregistrat 5.447 de cauze, faţă de

II.1.2. Încărcătura pe judecător

Încărcătura medie pe judecător reprezintă numărul total de cauze pe

La instanţele din raza Tribunalului Buzău, se constată că cea mai mare

La instanţele din raza Tribunalului Dâmboviţa, se constată că cea mai mare

La instanţele din raza Tribunalului Prahova, se constată că cea mai mare

Comparativ cu tribunalele din circumscripţia Curţii de Apel Ploieşti, se

II.1.3. Operativitatea la nivelul instanței

II.1.3.1. Indicele general de operativitate al instanței

Indicele de operativitate al instanţei reprezintă numărul total al dosarelor

Tribunalul Prahova a soluţionat în anul 2011 un număr de 16.015 de cauze

Tribunalul Buzău a soluţionat în anul 2011 un număr de 10.286 de cauze

Tribunalul Dâmboviţa a soluţionat în anul 2011 un număr de 12.863 de

Privind comparativ indicele general de operativitate al Curţii de Apel

II.1.3.2. Operativitatea pe materii/secții specializate

Indicele de operativitate al Curţii de Apel Ploieşti pe secţii este de 80,80%

Evoluţia indicelui de operativitate înregistrat de secţiile Curţii de Apel

În materie civilă, au fost soluţionate, în cursul anului 2011, 1.298 de cauze,

În funcţie de stadiul procesual, în materie civilă, operativitatea a fost de

În materie comercială şi de contencios administrativ şi fiscal, au fost

 85,79% în apel comercial, în sensul că din cele 203 dosare au fost

În materia conflictelor de muncă şi asigurări sociale, au fost soluţionate

II.1.3.3. Operativitatea pe judecător

Indicele de operativitate medie pe judecător reprezintă numărul mediu de

Situaţia comparativă privind operativitatea pe judecător, înregistrată la

II.1.4. Concluzii privind evoluţia indicatorilor statistici la nivelul

Principala concluzie ce se desprinde se referă la tendinţa accentuată de

88,10% la 82,05%, în condiţiile în care numărul de judecători a crescut (49 de