Elemente de igienă școlară și promovarea sănătății în rândul copiilor, adolescenților

și tinerilor

Cuprins
I. Dezvoltarea fizică în rândul copiilor, adolescenţilor şi tinerilor
I.1. Factori care influenţează dezvoltarea organismului
I.2. Perioadele dezvoltării
I.3 Legile dezvoltării fizice
II. Măsuri de promovare a unui comportament sănătos în rândul copiilor, adolescenţilor şi
tinerilor
II.1. Măsuri socio-economice
II.2. Măsuri legislative
II.3. Măsuri tehnice
II.4. Acţiuni de informare şi educare

III. Rolul interviului motivational in consilierea pentru un stil de viata sanatos

1
I. Dezvoltarea fizică în rândul copiilor, adolescenţilor şi tinerilor

I.1 Factori care influenţează dezvoltarea organismului

I.1.1Factorii mediului intern
a. Factorii organismului matern
- factori interni ai organismului matern: tulburări utero-placentare şi hormonale
materne
- factori externi ai organismului matern: infecţii virale ( ex. rubeolă, gripă),
bacteriene (ex. sifilis) şi parazitare (ex. toxoplasmoza) din cursul sarcinii, factori
imuni (boli autoimmune, izoimunizarea RH şi ABO) şi iatrogeni (utilizarea unor
medicamente), fumatul activ şi pasiv
b.Factori genetici
c. Factori endocrini: hormonul de creştere hipofizar (STH), insulina, hormonii tiroidieni,
hormonii androgeni, hormonii estrogeni, hormonii glucocorticoizi, timusul

I.1.2 Factorii mediului extern

a. Factori sociali: nivelul educaţional şi cultural al părinţilor, statutul profesional şi
nivelul veniturilor, mărimea familiei, condiţiile de habitat
b. Factorii nutriţionali: cantitatea şi calitatea alimentelor consumate
c. Factori ambientali, ecologici: mediul geografic, clima, succesiunea anotimpurilor
d.Mediul urban/ rural
e. Bolile acute sau cronice: ex. boli congenitale de cord, insuficienţă hepatică sau renală,
boli care evoluează cu sindrom de malabsorbţie

I.2 Perioadele de dezvoltare

a. Prima copilărie
- perioada de nou născut (0-30 zile)
- perioada de sugar (1-12 luni)
- perioada de copil mic (1-3 ani)
b. A doua copilărie (3-6 ani)

2
- perioada preşcolarului mic(3-4 ani)
- perioada preşcolarului mijlociu(4-5 ani)
- perioada preşcolarului mare(5-6 ani)
c. A treia copilărie (6-10,11 ani)
d.Pubertatea
-etapa prepubertară începe la aproximativ 10 ani la fete şi la 12 ani la băieţi
-etapa pubertară
Declanşarea pubertăţii se produce în raport cu nivelul de maturizare generală a
organismului, iar reperul cel mai fidel este vârsta osoasă. Vârsta osoasă la care apare
pubertatea este în general de 11 ani la fete şi spre 13 ani la băieţi.
- etapa postpubertară durează de la apariţia pubertăţii propriu-zise până la închiderea
cartilajelor de creştere. Include adolescenţa (16-18 ani) şi tinereţea (18-25 ani)

I.3 Legile dezvoltării fizice

Ritmul dezvoltării organismului în ansamblu scade odată cu înaintarea în vârstă, urmând
profilul unei curbe parabolice.
Legea alternanţei
Osul lung se lungeşte şi se îngroaşă alternativ. Pauza dintre procesele de creştere în
lungime este folosită pentru creşterea în grosime şi invers.
Legea basculei
Perioadele de activitate şi de repaus care alternează în dezvoltarea unui os lung sunt
contrare pentru două oase lungi consecutive ale acelueaşi membru.
 La nivel de ţesuturi, organe,aparate, sisteme şi segmente corporale creşterea are
următoarele particularităţi
- creşterea este alometrică,adică dezvoltarea mai rapidă a unor organe este însoţită de
dezvoltarea mai lentă sau chiar regresia altor organe
- sensul creşterii este cefalo-caudal
- dacă un segment al corpului are o creştere proporţional superioară celei staturale,
segmentele imediat superioare sau inferioare celui considerat vor avea o creştere
proporţional inferioară celei staturale
Legile pubertăţii

3
- prepubertar talia creşte în special pe seama membrelor inferioare,iar postpubertar pe
seama trunchiului
-la prepubertate creşterea interesează mai ales sistemul osos, iar postpubertar cuprinde
mai ales masa musculară
-prepubertar predomină procesul de alungire osoasă, la pubertate şi postpubertate este
prioritar procesul de îngroşare osoasă
Dezvoltare fizică între cele 2 sexe are următoarele particularităţi
- fetele prezintă în toate etapele o dezvoltare osoasa mai precoce
- băieţii prezintă în toate etapele creşterii (excepţie perioade de prepubertate) talia,
greutatea, forţa musculară mai mare decât fetele

II. Măsuri de promovare a unui comportament sănătos în rândul copiilor,

adolescenţilor şi tinerilor
Din diferite motive, copiii, adolescenţii şi tinerii se angajează deseori în acţiuni şi
practici care au efect direct sau indirect asupra sănătăţii lor:
- fumat
- consum de alcool
- consum de droguri ilicite
- activitate sexuală necorespunzătoare
- adoptarea unei alimentaţii nesănătoase
- adoptarea unui stil de viaţă sedentar
- adoptarea unui comportament violent sau cauzator de accidente.
Dat fiind faptul că atitudinile şi comportamentul adolescenţilor şi tinerilor sunt
influenţate de diferiţi factori care acţionează la diferite nivele, în vederea prevenirii
comportamentelor cu risc şi a promovării sănătăţii în rândul populaţiei tinere sunt
necesare acţiuni complexe- informare şi educare, măsuri medicale, legislative şi socio-
economice- care să abordeze diferite strategii şi să implice diferite instituţii şi membrii
ai comunităţii.

4
 II.1. Măsuri socio-economice
Factorii socio-economici sunt cei care limitează uneori posibilitatea populaţiei
tinere de a adopta un comportament sănătos. De aceea, adoptarea unor măsuri care
urmăresc îmbunătăţirea mediului social şi economic pot duce la promovarea unui stil de
viaţă sănătos. Astfel de măsuri sunt, spre exemplu:
- oferirea unui mic-dejun consistent şi/sau a prânzului în cantinele instituţiilor
şcolare, organizarea unor puncte de distribuţie a alimentelor pentru grupurile sociale
defavorizate în vederea îmbunătăţirii comportamentelor alimentare
- ajutorarea familiilor cu situaţie socio-economică deficitară şi crearea de
oportunităţi profesionale şi economice pentru adolescenţii şi tinerii din aceste
familii în vederea prevenirii violenţei juvenile
- menţinerea unor preţuri ridicate la produsele de tutun şi băuturile alcoolice
II.2.Măsuri legislative
Măsurile legislative urmăresc modificarea comportamentului prin legi si reguli
care însă sunt eficiente numai dacă există un sistem adecvat de promovare şi control al
respectării acestora. De asemenea, trebuie să se explice populaţiei importanţa şi motivele
care au dus la adoptarea acestor legi.
Exemple de legi care pot contribui la promovarea unui stil de viaţă sănătos în
rândul tinerilor sunt:
- interzicerea vânzării de tutun şi băuturi alcoolice minorilor
- interzicerea reclamei care se face în mijloacele mass-media produselor de
tutun
- etichetarea adecvată a produselor alimentare
- obligativitatea purtării centurilor de siguranţă de către persoanele care
circulă în autoturisme, obligativitatea purtării de cască în cazul motocicliştilor

II.3.Măsuri tehnice
Măsurile tehnice sunt în general măsuri pasive de care grupul ţintă beneficiază fără a
necesita nici un efort din partea acestuia ; exemple de astfel de măsuri sunt:
- pernele de aer din maşini, centurile de siguranţă, construirea unor drumuri sigure
în vederea prevenirii accidentelor

5
 - fortificarea unor produse alimentare, cum ar fi pâinea; fluorizarea apei;
producerea şi oferirea posibilităţii de procurare a unor produse cu un conţinut
scăzut de grăsimi saturate, colesterol, sodiu şi zaharuri în vederea promovării
unei alimentaţii sănătoase

II.4.Acţiuni de informare şi educare

a.Programe şcolare
Dezvoltarea unor programe de informare şi educare eficiente este o necesitate
stringentă, dar şi o mare provocare. Programele educaţionale implementate în şcoli oferă
oportunitatea de a preveni iniţierea comportamentelor cu risc pentru sănătate în rândul
copiilor, adolescenţilor şi tinerilor, având diferite avantaje:
- se adresează unei audienţe mari (mulţi tineri merg la şcoală)
- sunt oportunităţi pentru comunicare interpersonală, care sunt
importante pentru buna înţelegerea a mesajului
- mulţi educatori şi persoane din conducerea şcolilor recunosc
importanţa educaţiei şi a consilierii pentru sănătate a tinerilor
b. Campanii mass-media
Campaniile mass-media au fost frecvent utilizate în multe ţări în vederea educării
populaţiei cu privire la diferite aspecte, inclusiv promovarea unui stil de viaţă sănătos şi
sunt văzute ca o modalitate foarte bună de a adresa mesaje educaţionale grupurilor
populaţionale de adolescenţi şi tineri deoarece aceştia sunt expuşi şi interesaţi foarte mult
de mesajele din mass media. Aceste mesaje au potenţialul de a ajunge la diferite
categorii de tineri, inclusiv la cei mai puţini educaţi şi care nu sunt cuprinşi în alte tipuri
de programe educative .
Pentru a avea efect pozitiv, campaniile mass-media trebuie sa tina cont de
urmatoarele aspecte
1. Mesajele trebuie să aibă în vedere tot timpul grupul ţintă
2. Campania mass-media nu trebuie să fie un eveniment izolat, ci să aibă o durată
suficient de mare, să se repete la anumite intervale de timp şi chiar să fie combinată
cu alte acţiuni, cum ar fi programe de educaţie în şcoli.

6
3. Diferite studii arată că programele şcolare şi educaţia în mass media au mai mari
şanse de reuşită dacă sunt derulate împreună, iar efectul este mult mai bun decât dacă
aceşte acţiuni se derulează separat.
c. Consilierea directa pentru un stil de viata sanatos

III. Rolul interviului motivational in consilierea pentru un stil de viata sanatos

In cadrul consilierii directe a adolescenților și tinerilor pentru un stil de viata sanatos
poate fi folosit interviul motivational.

Caracteristicile interviului motivational sunt:

1.Motivarea pacientului
Interviul motivational este o conversatie cu persoana care urmeaza a fi consiliata in
cadrul careia se urmareste motivarea acesteia pentru adoptarea comportamentului dorit.
2. Presupune colaborare intre cadru medical si pacient
Cadrul medical si persoana consiliata au o discutie in care cadrul medical pune diferite
intrebari, dand ocazie pacientului ca prin raspunsurile oferite sa isi exploreze si afirme
diferite opinii, pareri, intentii personale cu privire la comportamentul pentru care este
consiliat.
3.Ofera posibilitatea pacientului de a-si gasi propriile motivatii si resurse individuale
pentru adoptare acomportamentului dorit
Spre deosebire de metodele traditionale in care cadrul medical spune in mod autoritar ce
trebuie sa faca/nu faca pacientul, interviul motivational urmareste ca medicul sa ghideze
pacientul astefel incat acesta sa isi stabileasca singur prioritatile, actiunile pe care ar
trebui sa le urmeze

Consilierea se face in functie de gradul de motivare al pacientului :

- Precontemplare (persoana nu doreste sa schimbe nimic)
- Contemplare (persoana incepe sa se gandeasca la adoptarea comportamentului
propus)
- Pregatire (persoana se hotaraste ca in urmatoarele 3 luni sa faca o schimbare si sa
adopte comportamentul propus)

7
 - Actiune (persoana a adoptat comportamentul propus de o perioada de 3-6 luni)
- Mentinere (persoana a adoptat comportamentul propus de o perioada de peste 6
luni)
- Recadere (persoana a adoptat comportamentul propus de o perioada de peste 6
luni, dar din diferite motive, a renuntat sa mai faca acest lucru la un moment dat)

Aspectele care pot sa fie abordate in cadrul interviului motivational sunt:

a. Avantajele/dezavantajele adoptarii comportamentului respectiv
b. Situatii/persoane care il pot impiedica sa adopte comportamentul respectiv
c. Situatii/persone care il pot ajuta sa adopte comportamentl respectiv
d. Increderea in capacitatea de a realiza comportamentul respective (ex. Pe o scara
de la 1 la 5 -1-scazut, 5 crescut- care crezi ca este capacitatea ta de a a …..?)
e.Solutii pentru a contracara barierele/piedicile care pot sa apara

SUBIECTE
1.Factori care influenteaza dezvoltarea fizica
2.Legile dezvoltarii fizice
3.Masuri de promovare a unui comportament sanatos in randul copiilor,
adolescentilor si tinerilor
4.Rolul interviului motivational in consilierea pentru un stil de viata sanatos