1.

ROMANITATEA ROMÂNILOR
(parti din aceasta lectie pot fi date si la BAC la română)

Romanizarea= procesul istoric prin care elementele si valorile lumii romane (latine) patrund in toate straturile vietii
unor societati si duc in final la formarea popoarelor neolatine.
Etnogeneza= formarea unui popor (ethnos = neam, popor; geneza=aparitie, venire la viata). Poporul român este
format din colonisti, soldati si veterani ai armatei romane veniti din tot Imperiul Roman (din Spania, Africa de N,
Galia, Italia, Asia Mica, Dalmatia etc) care s-au amestecat cu geto-dacii de origine tracica si in prima faza a aparut
populatia romanizata (daco-romanii). Mai tarziu, dupa mai multe secole, acestia au devenit români.

Popoarele neo-latine au in componenta lor 3 straturi:

Francezi Italieni Spanioli Portughezi Români

Substrat (vechii Gali (celti) Italici Iberici Lusitani Geto-daci
locuitori) (celti) (celti) (traci)
Strat (cuceritorii Romani Romani Romani Romani Romani
civilizatori) (Latini) (latini) (latini) (latini) (latini)
Adstrat Franci Longobarzi Vizigoti Suebi Slavi de
(popor migrator) (germanici) (germanici) (germanici) (germanici) sud

Romanizarea a avut trei faze:

1.faza preliminara, din sec I iH pana in sec I dH.; in aceasta faza a actionat ACULTURAŢIA (fenomenul prin care
valorile unei culturi superioare sunt copiate voluntar intr-o cultura inferioara, vecina) Se preiau cuvinte, obiceiuri,
moda, muzica, obiecte, moneda etc. Fenomenul este asemanator cu americanizarea de astazi, care se face pasnic,
voluntar.
2.faza ocupatiei militare, din 106 dH pana 271 dH; au actionat factorii romanizarii (armata, veteranii, colonistii,
administratia, scoala si cultura latina, legile=dreptul roman, religia=politesimul si crestinismul,
antroponimele=numele de persoana, toponimele, tehnica si economia). In anul 106 imparatul Marcus Ulpius
Traianus a anexat Dacia in urma a doua razboaie in care l-a invins pe Decebal si a creat Provincia Dacia Augusta
(Banatul, Transilvania, Oltenia si V Munteniei) cu capitala in nou construita cetate Ulpia Traiana Sarmizegetusa. In
anul 271 imparatul Aurelian a retras armata si administratia din Dacia (la S Dunarii) nemaiputand sa o apere in fata
migratorilor. La N Dunarii a ramas populatia romanizata (colonistii, veteranii si daci romanizati), cei care isi
intemeiasera familii si gospodarii aici. Moldova, Basarabia, Bucovina, Maramuresul si marea partea a Munteniei
nu au fost ocupate niciodata de trupele romane. In zonele acestea locuiau dacii liberi, care aveau relatii in general
pasnice cu romanii, dar uneori atacau zonele ocupate de romani. Ei au fost romanizati mai putin violent si mai
incet.
3.faza desavarsirii etnogenezei, din an 271 pana sec VIII-IX. In acest timp daco-romanii din fosta Provincie Dacia
Romana s-au amestecat cu dacii din zonele ramase mereu libere. Multi daci s-au romanizat prin comportament si
adoptarea limbii latine fara a se amesteca in realitate cu romanii-latini.

Crestinismul a fost adus de soldatii, veteranii si colonistii romani si s-a raspandit de la om la om, nu prin decizia
unui conducator, cum s-a intamplat in cazul altor popoare. Ca dovada a raspandirii crestinismului avem
monumentele martirilor de la Niculitel din Dobrogea si « donarium-ul votiv » cu chrismon, de la Biertan, cu
inscriptia”EGO ZENOVIVS VOTVM POSVI”. Crestinismul s-a raspandit in limba latina, ca dovezi fiind unele
din cuvintele sale de baza : crux, angelus, Domine Deus, basilica, pagan.
Au existat si predicatori cum ar fi prezbiterul Wulfila. Despre predicarea apostolului Andrei in Dobrogea nu avem
dovezi ca ar fi lasat in urma o masa semnificativa de crestini daci, el predicand probabil mai mult grecilor din
colonii. Crestinismul a fost primit de populatia romanizata (daco-romani), fiind deja raspandit atunci cand s-a
incheiat etnogeneza româneacă. Din acest motiv unii afirma ca „poporul român s-a nascut crestin”, ceea ce nu
inseamna insa ca românii (ca indivizi) se nasc crestini. Ca individ devi crestin prin alegere si comportament, nu te
nasti. Din amestecul religiei geto-dacilor cu religiile aduse de romani (din tot Imperiul) s-a produs un sincretism,
peste care s-a suprapus crestinismul, rezultand, in final, crestinismul popular traditional.

Popoare barbare migratoare pe teritoriul carpato-danubiano-pontic (in ordinea trecerii lor): Vizigoţii, Hunii,
Ostrogoţii, Gepizii, Slavii, Avarii, Maghiarii, Pecenegii, Uzii, Cumanii, Tiganii (Rromii), Mongolii (Tătarii). De la
Goţi a ramas tezaurul “Closca cu puii de aur” (obiecte, vase de aur) de la Pietroasele (Buzau). Migratorii
convietuiesc (uneori pasnic, alteori nu) cu localnicii (populatia romanizata=daco-romanii). Se produce treptat un
amestec, care duce la etnogeneza noului popor.
Poporul român s-a format, in perioada sec. II-VIII, la N si S de Dunare prin romanizarea tuturor triburilor de traci
care locuiau in aceasta zona. Dupa anul 602 Imperiul Roman de Rasarit (Bizantin) nu a mai putut apara granita
imperiului de la Dunare si slavii care se asezasera din jurul anului 500 la N Dunarii au trecut la S Dunarii. Astfel
populatia romanizata de la S Dunarii a fost treptat asimilata in “marea slava”. Au ramas totusi unele “insule de
romanitate”. Nicolae Iorga le-a numit “romanii populare”.

Limba româna are 4 dialecte: 1. Daco-român= se vorbeste la N Dunarii; 2. Aromân (macedo-român)=la S Dunarii
si prin Dobrogea si Pipera; 2. Megleno-român=la SV Dunarii; 4.Istro-român=la SV Dunarii. Ultimele doua sunt pe
cale de disparitie, populatia fiind f putina si in curs de asimilare de catre sârbi, macedoneni, greci, bulgari, albanezi,
croati, bosniaci etc. Limba româna nu are dialectele in interiorul tarii România (ca in cazul Italiei, Spaniei,
Germaniei, Frantei etc), ci in afara ei. Dialectul Daco-român are mai multe graiuri: moldovenesc, muntenesc,
oltenesc, banatean, ardelenesc, bucovinean, maramuresean. Limba româna a mai pastrat cateva sute de cuvinte de
origine traco-getica (ex: brad, barbat, barza, copil, varza). Structura de baza a vocabularului e de origine latina.
Cuvintele de origine slavona sunt de multe ori sinonime pentru cuvinte de origine latina (ex: fontana=izvor,
sotie=nevasta) sau in sfera religioasa desemneaza elemente din liturghia crestina ortodoxa (vecernie, utrenie,
ceaslov) si nu notiuni crestine de baza.

Organizarea: Românii se ocupau cu cresterea animalelor, agricultura, apicultura, viticultura, mineritul, pomicultura
si mici mestesuguri. Ei au continuat sa traiasca in teritoriul carpato-danubiano-pontic intotdeauna. Erau organizati
in obsti satesti (conduse de “oameni buni si batrani”), reunite in zone numite traditional “ţări”, câmpuri, ocoale sau
codrii conduse de voievozi, cneji sau juzi. De-a lungul secolelor, din evul mediu, românii au fost numiti de celelalte
popoare: valahi, vlachi, blachi, balachi, bolochi, volohi, olahi, ulaki, flaki (=pop de origine latina, romana). Ei s-au
numit intotdeauna «români» in amintirea Romei.

Romanitatea românilor este o sintagma care presupune descendenta noastra latina, continuitatea si unitatea pe
acest teritoriu si dobandirea constiintei originii noastre latine. Aceasta romanitate a fost contestata de unii istorici
din interese politice si economice .

Teoria imigrationista : In sec XVIII românii greco-catolici din Transilvania (care au format apoi Scoala Ardeleana)
au mers la studii in strainatate si au descoperit dovezi despre vechimea si continuitatea lor pe acest teritoriu. In baza
acestor dovezi ei au cerut autoritatilor ocupante maghiare si austriece sa le acorde drepturi, fiind cea mai veche
populatie in zona si de origine nobila, romana (latina). Pentru a nu le acorda aceste drepturi austriecii si maghiarii
au inventat Teoria imigrationista, care sustinea ca românii s-au format la S Dunarii. Se considera ca in anul 271
romanii ar fi retras toata populatia romanizata (daco-romani) la S Dunarii, in N Dunarii ramanand “terra deserta”
(pamant nelocuit). Ei ar fi plecat toti la S Dunarii ptr ca de fapt colonistii si veteranii nu ar fi fost amestecati cu
geto-dacii, care ar fi fost reticenti sa se amestece cu dusmanii lor. Pe teritoriul ramas pustiu s-ar fi stabilit maghiarii
in anul 896. Românii ar fi revenit in N Dunarii printr-o imigrare in jurul anului 1200, cand maghiarii deja erau in
Transilvania. Teoria a fost creata de Engel si dezvoltata de Roesler. S-a mai numit si Teoria Roesleriana. Este
studiata si astazi, ca fiind posibila, in unele scoli din Ungaria, Austria, Germania si SUA. Acesta situatie este
favorizata de faptul ca dovezile continuitatii populatiei romanizate si apoi româneşti, la N Dunarii, sunt putine, iar
interpretarea lor este uneori subiectiva.

Impotriva teoriei imigrationiste avem dovezi scrise vechi (Ex: Bizantine: Strategikon, scrisoarea imparatului Vasile
II, Tratatul Despre administrarea imperiului al imparatului Constantin VII Porfirogenetul, Povestirile lui
Kekaumenos, Cronica lui Ioan Kynamos; Maghiare: Faptele ungurilor =Cronica notarului anonim al regelui Bela,
Cronica lui Simon de Keza; Turcesti: Cronica Oguz-name; Papale: Corespondenta regelui vlah din sudul Dunarii,
Ionita cel Frumos, cu papalitatea; Italiene: autori Poggio Bracciolini, Flavio Biondio, Enea Silvio Piccolomini=
papa Pius II, Antonio Bonfinius; Vlaho-maghiare: autor Nicolaus Olahus; Săsesc: Johannes Honterus; Cronicari
români: Grigore Ureche, Miron Costin, Ion Neculce, stolnicul C-tin Cantacuzino; istoricul Dimitrie Cantemir etc),
dar si argumente aduse de istorici români moderni care au raspuns in mod expres acesteia in lucrari de specialitate
(reprezentantii Scolii Ardelene= Samuil Micu, Gh Sincai, Petru Maior, Ion Budai-Deleanu; Istorici: Mihail
Kogălniceanu, Nicolae Bălcescu, August Treboniu Laurian, B.P.Hasdeu, A.D. Xenopol, Vasile Pârvan, C-tin
Daicoviciu, Nicolae Iorga, Gh Brătianu, C-tin si Dinu Giurescu etc).

Romanitatea românilor a fost interpretata de catre istorici, in ultimele doua secole, uneori sub influenta ideilor
politice dominante ale vremii. Astfel, in sec XIX, ptr a raspunde unor atacuri care contestau romanitatea, au existat
istorici (numiti si latinisti-puristi) care excludeau elementul geto-dac (tracic) din etnogeneza, considerand ca
românii sunt urmasii exclusiv ai poporului roman. Unii istorici nationalisti, din perioada interbelica, influentati de
ideile legionare, accentuau de asemenea elementul roman pentru importanta sa militara, ca imperiu. In prima parte
a perioadei comuniste, in timpul sovietizarii României, sub ocupatia armatei ruse, istoricul Mihai Roller a sustinut
si a impus ideea ca este fundamental rolul adstratului slav in etnogeneza, minimizand celelalte elemente. Dupa
retragerea armatei rusesti, in perioada comunismului-national, ptr sustinerea ideii de rezistenta fata de influentele
straine, Nicolae Ceausescu a impus istoricilor ideea ca elementul geto-dac autohton este fundamental. S-au
sarbatorit 2050 (?!) ani de existenta a unui stat in zona Carpato-Danubiano-Pontica, iar Ceausescu a fost reprezentat
intr-un grup statuar (alaturi de Decebal, Mircea cel Batran, Vlad Tepes, Stefan cel Mare, Mihai Viteazul,
Alexandru Ioan Cuza) ca urmas spiritual al lui Burebista. Dupa revolutia din dec 1989 istoricii sunt liberi sa
prezinte adevarul pe baza dovezilor, care sustin rolul principal al romanilor in etnogeneza si ptr civilizarea acestei
zone, fara a elimina sau exagera valoarea celorlalte doua elemente. Prezentarea rolului romanilor ne apropie de
celelalate popoare latine si ajuta procesul de integrare europeana.

Izvoare istorice :

1.Geto-dacii si limba latina

Getii vorbesc intre ei o limbă pe care o inteleg;
dar eu trebuie să mă inteleg prin semne.
Eu sunt aici barbarul, căci nu sunt inteles de nimeni:
când aud cuvinte latinesti, getii râd prosteste;
cu sigurantă că deseori vorbesc rău despre mine pe fată;
(Publius Ovidius Naso- Tristele V, 10, 35-39)

2.Confruntarile lui Decebal cu romanii:

Anul 89 dH:
Imparatul Domitian a pornit cu oaste impotriva lor, dar putin ii pasa de razboi. El zabovi intr-un oras din Moesia si
se dadu prada desfrâului, cum ii era obiceiul. Intr-adevar, nu numai ca nu era in stare sa indure osteneli si era fara
curaj, dar se arata cu totul lipsit se frâu si de rusine fata de femei si baietii tineri. Trimetea la razboi in locul sau pe
alti conducatori de osti si de cele mai multe ori nu izbandea. Domitian vru sa se se razbune pe cvazi si marcomani,
fiindca nu-l ajutasera impotriva dacilor. Veni in Pannonia, ca sa se lupte cu ei si ucise solii de pace, pe care ei ii
trimisesera pentru a doua oara. Invins si pus pe fuga de marcomani, Domitian a pornit grabnic o solie la Decebal,
regele dacilor, indemnandu-i sa incheie un tratat, pe care el (Domitian) il refuzase mai inainte, desi regele i-l ceruse
adesea. Decebal primi propunerea de pace, caci era la mare stramtorare, dar nu a vrut sa vina el insusi sa stea de
vorba cu Domitian, ci l-a trimis pe Diegis, impreuna cu cativa barbati, ca sa-i predea armele si cativa prizoniei, sub
cuvant ca i-ar avea numai pe acestia.(Cassius Dio - Istoria romana, LXVII, 6-7,10 )

Anul 106 dH:

Trecand Istrul pe acest pod si ducand razboiul mai degraba cu chibzuinta decat cu avant nemasurat, Traian, o data cu trecerea
timpului si nu fara greutati, ii invinse pe daci... Cat despre Decebal, atunci cand resedinta sa regala si intregul tinut peste care
domnea au fost cucerite, cand el insusi s-a vazut in primejdie de a fi prins, s-a sinucis, iar capul sau a fost dus la Roma. Si
astfel Dacia a ajuns sub stapanire romana si Traian a colonizat mai multe orase. (Cassius Dio- Istoria romana)

3. Arheologice: Columna lui Traian din Roma (copie la Muzeul de Istorie din Bucuresti); Monumentul Tropaeum
Traiani de la Adamclisi-Dobrogea; inscriptia Tabula Traiana de pe malul drept al Dunarii de la Cazanele Dunarii-Orsova;
alte ruine ale asezarilor dacice (dave), romane (villa rustica, canabae, colonia etc) sau ale bazelor militare romane
(castrum).

Carti recomandate:
Istorie sincera a poporului român – Florin Constantiniu
Istoria românilor povestita celor tineri – Neagu Djuvara

Filme: Dacii, Decebal, Columna.