Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Pentru o functionare corecta, autovehiculele sunt dotate cu o sursa statica care debiteaza curent
in perioada cand motorul termic nu functioneaza si o sursa rotativa pentru perioadele cand
motorul termic functioneaza. Sursa statica o constituie o bateria de acumulatoare.
Bateria de acumulatoare este o pila electrica reversibila, care are proprietatea de a inmagazina
energie electrica prin transformarea ei in energie chimica si reciproc. Acest lucru ii permite
indeplinirea urmatoarelor functii:
preia varfurile de sarcina cand puterea ceruta de consumatori depaseste puterea pe care o
poate da generatorul, ajutand alternatorul in conditii grele de lucru, cum ar fi pe timp de
noapte, iarna etc.
Pe masura ce intregul glob devine dependent de electricitate, mobilitatea bateriilor joaca un rol si
mai important in viata de zi cu zi.
e. borne din plumb - legatura dintre baterie si consumatorul ce are nevoie de energie.
O baterie inmagazineaza energie pentru uz ulterior. Ea produce tensiune dintr-o reactie chimica
produsa intre doua materiale diferite (placa pozitiva si cea negativa) care sunt introduse in
electrolit.
Electrozii sunt cufundati intr-o solutie apoasa de acid sulfuric. Prin asa-numita operatie de
'formare' (a carei reteta difera de la un mod de fabricatie la altul), care consta in principal in
alimentarea cu curent a acumulatorului, electrozii se transforma, placile pozitive ajung de culoare
cafenie si acoperite cu PbO2 iar placile negative cenusii si acoperite cu plumb negricios.
ntr-un acumulator normal acid-plumb, tensiunea aproximativa este de 2V/celula, deci un total de
12V. Curentul este degajat de baterie cu atat mai repede cu cat exista un circuit intre borna
pozitiva si cea negativa.
Iluminarea drumurilor pe timp de noapte sau in alte conditii de vizibilitate redusa se realizeaza
cu ajutorul farurilor. Buna functionare a acestora constituie o conditie absolut necesara pentru a
conferi automobilului siguranta si securitate in circulatie.
Farurile automobilelor pot fi de forma dreptunghiulara sau rotunda si se compun din carcasa 1,
corpul 9, rama 2, reflectorul 3, dulia 4 cu becul bifazic 5 (montat cu filamentul fazei lungi in
focar iar cel pentru faza scurta ecranat in fata focarului) si geamul dispersor 6. Este reglabil pe
orizontala si verticala prin suruburile 7 si in functie de incarcatura prin lamele. Alimentarea se
face prin conductoarele 8. Comanda aprinderii farurilor se face de la bord prin comutatorul
special, iar schimbarea fazelor prin maneta intreruptorului ce conecteaza un releu
electromagnetic sau electronic.
Becurile auto
Sursele primare de iluminare sunt in general lampi cu incandescenta (becuri); numai in anumite
cazuri se folosesc lampile fluorescente, care necesita tensiuni alternative de valoare relativ mare.
Becurile auto sunt formate din unul sau doua filamente incandescente (pentru faza scurta si faza
lunga) cu electrozii suport incorporati in izolatorul de sticla, balonul care inchide sistemul
incandescent si soclul cu flansa metalica.
Fig. 56. Becuri auto
a - bec bifazic pentru far 12 (24) V - 45/40 W; b - bec bilux pentru lampi fata si spate, pozitie si
semnalizare (stop); c - bec simplu cu glob 'para' - pentru lampa semnalizare spate sau mers
inapoi si cu glob 'cireasa' pentru pentru numar circulatie, port-bagaj, capota motor 12 (24) V -
21 W; d - bec liliput pentru lampi bord sau cutie acte 12 (24) V - 2 W; e - bec sofit pentru lampi
plafoniere, cutie acte, numar 12 (24)V - 3 sau 5W;
1 - glob sticla; 2 - suport comun filamente; 3 - suporti filamente; 4 - ecran; 5 - filament faza
scurta; 6 - filament faza lunga; 7 - dulie; 8 - piciorus conectare la soclu de 'masa'; 9 - piciorus
conectare la soclu, faza lunga; 10 - piciorus conectare la soclu, faza scurta; 11, 12 - filamente
bec bilux; 13, 14 - contacte bec bilux; 15 - filament bec simplu; 16 - contact bec simplu; 17 -
stifturi fixare in soclu
a) Filamentul
Filamentele reprezinta partea activa a becului; de aceea ele se executa din materiale care rezista
la temperaturi foarte mari: wolfram, tantal, osmiu etc. In prezent, cel mai utilizat material la
constructia filamentului este wolframul.
b) Balonul becului
Balonul becului in forma de bulb (cireasa) inchide ermetic filamentul. In acest spatiu se face mai
intai vid, dupa care se introduc gaze inerte rarefiate - azot, argon, crypton, xenon, halogen
(vapori de iod) - obtinandu-se astfel marirea tensiunii efective de lucru, cresterea puterii si
eficacitatii luminoase, respectiv a randamentului luminos.
c) Soclul
Soclurile becurilor sunt elemente de legatura care asigura montarea becului, centrarea fata de
becul optic si conectarea la retea a filamentelor prin intermediul bornelor. Balonul este rigidizat
de soclu prin intermediul unui lac special. In general, soclurile becurilor auto sunt cu fixare in
sistem baioneta.
tipul american - cu trei borne simetrice, acestea fiind marcate cu indicatia 'sus' sau 'jos'
pentru a nu fi inversate la montare (doua borne asigura alimentarea filamentelor fazei
lungi respectiv a fazei scurte iar al treilea - comun - face legatura la masa.
Din punctul de vedere al modului de fixare si ghidare in dulie sau in elementul optic, soclurile
sunt de doua feluri:
d) Flansa de fixare
Flansa de fixare metalica se executa in trepte. Treapta cu diametrul mare serveste pentru fixarea
becului in reflectoarele farurilor cu diametre mai mari, iar treapta cu diametrul mai mic serveste
pentru montarea becului in reflectoarele farurilor cu diametre mai mici. In exterior, la partea
posterioara a reflectorului, becul este prevazut cu o garnitura inelara de etansare din material
plastic, impotriva patrunderii prafului si umezelii.
Blocul optic
Blocul optic - nedemontabil - se compune din oglinda reflectoare si geamul dispersor fixat etans
de oglinda.
In fata reflectorului si montat etans de acesta, se afla geamul dispersor. Suprafata exterioara a
dispersorului este neteda iar cea interioara este prevazuta cu un sistem combinat de lentile
prismatice, cilindrice etc. care au rolul de a produce reflexia si refractia necesara respectiv de a
uniformiza si imprastia fasciculul de raze reflectate in forma si la intensitatea cea mai buna
pentru iluminat. In plus se inlatura contrastele, umbrele, petele prea luminoase sau intunecate, se
elimina jocurile de umbre si petele luminoase care apar in timpul mersului si obosesc ochiul,
facand conducerea grea sau chiar imposibila. De asemenea dispersorul asigura iluminarea optima
a drumului si in imediata apropiere a automobilului, fapt care contribuie la usurarea conducerii.
Carcasa
Corpul farului este confectionat din tabla vopsita la care, prin intermediul arcurilor si a doua
suruburi, se fixeaza rama interioara. In aceasta rama sunt practicate trei degajari in care patrund
clemele de fixare a elementului optic. Degajarile in rama si respectiv clemele elementului optic
sunt dispuse asimetric fata de axa farurilor. De aceea elementul optic poate fi montat in rama
numai intr-o pozitie determinata. Elementul optic se sprijina de rama interioara prin intermediul
ramei exterioare din otel cromat care, la randul ei, se fixeaza de rama interioara prin trei
suruburi.
Suruburile servesc atat pentru fixarea ramei interioare, cat si pentru reglarea directiei fasciculului
luminos al farului. Prin insurubarea sau desurubarea surubului elementul optic se roteste fata de
axa verticala. Surubul se insurubeaza in piulitele din material plastic autoblocabile. Placutele de
sustinere a piulitelor sunt fixate de corp.
Farurile trebuie instalate la o inaltime fata de sol de maximum 1,10 m, si de minimum 0,45 m;
departarea maxima de la marginea caroseriei trebuie sa fie 0,40 m sau sub 0,30 m cand lampile
de semnalizare sunt montate la un loc cu farurile; departarea intre faruri trebuie sa fie mai mare
de 0,60 m. Culoarea luminii trebuie sa fie identica la ambele faruri, alba sau galbena.
Tipuri de faruri
a) Faruri aparente
Aceste faruri au in mod obligatoriu carcasa, sunt de sine statatoare si au o forma geometrica bine
determinata. S-au utilizat la autovehiculele de tip mai vechi, iar in prezent se utilizeaza la
tractoare, motociclete etc.
b) Faruri ingropate
Pot fi cu sau fara carcasa. Se incorporeaza estetic si aerodinamic in partea frontala a caroseriei.
Ele constituie tipul constructiv cel mai utilizat in prezent.
c) Faruri duble
d) Faruri dreptunghiulare
Reflectorul este format din suprafete parabolice racordate. In afara de forma estetica, mai
adecvata mastilor masinilor moderne, realizeaza si o distributie mai buna a fasciculului luminos.
1. Faruri de ceata
Se caracterizeaza prin aceea ca utilizeaza razele de lumina galbena, distanta focala a reflectorului
este mai mica decat a fazei de incrucisare, pentru a concentra fasciculul luminos pe distanta
mica, iar dispersorul prezinta o ingrosare importanta la partea superioara.
2. Farurile de cautare
Din punct de vedere al dispersiei luminii la faza mica, farurile pot fi:
Acest tip de far cere o buna reglare, deoarece, la orice deviere sau atunci cand se circula pe
drumurile proaste, se produce o orbire a soferului autovehiculului care vine din sens contrar. Pe
timp de ceata asigura insa o iluminare mai buna decat celelalte tipuri.
Farurile cu iluminare simetrica se regleaza mai usor, asigura o iluminare mai uniforma, fara pete
si o acomodare mai rapida a ochiului la trecerea de la faza mare la cea mica.
La aceste faruri fasciculul este putin sub axa orizontala pe partea dreapta. Aceasta face ca
iluminarea sa fie diferentiata puternic: cu distanta mare pe partea dreapta si mai slaba pe partea
stanga. In acest fel nu se mai realizeaza orbirea autovehiculului din sens contrar si ca urmare se
poate obtine o viteza mare pe parcurs.
Iluminarea asimetrica se realizeaza prin becuri bifazice, cu o constructie deosebita de cele bilux
si prin utilizarea unor dispersoare special amenajate cu o fanta care asigura proiectarea
fascicolului.
Spre deosebire de tipul anterior (numit european), acest tip asigura o iluminare asimetrica cu un
fascicul concentrat indreptat in jos, la o distanta mai mica spre dreapta si putin in sus, ca un con
luminos.
Acest far are o constructie deosebita a becului aflat in corp comun cu reflectorul si dispersorul.
In interior sunt dispuse doua filamente, unul in focar, pentru faza mare, iar unul inaintea
focarului si deasupra axei optice, pentru faza mica.
La iluminatul cu faza mica fascicolul nu orbeste conducatorul autovehiculului ce vine din sens
contrar si asigura o iluminare buna a drumului.
Cand se trece de la o faza la alta, variatia intensitatii luminii este foarte mica, ceea ce nu oboseste
conducatorul.
Aceste faruri se comporta mai bine pe timp de ceata. Sunt insa costisitoare deoarece la arderea
filamentului se inlocuieste tot farul.
Fig. 60. Faruri cu fascicul concentrat
de a avertiza ceilalti participanti la traficul rutier asupra intentiilor sau manevrelor pe care
urmeaza sa le efectueze soferul (franari, schimbari ale directiei de mers spre dreapta sau
spre stanga, depasiri);
de a pune in evidenta, prin aprinderea unor lampi sau prin reflectarea razelor luminoase
primite din afara, in special pe timp de noapte, a prezentei si dimensiunilor de gabarit ale
automobilului (lumini de pozitie, lampi de semnalizarea deschiderii usilor din fata si
catadioptrul).
Lampile auto exterioare sunt reglementate prin normele legale de circulatie, atat in ceea ce
priveste culoarea cat si modul de functionare. Ele trebuie sa fie montate simetric fata de axa
mediana a automobilului, sa se aprinda simultan si sa aiba aceeasi culoare si intensitate
luminoasa.
Lampile de pozitie indica gabaritul automobilului si sunt montate cate doua in fata si in spate.
Ele au, in principiu, aceeasi constructie, dar dispersorul este alb pentru lampile din fata, si rosu
pentru spate. Lampile au forma dreptunghiulare iar in spate pot fi rotunde. Lumina are
intensitate constanta
Automobilele moderne au lampi de pozitie comune cu cele ale semnalizarii (in fata), respectiv cu
cele ale semnalizarii si ale stopului de frana (in spate). In fata se folosesc doua becuri 'cireasa'
sau 'para' de 5W (pozitie) si respectiv 21W (semnalizare), cu geam de dispersie bicolor (alb +
portocaliu sau galben). In spate se folosesc becuri de 21 ~ 5 W pentru pozitie si stop si becuri de
pentru semnalizare de 21 W, geamul dispersor fiind rosu si portocaliu (galben). Becurile se
monteaza in dulie cu stifturi (baioneta).
Lampile de stop sau de franare servesc pentru a avertiza pe conducatorul auto din spate asupra
intentiilor de incetinire a vitezei sau franare totala a automobilului. Ele sunt amplasate in spatele
automobilului si se aprind la actionarea pedalei de frana. Lampile de stop sunt combinate cu cele
de pozitie si de semnalizarea schimbarii directiei. Normele prevad ca lumina lampii de stop sa fie
vizibila de la minim 50 m, iar noaptea de la minim 500 m.
Lampile pentru mers inapoi, in numar de doua, montate lateral in spate cu geam alb,
ilumineaza la manevrarea automobilului inapoi printr-un intreruptor montat in cutia de viteze.
Lampile de parcare au rolul de a semnaliza gabaritul si sunt montate lateral, putand fi aprinse
simultan sau numai pe partea unde a fost parcat automobilul. Sunt mici, folosind becuri de 2 W
si au geamul dispersor bicolor (alb-rosu).
Lampile pentru iluminarea numarului pot fi singulare, cu geam alb si bec de 5 W, sau
incorporate in lampile de pozitie si stop spate. In acest caz becul are 3 W si se aprinde odata cu
lampile de pozitie de la comutatorul general de lumini.
Lampile de avertizare asupra deschideri usilor se monteaza la partea frontala a usilor. Ele sunt
de constructie ingropata si sunt prevazute cu un dispersor de culoare rosie, din material plastic.
Puterea becului este de 5 W.
Catadioptrul sau ochiul de pisica se deosebeste de lampile obisnuite prin aceea ca desi nu este
prevazut cu becuri, totusi constituie element de semnalizare deoarece el reflecta lumina ce cade
pe suprafata lui.
Elementul reflectorizant de culoare rosie, se executa din material plastic. Suprafata exterioara a
elementului este neteda, iar cea interioara este prevazuta cu un sistem de prisme care reflecta
lumina. Catadioptrul poate fi separat sau ingropat in dispersorul lampilor din spate.
Comutatoare
Relee de semnalizare
Releele trebuie sa asigure 90 ( 30 aprinderi pe minut si sa intre in functiune in cel mult 5 secunde
de la conectare.
o electronice.
In prezent, releele de semnalizare cele mai utilizate sunt cele cu fir cald, datorita constructiei
relativ simple, costului scazut, capacitatii de satisfacere a cerintelor impuse pentru majoritatea
autoturismelor.
Scheme de conectare
Legatura electrica intre borna ,,+' a bateriei de acumulatoare 3 si borna ,,30' a alternatorului 5 se
realizeaza printr-un conductor de culoare maro. De la borna ,,30' a alternatorului, printr-un
conductor de culoare maro se conecteaza borna ,,30/1' a comutatorului cheii de contact 4; tot de
la borna ,,30' a alternatorului, printr-un conductor de culoare roz, se conecteaza siguranta nr. 1 a
casetei de siguranta 11. De la siguranta nr. 1 (fara sa treaca prin ea), tot printr-un conductor roz,
se conecteaza borna ,,30' a comutatorului de contact 4. Aceste (simbolizate cu cifra '30') sunt in
permanenta sub tensiune atat timp cat bateria este conectata la instalatia electrica.
De la borna ,,INT'' a comutatorului cu cheie de contact (iar cheia se afla in pozitia de ,,aprindere''
sau ,,stationare'') prin doua conductoare de culoare neagra, se conecteaza intreruptorul de lumini
exterioare, borna ,,H'' si comutatorul central de lumini. De la borna ,,15' a comutatorului cheii de
contact 4 (iar cheia se afla in pozitia de ,,aprindere''). Printr-un conductor de culoare albastra si
dungi negre se alimenteaza sigurantele nr. 9 si 10 ale casetei de sigurante.
optica;
(sonora (acustica).
o instalatia farurilor;
o lampile pentru iluminarea interioara, exterioara si semnalizare optica;
claxoane;
dispozitive de alarmare acustica (sirene);
Claxoanele au rolul de a semnaliza din timp pericolul producerii accidentelor. Utilizarea lor este
reglementata prin norme de circulatie rutiera.
sa fie usor de comandat de catre sofer, de obicei fara a ridica mana de pe volan.
Folosirea claxonului trebuie sa se faca prin semnalizari scurte, pentru a nu deranja prea mult, fara
a cauta sa surprinda sau sa sperie. Claxonul este 'vocea' automobilului, iar timbrul si tonalitatea
sa trebuie sa fie cat mai placuta.
Pentru ca semnalul sonor al automobilului sa se distinga mai bine in conditiile zgomotului urban,
acesta trebuie sa fie bitonal, ceea ce presupune existenta a doua claxoane care sa sune simultan.
Astfel, raportul inaltimilor sonore ale tonurilor este apropiat de terta minora ce produce omului
senzatia de alarma. Unul din tonuri se numeste 'ton inalt' (alto), iar cel de-al doilea 'ton jos' (bas)
In general, se folosesc claxoanele electrice, care pot fi:
Intre corp si rama 16 este fixata o membrana elastica 14 , executata din otel aliat calit. In centrul
membranei se afla indusul sau armatura mobila cilindrica 2, tot din material magnetic compact,
cu discul de rezonanta 15 din otel. Discul de rezonanta are rolul de a reda sunetul cu o anumita
frecventa si u anumit timbru.
Destinatie
Tipuri constructive
Stergerea parbrizului se realizeaza cu ajutorul unor perii sau lamele de cauciuc de 150 - 200 mm
lungime, fixate in doua brate actionate pe partea din afara parbrizului cu o apasare de 100-150 gf
care asigura stergerea picaturilor de ploaie si zapada.
Puterea consumata de stergatoarele de parbriz este 20-50 W cand parbrizul este umed, ele putand
atinge 75 W pentru constructie moderne, de putere mare.
Pompele de spalare utilizate in constructiile mai vechi erau de tipul 'cu membrana', fiind
actionate de la pedala. In prezent, pompa cu membrana a fost inlocuita de o electropompa,
comandata de la comutatorul stergatorului de parbriz.
Tabloul de bord cuprinde o serie de aparate de masura. Aceste aparate permit masurarea electrica
a principalilor parametrii functionali ai automobilului, electrici sau neelectrici, cu ajutorul
senzorilor si traductoarelor, prin prelucrare adecvata si afisare analogica sau numerica. Aceste
aparate controleaza, in general, tot domeniul de variatie al parametrului respectiv (incluzand
valorile normale, valorile limita si cele anormale), astfel incat ele reprezinta cel mai complet si
mai eficient mijloc de informare a conducatorului auto.
Electrice sau electronice, analogice sau numerice, aparatele de bord pot fi realizate separat sau
combinat, fie incluse in panoul de bord, fie montate individual in campul vizual al
conducatorului auto.
Pentru facilitarea interpretarii valorilor masurate, dispozitivele de afisare ale acestor aparate
prezinta cadrane, scari, valori numerice ale caror culori au anumite semnificatii general valabila:
Principalele tipuri de dispozitive analogice de masurare folosite sunt prezentate in tabelul urmator:
Tipul de Parametrii
Tipul aparatului Principiul de functionare
traductor masurabili
interactiunea de
tip Laplace dintre campul
magnetic al unui magnet
Tensiuni si
permanent interactioneaza si
Magnetoelectric curenti
curentul electric dintr-o
continui
bobina mobila (curentul
masurat sau semnalul
electric intermediar)
interactiunea dintre campul traductor rezistiv
magnetic produs de curentul (reostatic) sau temperaturi,
Feromagnetic masurat (semnalul electric capacitiv; nivele,
(electromagnetic) intermediar) ce parcurge o membrana pozitii,
bobina fixa si o paleta de fier ondulata, presiuni
moale solidara cu indicatorul termistor
interactiunea dintre tahogenerator
viteza,
Electrodinamic campurile magnetice a doua trifazat cu sau
turatia, nr.
sau ferodinamic bobine (una fixa li una fara generator de
km parcursi
mobila) impulsuri
interactiunea dintre circuite
priza mecanica cu viteza,
inductoare fixe si curentii
Cu inductie transmisie prin turatia, nr.
indusi in piese conductoare
cablu flexibil km parcursi
mobile
deformarea (curbarea) unui
temperaturi,
element termobimetalic
traductor rezistiv nivele,
Termic simplu, cu incalzire directa
(reostatic) pozitii
(functionare in impuls), sau
presiuni
dublu cu incalzire indirecta
Electronic prelucrarea analogica sau corespunzator temperaturi,
numerica a semnalului parametrului de presiuni,
intermediar obtinut la iesirea masurat nivele,
traductorului cu circuite debite,
electronice adecvate turatii,
(amplificatoare, atenuatoare, pozitii,
redresoare, convertoare deplasari,
analog-numerice etc.) forte,
cupluri,
acceleratii,
concentratii
gaze
Turometrul- indica turatia instantanee a arborelui motor (in rot/min sau ture/min).
Indicatiile turometrului sunt utile pe timpul rularii pentru corelarea cat mai corecta a vitezei de
deplasare cu turatia realizata, deci cu pozitia pedalei de acceleratie. Se poate realiza astfel o
selectare optima a treptei de viteza in functie de conditiile concrete de rulare.
Releul bipozitional declanseaza electric avertizorul optic si/sau acustic, ambele elemente fiind
conectate la sistemul general la alimentare cu energie electrica. Releele se monteaza in general
pe pe motor sau la locul cel mai potrivit prelevarii marimii controlate, iar avertizoarele in
habitaclu, de obicei pe panoul de bord.
Se bazeaza pe principiul aerotermei si are rolul de a regla temperatura aerului, fie in scopul
incalzirii, dezaburirii geamurilor, fie al ventilarii habitaclului. In prezent, toate automobilele sunt
prevazute cu instalatii de climatizare, mai mult sau mai putin performante.
Aerul curat pentru incalzire este aspirat prin grila de admisie de sub parbriz si prin suflanta
ajunge in interiorul autovehiculului. Intre timp aerul strabate si cutia de climatizare (caseta de
incalzire) de unde, prin diferiti voleti, este distribuit la difuzoarele individuale. Daca incalzirea
este reglata la 'CALD', robinetul de incalzire deschide accesul spre schimbatorul de caldura.
Schimbatorul de caldura se gaseste in caseta de incalzire si este incalzit cu lichidul de racire din
radiator. Aerul care strabate schimbatorul de caldura se incalzeste de la lamelele acestuia si
ajunge cald in interiorul autovehiculului.
Pentru marirea puterii de incalzire se utiliza, pana nu demult, o suflanta in doua trepte. In ultima
vreme se prefera utilizarea unui ventilator cu 4 trepte. Pentru ca suflanta sa mearga cu turatie
diferita in fiecare treapta, motorul acesteia se inseriaza cu rezistente de reglaj de diferite valori,
ceea ce conduce la o reducere a intensitatii curentului si implicit a turatiei.
Functie de varianta poate fi montat un filtru pentru retinerea polenului. Incalzirea poate fi
conectata si la aerul ambiant. In acest caz aerul este absorbit in interiorul vehiculului si incalzit.
1 - admisie aer proaspat; 2 - admisie aer (ambient) din interior; 3 - difuzor dezghetare parbriz;
4 - difuzor mediu; 5 - difuzor lateral; 6 - difuzor pentru picioare;
Alarme auto
Alarmele auto fac parte din instalatiile auxiliare ale automobilului. Sunt sisteme de protectie
electronica, care avertizeaza local, opto-acustic, pentru descurajarea potentialilor infractori. De
asemenea proprietarul masinii poate fi anuntat la distanta cu ajutorul unui pager sau cu ajutorul
propriului mobil. Practic, sistemul sesizeaza electronic patrunderea prin efractie si blocheaza
pornirea masinii. Sistemul de alarma auto contine mai multe elemente prin intermediul carora
sesizeaza apropierea de masina, lovirea acesteia, deschiderea usilor, a capotei sau a
portbagajului. Oricare din aceste actiuni va determina activarea pre-alarmei sau alarmei.
De-a lungul timpului, sistemele de alarmare - securizare s-au dezvoltat pe mai multe directii,
fiind concepute si realizate:
In principiu toate sistemele sunt puse in stare de veghe, cu ajutorul unui intreruptor montat in
interiorul sau exteriorul automobilului.
Sistemele securitate auto utilizate in prezent incorporeaza senzori de miscare care vor monitoriza
vehiculul de fiecare data cand sistemul va fi armat, declansand alarma daca o actiune
neautorizata este detectata: deschidere usi / capota motor / portbagaj / senzor cu ultrasunete
(volumetric). Exisa si variante optionale de senzori cu microunde (perimetru radar), de impact
(soc) etc. In plus sistemul comunica cu calculatorul de bord al vehiculului, fiind capabil sa
citeasca si sa invete semnalele analogice si digitale ale acestuia, fapt ce permis imbogatirea
substantiala a listei de functii si beneficii, cum ar fi:
consum redus;
cautare in parcare;
deschidere usi in doua trepte sau deschidere selectiva a usilor (de exemplu, mai intai usa
soferului)
Acestora li se pot adauga dotarile dedicate (pentru un anumit model / constructor) sau optionale.
telecomenzi (cu doua sau trei butoane), folosite pentru comanda la distanta a sistemelor;
receptoare, destinate receptionarii semnalelor de la telecomanda;
emitatoare receptoare cu cod saritor (cu unul sau mai multe canale, cu unul sau doua
relee), utilizat pentru comanda la distanta in diverse automatizari; acesta pastreaza in
memoria EEPROM parametrii de functionare ai telecomenzii
controllere pentru usile de acces (pentru o usa sau pentru doua), destinat actionarii usilor;
acesta este montat intr-o carcasa din material plastic in imediata apropiere a usilor pe care
le actioneaza;
Conditii impuse
Pentru a asigura receptia radio in automobile, trebuie satisfacute anumite conditii, ca:
receptarea semnalelor in gamele undelor lungi, medii, scurte si ultrascurte (folosita mult,
datorita avantajelor de propagare si a calitatii transmisiei in modulatie de frecventa)
printr-o antena omnidirectionala;
deparazitarea instalatiilor electrice ale automobilului (instalatia de aprindere,
electromotoarele pentru antrenarea pompei si stergatorului de parbriz, demarorul)
indiferent de intemperii, pentru evitarea perturbarilor in receptie;
Receptionarea undelor radio in automobil este mult mai complicata decat in cazul altor
receptoare. De cele mai multe ori automobilul se gaseste in miscare, parcurgand zone industriale,
strazi marginite de cladiri, linii de troleibuz si / sau tramvai, linii de transport pentru energia
electrica de inalta tensiune, vai sau paduri.
Toate acestea, in functie de frecventa postului receptionat, pot cauza interferenta sau chiar
schimbarea polarizarii undelor electromagnetice (in special in cazul undelor ultrascurte, o
deplasare de numai 10 cm poate produce modificari de ordinul a 30 dB).
In cazul undelor lungi si a undelor medii se emite, de regula cu polarizare verticala. Pe unde
scurte emisia si receptia undelor electromagnetice se poate face atat cu polarizare verticala cat si
cu polarizare orizontala (datorita specificului de propagare a acestor unde, care prin reflexiile de
ionosfera ajung in punctul de receptie cu polarizare eliptica). In unde ultrascurte, pentru Europa
continentala polarizarea este orizontala, Anglia fiind adepta polarizarii verticale.
Din motive practice si economice trebuie folosit un singur fel de antena pentru intreaga banda de
frecvente.
De cele mai multe ori, aceste masuri nu sunt suficiente, deparazitarea trebuind sa fie realizata
direct asupra surselor perturbatoare.
Pentru demaror, in general nu se face deparazitare, dat fiind timpul relativ scurt in care acesta
functioneaza.
Dinamul sau alternatorul se deparaziteaza in principal prin conectarea intre cele doua perii a unui
condensator de 0,20,5 µF/25V/100oC.
Prezenta parazitilor de la electromotor se face simtita mai ales cand consumatori precum
iluminatul interior sau sistemul de incalzire a parbrizului sunt in functiune, semnalele
perturbatoare fiind radiate prin conductoarele de legatura ale acestora cu sursa de alimentare.
S-a constatat practic faptul ca actiunea perturbatoare s-ar afla in spectrul de joasa frecventa. Un
filtru adecvat, montat intre borna (+) a radioreceptorului si cablul de (+) ce vine de la sursa de
alimentare, ar rezolva problema.
In afara masurilor generale ce se recomanda a fi luate pentru deparazitarea instalatiilor auto, unii
producatori de automobile prezinta instructiuni concrete in functie de marca si tipul
automobilului respectiv, specificand amplasarea surselor de paraziti, natura acestora, modalitati
practice de reducere etc.