foarte important Fiziologie totalizarea nr.1 endocrin ❤️ - копия

Întrebarea Nr. 1: Care din următoarele afirmații este corectă?
● neuronii preganglionari simpatici se află în segmentele medulare T1-L2

● lanțul laterovertebral simpatic se întinde din regiunea cervicală, până în regiunea sacrală
a măduvei spinării
● fibre preganglionare simpatice secretă noradrenalină
● acetilcolina este secretată și de către unele fibre postganglionare simpatice
● diametrul venelor sanguine este reglat în totalitate de către sistemul nervos simpatic
● fibre preganglionare parasimpatice se găsesc și în nervul cranian III (oculomotor)

● nervii vagi asigură inervația parasimpatică a inimii
● fibre vasoconstrictoare parasimpatice se află și în glandele salivare
● fibrele postganglionare parasimpatice secretă la nivel terminal, spre organele țintă,
noradrenalină
● fibrele preganglionare parasimpatice secretă acetilcolina
● pupiloconstricția se poate produce prin stimularea nervilor simpatici

● glicogenoliza hepatică poate fi dată de către adrenalina secretată de către glanda
medulosuprarenală
● motilitatea gastrointestinală crește prin stimularea vagală
● activarea simpatică produce vasodilatație în mușchii scheletici și vasoconstricție în
viscere și tegument
● stimularea vagală produce tahicardie
● adrenalina acționează asupra beta-2-adrenoreceptorilor din vasele musculare scheletice

și produce vasodilatație
● noradrenalină acționează preferențial asupra alfa-adrenoreceptorilor
● efectul metabolic major al catecolaminelor este scăderea glicogenolizei
● receptorii colinergici din ganglionii vegetativi sunt muscarinici
● acetilcolina, produsă la nivelul fibrelor parasimpatice postganglionare, acționează asupra
receptorilor muscarinici
Întrebarea Nr. 5: Cotransmițătorul parasimpatic periferic este:
● polipeptidul vasointestinal
● ATP
● neuropeptidul Y
● dopamina
● GnRH
Întrebarea Nr. 6: Cotransmițătorul simpatic periferic este:
● polipeptidul vasointestinal
● ATP
● neuropeptidul Y
● dopamina
● GnRH
Întrebarea Nr. 7: Beta receptorii activează proteinele G, care la rândul lor activează:
● adenilat ciclaza
● protein kinaza A
● protein kinaza C
● calmodulina
● fosfolipaza C
Întrebarea Nr. 8: Noradrenalina determină contracția musculaturii netede din:
● bronhiole
● iris
● intestin
● arteriole
● corpul ciliar
Întrebarea Nr. 9: Neuronii simpatici:
● care inervează medulosuprarenala sunt postganglionari

● care produc noradrenalina sunt preganglionari
● cei postganglionari eliberează noradrenalină
● cei preganglionari produc acetilcolină
● acționează la nivelul inimii, prin intermediul beta-1, și determină creșterea frecvenței și
forței de contracție
Întrebarea Nr. 10: Care sunt elementele comune în organizarea sistemului nervos
vegetativ simpatic și parasimpatic?
● lungimea fibrelor preganglionare

● neuromediația la nivel ganglionar
● receptorul nicotinic la nivel ganglionar
● organele efectoare
● originea fibrelor preganglionare
Întrebarea Nr. 11: Care sunt elementele comune în organizarea sistemului nervos somatic
și vegetativ parasimpatic?
● neuromediația la nivelul ganglionilor

● receptorii la nivel de organ efector
● neuromediatorii la nivel de organ efector
● receptorii la nivel ganglionar
● localizarea neuronilor în măduva spinării
Întrebarea Nr. 12: Receptorii nicotinici se găsesc:
● la nivelul ganglionilor vegetativi simpatici

● la nivelul ganglionilor vegetativi parasimpatici
● la nivelul organelor efectoare ale sistemului nervos somatic
● la nivelul organelor efectoare ale sistemului nervos simpatic
● la nivelul organelor efectoare ale sistemului nervos parasimpatic
Întrebarea Nr. 13: Acetilcolina intervine în neuromediație la următoarele nivele:
● sinapsele neuroneuronale, din ganglionii simpatici
● sinapsele neuroneuronale, din ganglionii parasimpatici
● sinapsele terminale, neuroefectoare simpatice din intestinul subțire
● sinapsele terminale, neuroefectoare parasimpatice din intestinul subțire
● sinapsele terminale, neuroefectoare somatice din intestinul subțire
Întrebarea Nr. 14: SC. Sistemul nervos enteric este considerat ca o diviziune a:
● sistemului nervos simpatic

● sistemului nervos parasimpatic
● sistemului nervos vegetativ
● sistemului nervos somatic
● nervului vag
Întrebarea Nr. 15: Glanda medulosuprarenală se caracterizează prin:
● sinapsa directă a fibrelor preganglionare simpatice pe celulele cromafine

● mediație sinaptică colinergică
● receptori nicotinici pe celulele cromafine
● secreție de adrenalină 20% și de noradrenalină 80% în circulație
● secreție de adrenalină 50% și de noradrenalină 50% în circulație
Întrebarea Nr. 16: Mecanismul de acțiune comun la nivelul receptorilor beta-1 și beta-2-
adrenergici este:
● IP3-Ca2+
● DAG
● AMPc
● GMPc
● nu folosesc mesageri secunzi
Întrebarea Nr. 17: Transmiterea sinaptică în ganglionii simpatici:
● este electrică
● implică eliberarea de acetilcolină
● este mediată de receptorii adrenergici în exclusivitate
● implică receptorii muscarinici. nicotinici, sau ambii
● implică receptorii nicotinici
Întrebarea Nr. 18: Care receptori sunt canale ionice pentru Na+ și K+?
● alfa-1-receptorii
● alfa-2-receptorii
● beta-1-receptorii
● receptorii nicotinici
● receptorii muscarinici
Întrebarea Nr. 19: Care receptori pot fi activați prin acetilcolina?
● receptorii alfa-1 și alfa-2-adrenergici

● receptorii beta-1-adrenergici
Întrebarea Nr. 20: Care receptori sunt mai sensibili la adrenalină, decât la noradrenalină?
● receptorii alfa-1-adrenergici
● receptorii alfa-2-adrenergici
Întrebarea Nr. 21: Care dintre următorii receptori sunt mai sensibili la adrenalină,
comparativ cu alfa-receptorii?
Întrebarea Nr. 22: Stimularea căror receptori produce creșterea frecvenței cardiace
● alfa-1-adrenergici
● beta-1-adrenergici
● muscarinici colinergici
Întrebarea Nr. 23: Stimularea căror receptori produce secreția de adrenalină în
medulosuprarenală
● nicotinici colinergici
Întrebarea Nr. 24: Stimularea căror receptori produce deschiderea canalelor ionice pentru
Na+ și K+, la joncțiunea neuromusculară
Întrebarea Nr. 25: Atropină scade motilitatea gastrointestinală, prin blocarea acestui
receptor
Întrebarea Nr. 26: Acest receptor este blocat prin hexametoniu la nivel ganglionar, nu însă
și la nivelul joncțiunii neuromusculare
Întrebarea Nr. 27: Concentrațiile scăzute de adrenalină produse de medulosuprarenală
produc vasodilatație prin stimularea receptorilor
Întrebarea Nr. 28: Stimularea căror receptori produce creșterea contractilității cardiace
Întrebarea Nr. 29: Stimularea căror receptori produce scăderea motilității gastrointestinale
Întrebarea Nr. 30: Stimularea căror receptori produce constricția sfincterelor digestive
Întrebarea Nr. 31: Asupra cărui proces are o influență mai mare parasimpaticul, față de
simpatic?
● vasodilatație
● motilitate și secreție gastrointestinală
● dilatația pupilei
● răspunsul apărare – atac
● arterioloconstricție
Întrebarea Nr. 32: Un medicament, care dilată pupila și simultan blochează acomodarea
cristalinului, este un medicament care:
● stimulează receptorii adrenergici
● blochează receptorii adrenergici
● stimulează receptorii colinergici muscarinici
● blochează receptorii colinergici muscarinici
● stimulează receptorii colinergici nicotinici
Întrebarea Nr. 33: Structura responsabilă de coordonarea, atât simpatică, cât și
parasimpatică, asupra frecvenței cardiace este:
● sistemul nervos central

● lanțul ganglionar paravertebral
● ganglionul terminal de la nivelul inimii
● măduva spinală sacrată
● măduva spinală toracală
Întrebarea Nr. 34: Care din următoarele fibre nu se găsesc în plexurile intrinseci
digestive?
● fibrele simpatice preganglionare

● fibrele simpatice postganglionare adrenergice
● fibrele parasimpatice preganglionare
● fibrele parasimpatice postganglionare
● fibrele simpatice postganglionare colinergice
Întrebarea Nr. 35: În timpul reacției de apărare – atac, descărcarea de adrenalină
determină majoritatea efectelor simpaticului, cu excepția:
● vasoconstricției în teritoriul splanhnic

● sudorației
● hipertensiunii
● bronhodilatației
● tahicardiei
Întrebarea Nr. 36: Medicamentele care cresc neurotransmisia prin acetilcolină, favorizează
răspunsurile simpatice și parasimpatice pentru că:
● acetilcolina este un mediator în toți ganglionii vegetativi

● acetilcolina participă la neuromediația vegetativă în sinapsele postganglionare
● receptorii colinergici sunt localizați în toate organele efectoare vegetative
● acetilcolina este unicul neuromediator în sistemul nervos periferic
● acetilcolina este mediator din fibrele parasimpatice și simpatice colinergice
Întrebarea Nr. 37: Pentru stimularea bronhodilatației la un pacient astmatic, fără a produce
tahicardie, se recomandă:
● un stimulent selectiv alfa-1

● un stimulent selectiv alfa-2
● un stimulent selectiv beta-1
Întrebarea Nr. 38: Denervarea completă a intestinului subțire produce:
● creșterea peristaltismului de repaus
● scăderea peristaltismului de repaus
● are un efect redus asupra peristaltismului
● produce obstrucție intestinală
● produce peristaltism haotic și neregulat
Întrebarea Nr. 39: Care din următoarele afirmații sunt corecte?
● fizostigmina, inhibitor acetilcolinesterazic, scade secreția de glucagon

● nicotină, în doze mici, scade producerea de acetilcolina în ganglionii simpatici
● axonii neuronilor preganglionari parasimpatici sunt mai lungi ca cei simpatici
● administrarea unui medicament blocant al conversiei L-DOPA în dopamină, determină
scăderea cantității de noradrenalină în circulație
● administrarea unui medicament blocant al receptorilor beta-adrenergici, produce
scăderea frecvenței și forței de contracție a miocardului
Întrebarea Nr. 40: Care din următoarele afirmații nu este corectă?
● neuronii preganglionari simpatici se află în segmentele medulare T1-T2

● lanțul laterovertebral simpatic se întinde din regiunea cervicală, până în regiunea sacrală
a măduvei spinării
● fibre preganglionare simpatice secretă noradrenalină
● acetilcolina este secretată și de către unele fibre postganglionare simpatice
● diametrul venelor sanguine este reglat în totalitate de către sistemul nervos simpatic
● fibre preganglionare parasimpatice se găsesc și în nervul cranian III (oculomotor)

● nervii vagi asigură inervația parasimpatică a inimii
● fibre vasoconstrictoare parasimpatice se află și în glandele salivare
● fibrele postganglionare parasimpatice secretă la nivel terminal, spre organele țintă,
noradrenalină
● fibrele preganglionare parasimpatice secretă acetilcolina
● pupiloconstricția se poate produce prin stimularea nervilor simpatici

● glicogenoliza hepatică poate fi dată de către adrenalina secretată de către glanda
medulosuprarenală
● motilitatea gastrointestinală crește prin stimularea vagală
● activarea simpatică produce vasodilatație în mușchii scheletici și vasoconstricție în
viscere și tegument
● stimularea vagală produce tahicardie
● adrenalina acționează asupra beta-2-adrenoreceptorilor din vasele musculare scheletice

și produce vasodilatație
● noradrenalină acționează preferențial asupra alfa-adrenoreceptorilor
● efectul metabolic major al catecolaminelor este scăderea glicogenolizei
● receptorii colinergici din ganglionii vegetativi sunt muscarinici
● acetilcolina, produsă la nivelul fibrelor parasimpatice postganglionare, acționează asupra
receptorilor muscarinici
Întrebarea Nr. 44: Alegeti afirmatiile corecte:
● Peptidul atrial natriuretic, NO(EDRF)- factor derivat din endoteliu;

● Peptidul atrial natriuretic, NO(EDRF)- factor derivat din cardiomiocite;
● Peptidul atrial natriuretic, NO(EDRF)- factor ce produce vasodilatatie;
● Peptidul atrial natriuretic, NO(EDRF)- factor ce produce vasoconstrice;
● Peptidul atrial natriuretic controleaza volumul de sange circulant;
Întrebarea Nr. 45: Alegeti afirmatiiile incorecte:
● Peptidul atrial natriuretic, NO(EDRF)- factor derivat din endoteliu;

● Peptidul atrial natriuretic, NO(EDRF)- factor derivat din cardiomiocite;
● Peptidul atrial natriuretic, NO(EDRF)- factor ce produce vasodilatatie;
● Peptidul atrial natriuretic, NO(EDRF)- factor ce produce vasoconstrice;
● Peptidul atrial natriuretic controleaza volumul de sange circulant;
● Volumul telediastolic (VTD) este mai mare dupa extrasistola ;

● Volumul telediastolic (VTD) este mai mic dupa extrasistola;
● Lungimea fibrelor miocardice variaza in functie de volumul telediastolic (VTD);
● Volumul telediastolic (VTD) - volumul de singe care umple ventriculul la sfirsitul diastolei;
● Volumul sistolic VS nu depinde de volumul telediastolic(VTD) ventricular;
Întrebarea Nr. 47: Alegeti afirmatiile incorecte:
● Volumul telediastolic (VTD) este mai mare dupa extrasistola ;

● Volumul telediastolic (VTD) este mai mic dupa extrasistola;
● Lungimea fibrelor miocardice variaza in functie de volumul telediastolic (VTD);
● Volumul telediastolic (VTD) - volumul de singe care umple ventriculul la sfirsitul diastolei;
● Volumul sistolic VS nu depinde de volumul telediastolic(VTD) ventricular;
● Presarcina este inregistrarea variatiilor de volum ale arterei carotide in timpul ejectiei VS;
● Presarcina reprezinta forta necesara pentru un debit bataie ;
● Presarcina reprezinta volumul de singe care ramine in ventriculul la sfirsitul sistolei;
● Presarcina reprezinta volumul de singe care umple ventriculul la sfirsitul diastolei;
● Presarcina reprezinta volumul telediastolic (VTD) ventricular;
● Presarcina este inregistrarea variatiilor de volum ale arterei carotide in timpul ejectiei VS;
● Presarcina reprezinta forta necesara pentru un debit bataie ;
● Presarcina reprezinta volumul de singe care ramine in ventriculul la sfirsitul sistolei;
● Presarcina reprezinta volumul de singe care umple ventriculul la sfirsitul diastolei;
● Presarcina reprezinta volumul telediastolic (VTD) ventricular;
● In fibrele rapide(contractile) sunt canale rapide de Na+(voltaj- dependente), deschise în

faza de depolarizare;
● In fibrele rapide (contractile) sunt canale rapide de Na+(mecanic- dependente), deschise
în faza de depolarizare;
● In fibrele lente (pacemaker): sunt canale specifice de Na+(non-gated) activate în timpul
DLD;
● In fibrele lente (pacemaker): sunt canale specifice de Cl - (non-gated) activate în timpul
DLD;
● In fibrele lente (pacemaker): sunt canale specifice de K+(non-gated) activate în timpul
DLD;
● In fibrele rapide(contractile) sunt canale rapide de Na+(voltaj- dependente), deschise în

faza de depolarizare;
● In fibrele rapide (contractile) sunt canale rapide de Na+(mecanic- dependente), deschise
în faza de depolarizare;
DLD;
● In fibrele lente (pacemaker): sunt canale specifice de Cl - (non-gated) activate în timpul
DLD;
● In fibrele lente (pacemaker): sunt canale specifice de K+(non-gated) activate în timpul
DLD;

DLD;
● In fibrele lente (pacemaker) sunt canalele de K+(voltaj dependente):deschise în faza de
repolarizare);
● In fibrele lente (pacemaker) sunt canalele de K+( dependente de Ach):deschise în faza
de repolarizare);
● In fibrele lente (pacemaker) sunt canale specifice de Cl - (non-gated) activate în timpul
DLD;
● In fibrele lente (pacemaker) sunt canale specifice de K+(voltaj dependente ) activate în
timpul DLD;

DLD;
● In fibrele lente (pacemaker) sunt canalele de K+(voltaj dependente):deschise în faza de
repolarizare);
● In fibrele lente (pacemaker) sunt canalele de K+( dependente de Ach):deschise în faza
de repolarizare);
● In fibrele lente (pacemaker) sunt canale specifice de Cl - (non-gated) activate în timpul
DLD;
● In fibrele lente (pacemaker) sunt canale specifice de K+(voltaj dependente ) activate în
timpul DLD;
Întrebarea Nr. 54: Alegeti afirmatia corecta:
● In fibrele rapide(contractile) durata potentialului de actiune este de 300ms=0,3s;250

● In fibrele rapide(contractile) durata potentialului de actiune este de 200ms=0,2s;
● In fibrele lente (pacemaker) durata potentialului de actiune este de 300ms=0,3s;
● In fibrele lente (pacemaker) durata potentialului de actiune este de 200ms=0,2s;150
● In fibrele lente (pacemaker) si fibrele rapide(contractile) durata potentialului de actiune
este aceiasi;

● In fibrele lente (pacemaker) si fibrele rapide(contractile) durata potentialului de actiune
este aceiasi;
● Perioada refractara absoluta - miocardul nu raspunde nici la un stimul;

● Perioada refractara absoluta - miocardul raspunde la stimul suprapragal;
● Perioada refractara absoluta - miocardul raspunde la stimul subprapragal;
● Perioada refractara absoluta - in miocardul ventriculelor tine cat potentialul de actiune;
● Perioada refractara absoluta - canalele rapide de Na sunt deschise, se inchide poarta de
inactivare;
● Perioada refractara absoluta - miocardul nu raspunde nici la un stimul;

● Perioada refractara absoluta - miocardul raspunde la stimul suprapragal;
● Perioada refractara absoluta - miocardul raspunde la stimul subprapragal;
● Perioada refractara absoluta - in miocardul ventriculelor tine cat potentialul de actiune;
● Perioada refractara absoluta - canalele rapide de Na sunt deschise, se inchide poarta de
inactivare;
Întrebarea Nr. 58: Alegeti afirmatia corecta:
● Perioada refractara relativa - canalele rapide de Na+ sunt deschise, se inchide poarta de
inactivare;
● Perioada refractara relativa - tine pina in momentul atingerii potentialului membranar de
repaus, pana se atinge echilibrul ionic in celula;
● Perioada refractara relativa - inima este inexcitabilă o perioadă de 300 milisecunde;
● Perioada refractara relativa- coincide cu durata platoului de calciu;
● Perioada refractara relativa – implica canalele de Na+ dependente de Ach;
● Perioada refractara relativa - canalele rapide de Na+ sunt deschise, se inchide poarta de
inactivare;
● Perioada refractara relativa - tine pina in momentul atingerii potentialului membranar de
repaus, pana se atinge echilibrul ionic in celula;
● Perioada refractara relativa - inima este inexcitabilă o perioadă de 300 milisecunde;
● Perioada refractara relativa- coincide cu durata platoului de calciu;
● Perioada refractara relativa – implica canalele de Na+ dependente de Ach;
● Cantitatea de sange ejectat de fiecare ventricul prin sistola ventriculara in repaos este de
50 ml;
70 ml;
● Cantitatea de sange ejectat de fiecare ventricul prin sistola ventriculara in efort este de
70-75 ml;
120 ml;
50 ml;
50 ml;
70 ml;
70-75 ml;
120 ml;
50 ml;
● Unda pozitiva ”a” de pe flebograma corespundei contractiei atriale;

● Unda pozitiva ”a” de pe flebograma corespundei diastolei atriale;
● Unda “v” pozitiva de pe flebograma se datoreaza umplerii AD, cu usoara crestere a
presiunii intraatriale;
● Unda “v” pozitiva de pe flebograma se datoreaza sistolei VD;
● Unda “c” de pe flebograma corespunde debutului sistolei VD;
● Unda pozitiva ”a” de pe flebograma corespundei contractiei atriale;

● Unda pozitiva ”a” de pe flebograma corespundei diastolei atriale;
● Unda “v” pozitiva de pe flebograma se datoreaza umplerii AD, cu usoara crestere a
presiunii intraatriale;
● Unda “v” pozitiva de pe flebograma se datoreaza sistolei VD;
● Unda “c” de pe flebograma corespunde debutului sistolei VD;
● Complianta ventriculara creste in hipertrofie peretilor ventriculari;

● In hipertrofia peretilor ventriculari scade presiunea diastolica;
● In hipertrofia peretilor ventriculari creste presiunea pulsativa;
● Complianta ventriculara scade in hipertrofie peretilor ventriculari ;
● In hipertrofia peretilor ventriculari creste presiunea diastolica ;
● Complianta ventriculara creste in hipertrofie peretilor ventriculari;

● In hipertrofia peretilor ventriculari scade presiunea diastolica;
● In hipertrofia peretilor ventriculari creste presiunea pulsativa;
● Complianta ventriculara scade in hipertrofie peretilor ventriculari ;
● In hipertrofia peretilor ventriculari creste presiunea diastolica ;
● Zgomotul 1 are o frecventa de 30-40Hz si o durata de 0,08-0,12sec;

● Zgomotul 1 se asculta cel mai bine in spatiul 3-4 parasternal sting;
● Zgomotul 1 se asculta cel mai bine in spatiul 5 intercostal sting pe linia medio-claviculară
cu 1,5 cm medial;
● Zgomotul 1 debuteaza la 0,02- 0,04 sec dupa unda R;
● Zgomotul 1 debuteaza la 0,02- 0,04 sec dupa unda Q;
● Zgomotul 1 are o frecventa de 30-40Hz si o durata de 0,08-0,12sec

● Zgomotul 1 se asculta cel mai bine in spatiul 3-4 parasternal sting
● Zgomotul 1 se asculta cel mai bine in spatiul 5 intercostal sting pe linia medio-claviculară
cu 1,5 cm medial
● Zgomotul 1 debuteaza la 0,02- 0,04 sec dupa unda R;
● Zgomotul 1 debuteaza la 0,02- 0,04 sec dupa unda Q;

● Zgomotul 2 debuteaza odata cu inchiderea valvelor semilunare aortica si pulmonara;
● Zgomotul 2 se asculta cel mai bine in spatiul 2 intercostal parasternal;
● Zgomotul 2 debuteaza la 0,02- 0,04 sec dupa unda P;

● Zgomotul 2 debuteaza odata cu inchiderea valvelor semilunare aortica si pulmonara;
● Zgomotul 2 se asculta cel mai bine in spatiul 2 intercostal parasternal;
● Zgomotul 2 debuteaza la 0,02- 0,04 sec dupa unda P;
● Unda P expresia pe EKG a depolarizarii atriale;

● Unda P expresia pe EKG a depolarizarii ventriculare;
● Unda P expresia pe EKG a repolarizarii atriale;
● Unda P expresia pe EKG a proiectiei vectorului atrial;
● Unda P expresia pe EKG a depolarizarii apexului;
● Unda P expresia pe EKG a depolarizarii atriale;

● Unda P expresia pe EKG a depolarizarii ventriculare;
● Unda P expresia pe EKG a repolarizarii atriale;
● Unda P expresia pe EKG a proiectiei vectorului atrial;
● Unda P expresia pe EKG a depolarizarii apexului;
● Unda T in toate derivatiile este maxima;
● Unda T- proiectia vectorului de depolarizare a septului interventricular;
● Unda T expresia pe EKG a repolarizarii ventriculare;
● Unda T expresia pe EKG a repolarizarii atriale;
● Unda T – proiectia vectorului de repolarizare ventriculara;
● Unda T in toate derivatiile este maxima;

● Unda T- proiectia vectorului de depolarizare a septului interventricular;
● Unda T expresia pe EKG a repolarizarii ventriculare;
● Unda T expresia pe EKG a repolarizarii atriale;
● Unda T – proiectia vectorului de repolarizare ventriculara;
● Presiunea pulsului este influentata de debitul sistolic si complianta arborelui vascular;

● Presiunea pulsului este presiunea cu care sangele este propulsat in sistemul arterial in
sistola ventriculelor;
● Presiunea diastolica, presiunea cu care sangele continua sa se deplaseze in arborele
arterial in diastola ventriculara;
● Presiunea diastolica forta exercitata de masa de sange asupra peretilor arteriali in sistola
ventriculelor;
● Presiunea sistolica, presiunea cu care sangele este propulsat in sistemul arterial in
● Presiunea pulsului este influentata de debitul sistolic si complianta arborelui vascular;

● Presiunea pulsului este presiunea cu care sangele este propulsat in sistemul arterial in
● Presiunea diastolica, presiunea cu care sangele continua sa se deplaseze in arborele
arterial in diastola ventriculara;
● Presiunea diastolica forta exercitata de masa de sange asupra peretilor arteriali in sistola
ventriculelor;
● Presiunea sistolica, presiunea cu care sangele este propulsat in sistemul arterial in
● Presiunea sistolica depinde de volemie;

● Presiunea diastolica depinde de rezistenta vasculare;
● Presiunea sistolica depinde de rezistenta vasculare;
● Presiunea diastolica depinde de volemie;
● Presiunea sistolica depinde de debitul sistolic;
● Presiunea sistolica depinde de volemie;

● Presiunea diastolica depinde de rezistenta vasculare;
● Presiunea sistolica depinde de rezistenta vasculare;
● Presiunea diastolica depinde de volemie;
● Presiunea sistolica depinde de debitul sistolic;
● Emotii stres presiunea arteriala creste;

● Emotii stres presiunea arteriala scade;
● La variatii de temperatura presiunea arteriala scade;
● La variatii de temperatura presiunea arteriala creste;
● La variatii de temperatura presiunea arteriala este constanta;
● Emotii stres presiunea arteriala creste;

● Emotii stres presiunea arteriala scade;
● La variatii de temperatura presiunea arteriala scade;
● La variatii de temperatura presiunea arteriala creste;
● La variatii de temperatura presiunea arteriala este constanta;
● Rezistenta periferica vasculara este invers proportionala cu puterea a 4-a a razei vasului;
● Rezistenta periferica vasculara este direct proportionala cu vascozitatea sangelui;
● Rezistenta periferica vasculara este invers proportionala cu lungimea vasului;
● Rezistenta periferica vasculara este direct proportionala cu lungimea vasului;
● Rezistenta periferica vasculara este direct proportionala cu vascozitatea sangelui;
● Rezistenta periferica vasculara este invers proportionala cu lungimea vasului;
● Rezistenta periferica vasculara este direct proportionala cu lungimea vasului ;
● La cresterea elasticitatii artereilor se produce o crestere a presiunii arteriale

(hipertensiune);
● La scaderea elasticitatii artereilor se produce o crestere a presiunii arteriale
(hipertensiune);
● La scaderea elasticitatii artereilor se produce scadere a presiunii arteriale (hipotensiune);
● In scaderi ale volemiei si se produce o crestere a presiunii arteriale (hipertensiune);
● In scaderi ale volemiei si se produce o scadere a presiunii arteriale (hipotensiune);
● La cresterea elasticitatii artereilor se produce o crestere a presiunii arteriale

(hipertensiune);
● La scaderea elasticitatii artereilor se produce o crestere a presiunii arteriale
(hipertensiune);
● La scaderea elasticitatii artereilor se produce scadere a presiunii arteriale (hipotensiune);
● In scaderi ale volemiei si se produce o crestere a presiunii arteriale (hipertensiune);
● In scaderi ale volemiei si se produce o scadere a presiunii arteriale (hipotensiune);
● presiunile hidrostatica din capilar, favorizeaza filtrarea din capilare in tesuturi;
● presiunea oncotica a proteinelor plasmatice favorizeaza filtrarea din capilare in tesuturi;
● presiunea oncotica a proteinelor din lichidul intercelular, se opune filtrarii capilare;
● presiunile hidrostatica din capilar, se opune filtrarii capilare ;
● presiunea oncotica a proteinelor plasmatice se opune filtrarii capilare ;
● presiunile hidrostatica din capilar, favorizeaza filtrarea din capilare in tesuturi;

● presiunea oncotica a proteinelor plasmatice favorizeaza filtrarea din capilare in tesuturi;
● presiunea oncotica a proteinelor din lichidul intercelular, se opune filtrarii capilare;
● presiunile hidrostatica din capilar, se opune filtrarii capilare ;
● presiunea oncotica a proteinelor plasmatice se opune filtrarii capilare ;
Întrebarea Nr. 86: La capatul arterial capilar, suma presiunilor favorabile filtrarii este de 41
mmHg: Alegeti afirmatiile corecte care determina aceasta suma;
● presiunea hidrostatica capilar 30 mmHg ;

● presiunea oncotica a proteinelor din lichidul intercelular 8 mmHg;
● presiunea oncotica a proteinelor plasmatice 8 mmHg;
● presiunile hidrostatica a lichidul intercelular -3;
● presiunea oncotica a proteinelor din lichidul intercelular -3;
Întrebarea Nr. 87: Alegeti afirmatiile corecte privid reabsorbtia la capatul venos al
capilarului:
● Presiunea hidrostatica capilara (10 mmHg) favorizeaza reabsorbtia;

● Presiunea oncotica a proteinelor plasmatice (28 mmHg) favorizeaza reabsorbtia ;
● Presiunea hidrostatica capilara (10 mmHg) se opune reabsorbtiei;
● Presiunea oncotica a proteinelor plasmatice (28 mmHg) se opune reabsorbtiei;
● presiunea oncotica a proteinelor din lichidul intercelular (-3 mmHg) favorizeaza
reabsorbtiei;
Întrebarea Nr. 88: Alegeti afirmatiile incorecte privid reabsorbtia la capatul venos al
capilarului:
● Presiunea hidrostatica capilara (10 mmHg) favorizeaza reabsorbtia;

● Presiunea oncotica a proteinelor plasmatice (28 mmHg) favorizeaza reabsorbtia ;
● Presiunea hidrostatica capilara (10 mmHg) se opune reabsorbtiei;
● Presiunea oncotica a proteinelor plasmatice (28 mmHg) se opune reabsorbtiei;
● presiunea oncotica a proteinelor din lichidul intercelular (-3 mmHg) favorizeaza
reabsorbtiei;
Întrebarea Nr. 89: Alegeti afirmatiile corecte privid reabsorbtia la capatul venos al
capilarului:
● Presiunea hidrostatica capilara (10 mmHg) se opune reabsorbtia;

● Presiunea oncotica a proteinelor plasmatice (28 mmHg) se opune reabsorbtia ;
● Presiunea hidrostatica capilara (10 mmHg) favorizeaza reabsorbtiei;
● Presiunea oncotica a proteinelor plasmatice (28 mmHg) favorizeaza reabsorbtiei;
● presiunea oncotica a proteinelor din lichidul intercelular (-3 mmHg) se opune
reabsorbtiei;
Întrebarea Nr. 90: Alegeti afirmatiile incorecte privid reabsorbtia la capatul venos al
capilarului:
● Presiunea hidrostatica capilara (10 mmHg) se opune reabsorbtia;

● Presiunea oncotica a proteinelor plasmatice (28 mmHg) se opune reabsorbtia ;
● Presiunea hidrostatica capilara (10 mmHg) favorizeaza reabsorbtiei;
● Presiunea oncotica a proteinelor plasmatice (28 mmHg) favorizeaza reabsorbtiei;
● presiunea oncotica a proteinelor din lichidul intercelular (-3 mmHg) se opune
reabsorbtiei;
Întrebarea Nr. 91: Alegeti afirmatiile corecte vis-a-vis de sistemul de control al
baroreceptorilor arteriali:
● Vasodilatatie venoasa si arteriolara la nivelul sistemului circulator periferic;

● Vasoconstrictie venoasa si arteriolara la nivelul sistemului circulator periferic;
● Scaderea frecventei cardiace si a fortei de contractie a cordului;
● Cresterea frecventei cardiace si a fortei de contractie a cordului;
● Scaderea rezistentei vasculare periferice si debitului cardiac;
Întrebarea Nr. 92: Alegeti afirmatiile incorecte vis-a-vis de sistemul de control al
baroreceptorilor arteriali:
● Vasodilatatie venoasa si arteriolara la nivelul sistemului circulator periferic;

● Vasoconstrictie venoasa si arteriolara la nivelul sistemului circulator periferic;
● Scaderea frecventei cardiace si a fortei de contractie a cordului;
● Cresterea frecventei cardiace si a fortei de contractie a cordului;
● Scaderea rezistentei vasculare periferice si debitului cardiac;
● Neuronii ariei vasoconstrictoare secreta noradrenalina;

● Neuronii ariei vasoconstrictoare secreta acetilcolina;
● Neuronii ariei vasoconstrictoare inhiba neuronii sistemului nervos simpatic;
● Neuronii ariei vasoconstrictoare excita neuronii sistemului nervos simpatic;
● Neuronii ariei vasoconstrictoare excita neuronii sistemului nervos parasimpatic;
● Neuronii ariei vasoconstrictoare secreta noradrenalina;

● Neuronii ariei vasoconstrictoare secreta acetilcolina;
● Neuronii ariei vasoconstrictoare inhiba neuronii sistemului nervos simpatic;
● Neuronii ariei vasoconstrictoare excita neuronii sistemului nervos simpatic;
● Neuronii ariei vasoconstrictoare excita neuronii sistemului nervos parasimpatic;
Întrebarea Nr. 95: Alegeti afirmatiile corecte privind calea de transmitere a semlalelor de la
baroreceptori :
● Baroreceptorilor arteriali din corpi carotidieni pe calea nervilor IX;

● Baroreceptorilor arteriali din corpi aortici pe calea nervilor X;
● Baroreceptorilor arteriali din corpi carotidieni pe calea nervilor X;
● Baroreceptorilor arteriali din corpi aortici pe calea nervilor IX ;
● Baroreceptorilor arteriali din corpi carotidieni pe calea nervilor XI;
Întrebarea Nr. 96: Alegeti afirmatiile incorecte privind calea de transmitere a semlalelor de
la baroreceptori :
● Baroreceptorilor arteriali din corpi carotidieni pe calea nervilor IX;

● Baroreceptorilor arteriali din corpi aortici pe calea nervilor X;
● Baroreceptorilor arteriali din corpi carotidieni pe calea nervilor X;
● Baroreceptorilor arteriali din corpi aortici pe calea nervilor IX;
● Baroreceptorilor arteriali din corpi carotidieni pe calea nervilor XI;
● Raspunsul la ischemie alSNC, este declansat de scadera fluxului sangvin cerebral;

● Raspunsul la ischemie alSNC, este declansat de cresterea fluxului sangvin cerebral;
● Raspunsul la ischemie alSNC consta in cresterea presiunea arteriale sistemice;
● Raspunsul la ischemie alSNC consta in scaderea presiunea arteriale sistemice;
● Raspunsul la ischemie alSNC consta in scaderea excitabilitatii neuronii centrului
vasoconstrictor;
● Raspunsul la ischemie alSNC, este declansat de scadera fluxului sangvin cerebral;

● Raspunsul la ischemie alSNC, este declansat de cresterea fluxului sangvin cerebral;
● Raspunsul la ischemie alSNC consta in cresterea presiunea arteriale sistemice;
● Raspunsul la ischemie alSNC consta in scaderea presiunea arteriale sistemice;
● Raspunsul la ischemie alSNC consta in scaderea excitabilitatii neuronii centrului
vasoconstrictor;
Întrebarea Nr. 99: Alegeti afirmatiile corecte privind mecanismele de reglare pe termen
mediu a presiunii arterial:
● Mecanismul de control rinichi - volum sangvin;

● Mecanismul vasoconstrictor renina – angiotensina;
● Tansferul bidirectional de lichid prin peretele capilar in si dinspre arborele circulator;
● Sistemul de control al baroreceptorilor arteriali;
● Sistemul de control al chemoreceptorii carotidieni si aortici;
Întrebarea Nr. 100: Alegeti afirmatiile incorecte privind mecanismele de reglare pe termen
mediu a presiunii arterial:

rapid a presiunii arterial:

rapid a presiunii arterial:

lung a presiunii arterial:

● Mecanismul vasoconstrictor renina – angiotensin aldosteron;
lung a presiunii arterial:

● Mecanismul vasoconstrictor renina – angiotensin aldosteron;
● Vasopresina este hormon vasoconstrictor;

● Ionii de hidrogen si bioxidul de carbon au rol vasodilatator ;
● Ionii de hidrogen si bioxidul de carbon au rol vasoconstrictor ;
● Acetilcolina este un mediator ce produce vasodilatatie ;
● Acetilcolina este un mediator ce produce vasoconstrictie ;
● Vasopresina este hormon vasoconstrictor;

● Ionii de hidrogen si bioxidul de carbon au rol vasodilatator ;
● Ionii de hidrogen si bioxidul de carbon au rol vasoconstrictor ;
● Acetilcolina este un mediator ce produce vasodilatatie ;
● Acetilcolina este un mediator ce produce vasoconstrictie ;
● Hipoxia determina prin intermediul chemoreceptorilor, un reflexde depresor;

● Hipoxia determina prin intermediul chemoreceptorilor, un reflex presor;
● Cresterea afluxului venos prin venele cave declanseaza un reflex presor;
● Cresterea volumului de sange din atriul stang declanseaza un reflex depresor;
● Cresterea afluxului venos prin venele cave declanseaza un reflex depresor;
● Hipoxia determina prin intermediul chemoreceptorilor, un reflexde depresor;
● Hipoxia determina prin intermediul chemoreceptorilor, un reflex presor;
● Cresterea afluxului venos prin venele cave declanseaza un reflex presor;
● Cresterea volumului de sange din atriul stang declanseaza un reflex depresor;
● Cresterea afluxului venos prin venele cave declanseaza un reflex depresor;
Întrebarea Nr. 109: Alegeti afirmatiile corecte) Monoxidul de azot (NO):
● Factorul de relaxare derivat din endoteliu;

● Mecanismul de acțiune bazat pe mesagerul secund intracelular: AMPc ;
● Mecanismul de acțiune bazat pe mesagerul secund intracelular: GMPc;
● Efect - constricta fibrele musculare netede, vasoconstristie;
● Efect - relaxarea fibrele musculare netede, vasodelatare;
Întrebarea Nr. 110: Alegeti afirmatiile incorecte) Monoxidul de azot (NO):
● Factorul de relaxare derivat din endoteliu;

● Mecanismul de acțiune bazat pe mesagerul secund intracelular: AMPc ;
● Mecanismul de acțiune bazat pe mesagerul secund intracelular: GMPc;
● Efect - constricta fibrele musculare netede, vasoconstristie;
● Efect - relaxarea fibrele musculare netede, vasodelatare;
Întrebarea Nr. 111: Alegeti afirmatiile corecte) Adenozina:
● Este sintetizată în celulele tisulare, din AMP în lipsa O2;

● Efect vasodilatator cu marirea fluxul sanguin local;
● Efect vasoconstrictor cu micsorarea fluxul sanguin local;
● Este sintetizată în celulele tisulare, din AMP în prezenta O2;
● Acționează pe receptori specifici-purinergici;
Întrebarea Nr. 112: Alegeti afirmatiile incorecte) Adenozina:
● Este sintetizată în celulele tisulare, din AMP în lipsa O2;

● Efect vasodilatator cu marirea fluxul sanguin local;
● Efect vasoconstrictor cu micsorarea fluxul sanguin local;
● Este sintetizată în celulele tisulare, din AMP în prezenta O2;
● Acționează pe receptori specifici-purinergici;
Întrebarea Nr. 113: Alegeti afirmatiile corecte) Endotelina:
● Are efect opus angiotensinei II;

● Are efect asemănător angiotensinei II;
● Are efect mai puternic decât neuropeptidul Y ;
● Este un puternic vasodilatator;
● Este un puternic vasoconstrictor;
Întrebarea Nr. 114: Alegeti afirmatiile incorecte) Endotelina:
● Are efect opus angiotensinei II;

● Are efect asemănător angiotensinei II;
● Are efect mai puternic decât neuropeptidul Y ;
● Este un puternic vasodilatator;
● Este un puternic vasoconstrictor;
Întrebarea Nr. 115: Precizați care din afirmațiile de mai jos sunt corecte) In miocard:
● potențialul de acțiune este inițiat prin potențialele de acțiune din fibrele nervoase
simpatice
● potențialul de acțiune are o durată mai mare, ca în mușchii scheletici
● mai mult calciu necesar contracției pătrunde în miocite, în cursul fazei de platou a
potențialului de acțiune
● numai nodului sinoatrial are activitate lentă pacemaker
● potențialul de acțiune se propagă de la celulă la celulă, prin joncțiunile gap
Întrebarea Nr. 116: Precizați care din afirmațiile de mai jos sunt corecte:
● Potențialele de acțiune din miocard sunt de 100 ori mai lungi ca durată, față de cele din
mușchiul scheletic)
● Celulele nodale sinoatriale au un potențial de repaus de -90 mV.
● Potențialul de acțiune este condus prin miocard, prin fibre de conducere specializate)
● Viteza de conducere spre nodului atrioventricular, prin musculatura atrială, este în jur de
0,3 - 0,4 m/sec)
● Țesutul cardiovector din miocard este format din miocite specializate, legate prin joncțiuni
gap.
Întrebarea Nr. 117: Precizați care din afirmațiile de mai jos sunt corecte:
● Unda P pe EKG reflectă contracția atrială

● Complexul QRS pe EKG reflectă durata depolarizării fibrelor ventriculare
● Amplitudinea maximă a undelor, pe EKG, poate atinge 1 mV.
● Unda T reflectă repolarizarea fibrelor ventriculare)
● Intervalul PQ măsoară 0,2 sec)
Întrebarea Nr. 118: Precizați care din afirmațiile de mai jos sunt corecte
● In cursul diastolei ventriculare, presiunea din ventriculul stâng ajunge la zero.

● In cursul sistolei ventriculare, presiunea din ventriculul stâng ajunge maximum de
16kDa(120 mmHg).
● In cursul diastolei ventriculare, tot sângele din ventriculi este ejectat.
● In stadiul inițial al sistolei ventriculare,volumul ventricular nu se modifică.
● Valva mitrală nu se închide pentru că presiunea din ventriculul stâng depășește
presiunea din atriul stâng.
● Zgomotul 1 corespunde închiderii valveloi mitrale și tricuspide)

● Zgomotul I precede unda R pe EKG.
● Zgomotul II este dat de închiderea valvelor sigmoide (aortică și pulmonară).
● Zgomotul II are loc în cursul undei T.
● Zgomotul 1 corespundepauzei generale a cordului
● Diametrul arteriolar este reglat numai de către sistemul nervos simpatic)

● Autoreglarea se referă la reglarea nervoasă a vaselor sanguine)
● Hiperemia reactivă este dată de vasodilatația produsă prin acumularea de cataboliți, în
cursul perioadei de ocluzie a vaselor.
● Activarea simpatică produce vasoconstricție, în viscere și piele și vasodilatație, în
mușchii scheletici.
● Fibrele parasimpatice vasodilatatoare inervează vasele sanguine din tractul gastrointes-
tinal.
● Lichidele circulă între capilare și țesuturi, mai ales prin difuziune)

● Proteinele plasmatice joacă un rol important în schimbul tisular de lichide)
● Capilarele constituie un factor important de rezistență vasculară.
● Toate lichidele care pătrund din capilare în țesuturi, sunt recuperate în sânge prin
circulația limfatică.
● Limfa are aceeași compoziție ionică ca și plasma, dar are o presiune osmotică mai mi-că.
Întrebarea Nr. 122: Propagarea potențialului de acțiune prin inimă se realizează cel mai
lent prin:
● musculatura atrială
● nodului atrio-ventricular
● fasciculul Hiss
● rețeaua Purkinje
● musculatura ventriculară
Întrebarea Nr. 123: Valvulele semilunare aortice sunt închise pe toată durata:
● contracției atriale
● contracției izovolumetrice a ventriculului stâng (VS)
● zgomotului II
● ejectiei rapide a singelui
● ejectiei lente a singelui
Întrebarea Nr. 124: Precizați care din afirmațiile de mai jos sunt corecte) Zona reflexogenă
sinocarotidiană:
● cuprinde numai baro (preso) receptori

● este aferentă nervului vag
● este formată din receptori care au proprie-
● conține atât baro~ cât și chemoreceptori
● declanșează reflexe depresoare
Întrebarea Nr. 125: O reducere a presiunii în sinusul carotidian va determina o creștere a:
● volumului bătaie
● tonusului nucleului nervului vag
● rezistenței periferice totale
● activității sistemului nervos simpatic
● activității sistemului nervos parasimpatic
Întrebarea Nr. 126: O hemoragie poate genera următoarele reacții compensatorii:
● vasoconstricție arterială
● vasodilatare venoasă
● creșterea secreției de catecolamine
● creșterea eliberării de HAD
● bradicardie
Întrebarea Nr. 127: Arteriolele:
● reprezintă zona de minimă rezistență a sistemului vascular

● participă într-o măsură redusă la reglarea tensiunii arteriale
● participă într-o măsură redusă la reglarea debitului circulator local
● prezintă o bogată inervație simpatică
● sunt influențate numai pe cale umorală
Întrebarea Nr. 128: In timpul efortului fizic cresc următorii parametrii:
● activittea sistemului nervos parasimpatic

● debitul sistolic
● frecvența cardiacă
● rezistența periferică vasculară totală
● presiunea sistolică
Întrebarea Nr. 129: Mecanismele de reglare a presiunii arteriale în circulația sistemică sunt
asigurate de:
● reflexe inițiate de baroceptorii arteriali

● sistemul renină - angiotensină aldosteron
● reflexe inițiate de chemoreceptori din glomusul aortic și cel carotidian
● mecanisme renale de control a volemiei
● intervenția aldosteronului
Întrebarea Nr. 130: Care din următoarele conductanțe (g) este mai mare în timpul fazei de
platou a potențialului de acțiune ventricular, față de repaus:
● gNa+
● conductanța totală a membranei
● gK+
● gCa24
● gCP
Întrebarea Nr. 131: Propagarea potențialului de acțiune prin inimă se realizează cel mai
rapid prin:
● musculatura atrială
● nodului atrio-ventricular
● fasciculul Hiss
● rețeaua Purkinje
● musculatura ventriculară
Întrebarea Nr. 132: Kininele:
● au intense efecte vasodilatatoare

● derivă din kininogenul cu greutate moleculară mare și mică
● se formează sub acțiunea glucocorticoizilor
● sunt activate de către kininaze
● pot determina creșterea permeabilității capilare
Întrebarea Nr. 133: Perioada de contracție izovolumetrică:
● corespunde cu începutul sistolei ventriculare

● începe odată cu închiderea valvelor semilunar
● începe odată cu închiderea valvelor atrioventriculare
● începe odată cu declinul presiunii intraventriculare
● este cuprinsă între închiderea valvelor atrio-ventriculare și deschiderea valvelor
semilunare
Întrebarea Nr. 134: Ce model experimental puteți alege pentru a provoca oprirea în sistolâ
a cordului de broască?
● excitarea electrică a nervului vag

● administrarea de HC1, în exces pe cordul izolat și perfuzat
● administrarea de acetilcolină pe cordul izolat și perfuzat
● administrarea de CaCl2 în exces, pe cordizolat și perfuzat
● administrarea de noradrenalina pe cordul izolat și perfuzat
Întrebarea Nr. 135: Ce efecte au ionii de Ca2+ asupra musculaturii cardiace:
● accelerează ritmul
● rărește ritmul
● opresc inima în diastola
● cuplează excitația cu contracția
● determină repolarizare lentă în platou
Întrebarea Nr. 136: Din sistemul circulator de presiune joasă fac parte:
● arteriolele
● venulele
● aorta
● trunchiul arterei pulmonare
● cordul drept
Întrebarea Nr. 137: Factorii vasoactivi de control pentru circulatia periferică pot fi:
● circulatori, endotelio-dependenți
● circulatori, endotelio-independenți
● derivați din endoteliu
● neuromediatori
● metabolici
Întrebarea Nr. 138: Sistolă atrială:
● este urmată de unda P

● contribuie 70% la umplerea ventriculară
● determina unda a pe flebogramă
● determină zgomotul IV în caz de hipertrofie atrială
● corespunde zgomotului I
Întrebarea Nr. 139: Cu ce evenimente electrice se corelează debutul zgomotului I?
● unda P
● undaQ
● unda R
● unda T
● segmentul T-P
Întrebarea Nr. 140: In vitro, contracțiile inimii nu sunt influențate de:
● temperatură
● oxigenul din lichidul de perfuzie
● concentrația unor ioni
● mediatorii
● inervația vegetativă
Întrebarea Nr. 141: In timpul înregistrării complexului QRS, pe EKG se produc următoarele
fenomene:
● depolarizarea ventriculară
● depolarizarea nodulului a-v
● repolarizarea atrială
● începutul repolarizării ventriculare
● repolarizarea apexului
Întrebarea Nr. 142: Intoarcerea venoasă sistemică este favorizată de:
● contracțiile musculaturii scheletice

● creșterea presiunii abdominale
● negativitatea accentuată a presiunii intratoracice
● scăderea presiunii în atriul drept
● scaderea presiunii abdominale
Întrebarea Nr. 143: Ce efecte au ionii de Ca2+ asupra musculaturii cardiace:
● accelerează ritmul
● opresc inima în diasistolă
● cuplează excitația cu contracția
● determină repolarizarea lentă în platou
● repolarizeaza atriile
Întrebarea Nr. 144: Potențialul de acțiune în fibra miocardicătie lucru
● are o fază de platou în cursul căreia g K+este scăzută

● este precedat de o depolarizare lentă diastolică
● începe prin deschiderea canalelor de Ca2+ și Na+
● durează 0,25 - 0,30 sec în fibra ventriculară
● durează mai puțin în fibra musculară atrală, față de cea ventriculară
Întrebarea Nr. 145: Inchiderea valvulelor atrio-ventriculare apare în timpul unuia din
componentele unui traseu EKG:
● intervalul T-P
● segmentul P-Q
● complexul QRS
● segmentul izoelectric S-T
● unda T
Întrebarea Nr. 146: Capilarele cu permeabilitatea cea mai marese află în:
● cortexul cerebral
● hipofiza poslerioară
● ficat
● intestinul subțire
● rinichi
Întrebarea Nr. 147: Mecanismele de reglare a presiunii arteriale în circulația sistemică sunt
asigurate de:
● reflexe inițiate de baroreceptori arteriali

● sistemul renină-angiotensină-aldosteron
● reflexe inițiate de chemoreceptori din glomusul aortic și cel carotic
● mecanisme renale de control a volemiei
● intervenția HAD
Întrebarea Nr. 148: Constricția arteriolară sistemică poate rezulta dintr-o creștere a
concentrației locale de:
● NO
● angiotensina II
● factor natriuretric atrial (FNA)
● hidrogen ioni (FT)
● bradikinină
Întrebarea Nr. 149: Ce se înțelege prin automatism cardiac?
● întreținerea contracțiilor ritmice ale inimii prin stimuli veniți de la sistemul nervos vegetativ
● producerea unor contracții ritmice, fără participarea inervației
● apariția unor contracții foarte frecvente
● generarea unor excitații ritmice de către țesutul excitoconductor nodal
● generarea contracțiilor ritmice cardiace de către fibrele miocardice
Întrebarea Nr. 150: Care dintre formațiunile țesutului nodal arerol de centru de comandă
fiziologic?
● nodului sinoatrial
● fasciculul Hiss
● nodului atrioventricular
● rețeaua lui Purkinje
● după caz, toate formațiunile pot prelua rolul de centru de comandă
Întrebarea Nr. 151: In cursul sistolei ventriculare se expulzează o cantitate de sânge de:
● 30-40 ml
● 50-60 ml
● 70-80 mi
● 90-100 ml
● 100-110 ml
Întrebarea Nr. 152: Care este teritoriul vascular lipsit de inervatie?
● arteriolar
● venos
● capilar
● arterial
● microcirculația
Întrebarea Nr. 153: Teritoriul vascular cu cea mai mare suprafață de schimb (cm2) este
reprezentat de:
● arterele mari
● arteriole
● capilare
● venele mari
● arterele și venele mari
Întrebarea Nr. 154: Sectorul vascular de capacitanță, cu rol îndepozitarea unei mari
cantități de sânge, este reprezentat de:
● artere
● capilare
● vene
● circulația pulmonară
● inima
Întrebarea Nr. 155: Ce tulburare a ritmului cardiac este fatală și determină după câteva
minute moartea?
● extrasistolele
● aritmia
● flutterul atrial
● fibrilația atrială
● fibrilația ventriculară
Întrebarea Nr. 156: Presiunea arteriala este intretinuta de)
● forta de contractie a inimii

● debitul cardiac crescut
● elasticitatea vaselor mari
● volumul, viscozitatea si presiunea osmotica a singelui
● rezistenta vasculara
Întrebarea Nr. 157: Ce efecte au ionii de Ca2+ asupra musculaturii cardiace :
● acelereaza ritmul ;
● opresc inima in diastola ;
● intervin in mecanismul homeometric de reglare a cordului;
● intervin in mecanismul hoterometric de reglare a cordului;
● determina repolarizarea in platou ;
Întrebarea Nr. 158: Trecerea undei de depolarizare de la atrii la ventricule se poate face
prin:
● fibrele nodale ;
● fasciculele internodale ;
● fasciculul atrioventricular Hiss ;
● tesutul miocardic ;
● nici un raspuns corect ;
Întrebarea Nr. 159: Ce modificari ionice au loc in faza zero, de depolarizare rapida, a
fibrelor miocardice atipice:
● creste conductanta membranei pentru Na+ ;

● creste fluxul intracelular de Cl- ;
● scade permeabilitatea membranei pentru K+ ;
● creste permeabilitatea pentru Ca2+ si scade pentru K+ ;
● creste conductanta pentru K+ ;
Întrebarea Nr. 160: Ce modificari ionice au loc in faza zero, de depolarizare rapida, a
fibrelor miocardice tipice:
● creste conductanta membranei pentru Na+ ;

● creste fluxul intracelular de Cl- ;
● .scade permeabilitatea membranei pentru K+ ;
● creste permeabilitatea pentru Ca2+ si scade pentru K+ ;
● creste conductanta pentru K+ ;
Întrebarea Nr. 161: Glandele endocrine sunt:
● hipofiza;
● ficatul;
● ganglionul spinal;
● gonadele;
● tiroida;
Întrebarea Nr. 162: Exista secretie endocrina la nivelul:
● hipofizei;
● rinichiului;
● tubului digestiv;
● hipotalamusului;
● toate raspunsurile corecte;
Întrebarea Nr. 163: Hormonii pot fi ca structura:
● proteine;
● aminoacizi;
● glucide;
● steroizi;
Întrebarea Nr. 164: Hormonii derivati de la colesterol sunt:
● hormonii sexuali;
● hormonii glucocorticoizi;
● hormonii mineralocorticoizi;
● parathormonul;
● calcitonina;
Întrebarea Nr. 165: Hormonii hipofizari sunt ca structura:
● peptide, proteine;
● steroizi;
● amine biogene;
● glicoproteine;
● glucide;
Întrebarea Nr. 166: Hormonii pot fi metabolizati la nivelul:
● ficatului;
● miocardului;
● tesuturilor tinta;
● plamanului;
● tubului digestiv;
Întrebarea Nr. 167: Parathormonul si calcitonina sunt ca structura:
● proteine;
● steroizi;
● glicoproteine;
● glucide;
● amine biogene;
Întrebarea Nr. 168: Prin AMPc actioneaza urmatorii hormoni:
● hormonii hipotalamici;
● hormonii hipofizei anterioare;
● parathormonul;
● estradiolul;
● tiroidieni;
Întrebarea Nr. 169: Hormonii corticosuprarenalei sunt ca structura:
● glicoproteine;
● glucide;
● steroizi;
● proteine;
● amine biogene;
Întrebarea Nr. 170: Oxitocina si vasopresina (ADH) se secreta la nivelul :
● nucleului supraoptic din hipotalamusul anterior;

● nucleului paraventricular din hipotalamusul anterior;
● nucleului arcuat din hipotalamusul medial;
● centrului setei;
● hipofizei posterioare;
Întrebarea Nr. 171: Liberinele si statinele se secreta la nivelul:
● nucleului supraoptic din hipotalamusul anterior;
● nucleului paraventricular din hipotalamusul anterior;
● nucleul arcuat din hipotalamusul medial;
● hipotalamusul posterior;
Întrebarea Nr. 172: Pe receptorii membranari actioneaza urmatorii hormoni:
● hormonii proteici;
● adrenalina;
● hormonii steroizi;
● hormonii tiroidieni;
Întrebarea Nr. 173: Pe receptorii intracelulari actioneaza urmatorii hormoni:
● proteici;
● steroizi;
● adrenalina;
● tiroidieni;
● hipofizei anterioare;
Întrebarea Nr. 174: Vasopresina (ADH)actioneaza la nivelul:
● tubului contort proximal;

● ansa lui Henle;
● tubului contort distal;
● tubului colector;
● vasa recta;
Întrebarea Nr. 175: Vasopresina (ADH) produce la nivelul tubului urinar:
● reabsorbtia sodiului;
● reabsorbtia apei;
● secretia potasiului;
● secretia H+;
● reabsorbtia Ca ++;
Întrebarea Nr. 176: Vasopresina produce :
● contractia musculaturii netede;

● relaxarea musculaturii netede;
● contractia vaselor sangvine;
● cresterea presiunii arteriale;
● scaderea presiunii arteriale;
Întrebarea Nr. 177: Sistemul port hipotalamo-hipofizar:
● este un sistem vascular;

● leaga hipotalamusul medial cu hipofiza anterioara;
● leaga hipotalamusul anterior cu hipofiza posterioara;
● transporta oxitocina si vasopresina;
● transporta liberine si statine;
Întrebarea Nr. 178: Deficitul de vasopresina (ADH) produce :
● diabetul zaharat;
● diabetul insipid;
● maladia Cushing;
● eliminarea unui volum mare de urina (poliuria);
● retentia de apa in organism;
Întrebarea Nr. 179: Hormonii hipotalamici sunt ca structura:
● peptide, proteine;
● steroizi;
● lipide;
● glicoproteine;
● glucide;
Întrebarea Nr. 180: Hormonii pancreatici sunt ca structura:
● peptide-proteine;
● steroizi;
● amine biogene;
● glicoproteine;
● glucide;
Întrebarea Nr. 181: Prin sistemul port hipotalamo-hipofizar se transporta :
● hormonii de eliberare hipotalamici

● hormonii de inhibitie hipotalamici;
● oxitocina;
● vasopresina;
● neurofizinele;
Întrebarea Nr. 182: Adrenocorticotropina (ACTH) este secretata de :
● hipofiza posterioara ;
● suprarenale ;
● hipofiza anterioara;
● hipotalamus;
● tiroida;
Întrebarea Nr. 183: Prolactina este secretata de :
● hipofiza posterioara;
● hipotalamusul medial;
● testicul;
● ovar;
Întrebarea Nr. 184: Gonadotropinele (LH, FSH) sunt secretate de:
● hipotalamusul anterior;
● hipofiza anterioara ;
● ovar;
● testicul;
Întrebarea Nr. 185: Hormonul somatotrop produce:
● cresterea tesuturilor;
● cresterea oaselor in lungime;
● cresterea oaselor in grosime;
● cresterea viscerelor;
● inhibitia cresterii tesuturilor;
Întrebarea Nr. 186: Somatotropul:
● creste transferul aminoacizilor in celula;

● creste sinteza proteinica;
● scade sinteza proteinica;
● nu influenteaza metabolimul proteinelor;
● nu influenteaza metabolizmul lipidelor;
Întrebarea Nr. 187: Hormonul luteinizant (LH) la barbat:
● stimuleaza spermatogeneza;
● stimuleaza secretia de testosteron in testicul;
● inhiba secretia de testosteron;
● stimuleaza secretia de hormoni sexuali in corticosuprarenala;
● nu influenteaza secretia hormonala;
Întrebarea Nr. 188: Hipersecretia de hormon somatotrop produce:
● nanismul hipofizar la copil;

● gigantismul la copil;
● acromegalia la adult;
● boala Basedow;
● cretinismul la copil;
Întrebarea Nr. 189: Hormonii tiroidieni sunt:
● tireoglobulina;
● monoiodtirozina;
● triiodotironina;
● tetraiodotironina;
● calcitonina;
Întrebarea Nr. 190: Hormonii glucocorticoizi se secreta la nivelul:
● corticosuprarenalei;
● gonadelor;
● pancreasului endocrin;
Întrebarea Nr. 191: Hormonii mineralocorticoizi se secreta la nivelul:
● pancreasului endocrin;
● tiroidei;
Întrebarea Nr. 192: Hormonii androgeni sunt secretati la nivelul:
● medulosuprarenalei;
● cantitatii mici in ovar;
● glandei testiculare;
Întrebarea Nr. 193: Asupra metabolismului proteinelor, glucocorticoizii (cortizolul) produc:
● inhibitia sintezei de proteina;

● catabolism proteic exagerat;
● determina cresterea proteinelor din ficat si plasma;
● scade sinteza de imunoglobuline;
● nu influenteaza metabolismul proteinelor;
Întrebarea Nr. 194: Calcitonina este secretata de:
● tiroida in compartimentul folicular;

● tiroida in compartimentul interstitial;
● paratiroida;
● ficat;
Întrebarea Nr. 195: Hormonii estrogeni sunt secretati la nivelul:
● ovarului;
● tiroidei;
Întrebarea Nr. 196: Ovarul secreta:
● hormoni estrogeni;
● androgeni in cantitati mici;
● aldosteron;
● relaxina;
● hormonul foliculostimulant;
Întrebarea Nr. 197: Hormonii androgeni sunt:
● aldosteronul;
● testosteronul;
● estradiolul;
● dehidrotestosteronul;
● cortizolul;
Întrebarea Nr. 198: Hormonii corticosuprarenalei sunt ca structura:
● proteici;
● steroizi;
● provin din colesterol;
● glicoproteici;
● provin din vitamina C;
Întrebarea Nr. 199: Hiperglicemia modifica secretia de hormoni pancreatici astfel:
● stimuleaza secretia de glucagon;

● stimuleaza secretia de insulina;
● inhiba secretia de insulina;
● inhiba secretia de glucagon;
● nu influenteaza secretia celor doi hormoni;
Întrebarea Nr. 200: Hipoglicemia modifica secretia de hormoni pancreatici astfel:
● stimuleaza secretia de insulina;

● stimuleaza secretia de glucagon;
● inhiba secretia de insulina;
● inhiba secretia de glucagon;
● nu influenteaza secretia celor doi hormoni;
Întrebarea Nr. 201: Hormonul tireotrop (TSH) este secretat de :
● hipotalamus;
● tiroida;
● pancreas;
Întrebarea Nr. 202: Hormonul tireotrop (TSH):
● stimuleaza secretia glandei corticosuprarenalei;

● stimuleaza secretia glandei tiroide;
● inhiba secretia glandei tiroide;
● stimuleaza secretia hipofizei anterioare;
● stimuleaza secretia hipofizei posterioare;
Întrebarea Nr. 203: Contractia muschiului uterin este stimulata de urmatorii hormoni:
● gonadotropine;
● oxitocina;
● slab de hormonul antidiuretic;
● hormonii estrogeni;
● hormonii androgeni;
Întrebarea Nr. 204: Aldosteronul produce la nivelul tubului urinifer:
● reabsorbtia sodiului;
● secretia de potasiu;
● secretia ionilor de hidrogen;
● reabsorbtia potasiului;
● reabsorbtia calciului;
Întrebarea Nr. 205: Neurofizinele:
● sunt produse in nucleii supraoptic si paraventricular;

● sunt hormoni;
● sunt proteine transportoare;
● transporta oxitocina si vasopresina prin sistemul port hipotalamo-hipofizar;
● transporta oxitocina si vasopresina prin tractul hipotalamo-hipofizar;
Întrebarea Nr. 206: Renina:
● este secretata de aparatul juxta-glomerular;

● este secretata de interstitiu renal;
● este secretata in ficat;
● transforma angiotensinogenul in angiotenzina I;
● transforma angiotensina I in angiotensina II;
Întrebarea Nr. 207: Angiotensina II:
● stimuleaza secretia reninei;

● are efect vasoconstrictor;
● creste presiunea arteriala;
● nu modifica presiunea sangvina;
● este secretata de rinichi;
Întrebarea Nr. 208: Progesteronul este secretat la nivelul:
● foliculuilui ovarian;
● corpului galben;
● testiculului;
● placentei;
Întrebarea Nr. 209: Toate actiunile enumerate au loc sub influenta vasopresinei (ADH) cu
exceptia:
● mareste diureza;
● are actiune antidiuretica;
● creste volumul plasmatic;
● produce concentrarea urinei;
● scade concentratia plasmei ;
Întrebarea Nr. 210: Testiculul produce:
● spermatozoizi din celulele liniei seminale;

● hormoni androgeni la nivelul celulelor interstitiale Leydig;
● gonadotropine LH, FSH;
● progesteron;
● cortizol;
Întrebarea Nr. 211: Secretia de hormoni sexuali la femeie este stimulata de :
● factorul de eliberare hipotalamic(LRH);

● estradiol prin feed-back pozitiv la mijlocul ciclului menstrual;
● estradiol prin feed-back negativ;
● gonadotropina LH;
● gonadotropina FSH;
Întrebarea Nr. 212: Secretia de hormoni sexuali la barbati este stimulata de:
● factorul de eliberare hipotalamic;

● estradiolul prin feed-back negativ;
● testosteronul prin feed-back negativ;
● gonadotropina LH;
● gonadotropina FSH;
Întrebarea Nr. 213: Hormonii pancreasului endocrin sunt:
● insulina;
● somatostatina;
● glucagonul;
● aldosteronul;
● calcitonina;
Întrebarea Nr. 214: Glucagonul este secretat de:
● celulele alfa pancreatice;

● celulele beta pancreatice;
● hipofiza;
● medulosuprarenala;
● ficat;
Întrebarea Nr. 215: Diabetul zaharat se datoreste:
● excesului de insulina;
● lipsei de insulina;
● lipsei de glucagon;
● excesul de glucagon;
● excesul de mineralocorticoizi;
Întrebarea Nr. 216: In diabetul zaharat se produce:
● hiperglicemie;
● hipoglicemie;
● poliurie;
● glucozurie;
Întrebarea Nr. 217: Mixedemul se caracterizeaza prin:
● marirea metabolismului bazal;

● retinerea apei in organism;
● scaderea metabolismului bazal;
● scaderea excitabilitatii SNC;
● tahicardie;
Întrebarea Nr. 218: Secretia de vasopresina (ADH) este stimulata de :
● scaderea concentratiei plasmatice (hipotonie);

● scaderea volumului plasmatic;
● cresterea volumului plasmatic;
● stimularea osmoreceptorilor prin concentrarea plasmei si a lichidului extracelular
(hiperosmie);
● stimularea receptorilor de joasa presiune la scaderea volumului plasmatic;
Întrebarea Nr. 219: Receptorii hormonilor tiroidieni se afla:
● pe membrana celulei «tinta»;

● in citoplasma celulei «tinta»;
● pe lanturile de ADN sau in vecinatatea lor;
● pe mitocondrii;
● A si B;
Întrebarea Nr. 220: Functiile principale ale mineralocorticoizilor -aldosteronului sunt:
● reabsorbtia tubulara a sodiului;

● excretia potasiului prin celulele epiteliale tubulare;
● micsorarea reabsorbtia apei;
● marirea reabsorbtia apei;
● marirea reabsorbtia calciului;
Întrebarea Nr. 221: Boala Bazedow se caracterizeaza prin:
● marirea metabolismului bazal;

● scaderea metabolismului bazal;
● poliurie;
● marirea excitabilitatii SNC;
● bradicardie;
Întrebarea Nr. 222: Deficitul mineralocorticoizilor provoaca:
● hipernatriemie;
● hiperkaliemie;
● hiponatriemie;
● scaderea volumului de lichid extracelular;
● marirea volumului de lichid extracelular;
Întrebarea Nr. 223: Diabetul suprarenal (steroid ) este provocat de :
● hipersecretia glucocorticoizilor;
● hiposecretia glucocorticoizilor;
● hipersecretia adrenalinei si noradrenalinei;
● insuficienta de insulina;
● insuficienta de hormon antidiuretic;
Întrebarea Nr. 224: Efectele insulinei asupra celulelor tinta sunt:
● scaderea permeabilitatii membranelor celulare pentru glucoza;
● marirea permeabilitatii membranelor celulare pentru glucoza;
● cresterea permeabilitatii membranelor celulare pentru aminoacizi;
● scaderea permeabilitatii membranelor celulare pentru aminoacizi;
● stimularea sintezei glicogenului;
Întrebarea Nr. 225: Progesteronul favorizeaza:
● proliferarea endometriului;
● secretia endometrului;
● contractia uterului;
● relaxarea uterului;
● proliferarea alveolelor sanilor;
Întrebarea Nr. 226: Estrogenii favorizeaza:
● dezvoltarea organelor sexuale;

● dezvoltarea semnelor sexuale secundare;
● contractia uterului;
● secretia endometrului;
Întrebarea Nr. 227: Adrenalina este un agent glicemic puternic datorita capacitatii de :
● stimulare a secretiei glucagonului;

● stimulare a glicogenolizei in muschi si ficat;
● inhibitie a secretiei insulinei;
● stimularea secretiei insulinei;
● stimularea glicogenogenezei;
Întrebarea Nr. 228: Tractul hipotalamo-hipofizar:
● este format din axonii neuronilor din nucleul arcuat;

● este format din axonii neuronilor din nucleii supraoptici si paraventriculari;
● este un sistem vascular ;
● ajunge la hipofiza anterioara;
● ajunge la hipofiza posterioara;
Întrebarea Nr. 229: Secretia de hormon somatotrop este reglata de :
● gonadotropine;
● somatostatine;
● prolactina;
● somatoliberina;
● adrenocorticotropina;
Întrebarea Nr. 230: La femeie secretia de gonadotropine este reglata de :
● adrenalina;
● estradiol prin feed-back negativ;
● estradiol prin feed-back pozitiv;
● hormonul de eliberare hipotalamic;
● testosteron prin feed-back negativ;
Întrebarea Nr. 231: Asupra metabolismului glucidelor ,glucocorticoizii (cortizolul) produc:
● gluconeogeneza hepatica;
● hiperglicemie;
● glicogenoliza;
● hipoglicemie;
● nu influenteaza metabolismul glucidelor;
Întrebarea Nr. 232: Adrenalina si noradrenalina sunt secretate la nivelul:
● fibrelor postganglionare simpatice;
● paratiroidelor;
Întrebarea Nr. 233: Corpul galben:
● se formeaza in faza foliculara a ciclului menstrual;

● se formeaza in faza luteala a ciclului menstrual;
● secreta hormoni estrogeni si progesteron;
● se formeaza sub actiunea hormonului foliculostimulant;
● se formeaza sub actiunea hormonului luteinizant;
Întrebarea Nr. 234: Hormonul luteinizant (LH) la femeie:
● promoveaza secretia endocrina in ovar;

● stimuleaza lactatia;
● produce ovulatia;
● formeaza corpul galben;
● maturizeaza foliculul ;
Întrebarea Nr. 235: Hormonul foliculostimulant (FSH):
● stimuleaza cresterea si maturizarea foliculara;

● promoveaza secretia endocrina la nivelul gonadelor prin actiune directa;
● stimuleaza spermatogeneza;
● produce ovulatia;
● formeaza corpul galben;
Întrebarea Nr. 236: Efectele cardiovasculare ale adrenalinei si noradrenalinei:
● tahicardia;
● vasodilatatie;
● vasoconstrictie;
● cresterea presiunii arteriale;
● scaderea presiunii arteriale;
Întrebarea Nr. 237: Parathormonul:
● este hormon hipercalcemiant;

● este hormon hipocalcemiant;
● favorizeaza depunerea calciului in oase;
● creste reabsorbtia calciului la nivelul tubului urinifer;
● mareste eliminarile urinare de fosfor;
Întrebarea Nr. 238: Calcitonina:
● este hormon hipercalcemiant;

● este hormon hipocalcemiant;
● este hormon antagonist al parathormonului;
● mobilizeaza calciu din oase;
● favorizeaza depunerea calciului in oase;
Întrebarea Nr. 239: Efectele metabolice ale adrenalinei:
● glicogenoliza hepatica si musculara;

● activeaza consumul celular de glucoza;
● hiperglicemie;
● produce hipoglicemie;
● nu influenteaza metabolismul glucidelor;
Întrebarea Nr. 240: Hormonii mineralocorticoizi-aldosteronul actioneaza la nivelul:
● tubului contort proximal;

● ansei lui Henle;
● tubului contort distal;
● tubului colector;
● glomerulului renal;
Întrebarea Nr. 241: Boala Addison este:
● insuficienta corticosuprarenalei;
● hiperfunctia corticosuprarenalei;
● insuficienta medulosuprarenalei;
● hiperfunctia suprarenalei in general;
● hipofunctia hipofizei anterioare;
Întrebarea Nr. 242: Glucagonul produce:
● hiperglicemie;
● hipoglicemie;
● gluconeogeneza hepatica;
● glicogenoliza hepatica;
● gluconeogeneza musculara;
Întrebarea Nr. 243: Adrenalina si noradrenalina actioneaza pe receptorii:
● alfa-adrenergici;
● beta-adrenergici;
● muscarinici;
● nicotinici;
● nu influenteaza receptorii mentionati;
Întrebarea Nr. 244: Efectele glucocorticoizilor asupra metabolismului glucidic sunt:
● stimularea gluconeogenezei;
● scaderea gluconeogenezei;
● scaderea utilizarii glucozei de catre celule;
● cresterea glicemiei;
● hipoglicemia;
Întrebarea Nr. 245: Hormonii sexuali sunt produsi de:
● corticosuprarenala;
● ovar;
● testicul;
● medulosuprarenala;
Întrebarea Nr. 246: Actiunile insulinei asupra metabolismului proteic-lipidic:
● creste transportul de aminoacizi prin membrana celulara;

● creste sinteza proteinelor;
● produce catabolism proteic;
● promoveaza mobilizarea grasimilor din tesutul adipos;
● promoveaza depunerea grasimilor la nivelul tesutului adipos;
Întrebarea Nr. 247: Hormonii tubului digestiv sunt:
● colecistokinina;
● oxitocina;
● gastrina;
● secretina;
● prolactina;
Întrebarea Nr. 248: Care din peptidele enumerate se secreta de neuronii secretori ai
hipotalamusului:
● adrenalina;
● noradrenalina;
● somatomedina;
● somatostatina;
● somatotropina;
Întrebarea Nr. 249: In care din tesuturile enumerate are loc difuzia facilitata
insulindependenta a glucozei:
● muschiul cardiac;
● creer;
● muschiul scheletal;
● epitelui renal;
● epiteliu intestinal;
Întrebarea Nr. 250: Hormonul cel mai activ al glandei tiroide este:
● tiroxina;
● triiodtironina;
● tireoglobulina;
● acidul triiodtiroacetic;
Întrebarea Nr. 251: Oxitocina provoaca:
● lactogeneza;
● contractia miometrului;
● eliberarea laptelui;
● contractia mioepiteliului din canalele galactofore;
Întrebarea Nr. 252: Hormonii care participa la mentinerea corpului galben sunt:
● hormonul antidiuretic;
● hormonul foliculostimulant;
● hormonul luteinizant;
● gonadotropina corionica;
● progesteronul;
Întrebarea Nr. 253: Prescrierea hormonului tiroid exogen duce la :
● inhibitia secretiei hormonului tireotrop dupa principiul legaturii inverse negative;

● micsorarea secretiei hormonilor tiroidieni;
● micsorarea asimilarii iodidelor de catre glanda tiroida;
● marirea consumului de oxigen in creier;
● stimularea secretiei hormonului tireotrop;
Întrebarea Nr. 254: Care din urmatorii hormoni (si multi altii) au mecanismul de actiune
prin AMPc:
● adrenocorticotropina;
● hormonii tiroidieni;
● vazopresina;
● hormonii gonadotropi;
Întrebarea Nr. 255: Somatotropul :
● scade utilizarea glucozei in scop energetic;

● mareste utilizarea glucozei in scop energetic;
● mareste depozitele de glicogen;
● scade concentratia glucozei in singe;
● micsoreaza patrunderea glucozei in celule si mareste concentratia de glucoza in singe;
Întrebarea Nr. 256: Hormonii tiroidieni sunt eliberati in singe pe urmatoarele cai:
● digerarea tireoglobulinei in substanta coloidala si eliberarea T3 si T4 in sange;

● eliberarea tireoglobulinei si descompunerea ei in sange:
● discompunerea tireoglobulinei in celulele tiroidene si eliberarea in sange;
● discompunerea tireoglobulinei in celulele «tinta»;
Întrebarea Nr. 257: Efectele hormonilor tiroidieni asupra metabolismului glucidic sunt:
● captarea rapida a glucozei de catre celule;
● captarea lenta a glucozei de catre celule;
● cresterea glicolizei;
● cresterea secretiei de insulina;
Întrebarea Nr. 258: Efectele hormonului tireostimulant asupra secretiei tiroidiene sunt:
● creste proteoliza tireoglobulinei;

● scade activitatea pompei de iod;
● creste iodarea tirozinei;
● creste marimea si activitatea celulelor tiroidiene;
● scade numarul de celule tiroidiene
Întrebarea Nr. 259: Secretia hormonului tireotrop este reglata de :
● efectul feed-back negativ al hormonului tiroidian asupra hipotalamusului;

● actiunea directa a hormonului tiroidian asupra hipofizei anterioare;
● temperatura scazuta a mediului extern;
● temperatura ridicata a mediului extern:
● reactii emotionale;
Întrebarea Nr. 260: Cauzele hipertiroidismului sunt:
● secretia excesiva de hormon tireotrop;

● prezenta in singe a anticorpilor tireo-stimulina cu actiuni similare cu cele ale TSH;
● insuficienta nutritiei;
● insuficienta iodului in hrana;
● emotii negative;
Întrebarea Nr. 261: Secretia mineralocorticoizilor este stimulata de:
● cresterea concentratiei ionilor de sodiu in sange;

● cresterea ionilor de potasiu in lichidul extracelular;
● hormonul adrenocorticotrop;
● cresterea sintezei de angiotensina in rinichi;
● cresterea fluxului sangvin renal;
Întrebarea Nr. 262: Influenta stressului fizic sau psihic asupra secretiei ACTH:
● cresterea apreciabila de ACTH;

● cresterea secretiei cortizolului ;
● scaderea secretiei cortizolului;
● cresterea secretiei factorului eliberator din hipotalamus(CRF);
● nu influenteaza asupra secretiei ACTH;
Întrebarea Nr. 263: Boala Addison este determinata de:
● hipertrofia cortexului adrenal;

● atrofia cortexului adrenal;
● distrugerea cortexului de un proces tuberculos sau canceros;
● cresterea secretiei de ACTH;
● cresterea secretiei adrenalinei;
Întrebarea Nr. 264: Deficitul glucocorticoizilor provoaca:
● intensificarea gluconeogenezei;
● intensificarea mobilizarii proteinelor si lipidelor;
● reducerea mobilizarii proteinelor si lipidelor;
● micsoreaza nivelul de zahar in sange;
Întrebarea Nr. 265: Boala Cushing este determinata de :
● hiperplazia cortexului suprarenal;

● hipoplazia cortexului suprarenal;
● cresterea secretiei de ACTH de catre hipofiza anterioara;
● scaderea secretiei de ACTH de catre hipofiza anterioara;
● cresterea secretiei de androgeni;
Întrebarea Nr. 266: Hormonul tisular vilichinina:
● stimuleaza secretia sucului intestinal;

● stimuleaza motilitatea vilozitatilor;
● inhiba motilitatea intestinului;
● stimuleaza secretia pancreatica;
● stimuleaza secretia gastrica;
Întrebarea Nr. 267: Hormonii care pot provoca bilantul azotat negativ:
● hormonul cresterii;
● surplusul de hormoni tiroizi;
● hormonii glucocorticoizi;
● insulina;
● mineralocorticoizii;
Întrebarea Nr. 268: Toti hormonii enumerati sunt neuropeptide cu exceptia:
● hormonul antidiuretic;
● somatomedina;
● beta -endorfina;
● hormonul tireotrop;
● oxitocina;
Întrebarea Nr. 269: Apreciați care din afirmațiile de mai jos sunt corecte:
● deficitul de HAD (Hormon antidiuretic) crește riscul de hiperhidratare;

● dopamina acționează ca un inhibitor al celulelor hipofizare lactotorofe, care secretă
prolactină;
● deficitul de TSH crește riscul de acromegalie;
● secreția de STH este controlată atât de somatostatină, cât și de GHRH (Hormonul de
eliberare a hormonului de crestere;
● hiperfuncția hipofizei anterioare, la un copil de 10 ani, este asociată cu scăderea ratei
metabolismului bazal;
● celulele cromafine se găsesc în glanda medulosuprarenala;
● secreția excesivă de catecolamine duce la hipertensiune;
● frecvența cardiacă se reduce sub acțiunea catecolaminelor circulante;
● secreția crescută de catecolamine stimulează hipofiza;
● catecolaminele sunt secretate de către corticosuprarenală;
● oxitocina stimulează sinteza de lapte în glandele mamare;

● scăderea HAD duce la creșterea excesivă a diurezei;
● atât oxitocina, cât și HAD, se secretă ca răspuns la reflexele neuroendocrine;
● secreția de oxitocină și HAD este reglată de releasing hormoni hipotalamici;
● HAD acționează prin fixarea pe receptori membranari V2 din celulele tubulare, din tubii
colectori;
● corticosuprarenalele secretă hormoni peptidici și steroizi;

● consecutiv hipofizectomiei anterioare are loc atrofia corticosuprarenalei;
● aldosteronul poate interveni în reglarea calcemiei și magneziemiei;
● secreția de cortizol atinge valori maxime în jurul orei 6 a.m.;
● cortizolul este un hormon hiperglicemiant;
● hormonii tiroideni sunt esențiali pentru dezvoltarea și maturizarea timpurie a SNC;

● T3 și T4 stimulează secreția de TRH;
● persoanele cu hipotiroidism au un metabolism bazal scăzut;
● un plus de 65 c/min sugerează diagnosticul de tireotoxicoză;
● cea mai mare parte a iodului din organism este prezent în glanda tiroidă, unde este
încorporat în tireoglobulină;
● cortizolul are efecte imunosupresoare și antiinflamatoare;

● cortizoluul determină scăderea mobilizării de aminoacizi;
● hormonii tiroideni produc creșterea consumului de O2 și a ratei metabolismului;
● creșterea nivelului de aminoacizi plasmatici determină creșterea ratei de STH.
● cortizolul determină scăderea lipolizei;
Întrebarea Nr. 275: Referitor la metaobolismul glucozei:
● gluconeogeneza este formarea glucozei din glicogen;

● glucogenoliza și glucogenoza sunt funcții hepatice;
● glucoza poate fi depozitată ca glicogen sau lipide;
● gluconeogeneza este stimulată în condiții de hipoglicemie;
● glucogeneza este stimulată, dacă rezervele celulare de ATP scad;
Întrebarea Nr. 276: Precizați răspunsurile corecte:
● erecția este un reflex simpatic;

● erectia apare la pătrunderea sângelui în țesutul erectil penian;
● în cursul ejaculării, sperma se amestecă cu secreția prostatică și a veziculelor seminale;
● fertilizarea normală are loc în uter;
● fertilizarea poate avea loc și după 3 zile de la ovulație;
Întrebarea Nr. 277: Hormonii hipofizari, pentru care se cunosc hormoni inhibitori
(inhibine), sunt:
● STH;
● ACTH;
● gonadotropinele;
● prolactina;
● tireotropina;
Întrebarea Nr. 278: Au activitate lipolitică următorii hormoni:
● glucagonul;
● adrenalina;
● insulina;
● cortizolul;
Întrebarea Nr. 279: Insulina produce următoarele efecte:
● utilizarea crescută a glucozei în țesutul adipos și mușchii scheletici;

● lipoliza crescută;
● hiperpolarizarea celulară;
● gluconeogeneză scăzută;
● cetogeneză scăzută;
Întrebarea Nr. 280: Hormonul tiroidian cel mai activ în circulație este sub formă de:
● triiodotironină;
● tiroxină;
● tireoglobulină;
● tirotropină;
● factor stimulator tiroidian cu acțiune prelungită (FSTAP);
Întrebarea Nr. 281: Hipotalamusul poate cauza eliberarea de HAD, ca răspuns la următorii
stimuli:
● deshidratare;
● hemoragie severă;
● scăderea osmolarității sanguine;
● durere, stress chirurgical;
Întrebarea Nr. 282: Oxitocina este un hormon cu următoarele efecte:
● contracția miometrului uterin;

● lactogeneza;
● ejecția laptelui;
● pregătirea glandei mamare pentru secreția lactată;
● contracția celuleleor mioepiteliale din glandele mamare;
Întrebarea Nr. 283: Secreția de ACTH:
● este scăzută în condiții de stress;
● este inhibată de durere;
● este stimulată de stress;
● este stimulată de hipoglicemie;
● intervine în pigmentarea pielii în exces;
Întrebarea Nr. 284: Neurofizinele I și II:
● sunt neuromodulatori;
● sunt proteine de transport ale hormonilor neurohipofizei în circulația sistemică;
● sunt părți ale moleculelor precursoare de HAD și respectiv OX (oxitocina);
● sunt prezente în sistemul port hipotalamohipofizar;
● sunt eliberate din lobul posterior al hipofizei, după stimulare, odată cu hormonii;
Întrebarea Nr. 285: Glucagonul:
● este secretat și de celulele G din mucoasa antrului piloric;

● scade glicogeneza hepatică;
● inhibă secreția de insulină;
● stimulează absorbția intestinală a glucozei;
● crește glucogenoliza hepatică;
Întrebarea Nr. 286: Alegeți combinația corectă hormon-efect în următoarele cupluri:
● STH(somatotropina) – bilanț azotat negativ;

● insulina - efect catabolizant lipidic;
● cortizol – hiperglicemie,
● tiroxina – efect inotrop și cronotrop pozitiv;
● inhibină – inactivarea testosteronului;
Întrebarea Nr. 287: Hormonul paratiroidian determină:
● creșterea depozitelor minerale osoase;

● cresterea cantității de calciu în singe;
● scaderea reabsorbției tubulare a fosfaților,
● scade reabsorbtia tubulara a calciuui;
● nici unul din efectele menționate;
Întrebarea Nr. 288: Hipersecreția de STH (somatotropina) la adult poate duce la:
● acromegalie,
● hipoglicemie;
● inhibitia transportului aminoacizilor;
● stimularea formarii ureei;
● atrofia gonadelor;
Întrebarea Nr. 289: Următorii factori cresc secreția de insulină cu excepția:
● aminoacizilor argininei si lizinei;

● hiperglicemiei;
● stimulării vagale;
● STH (somatotropina), ACTH (adenocorticotropina);
● catecolaminelor;
Întrebarea Nr. 290: Secreția de hormon antidiuretic este stimulată în caz de:
● scădere a osmolarității plasmei;

● expunere la frig;
● hiperhidratare;
● hipoosmolaritate;
● hiperosmolaritate;
Întrebarea Nr. 291: Calcitonina are următoarele efecte cu excepția unuia:
● scade calcemia;
● scade fosfatemia;
● inhibă activitatea osteoblastelor;
● inhibă activitatea osteoclastelor;
● acționează prin intermediul unui receptor membranar specific și a AMPc;
Întrebarea Nr. 292: Hormonii tiroideni:
● inhibă acțiunea somatotropinei de dezvoltare a cartilajelor de creștere;

● -receptorii adrenergici;inhibă
● inhibă lipoproteinlipaza;
● determina scaderea concentratiei plasmatice de colesterol, fosfolipide si trigliceride;
● cresc concentrația plasmatică a colesterolului;
Întrebarea Nr. 293: Adrenalina este un agent hiperglicemiant prin:
● stimularea secreției de glucagon;

● stimularea secreției de insulină;
● stimularea glicogenolizei hepatice și musculare;
● inhibarea secreției de insulină;
● inhibarea secreției de cortizol;
Întrebarea Nr. 294: Glucagonul determină:
● gluconeogeneza hepatică;
● glicogenoliza hepatică;
● cetogeneză hepatică;
● glicogenoliza musculară;
● lipogeneză în țesutul adipos;
Întrebarea Nr. 295: Următorii hormoni au acțiune hiperglicemiantă, in afara de :
● glucagonul;
● STH-ul;
● cortizolul;
● noradrenalina;
● adrenalina;
Întrebarea Nr. 296: Tiroxina fiziologica activă se găsește în una din următoarele forme:
● legată de albumină;
● legată de prealbumină,
● legată la oglobulină;
● ca o glucoronidă;
● nelegată, liberă;
Întrebarea Nr. 297: Adrenalina:
● se secretă în cantități crescute în cursul stărilor neobișnuite de anxietate și tensiune;

● are efecte metabolice de tip ergotrop, de 10 ori mai puternice ca noradrenalina;
● adrenergeci; și acționează pe receptori
● stimulează sinteza de glicogen în ficat;
Întrebarea Nr. 298: Progesteronul:
● este secretat de corpul galben;

● este secretat de placentă în toate trimestrele de sarcină;
● este scăzut în timpul menstruațiilor;
● prezintă nivele constante după implantare;
● prezintă nivele scăzute după ovulație;
Întrebarea Nr. 299: Estrogenii pot avea următoarele efecte la femei:
● facilitează creșterea foliculilor ovarieni;

● cauzează modificări ciclice la nivelul vaginului și endometrului;
● pot produce proliferarea glandulară a sânilor;
● pot produce proliferarea ductală la nivelul sânilor;
● toate raspunsurile corecte.
Întrebarea Nr. 300: Boala Addison (insuficiența corticosuprarenală globală) este asociată
cu:
● hiperglicemie și sensibilitate crescută la insulină;

● hipoglicemie;
● secreție scăzută de ACTH;
● hiperkaliemie;
● hiperpigmentare;
Întrebarea Nr. 301: Gușa endemică este caraczterizată prin:
● hipotiroidism profund cu mixedem generalizat;

● tireotoxicoză (boala Basedow-Graves);
● absența congenitală a TSH;
● exoftalmie la aproximativ jumătate din cei cu gușă endemică,
● hipertrofia tiroidei și hipersecreția de coloid;
Întrebarea Nr. 302: Absența congenitală a tiroidei (agenzia tiroidiană) se asociază cu:
● maturizarea întârziată a scheletului;

● nivele ridicate ale hormonului de creștere, în sânge;
● nivele ridicate ale tirotropinei (TSH în sânge);
● nivele ridicate ale iodurilor anorganice, în sânge;
● piticism asimetric;
Întrebarea Nr. 303: O secreție excesivă de tiroxină produce:
● cresterea masei corpului;

● reflexe miotatice rapide, tahicardie și tahipnee;
● somnolență și toleranță crescută la căldură;
● piele caldă și umedă;
● hipercatabolism proteic și bilanț azotat negativ;
Întrebarea Nr. 304: Pacienții cu boala Basedow-Graves:
● prezintă invariabil exoftalmie;

● prezintă câteva adenome hipersecretoare autonome ale tiroidei;
● au o hipersecreție profundă de TSH de către glanda hipofiză anterioară;
● prezintă adesea imunoglobuline (în proporție de 50-80%) stimulatoare ale tiroidei, dintre
care face parte și IgG;
● prezintă o creștere a metabolismului bazal, uneori până la 100%;
Întrebarea Nr. 305: Zona glomerulară adrenală:
● este cea mai internă;

● reacționează puternic la ACTH (adenocprticotropina);
● este sursa primară de mineralocorticoizi reprezentați de aldosteron;
● reprezintă 10% din volumul glandei;
● afectata în boala Addison;
Întrebarea Nr. 306: Secreția de cortizol:
● prezintă oscilații periodice pe parcursul celor 24 ore (ritm circadian);

● răspunde uniform la o doză fixă de ACTH;
● se produce doar ca răspuns la stimularea cu ACTH;
● crește ca răspuns la nivelele crescute de transcortină;
● este inhibată de aldosteron;
Întrebarea Nr. 307: Secreția de aldosteron este stimulată de:
● ACTH, prin mesagerul secund AMPc;

● hipokalcemie;
● angiotensină II;
● hipernatriemie;
● factorul natriuretic atrial;
Întrebarea Nr. 308: Calcitonina:
● este secretată în cantități crescute la pacienții cu carcinom medular al tiroidei;

● creste concentratia sanguiuna a ionilor de Ca;
● are mai puțini aminoacizi decât parathormonul (este un polipeptid mai scurt);
● se știe că secreția sa este inhibată prin administrarea de pentagastrin;
● are ca stimul declansator hipercalcemia;
Întrebarea Nr. 309: Ce acțiune are calcitonina?
● hipofosfatemie;
● hipocalcemie;
● natriureză;
● efecte prompte pe termen lung, pentru reglarea calciemiei;
● hipercalcemie;
Întrebarea Nr. 310: Glucocorticoizii sunt:
● hormoni de zona reticulară a corticosuprarenalei;

● hormoni steroizi tip C19;
● hormoni steroizi tip C21;
● reprezentați prin aldosteron;
● reprezentați prin cortizol și corticosteron;
Întrebarea Nr. 311: Ce efecte are aldosteronul la nivel renal?
● determină creșterea reabsorbției tubulare de Na și hiponatriurie;

● acționează la nivelul tubului contor distal și tubului colector;
● acționează asupra tubului contor proximal;
● conservă Na în lichidul extracelular;
● determină reabsorbția de apă în cantități echivalente cu Na;
Întrebarea Nr. 312: Secretia somatotropului este controlata de :
● starea nutritionala;
● nivelul proteinelor celulare;
● hormonul hipotalamusului de eliberare;
● nivelul de glucoza in singe;
● nici unul din ele;
Întrebarea Nr. 313: Care din următoarele afirmatii este corectă?
● potentialul de repaus este potentialul suprafetei externe a membranei celulare, în

absenta excitării;
● potentialul de repaus este diferenta de potential dintre suprafata internă si cea externă a
membranei celulare, în absenta excitării;
● potentialul de repaus este potentialul suprafetei interne a membranei celulare, în absenta
excitării;
● potentialul de repaus este diferenta de potential dintre suprafata internă si cea externă a
membranei celulare, în caz de excitare;
● potentialul de repaus este potentialul suprafetei interne a membranei celulare, în caz de
excitare;
● valoarea potentialului de repaus a celulelor tesuturilor excitabile este -60 – -90 V;

● valoarea potentialului de repaus a celulelor tesuturilor excitabile -60 – -90 mV;
● V;valoarea potentialului de repaus a celulelor tesuturilor excitabile -120 – -150
● potentialul de actiune este potentialul suprafetei externe a membranei celulare, în caz de

excitare;
● potentialul de actiune este diferenta de potentiale dintre suprafata internă si cea externă
a membranei celulare, în absenta excitării;
● potentialul de actiune este diferenta de potentiale dintre suprafata internă si cea externă
a membranei celulare, în caz de excitare;
● potentialul de actiune este potentialul suprafetei interne a membranei celulare, în
absenta excitării;
● potentialul de actiune este potentialul suprafetei interne a membranei celulare, în caz de
excitare;
● depolarizarea membranei în timpul potentialului de actiune este cauzată de fluxul

intracelular de Cl-;
intracelular de K+;
intracelular de Na+;
extracelular de Na+;
extracelular de K+;
● potentialul de repaus durează 10 msec;

● potentialul de repaus durează 100 msec;
● potentialul de repaus durează 1 min;
● potentialul de repaus este permanent;
● potentialul de repaus durează 2 sec;
● potentialul de actiune a fibrei nervoase durează 0,5 - 1 sec;

● potentialul de actiune a fibrei nervoase durează 100 - 150 msec;
● potentialul de actiune a fibrei nervoase durează 20 - 30 sec;
● potentialul de actiune a fibrei nervoase este permanent;
● potentialul de actiune a fibrei nervoase durează 0,8 - 1,2 msec;
● muschiul striat are cea mai lungă durată de contractie;

● muschiul neted are cea mai lungă durată de contractie;
● muschiul cardiac are cea mai lungă durată de contractie;
● muschiul striat si muschiul neted au aproximativ aceeasi durata de contractie;
● muschiul neted si muschiul cardiac au aproximativ aceeasi durata de contractie ;
● fluidul din tubii transversali din fibra musculară este lichid extracelular;
● fluidul din tubii transversali din fibra musculară este lichid intracelular;
● fluidul din tubii transversali din fibra musculară este plasma;
● fluidul din tubii transversali din fibra musculară este limfa;
● fluidul din tubii transversali din fibra musculară este sînge;
● muschiul striat posedă cea mai mare viteză de contractie;
● muschiul neted posedă cea mai mare viteză de contractie;
● muschiul cardiac posedă cea mai mare viteză de contractie;
● muschiul striat si muschiul neted au aceeasi viteză de contractie;
● muschiul cardiac si muschiul neted au aceeasi viteză de contractie;
● oboseala musculară este mai evidentiata în muschiul cardiac;

● oboseala musculară este mai evidentiata în muschiul scheletic;
● oboseala musculară este mai evidentiata în muschiul neted din viscere;
● oboseala musculară este mai evidentiata în muschiul neted vascular;
● toti muschii obosesc la fel;
● ionii de Ca2+ sunt stocati în fibra musculară striată în sarcoplasmă;

● ionii de Ca2+ sunt stocati în fibra musculară striată în sarcolemă;
● ionii de Ca2+ sunt stocati în fibra musculară striată în reticulul sarcoplasmatic;
● ionii de Ca2+ sunt stocati în fibra musculară striată în mitocondrii;
● ionii de Ca2+ sunt stocati în fibra musculară striată în ribozomi;
● fibrele musculare scheletice sunt inervate de neuronii sistemului nervos simpatic;

● fibrele musculare scheletice sunt inervate de neuronii din coarnele anterioare ale
măduvei spinării;
● fibrele musculare scheletice sunt inervate de neuronii sistemului nervos parasimpatic;
● fibrele musculare scheletice sunt inervate de neuronii corpului geniculat;
● fibrele musculare scheletice sunt inervate de neuronii formatiei reticulate;
● cuplarea miozinei cu actina este determinată de cresterea concentratiei sarcoplasmice a

calciului;
● cuplarea miozinei cu actina este determinată de cresterea concentratiei sarcoplasmice a
sodiului;
● cuplarea miozinei cu actina este determinată de scăderea concentratiei sarcoplasmice a
calciului;
potasiului;
magneziului;
● în cursul contractiei izometrice lungimea muschiului se măreste, concomitent cu

cresterea tensiunii;
● în cursul contractiei izometrice muschiul tensiunea creste, lungimea rămîne constantă;
● în cursul contractiei izometrice muschiul se alungeste si tensiunea scade;
● în cursul contractiei izometrice muschiul se scurtează , iar tensiunea scade;
● în cursul contractiei izometrice muschiul se scurtează, iar tensiunea nu se modifica;
● fibra musculară este inexcitabilă în timpul perioadei refractare relative;
● fibra musculară este inexcitabilă în timpul perioadei refractare absolute;
● fibra musculară este inexcitabilă în timpul fazei postpotentialului negativ;
● fibra musculară este inexcitabilă în timpul fazei postpotentialului pozitiv;
● fibra musculară este inexcitabilă atît în timpul perioadei refractare absolute, cît si celei
relative;
● excitabilitatea fibrei musculare este crescută în timpul perioadei refractare absolute;

● excitabilitatea fibrei musculare este crescută în timpul perioadei refractare relative;
● excitabilitatea fibrei musculare este crescută în timpul fazei postpotentialului negativ;
● excitabilitatea fibrei musculare este crescută în timpul fazei postpotentialului pozitiv;
● excitabilitatea fibrei musculare este crescută în timpul fazei de depolarizare;
● în cursul contractiei izotonice lungimea muschiului se măreste, concomitent cu cresterea

tensiunii;
● în cursul contractiei izotonice muschiul tensiunea creste, lungimea rămîne constantă;
● în cursul contractiei izotonice muschiul se alungeste si tensiunea scade;
● în cursul contractiei izotonice muschiul se scurtează , iar tensiunea scade;
● în cursul contractiei izotonice muschiul se scurtează, iar tensiunea nu se modifica;
● fazele contractiei musculare unice sunt (în ordinea corectă) – perioada latentă, relaxare,
contractie;
● fazele contractiei musculare unice sunt (în ordinea corectă) – perioada latentă,
contractie, relaxare;
● fazele contractiei musculare unice sunt (în ordinea corectă) – relaxare, contractie,
perioada latentă;
● fazele contractiei musculare unice sunt (în ordinea corectă) – contractie, relaxare,
perioada latentă;
● fazele contractiei musculare unice sunt (în ordinea corectă) – contractie, perioada
latentă, relaxare;
● pragul de excitatie este valoarea maximă a excitantului ce provocă potentialul de actiune;

● pragul de excitatie este valoarea minimă a excitantului ce provocă hiperpolarizare;
● pragul de excitatie este valoarea minimă a excitantului ce provocă potentialul de actiune;
● pragul de excitatie este valoarea maxima a excitantului ce provoacă răspunsul local;
● pragul de excitatie este valoarea minimă a excitantului ce provoacă răspunsul local;
● excitabilitatea fibrelor nervoase si musculare este egală;

● excitabilitatea fibrei nervoase este mai mare decît a fibrei musculare;
● excitabilitatea fibrei musculare este mai mare decît a fibrei nervoase;
● labilitatea fibrei musculare este mai mare decît labilitatea fibrei nervoase;
● labilitatea sinapselor neuromusculare este mai mare decît labilitatea fibrei nervoase;
● pragul de excitatie a fibrelor nervoase si musculare este egal;
● pragul de excitatie a fibrelor musculare este mai mic decît a fibrelor nervoase;
● pragul de excitatie a fibrelor nervoase este mai mic decît a fibrelor musculare;
● pragul de excitatie a fibrelor nervoase este mai mare decît a fibrelor musculare;
● pragul de excitatie a fibrelor musculare este mai mare decît a fibrelor nervoase;
● nivelul critic de depolarizare este nivelul de depolarizare, atingerea căruia provoacă un

răspuns local;
● nivelul critic de depolarizare este nivelul de depolarizare, atingerea căruia provoacă
potentialul de actiune;
● nivelul critic de depolarizare este nivelul de depolarizare, la atingerea căruia se deschid
canalele de K+;
● nivelul critic de depolarizare este vîrful potentialului de actiune;
● nivelul critic de depolarizare este nivelul de depolarizare, la atingerea căruia se
inactivează canalele de Na+;
● în preparatul neuromuscular structura cu cea mai mare labilitate este nervul;

● în preparatul neuromuscular structura cu cea mai mare labilitate este muschiul;
● în preparatul neuromuscular structura cu cea mai mare labilitate este sinapsa
neuromusculară;
● în preparatul neuromuscular nervul si muschiul au cea mai mare labilitate;
● în preparatul neuromuscular nervul si sinapsa neuromusculara au cea mai mare
labilitate;
● în preparatul neuromuscular structura cu cea mai mică labilitate este nervul;

● în preparatul neuromuscular structura cu cea mai mică labilitate este muschiul;
● în preparatul neuromuscular structura cu cea mai mică labilitate este sinapsa
neuromusculară;
● în preparatul neuromuscular nervul si muschiul au cea mai mică labilitate;
● în preparatul neuromuscular nervul si sinapsa neuromusculara au cea mai mică labilitate;
● mediatorul este eliminat de membrana presinaptică a sinapsei neuromusculare;

● mediatorul este eliminat de membrana postsinaptică;
● mediatorul este eliminat de spatiul sinaptic a sinapsei neuromusculare;
● mediatorul nu este eliminat în sinapsa neuromusculară a sinapsei neuromusculare;
● mediatorul este eliminat de membrana fibrei musculare a sinapsei neuromusculare;
● membrana presinaptică a sinapsei neuromusculare are o sensibilitate mare fată de

mediator;
● membrana postsinaptică a sinapsei neuromusculare are o sensibilitate mare fată de
mediator;
● spatiul sinaptic a sinapsei neuromusculare are o sensibilitate mare fată de mediator;
● membrana axonului sinapsei neuromusculare are o sensibilitate mare fată de mediator;
● nici un component a sinapsei neuromusculare nu are o sensibilitate fată de mediator;
● colinesteraza accelerează eliminarea acetilcolinei prin membrana presinaptică;

● colinesteraza scindează acetilcolina legată cu colinoreceptori;
● colinesteraza măreste concentratia de acetilcolină în spatiul sinaptic;
● colinesteraza împiedică asocierea acetilcolinei cu colinoreceptorii;
● colinesteraza participă la sinteza acetilcolinei;
● miorelaxantii blochează eliminarea acetilcolinei din membrana presinaptică;

● miorelaxantii scindează acetilcolina;
● miorelaxantii blochează colinoreceptorii de pe membrana postsinaptică;
● miorelaxantii împiedica sinteza acetilcolinei în butonul sinaptic;
● miorelaxantii blochează miscarea moleculelor de acetilcolină în spatiul sinaptic;
● dereglarea integritătii functionale (revesibilă) se obtine prin ligaturarea nervului;

● dereglarea integritătii functionale (revesibilă) se obtine prin atingerea cu obiect
incandescent;
● dereglarea integritătii functionale (revesibilă) se obtine prin sectionarea nervului si
suturarea lui;
● dereglarea integritătii functionale (revesibilă) se obtine la actiunea cu lidocaină;
● dereglarea integritătii functionale (revesibilă) se obtine la actiunea atropinei;
● viteza de propagare a excitatiei prin fibrele A-alfa este de 40-70 m/s;

● fibrele nervoase de tip B sunt fibrele aferente de la receptorii atingerii;

● fibrele nervoase de tip B sunt fibrele aferente de la receptorii musculari;
● fibrele nervoase de tip B sunt fibrele eferente spre fusurile musculare;
● fibrele nervoase de tip B sunt fibre preganglionare vegetative;
● fibrele nervoase de tip B sunt fibrele postganglionare vegetative;
Întrebarea Nr. 344: Care din următoarele afirmatii nu este corectă?
● prin sinapsă excitatia se transmite unilateral;

● la transmiterea excitatiei are loc fenomenul de retentie sinaptica;
● amplitudinea potentialului postsinaptic depinde de cantitatea de mediator eliberat;
● la eliberarea mediatorului din terminatiunea presinaptică participa ionii de Ca2+;
● potentialul postsinaptic se supune legii “totul sau nimic”;
● acetilcolina este scindată de monoaminoxidază;
● acetilcolina este scindată de colinesterază;
● acetilcolina este scindata de catecol-O-metiltransferază;
● acetilcolina este scindata de adrenalină;
● acetilcolina este scindata de succinil dehidrogenază;
● miorelaxantii cauzează moartea prin paralizia muschilor respiratori si asfixie;

● miorelaxantii cauzează moartea prin tetanos muscular;
● miorelaxantii cauzează moartea prin stop cardiac;
● miorelaxantii cauzează moartea prin edem cerebral;
● miorelaxantii cauzează moartea prin hemoragie intraabdominală;
● în sinapsa neuromusculară mediatorul este adrenalina;

● în sinapsa neuromusculară mediatorul este noradrenalina;
● în sinapsa neuromusculară mediatorul este acetilcolina;
● în sinapsa neuromusculară mediatorul este serotonina;
● în sinapsa neuromusculară mediatorul este dopamina;
● membrana postsinaptică contine canale voltaj dependente pentru Na+;

● membrana postsinaptică contine canale voltaj dependente pentru K+;
● membrana postsinaptică contine canale voltaj dependente pentru Ca2+;
● membrana postsinaptică contine canale chemodependente;
● membrana postsinaptică contine canale voltaj dependente pentru Cl-:
● viteza transmiterii excitatiei prin fibrele C este 3-18 m/s;

● viteza transmiterii excitatiei prin fibrele C este 0,5-2 m/s;
● membrana celulară are permeabilitate cea mai mare pentru glucoză;

● membrana celulară are permeabilitate cea mai mare pentru apa;
● membrana celulară are permeabilitate cea mai mare pentru Cl-;
● membrana celulară are permeabilitate cea mai mare pentru K+;
● membrana celulară are permeabilitate cea mai mare pentru Na+;
● repolarizarea membranei în timpul potentialului de actiune este cauzată de fluxul

intracelular de Cl-;
intracelular de K+;
intracelular de Na+;
extracelular de Na+;
extracelular de K+;
● în aparitia potentialului de repaus rolul primordial au ionii de K+;

● în aparitia potentialului de repaus rolul primordial au ionii de Na+;
● în aparitia potentialului de repaus rolul primordial au ionii de Cl-;
● în aparitia potentialului de repaus rolul primordial au anionii;
● în aparitia potentialului de repaus rolul primordial au ionii de Ca2+;
● răspunsul local apare la excitatie supraliminală;

● răspunsul local apare la excitatie subliminală;
● răspunsul local apare la excitatie liminală;
● răspunsul local apare la excitatie de 2 ori mai mare ca cea liminală;
● răspunsul local apare la excitatie de 3 ori mai mare ca cea liminală;
● viteza de propagare a excitatiei prin fibrele A-beta este de 40-70 m/s;

● hiperpolarizarea apare din cauza fluxului continuu a ionilor de Na+ în celulă;

● hiperpolarizarea apare din cauza fluxului a ionilor de Na+ din celulă;
● hiperpolarizarea apare din cauza fluxului ionilor de Ca2+ din celulă;
● hiperpolarizarea apare din cauza fluxului continuu a ionilor de K+ din celulă;
● hiperpolarizarea apare din cauza fluxului ionilor de Ca2+ în celulă;
● în timpul oboselii în muschi se micsorează cantitatea de acid fosforic legat cu calciu;

● în timpul oboselii în muschi se micsorează cantitatea de acid lactic;
● în timpul oboselii în muschi se măreste cantitatea de acid lactic;
● în timpul oboselii în muschi se măreste cantitatea de acid piruvic;
● în timpul oboselii în muschi se măreste cantitatea de acid fosforic legat cu calciu;
● reobaza este intensitatea minimă a curentului electric, care provoacă excitatie;

● timp util este intensitatea minimă a curentului electric, care provoacă excitatie;
● cronaxie este intensitatea minimă a curentului electric, care provoacă excitatie;
● catelectrotonus este intensitatea minimă a curentului electric, care provoacă excitatie;
● anelectrotonus este intensitatea minimă a curentului electric, care provoacă excitatie;
● viteza transmiterii excitatiei prin fibrele B este 40-70 m/s;

● viteza transmiterii excitatiei prin fibrele B este 0,5-2 m/s;
● ionii de Mg2+ determină cuplarea excitatia – contractia;

● ionii de Na+ determină cuplarea excitatia – contractia;
● ionii de Cl- determină cuplarea excitatia – contractia;
● ionii de Ca2+ determină cuplarea excitatia – contractia;
● ionii de H+ determină cuplarea excitatia – contractia;
● fibrele nervoase senzitive posedă cea mai mică labilitate;

● fibrele nervoase motorii posedă cea mai mică labilitate;
● fibrele musculare netede posedă cea mai mică labilitate;
● fibrele musculare scheletice posedă cea mai mică labilitate;
● sinapsele neuromusculare posedă cea mai mică labilitate;
● suprarăcirea nervului duce la micsorarea pragului de excitatie;

● suprarăcirea nervului duce la micsorarea labilitătii;
● suprarăcirea nervului duce la mărirea excitabilitătii;
● suprarăcirea nervului duce la mărirea labilitătii ;
● suprarăcirea nervului duce la mărirea pragului de excitatie;
● capul miozinei se uneste cu troponina C;

● capul miozinei se uneste cu troponina T;
● capul miozinei scindează ATP;
● capul miozinei se uneste cu troponina I;
● capul miozinei scindează GTP;
● calsechestrina micsorează cantitatea de stocaj de Ca2+ in reticulul sarcoplasmatic ;

● calsechestrina mareste permeabilitatea pentru ionii de Cl- a membranei reticulului
sarcoplasmatic;
● calsechestrina micsorează permeabilitatea pentru ionii de K+ a membranei reticulului
sarcoplasmatic;
● calsechestrina măreste permeabilitatea pentru ionii de K+ a membranei reticului
sarcoplasmatic;
● calsechestrina măreste cantitatea de Ca stocat in reticulul sarcoplasmatic;
● în muschii netezi multiunitari fibrele sunt separate;
● în muschii netezi multiunitari fiecare fibră este inervată de o singură fibră nervoasă;
● muschii netezi multiunitari este controlat mai ales de stimuli nervosi;
● în muschii netezi multiunitari fiecare fibră functionează separat;
● muschii netezi multiunitari sunt muschi viscerali;
● în muschii netezi monounitari fibrele sunt unite între ele prin jonctiuni strînse (de tip
«gap»);
● în muschii netezi monounitari excitatia este transmisă de la o fibră la alta;
● în muschii netezi monounitari toate fibrele se contractă împreună;
● muschii netezi monounitari se pot excita prin întindere;
● muschii netezi monounitari sunt muschii ciliari, ai irisului si muschii piloerectori;
● miozina este o proteină din filamentele groase ale miofibrilelor;

● mioglobina este o proteină din filamentele groase ale miofibrilelor;
● actina este o proteină din filamentele subtiri ale miofibrilelor;
● creatina este o proteină din filamentele subtiri ale miofibrilelor;
● tropomiozina este o proteină din filamentele subtiri ale miofibrilelor;
● muschiul scheletic poate grada forta de contractie prin modificarea amplitudinii

potentialelor de actiune;
● muschiul scheletic poate grada forta de contractie prin modificarea numărului de unităti
motorii active;
● muschiul scheletic poate grada forta de contractie prin modificarea frecventei impulsurilor
motorii;
● muschiul scheletic întotdeauna are aceeasi fortă de contractie;
● muschiul scheletic poate grada forta de contractie prin modificarea duratei potentialelor
de actiune;
● ionii de Ca2+ cuplează excitatia cu contractia;

● ionii de Ca2+ împiedică contractia;
● ionii de Ca2+ mentin contractia;
● ionii de Ca2+ eliberează energia necesară contractiei;
● ionii de Ca2+ opresc contractia;
● în stare de repaus membrana celulei excitabile este încărcată in interior +;

● în stare de repaus membrana celulei excitabile este încărcată pe suprafata externă -;
● în stare de repaus membrana celulei excitabile este încărcată â in interior -;
● în stare de repaus membrana celulei excitabile este încărcată pe suprafata externă +;
● sarcina lipseste pe membrana celulei excitabile în stare de repaus;
● potentialul de actiune se supune legii “totul sau nimic”;
● potentialul de actiune corespunde legii fortei (depinde de valoarea excitantului
supraliminal);
● potentialul de actiune se propagă de-a lungul tesutului (fibrei) fără decrement;
● potentialul de actiune se sumează;
● potentialul de actiune se propagă de-a lungul tesutului (fibrei) cu decrement;
● răspunsul local corespunde legii “totul sau nimic”;

● răspunsul local corespunde legii fortei (depinde de valoarea excitantului subliminal);
● răspunsul local nu se propagă;
● răspunsul local se sumează;
● răspunsul local se propagă de-a lungul tesutului (fibrei) fără decrement;
● excitatia prin fibra nervoasă se propagă numai distal de la locul excitării;

● excitatia prin fibra nervoasă se propagă bilateral de la locul excitării;
● excitatia prin fibra nervoasă se propagă izolat de alte fibre nervoase;
● are loc retentia (încetinirea) propagării excitatiei prin fibra nervoasă în strangulatiile
Ranvier;
● propagarea excitatiei prin fibra nervoasă se supune legii integritătii fiziologice;
● prin sinapsa neuromusculară excitatia se propagă unilateral;

● prin sinapsa neuromusculară excitatia se propagă bilateral;
● are loc retentia (încetinirea) propagării excitatiei prin sinapsa neuromusculară;
● în sinapsa neuromusculară este posibilă sumarea excitatiilor;
● ale loc accelerarea propagării excitatiei prin sinapsa neuromusculară;
● teaca mielinică propagă impulsul nervos;

● teaca mielinică este un izolator electric;
● teaca mielinică are functia trofică;
● teaca mielinică participa la cresterea fibrei nervoase;
● teaca mielinică asigura transportul unor substante active;
● prin fibrele mielinice transmiterea excitatiei este saltatorie;

● prin fibrele mielinice transmiterea excitatiei este continuă;
● prin fibrele amielinice transmiterea excitatiei este saltatorie;
● viteza de transmitere a excitatiei in fibrele amielinice e mai mare decît in cele mielinice;
● viteza de transmitere a excitatiei e mai mare in fibrele mielinice comparativ cu cele
amielinice:
● membrana celulară contine bistratul lipidic;

● membrana celulară contine canalele proteice;
● membrana celulară contine proteinele cărăus;
● membrana celulară contine proteinele receptori;
● membrana celulară contine proteine contractile;
● difuziunea simplă are loc prin proteinele cărăus;

● difuziunea simplă are loc prin exocitoză;
● difuziunea simplă are loc canalele ionice;
● difuziunea simplă are loc prin bistratul lipidic;
● difuziunea simplă are loc prin pompe ionice;
● potentialul de repaus depinde de diferenta de concentratii a ionilor pe ambele părti ale

membranei;
● intensitatea excitantului determină valoarea potentialului de repaus;
● potentialul de repaus depinde de permeabilitatea selectiva a membranei pentru diferiti
ioni;
● activitatea pompei Na+/K+ mentine potentialul de repaus;
● potentialul de repaus este cauzat de intrarea permanentă a ionilor de Ca2+ în celulă;
● hiperpolarizarea duce la micsorarea excitabilitătii pentru că se măreste valoarea

potentialului de repaus;
● hiperpolarizarea duce la mărirea excitabilitătii pentru că se micsorează valoarea
potentialul de repaus;
● hiperpolarizarea duce la micsorarea excitabilitătii pentru că se măreste pragul de
excitatie ;
● hiperpolarizarea duce la micsorarea excitabilitătii pentru că se micsorează pragul de
excitatie;
● hiperpolarizarea duce la mărirea excitabilitătii pentru că se micsorează pragul de
excitatie;
● micsorarea potentialului de repaus duce la mărirea pragului de excitatie;

● depolarizarea provoacă scăderea excitabilitătii;
● hiperpolarizarea provoacă cresterea pragului de excitatie;
● mărirea pragului de excitatie denotă o micsorare a excitabilitătii;
● hiperpolarizarea nu modifică excitabilitatea;
● la introducerea catodului în celulă, anodul fiind situat extracelular, potentialul de repaus

se micsorează;
● la introducerea catodului în celulă, anodul fiind situat extracelular, potentialul de repaus
se măreste ;
● la introducerea anodului în celulă, catodul fiind situat extracelular, va apărea excitatia;
● la introducerea catodului în celulă, anodul fiind situat extracelular, va apărea excitatia;
● la introducerea anodului în celulă, catodul fiind situat extracelular, va apărea
depolarizarea;
● potentialul de actiune apare la actiunea excitantului suprapragal;
● potentialul de actiune apare la actiunea excitantului subpragal;
● potentialul de actiune apare la actiunea excitantului pragal ;
● potentialul de actiune se supune legii “tot sau nimic”;
● o substantă se poate transporta împotriva gradientului electrochimic prin transport activ

primar;
● o substantă se poate transporta împotriva gradientului electrochimic prin difuzie facilitată;
● o substantă se poate transporta împotriva gradientului electrochimic prin canale ionice;
● o substantă se poate transporta împotriva gradientului electrochimic prin simport;
● o substantă se poate transporta împotriva gradientului electrochimic prin osmoză;
● filtrarea este miscarea moleculelor de apă de la o presiune hidrostatică joasă spre cea
înaltă;
● osmoza este miscarea apei de la o presiune osmotică înaltă spre cea joasă;
● solvent drag este procesul de atragere a apei de moleculele proteice;
● osmoza este miscarea apei de la o presiune osmotică joasă spre cea înaltă;
● difuziunea apei are loc prin canale ionice;
● rata de difuzie a unei substante creste dacă suprafata membranei scade;

● rata de difuzie a unei substante creste dacă grosimea membranei creste;
● rata de difuzie a unei substante creste dacă dimensiunile particulei cresc;
● rata de difuzie a unei substante creste dacă gradientul de concentratie a particulei scade;
● rata de difuzie a unei substante creste dacă liposolubilitatea particulei creste;
● transportul activ secundar se bazează pe consumul direct al energiei ATP;

● transportul activ secundar se bazează pe specificitatea pompelor;
● transportul activ secundar constă în fixarea simultană a moleculelor de diverse substante
pe un transportor comun;
● transportul activ secundar utilizează energia unui gradient ionic de concentratie;
● energia pentru transportul activ secundar rezultă din gradientul de Na+, consecintă a
unui transport activ primar;
● există cotransport de Na+ si apă;

● există cotransport de Na+ si H+;
● există cotransport de Na+ si glucoză;
● există cotransport de Na+ si Ca2+;
● există cotransport de Na+ si aminoacizi;
● există antiport pentru Na+/K+;

● există antiport Na+/Ca2+;
● există antiport Na+/H+;
● există antiport Na+/glucoză;
● există antiport Na+/aminoacizi;
● pompa de Na+/K+ introduce K+ în celulă;

● pompa de Na+/K+ are nevoie de ATP;
● pompa de Na+/K+ schimbă 3 ioni de Na+ intracelulari pe 2 ioni de K+ extracelulari;
● pompa de Na+/K+ evacuează Na+ din celulă;
● pompa de Na+/K+ schimbă 2 ioni de Na+ intracelulari pe 3 ioni de K+ extracelulari;
● sarcolema fibrei musculare scheletice este uniform sensibilă la acetilcolină;

● arcolema fibrei musculare scheletice nu este sensibilă la acetilcolină;
● sarcolema fibrei musculare scheletice este sensibilă la acetilcolină doar la nivelul
jonctiunii neuromusculare;
● sarcolema fibrei musculare scheletice este sensibilă la acid glutamic la nivelul jonctiunii
neuromusculare;
● sarcolema fibrei musculare scheletice este uniform sensibilă la acid glutamic;
● viteza de propagare a excitatiei prin fibrele A-gama este de 40-70 m/s;

● tonusul muscular aste determinat de cantitatea de ATP din fibra musculară;

● tonusul muscular aste determinat de cantitatea de creatinfosfat din fibra musculară;
● tonusul muscular aste determinat de numarul de miofibrile;
● tonusul muscular aste determinat de numărul unitătilor motorii în actiune si frecventa lor
de descărcare;
● tonusul muscular aste determinat de cantitatea ionilor de Ca2+ în reticulul
sarcoplasmatic;
● viteza de propagare a excitatiei prin fibrele A-delta este de 40-70 m/s;

● sarcomerul este unitatea morfofunctională a fibrei musculare;

● sarcomerul este unitatea morfofunctională a miofibrilei;
● sarcomerul este unitatea morfofunctională a sarcolemei;
● sarcomerul este unitatea morfofunctională a muschiului;
● sarcomerul este unitatea morfofunctională a reticulului sarcoplasmatic;
● în faza latentă a contractiei potentialul de actiune se răspîndeste pe suprafata externă a

fibrei musculare si pătrunde prin tubulii "T";
● în faza latentă a contractiei are loc influxul de K+ în celulă;
● în faza latentă a contractiei are loc eliberarea ionilor de Ca2+;
● în faza latentă a contractiei are loc hidroliza explozivă a ATP-ului;
● în faza latentă a contractiei eliberarea căldurii de activare;

● micsorarea potentialului de repaus duce la mărirea pragului de excitatie;

● depolarizarea provoacă scăderea excitabilitătii;
● hiperpolarizarea provoacă cresterea pragului de excitatie;
● mărirea pragului de excitatie denotă o micsorare a excitabilitătii;
● hiperpolarizarea nu modifică excitabilitatea;
● tensiunea musculară este maximă la scăderea Ca2+ extracelular;

● tensiunea musculară este maximă la cresterea Mg 2+ intracelular;
● tensiunea musculară este maximă în caz de tetanos incomplet;
● tensiunea musculară este maximă în caz de tetanos complet;
● tensiunea musculară este maximă în caz de secusă;
● contractia muschiului neted este initiată de fixarea ionilor de Ca2+ la lanturile usoare ale
miozinei;
● contractia muschiului neted este initiată de fixarea ionilor de Ca2+ la calmodulină;
● contractia muschiului neted este initiată de fixarea ionilor de Ca2+ la troponină;
● contractia muschiului neted este initiată de fixarea ionilor de Ca2+ la tropomiozină;
● contractia muschiului neted este initiată de fixarea ionilor de Ca2+ la lanturile grele ale
miozinei;

● tropomiozina favorizează eliberarea ionilor de Ca2+ din cisternele reticulului

sasrcoplasmic;
● tropomiozina favorizează polimerizarea actinei globulare;
● tropomiozina hidrolizează ATP-ul;
● tropomiozina stabilizează moleculele de miozină;
● tropomiozina împiedică interactiunea dintre actină si miozină.
● la alungire pasivă a muschiului scheletic benzile A cresc în lungime;

● la alungire pasivă a muschiului scheletic benzile I cresc în lungime;
● la alungire pasivă a muschiului scheletic benzile H cresc în lungime;
● la alungire pasivă a muschiului scheletic miofilamentele subtiri cresc în lungime;
● la alungire pasivă a muschiului scheletic miofilamentele groase cresc în lungime.
● potentialul plăcutei motorii este rezultatul producerii cuantelor de neuromediator;

● potentialul plăcutei motorii este rezultatul actiunii unei singure molecule de
neuromediator;
● potentialul plăcutei motorii este rezultatul cresterii conductantei ionilor de Ca2+ în
terminatiile postsinaptice;
● potentialul plăcutei motorii este rezultatul cresterii conductantei ionilor de K+ în
terminatiile postsinaptice;
● potentialul plăcutei motorii este rezultatul deschiderii canalelor voltaj-dependente de Na+;
● la alungire pasivă a muschiului scheletic benzile A cresc în lungime;

● la alungire pasivă a muschiului scheletic benzile I cresc în lungime;
● la alungire pasivă a muschiului scheletic benzile H cresc în lungime;
● la alungire pasivă a muschiului scheletic miofilamentele subtiri cresc în lungime;
● la alungire pasivă a muschiului scheletic miofilamentele groase cresc în lungime.
● excitatia prin fibra nervoasă se propagă numai distal de la locul excitării;

● excitatia prin fibra nervoasă se propagă bilateral de la locul excitării;
● excitatia prin fibra nervoasă se propagă izolat de alte fibre nervoase;
● are loc retentia (încetinirea) propagării excitatiei prin fibra nervoasă în strangulatiile
Ranvier;
● propagarea excitatiei prin fibra nervoasă se supune legii integritătii fiziologice;
● prin sinapsa neuromusculară excitatia se propagă unilateral;

● prin sinapsa neuromusculară excitatia se propagă bilateral;
● are loc retentia (încetinirea) propagării excitatiei prin sinapsa neuromusculară;
● în sinapsa neuromusculară este posibilă sumarea excitatiilor;
● ale loc accelerarea propagării excitatiei prin sinapsa neuromusculară;
● potentialul de actiune se supune legii “totul sau nimic”;
● potentialul de actiune corespunde legii fortei (depinde de valoarea excitantului
supraliminal);
● potentialul de actiune se propagă de-a lungul tesutului (fibrei) fără decrement;
● potentialul de actiune se propagă de-a lungul tesutului (fibrei) cu decrement;
● există cotransport de Na+ si apă;

● există cotransport de Na+ si H+;
● există cotransport de Na+ si glucoză;
● există cotransport de Na+ si Ca2+;
● există cotransport de Na+ si aminoacizi;
● există antiport pentru Na+/K+;

● există antiport Na+/Ca2+;
● există antiport Na+/H+;
● există antiport Na+/glucoză;
● există antiport Na+/aminoacizi;

foarte important Fiziologie totalizarea nr.1 endocrin ❤️ - копия

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

foarte important Fiziologie totalizarea nr.1 endocrin ❤️ - копия

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Întrebarea Nr. 1: Care din următoarele afirmații este corectă?

● neuronii preganglionari simpatici se află în segmentele medulare T1-L2

● fibre preganglionare parasimpatice se găsesc și în nervul cranian III (oculomotor)

● pupiloconstricția se poate produce prin stimularea nervilor simpatici

● adrenalina acționează asupra beta-2-adrenoreceptorilor din vasele musculare scheletice

● care inervează medulosuprarenala sunt postganglionari

● lungimea fibrelor preganglionare

● neuromediația la nivelul ganglionilor

● la nivelul ganglionilor vegetativi simpatici

● sistemului nervos simpatic

● sinapsa directă a fibrelor preganglionare simpatice pe celulele cromafine

● receptorii alfa-1 și alfa-2-adrenergici

● sistemul nervos central

● fibrele simpatice preganglionare

● vasoconstricției în teritoriul splanhnic

● acetilcolina este un mediator în toți ganglionii vegetativi

● un stimulent selectiv alfa-1

● fizostigmina, inhibitor acetilcolinesterazic, scade secreția de glucagon

● neuronii preganglionari simpatici se află în segmentele medulare T1-T2

● fibre preganglionare parasimpatice se găsesc și în nervul cranian III (oculomotor)

● pupiloconstricția se poate produce prin stimularea nervilor simpatici

● adrenalina acționează asupra beta-2-adrenoreceptorilor din vasele musculare scheletice

● Peptidul atrial natriuretic, NO(EDRF)- factor derivat din endoteliu;

● Peptidul atrial natriuretic, NO(EDRF)- factor derivat din endoteliu;

● Volumul telediastolic (VTD) este mai mare dupa extrasistola ;

● Volumul telediastolic (VTD) este mai mare dupa extrasistola ;

● In fibrele rapide(contractile) sunt canale rapide de Na+(voltaj- dependente), deschise în

● In fibrele rapide(contractile) sunt canale rapide de Na+(voltaj- dependente), deschise în

● In fibrele lente (pacemaker): sunt canale specifice de Na+(non-gated) activate în timpul

● In fibrele lente (pacemaker): sunt canale specifice de Na+(non-gated) activate în timpul

● In fibrele rapide(contractile) durata potentialului de actiune este de 300ms=0,3s;250

● In fibrele rapide(contractile) durata potentialului de actiune este de 300ms=0,3s;

● Perioada refractara absoluta - miocardul nu raspunde nici la un stimul;

● Perioada refractara absoluta - miocardul nu raspunde nici la un stimul;

● Unda pozitiva ”a” de pe flebograma corespundei contractiei atriale;

● Unda pozitiva ”a” de pe flebograma corespundei contractiei atriale;

● Complianta ventriculara creste in hipertrofie peretilor ventriculari;

● Complianta ventriculara creste in hipertrofie peretilor ventriculari;

● Zgomotul 1 are o frecventa de 30-40Hz si o durata de 0,08-0,12sec;

● Zgomotul 1 are o frecventa de 30-40Hz si o durata de 0,08-0,12sec

● Zgomotul 2 are o frecventa de 50-70Hz si o durata de 0,05-0,10sec;

● Zgomotul 2 are o frecventa de 50-70Hz si o durata de 0,05-0,10sec;

● Unda P expresia pe EKG a depolarizarii atriale;

● Unda P expresia pe EKG a depolarizarii atriale;

● Unda T in toate derivatiile este maxima;

● Presiunea pulsului este influentata de debitul sistolic si complianta arborelui vascular;

● Presiunea pulsului este influentata de debitul sistolic si complianta arborelui vascular;

● Presiunea sistolica depinde de volemie;

● Presiunea sistolica depinde de volemie;

● Emotii stres presiunea arteriala creste;

● Emotii stres presiunea arteriala creste;

● La cresterea elasticitatii artereilor se produce o crestere a presiunii arteriale

● La cresterea elasticitatii artereilor se produce o crestere a presiunii arteriale

● presiunile hidrostatica din capilar, favorizeaza filtrarea din capilare in tesuturi;

● presiunea hidrostatica capilar 30 mmHg ;

● Presiunea hidrostatica capilara (10 mmHg) favorizeaza reabsorbtia;

● Presiunea hidrostatica capilara (10 mmHg) favorizeaza reabsorbtia;

● Presiunea hidrostatica capilara (10 mmHg) se opune reabsorbtia;

● Presiunea hidrostatica capilara (10 mmHg) se opune reabsorbtia;

● Vasodilatatie venoasa si arteriolara la nivelul sistemului circulator periferic;

● Vasodilatatie venoasa si arteriolara la nivelul sistemului circulator periferic;

● Neuronii ariei vasoconstrictoare secreta noradrenalina;

● Neuronii ariei vasoconstrictoare secreta noradrenalina;