Exemplu de descriere de caz:

Pacienta a fost internata pentru acuze severe de: dureri intense, cu caracter de contractie, insotite de
sagerare excesiva, aparute in cursul acestei dimineti, devreme. Pacienta a schimbat 9 torsoane vulvare
absorbante, maxi, imbibate fiecare in proportie de aproximativ trei sferturi, in ultimele 6 ore si a eliminat
citeva cheaguri cu diametrul monezilor de 50 centi. Afirma ca nu a pierdut fragmente tisulare. Actual
pierde sange in cantitate mare, culoare rosu-aprins (a imbibat 2 tampoane mari, in 20 de minute).
Durerile sunt intermitente, apar la 3 – 4 minute interval. Acuza si tenesme rectale. La nivelul introit-ului nu
se vizualizeaza nimic. Temperatura: 380C. TA este 80/40 mm Hg, PA este 120 batai pe minut, si este slab
batut, respiratiile au o frecventa de 24/min. si sunt suieratoare. Tegumentele sunt reci si umede. Afirma:
„de cate ori ridic capul simt ca ametesc puternic”. L-am chemat pe doctorul Emerson si am predat acest
raport.

Diagnostic nursing

Diagnosticul potential in fata unei sangerari include atat aspecte biofizice cat si pe cele psihosociale ale
avortului.

Diagnostice nursing potentiale in avortul spontan:

-          Potential de deficit volemic – legat de sangerarea excesiva aparuta dupa intreruperea spontana a
sarcinii;

-          Potential de durere – legata de contractiile uterine;

-          Potential de suferinta psihica – legata de viitorul incert al unei sarcini dorite;

-          Potential de sentimente de teama si anxietate – legate de lipsa cunoasterii procedurilor

intraspitalicesti;

-          Potential de deficit de cunostinte – cu privire la interventia chirurgicala si restrictiile in ceea ce

priveste activitatea postoperator;

-          Potential de infectie – legat de invazia bacteriana uterina, dupa traumatismul endometrial la

chiuretaj

-          Potential de subestimare a propriei valori – legata de incapacitatea de a duce sarcina la termen si

finalizarea acesteia cu succes;

-          Potential de alterare a comportamentului parental – legata de sentimentele de inacceptare a

situatiei, de dezamagire si durere psihica pentru pierderea sarcinii.

Atentia imediata a nursei se concentreaza pe aspectele biofizice ale diagnosticului nursing si pe cele care
vizeaza stabilizarea si mentinerea homeostaziei materne. Aspectele psihosociale se refera la ceea ce
reprezinta aceasta pierdere pentru pacienta respectiva. Masurile de nursing efectiv se adreseaza ambelor
aspecte. Pe tot parcursul acordarii ingrijirilor, familia trebuie incurajata sa comunice si sa ajute la
rezolvarea momentelor de criza care pot sa apara.

Plan nursing si interventii nursing

Datele stabilite la evaluarea de la internare se raporteaza medicului pacientei. Se va monta o perfuzie la

indicatia medicului si se recolteaza sange pentru analize de la laborator: HLG – completa, grup sangvin,
Rh. Daca se indica chiuretaj uterin, asistenta imbogateste explicatia data de medic si se asigura ca
pacientei ii sunt oferite raspunsuri la toate intrebarile si preocuparile.

Consideratii legale si etice

Obligatia asistentei, dupa ce medicul a obtinut consimtamantul pentru a efectua interventia chirurgicala,
este sa se asigure ca toate intrebarile pacientei legate de interventie sunt comunicate medicului.
Asistenta noteaza in caietul de observatii faptul ca medicul a fost incunostintat in legatura cu intrebarile
in plus, ulterioare, ale pacientei sau cu nevoia mai multor informatii legate de procedura.

Diagnostic nursing

Diagnosticul potential in fata unei sangerari include atat aspecte biofizice cat si pe cele psihosociale ale
avortului.

Diagnostice nursing potentiale in avortul spontan:

-         Potential de deficit volemic – legat de sangerarea excesiva aparuta dupa intreruperea spontana a
sarcinii;

-         Potential de durere – legata de contractiile uterine;

-         Potential de suferinta psihica – legata de viitorul incert al unei sarcini dorite;

-         Potential de sentimente de teama si anxietate – legate de lipsa cunoasterii procedurilor

intraspitalicesti;

-         Potential de deficit de cunostinte – cu privire la interventia chirurgicala si restrictiile in ceea ce

priveste activitatea postoperator;

-         Potential de infectie – legat de invazia bacteriana uterina, dupa traumatismul endometrial la

chiuretaj

-         Potential de subestimare a propriei valori – legata de incapacitatea de a duce sarcina la termen si

finalizarea acesteia cu succes;

-         Potential de alterare a comportamentului parental – legata de sentimentele de inacceptare a

situatiei, de dezamagire si durere psihica pentru pierderea sarcinii.

Atentia imediata a nursei se concentreaza pe aspectele biofizice ale diagnosticului nursing si pe cele care
vizeaza stabilizarea si mentinerea homeostaziei materne. Aspectele psihosociale se refera la ceea ce
reprezinta aceasta pierdere pentru pacienta respectiva. Masurile de nursing efectiv se adreseaza ambelor
aspecte. Pe tot parcursul acordarii ingrijirilor, familia trebuie incurajata sa comunice si sa ajute la
rezolvarea momentelor de criza care pot sa apara.

Plan nursing si interventii nursing

Datele stabilite la evaluarea de la internare se raporteaza medicului pacientei. Se va monta o perfuzie la

indicatia medicului si se recolteaza sange pentru analize de la laborator: HLG – completa, grup sangvin,
Rh. Daca se indica chiuretaj uterin, asistenta imbogateste explicatia data de medic si se asigura ca
pacientei ii sunt oferite raspunsuri la toate intrebarile si preocuparile.

Incompetenta cervico-istmica

Manifestari si cauze
„Colul incompetent” reprezinta un defect mecanic al colului, care duce la dilatarea prematura. Cauza este
necunoscuta. Incompetenta cervicala este suspectata daca exista antecedentele unui avort spontan in
trimestrul II, antecedente de traumatism cervical, sau interventii chirurgicale care s-au soldat cu cicatrice
cervicale sau cu scurtarea colului.

Semne ale incompetentei cervicale:

-         col moale, fara sensibilitate locala;

-         stergere si dilatare cervicala;

-         ruptura prematura a membranelor;

-         avort spontan.

Diagnostic si prognostic

Examinarile vaginale repetate in al doilea trimestru de sarcina evidentiaza modificarile cervicale, sugestive
pentru o posibila incompetenta cervicala. Colul poate cicatriceal sau stenozat de la o nastere anterioara
dificila, sau dupa o interventie chirurgicala anterioara la acest nivel. Membranele pot protruziona prin
canalul cervical. Pacienta are antecedente de intrerupere repetata a sarcinii in trimestrul al doilea.

Managementul medical

Unii medici sunt de parere ca efectuarea cerclajului (sutura chirurgicala a colului uterin, de tipul
McDonald si Shirodkar) este benefica, daca nu exista contractii. Procentul de succes al interventiei este de
aproximativ 40%. Altii considera ca interventia chirurgicala nu este indicata, si apeleaza la masuri
conservatoare, care includ: repausul la pat, hidratarea si folosirea medicatiei care scade sau inhiba
activitatea uterina, pentru managementul acestor cazuri (ritodrina, sulfat de magneziu).

Evaluarea

Asistenta evalueaza sentimentele pacientei cu privire la sarcina. Este importanta si evaluarea

disponibilitatii in sistemul de sustinere a pacientei. In final, este important sa se determine capacitatea de
intelegere a pacientei asupra incompetentei cervico-istmice.

Sumar al evaluarii nursing

Se solicita informatii care descriu perceptia de sine.

Se exploreaza indicatorii non-verbali ai starii de spirit (ex: gradul de afectare, dispozitia sufleteasca,
tulburari de concentrare).

Se stabileste modul personal in care pacienta s-a adaptat in alte situatii critice.

Se identifica sistemul de suport moral al pacientei.

Diagnostic nursing

Diagnosticul potential nursing in fata incompetentei cervicale se refera la conceptia despre sine a
pacientei, la capacitatea de a accepta o posibila pierdere a sarcinii si la nivelul informational.

Diagnostice nursing potentiale

in pierderea sarcinii prin incompetenta cervicala

-         Potential de pierdere a increderii in sine, in aceste circumstante – legata de incapacitatea de a duce
sarcina la termen si de a o finaliza cu succes.

-         Potential de inadaptare personala la situatie – legata de pericolul de a pierde sarcina sau de

pierderea efectiva a sarcinii.

-         Potential de aparitie a suferintei psihice disproportionate– legata de pericolul de a pierde sarcina

sau de pierderea efectiva a sarcinii

-         Potential de alterare a relatiilor in familie – legata de pericolul de a pierde sarcina sau de pierderea
efectiva a sarcinii.

-         Potential de deficit de cunostinte – cu privire la incompetenta cervico-istmica si procedurile care

intra in managementul medical si nursing.

Plan nursing si interventii nursing

Pacienta care nu necesita spitalizare trebuie sa inteleaga importanta repausului la pat atunci cand se
intoarce la domiciliu, si necesitatea mentinerii sub observatie, ca si beneficiul supravegherii de catre
asistenta si medic. Daca pacienta a primit recomandarea unor medicamente care inhiba contractiile
uterine, ea trebuie sa inteleaga necesitatea de a-si autoadministra corect medicatia, exact dupa
instructiuni, si trebuie sa fie informata asupra simptomelor date de aceasta. Ea trebuie instruita cand sa
solicite doctorul si ce sa-i spuna. Uneori este introdus un program de “monitorizare la domiciliu”. Pacienta
este invatata cum se aplica un monitor de contractii, de mai multe ori pe zi, si cum sa transmita
inregistrarea acestora prin telefon. Nursa are datoria de a primi si a evalua inregistrarea contractiilor, de a
oferi sprijin emotional si de a educa pacienta, ca si de a raporta informatiile de la pacienta  medicului
acesteia. Nursa informeaza telefonic pacienta asupra recomandarilor in legatura cu medicatia si ofera
instructiuni daca are nevoie sa mearga la medic sau la spital, pentru tratament imediat. Cand pacienta se
apropie de data probabila a nasterii, trebuie luata o decizie in legatura cu traseul acesteia spre unitatea
spitaliceasca unde trebuie sa ajunga in vederea nasterii. Daca managementul cazului esueaza si fatul este
expulzat inainte de a fi viabil, trebuie oferit pacientei suport moral, pentru suferinta psihica data de
pierderea copilului.

PARTEA PERSONALA

CAPITOLUL I

MATERIAL SI METODA

Lucrarea a fost efectuata in Clinica de Obstetrica-Ginecologie a Spitalului Nr. 2 Craiova.

            In perioada 01.01.2002-01.12.2002 au fost internate in linica de Obstetrica-Ginecologie a Spitalului

Nr. 2 Craiova un numar total de 2743 de paciente, din care 1851 au fost avorturi la cerere, iar 892 au fost
avorturi spontane si paciente diagnosticate cu amenintare si iminenta de avort.

            Din aceast ultima categorie, 313 au fost paciente care mai aveau in antecedente cel putin 1 avort,
deci erau paciente cu avort, iminenta sau amenintare de avort, repetate. Rezolvarea acestor cazuri a
impus utilizarea de mijloace farmacologice, procedee obstetricale, chirurgicale sau asociate.
            Studiul a fost efectuat pe un lot de 312 cazuri care sau internat in anul 2002. Dintre acestea sau
efectuat si analizat planurile nursing la 4 cazuri reprezentative.

            Pentru efectuarea cercetarii au fost luate in considerare urmatoarele date extrase din foile de
observatie ale pacientelor cu avorturi repetate:

-         frecventa internarilor pentru amenintare. iminenta de avort, ca si cu avort in curs de efectuare si

avort incomplet efectuat in anul 2002, in Clinicile 1 si 2;

-         frecventa acestor entitati nosologice in functie de varsta;

-         incidenta in functie de mediu;

-         incidenta in functie de paritate;

-         incidenta in functie de antecedentele abortive;

-         incidenta pe trimestre de sarcina (varsta de gestatie);

-         cauzele producerii, amenintarii iminentei si avortului spontan la lotul de paciente;

-         complicatiile imediate ale avorturilor spontane in lot;

-         eficienta tratamentului la lotul studiat.

Rezultatele obtinute din prelucrarea acestor parametrii au fost expuse in tabele si grafice.

CAPITOLUL II

REZULTATELE CERCETARII

GRAFIC I

INCIDENTA INTERNARILOR PENTRU AMENINTARE DE AVORT, IMINENTA DE AVORT SI AVORT (IN CURS DE
EFECTUARE SI INCOMPLET EFECTUAT) PE ANUL 2002, IN CLINICILE 1 SI 2.
 Internari Nr. Procent

Amenintare si iminenta de avort 218 69,8

Avort (in curs de efectuare si

94 30,2
incomplet efectuat)

Total 312 100

GRAFIC II

FRECVENTA AMENINTARII, IMINENTEI SI AVORTURILOR

IN FUNCTIE DE VARSTA
 Amenintare + iminenta Avort Total

Varsta Nr. Nr. Nr. Procent

17-20 ani 12 5 17 5,5

21-30 ani 155 54 209 66,9

31-35 ani 46 24 70 22,4

36-40 ani 8 5 13 4,2

41-46 ani 1 2 3 0,9

Total 222 90 312 100

GRAFICUL III

INCIDENTA AMENINTARII, IMINENTEI SI AVORTULUI IN FUNCTIE DE MEDIU

 Amenintare + iminenta Avort Total

Mediu Nr. % Nr. % Nr. %

Rural 86 65,9 46 24 132 42,3

Urban 135 75 45 25 180 57,6

Total 221 91 312

GRAFICUL IV

INCIDENTA AMENINTARII, IMINENTEI SI AVORTULUI

IN FUNCTIE DE PARITATE
 Amenintare + iminenta Avort Total

Para Nr. % Nr. % Nr. %

0 161 86,5 25 13,4 186 59,6

1 45 52,9 40 47 85 27,2

2 7 20,5 27 79,4 34 10,8

3 2 40 3 60 5 1,6

4 0 0 0 0 0 0

5 2 100 0 0 2 0,7

Total 217 95 312 100

GRAFICUL V

INCIDENTA AMENINTARII. IMINENTEI SI AVORTULUI IN FUNCTIE DE ANTECEDENTELE ABORTIVE

 Nr. avorturi Amenintare + iminenta Avort Total

in
Nr. % Nr. % Nr. %
antecendente

1 23 85,1 4 14,8 27 8,6

2 93 65 50 34,9 143 45,8

3 66 78,5 18 21,5 84 26,9

4 18 62 11 37,9 29 9,3

5 10 50 10 50 20 6,4

6 0 0 1 100 1 0,3

mai mult de 6 5 62,5 3 37,4 8 2,5

Total 215 97 312 100

GRAFICUL VI

INCIDENTA AMENINTARII, IMINENTEI SI AVORTULUI

IN TRIMESTRELE I SI II DE SARCINA
 Amenintare + iminenta Avort Total

Trim Nr. % Nr. % Nr. %

Trim I 100 56,4 77 43,5 177 56,7

Trim II 118 87,4 17 12,5 135 43,2

Total 218 94 312 100

GRAFICUL VII

CAUZELE AMENINTARII, IMINENTEI SI AVORTURILOR

 Amenintare + iminenta Avort Total

Cauza Nr. % Nr. % Nr. %

Eforturi fizice 74 70,4 31 29,5 105 33,5

Boli Organice (HTA, DZ,

50 90,9 5 9 55 7,6
Infectii)

Uter cicatriceal 10 62,5 6 37,4 16 5,1

Traumatisme 14 87,5 2 12,4 16 5,1

Incompetenta cervico-
13 80 3 20 15 4,8
istmica

Incompatibilitate Rh 11 84,6 2 15,3 13 4,1

Fibrom uterin 11 91,6 1 8,3 12 3,7

Malformatii 7 87,5 1 12,4 8 2,5

Hormonale 2 40 3 60 5 1,6

Necunoscute 27 40,2 40 59,7 67 21,3

Total 218 94 312 100

GRAFICUL VIII

COMPLICATIILE AVORTURILOR

Avorturi Nr. %

Avorturi complicate 26 27,8

Anemie (Hb < 11 gr%) 7 7,4

Infectie (endometrita) 19 20,2

Avorturi necomplicate 68 72,3

Total avorturi 94 100

GRAFICUL IX

EFICIENTA TRATAMENTULUI LA PACIENTELE INTERNATE PENTRU AMENINTARE SI IMINENTA DE AVORT

 Recuperare prin
Esec (avort) Total
tratament

Trim I 74 25 99

Trim II 99 20 119

Total 173 45 218

Procent 79,3 20,6 100

CAPITOLUL III

DISCUTII

Graficul I - Frecventa internarilor pentru amenintare, iminenta si avort pe anul 2002, in Clinicile 1 si 2 de
Obstetrica-Ginecologie ale Spitalului Nr. 2 Craiova.

Din acest studiu reiese faptul ca majoritatea pacientelor s-au adresat in timp util serviciului obstetrica-
ginecologie, pentru dureri lombo-abdominale si sacrate, sau pentru sangerare pe cale vaginala, in
cantitate redusa, fiind diagnosticate cu amenintare sau iminenta de avort, si nu au asteptat producerea
avortului spontan la domiciliu. Totusi, din pacientele cu avorturi repetate in antecedente, un procent
relativ mare, si anume 30,2 % au fost diagnosticate la internare cu avort in curs de efectuare sau avort
incomplet efectuat, ceea ce inseamna ca in teritoriu, serviciile de nursing nu au atins un nivel ridicat,
gradul de informare si educatie al acestor paciente fiind scazut.
Este de dorit ca in viitor calitatea ingrijirilor pacientelor in teritoriu, in special in domeniu de 'educatie
pentru sanatate' sa faca pasi importanti inainte, astfel incat profilaxia avorturilor spontane sa fie mai
eficienta. De asemenea, eset de dorit ca, pacientele sa inteleaga ca este importanta preventia sarcinilor
nedorite, evitarea manevrelor endo-uterine, ca de exemplu: chiuretajul uterin in scop evacuator, astfel un
deziterat important si anume profilaxia avorturilor spontane prin incompetenta cervico-istmica, sa fie
atins.

Grafic II - Frecventa amenintarii iminentei si avorturilor in functie de varsta

Constatam faptul ca incidenta avorturilor spontane la pacientele cu avort iterativ in grupa de varsta 17-20
de ani este mare si anume 17 cazuri. Acest fapt demonstreaza nivelul scazut de informare la aceasta
grupa de varsta, faptul ca sarcinile obtinute in cuplurile cel mai frecvent celibatare, cu pregatirea scolara
nefinalizata au un prognostic rezervat. De altfel, reiese faptul ca un procent important din aceste sarcini,
30 % s-au soldat cu avort.

Incidenta covarsitoare a sarcinilor complicate cu amenintare si iminenta de avort este prezenta totusi in
grupa de varsta 21-30 de ani, grupa de varsta care, coincide de altfel, cu maxim de fertilitate si de
prezenta a sarcinilor atat dorite, cat si nedorite.

Mai constatam, din acest grafic, si prezenta sarcinilor complicate la grupe de varsta 36-40 de ani si 41-46
de ani, categorii de varsta la care prezenta si evolutia sarcinii este grevata de o serie de tare organice sau
patologie medicala asociata sarcinii, care intuneca prognosticul de finalizare a acesteia la termen.

Grafic III - Incidenta amenintarii iminentei si avorturilor in functie de mediul socia

In lotul studiat, majoritatea cazurilor au provenit din mediul urban. Este posibil ca acest rezultat statistic
sa fie fals, reprezentand o incidenta mai ridicata a patologiei la oras, dar relativa, avand in vedere
adresabilitatea maicrescuta a pacientelor din orase, si nivelul lor mai bun de informare, in ceea ce
priveste complicatiile sarcinilor si modul de urmarire prin consultatii prenatale.

Grafic IV - Incidenta amenintarii iminentei si avorturilor in functie de paritate

Studiul prezentei sarcinilor complicate cu iminenta sau amenintare de avort in lotul nostru este
impresionant in ceea ce priveste gradul de paritate al pacientelor. Constatam ca majoritatea covarsitoare
a pacientelor internate cu amenintare si iminenta de avort, ca si cu avort in curs sau incomplet efectuat,
erau nulipare. Aceasta grupa de paciente prezinta un risc crescut in ceea ce priveste sechelele la distanta,
psihice si de inserte sociala, la care le predispune insuccesul in incercarea de a avea un copil.

In continuare constatam scaderea incidentei acestor entitati nosologice, pe masura ce creste gradul de
paritate.

5. Grafic V - Incidenta amenintarii iminentei si avorturilor in functie de antecendentele abortive

            Prelucrarea statistica a datelor din foile de observatie ale pacientelor din lotul studiat arata faptul
ca, un procent important dintre pacientele internate cu amenintare si iminenta de avort (37 de cazuri)
aveau in antecedente un singur avort. De aceea, este important de subliniat, importanta manevrelor
endo-uterine in evolutia ulterioara a unor sarcini dorite.

            Mai constatam, varful de incidenta a patologiei specifice sarcinii in trimestrul I si II - amenintare si

iminenta de avort, la grupa de paciente care aveau in antecedente doua esecuri in mentinerea sarcinii (2
avorturi). Acest grup reprezinta 46 % din lotul studiat.

            6. Grafic VI - Incidenta amenintarii iminentei si avorturilor in functie de varsta de gestatie

(Trimestru I ti II)
            La lotul studiat adresarea in serviciile de obstetrica-ginecologie a fost comparabila in ceea ce
priveste amenintarea si iminenta de avort, in trimestrul I si trimestrul II de sarcina.

            Este de remarcat, insa, diferenta in ceea ce priveste avortul in curs de efectuare sau incomplet
efectuat intre cele doua grupe, fiind mult mai mare in trimestrul I fata de trimestrul II. Este posibil, ca
aceasta diferenta sa se datoreze diagnosticului tardiv al sarcinii la populatia studiata in trimestrul I. Acest
fapt duce la aparitia complicatiilor mai frecvent in primul trimestru.

                        7. Graficul VII - Cauzele amenintarii iminentei si avorturilor spontane

            Constatam ca o mare parte dintre pacientele studiatee (33,5 %) au incriminat eforturile fizice
sustinute in aparitia complicatiilor specifice sarcinii - iminenta si amenintare de avort, ca si a avortului
spontan.

            Desi actual aceasta cauza a pierderii sarcini nu este recunoscuta, fiind unanim acceptat faptul ca
repausul absolut sau relativ la pat, nu imbunatateste cu nimic prognosticul unei sarcini care evolueaza cu
amenintare, iminenta de avort, casi a unei sarcini cu amenintare de nastere inainte de termen,
parametrul nu poate fi neglijat.

            Astazi, se considera ca, repausul la pat este asociat cu scaderea debitului cardiac si, in consecinta,
cu scaderea debitului utero-placentar, de aceea se recomanda pacientelor efortul fizic mediu si mic, atat
in iminenta cit si in amenintarea de avort.

            Singura entitate in care efortul fizic este restrictionat, este avortul spontan prin incompetenta
cervico-istmica.

            Bolile organice (hipertesiunea arteriala, diabet zaharat, infectii) au fost prezente in 55 din cazuri
(17,6 %), un procent important din lotul studiat. In cea mai mare parte din aceste cazuri era vorba de
parturiente mai in varsta, cu patologie asociata sarcinii.

            Uterul cicatriceal a fost prezent in 16 cazuri (5,1 %), procent important, legat de incidenta tot mai
crescuta a operatiei cezariene in tara noastra, ca si de tehnicile de chirurgie in obstetrica, din ce in ce mai
practicate astazi.

            Restul cazurilor au fost distribuite relativ omogen, pe alte entitati asociate sarcinii (incompetenta
cervico-istmica, incompatibilitate in sistemul Rh, asocierea cu fibroamele uterine, cu malformatiile
uterine si cauze hormonale).

Este de remarcat, de asemenea, procentul important de sarcini care au evoluat cu amenintare si iminenta
de avort, sau care s-au soldat cu avort, la care etiologia a ramas complet necunoscuta. Acest rezultat
(21,3 %) este regasit si pe alte studii in literatura de specialitate.

8. Graficul VIII - Complicatiile avorturilor

Din grafic constatam, ca intreruperea spontana a sarcinilor este frecvent grevata de aparitia complicatiilor
infectioase si hemoragice.

Dintr-un numar de 94 de avorturi, 26 (27,8 %) au prezentat complicatii imediate, concretizate prin anemie
moderata (hemoglobina sub 11 gr %) si prin infectie locala (endometrita).

Acest rezultat reconfirma faptul ca, finalizarea sarcinii prin avort spontan predispune la riscuri intr-un
procent important.
Totusi, majoritatea avorturilor au ramas necomplicate (72,3 %), lasand pacienta in afara grupului cu risc
pentru sechele.

9. Grafic IX - Eficienta tratamentului la pacientele internate cu amenintare si iminenta de avort

Din studiul lotului nostru reiese faptul ca, rezultatele tratamentului instituit pentru conservarea sarcinii au
fost in trimestrul I relativ bune (74 cazuri recuperate din 99) si in rimestrul al II-lea usor superioare (99
sarcini recuperate din 119).

Rezultatul global, de 79,3 % sarcini rcuperate, este multumitor, in conditiile an care adresarea pacientei a
fost precoce, la aparitia primelor dureri sau la aparitia sangerarii in cantitate mica.

Rezultatele, desprinse din studiul nostru au fost mai favorabile in trimestrul al II-lea, cand etiologia
avortului iese din grupa sarcinilor cu risc genetic sau cromozomial. In aceasta grupa, marea majoritate a
sarcinilor, asociate cu incompetenta cervico-istmica si cu aparitia dinamicii uterine (legate de cicatrice
uterina sau malformatii uterine) au evoluat favorabil.

In trimestrul I procentul sarcinilor recuperate a fost mai modest, posibil si datorita adresarii mai tardive la
medic, dar probabil si asocierii unor cauze mai greu de tratat (avort de cauza genetica, imunologica,
hormonala).

CAPITOLUL IV

PREZENTARE DE CAZURI

PREZENTAREA A PATRU CAZURI CU PLAN DE NURSING LA GRAVIDELE CU AVORTURI REPETATE

CAZUL NR 1

Nume si prenume:       C.D.

Varsta:                        31 ani

Ocupatia:                    vanzatoare

Domiciliul:                  Craiova

Talie:                           1,60 m

Greutate:                    74 kg

Diagnosticul la internare: VI G. Iminenta de avort 13-14 saptamani. Metroragie. Boala abortiva.

Suspiciune de incompenta cervico-istmica.

Motivele internarii: sangerare minima pe cale vaginala.

Antecedente personale fiziologice: menarha la 12 ani, ciclu menstrual regulat 30/4 zile, flux menstrual
normal. Nasteri - 0. Avorturi - 5, (1 la cerere in urma cu 12 ani, afirmativ la o varsta gestationala mai mare,
12-13 saptamani, ulterior 4 avorturi spontane, in trimestrul al II-lea, la o varsta gestationala cuprinsa intre
14 si 19 saptamani).

Antecedente personale patologice: nesemnificative.

Istoricul sarcinii: Pacienta a solicitat intreruperea primei sarcini obtinute, in urma cu 12 ani (afirmativ 12-
13 saptamani). Dupa 5 ani a obtinut a doua sarcina, soldata cu avort spontan in trimestrul al II-lea.
Ulterior mai prezinta inca 3 avorturi spontane, toate debutate cu metroragie, fara contractii uterine, si
care au necesitat spitalizare si chiuretaj uterin in scop hemostatic si evacuator. In nici unul dintre cazuri
nu a fost luata in evidenta Dispensarului Medical Teritorial, si nu a efectuat analizele uzuale in sarcina sau
controale de specialitate.La actuala sarcina a fost luata in evidenta DMT timpuriu, imediat dupa
precizarea diagnosticului de sarcina (la 5 saptamani, prin test imunologic de sarcina). Afirma ca actual nu
a suferit de patologie asociata sarcinii; a urmat tratament medicamentos de sustinere biologica pe tot
parcursul sarcinii. Pacienta a fost propusa pentru efectuarea unui cerclaj al colului peste o saptamana.

De cateva ore prezinta metroragie in cantitate mica, motiv pentru care se interneaza prin serviciul de
urgenta.

Examen clinic general pe aparate si sisteme:  arata modificari adaptive fiziologice ale organismului matern
la sarcina.

Examen local: col scurtat, aproape sters, membrane intacte, se palpeaza polul inferior al oului. Bazin
normal.

Diagnostic la 72 ore: IV G. Iminenta de avort 14 saptamani. Boala abortiva.

PLANUL NURSING

Evaluare nursing initiala:

Simptomul principal, dominant: sangerare mica pe cale vaginala.

Semne vitale:  stabile. T.A.- 120/65 mmHg; A.V. - 85 b/min.; Resp. - 16 / min.; afebrila.

Gradul de gestatie si de paritate: VI G (OP).

Data ultimi menstruatii: in urma cu 3 luni (1 martie 2002).

Data probabila a nasterii: 10 decembrie 2002

Antecedente personale: avorturi 5, nasteri - 0, sarcini ectopice absente.

Alergii: neaga

Diagnosticul pozitiv al actualei sarcini:  in urma cu 2 luni prin TIS.

Greturi si varsaturi: absente

Caracterele durerilor: – contractii, dureri lombare, dureri abdominale: absente

Antecendente in ceea ce priveste sangerarile , tulburari de coagulare: neaga

Cantitatea de sange pierdut, evaluata subiectiv de catre pacienta : pacienta afirma  ca a pierdut 'cam o
cescuta' de sange

Caracterele sangelui pierdut: sange rosu - maroniu, fara cheaguri, fara fragmente tisulare

Modul de sangerare: – intermitent

Vertij: absent

Anxietate: prezenta, intensa
Starea emotionala: ce inseamna pierderea sarcinii pentru dumneavoastra? - pacienta afirma: 'as fi
distrusa daca as pierde si copilul asta.

Diagnostice nursing potentiale:

-         Potential de durere – legata de contractiile uterine;

-         Potential de suferinta psihica – legata de viitorul incert al unei sarcini dorite;

-         Potential de sentimente de teama si anxietate – legate de lipsa cunoasterii procedurilor

intraspitalicesti;

-         Potential de deficit de cunostinte – cu privire la interventia chirurgicala si restrictiile in ceea ce

priveste activitatea postoperator;

-         Potential de infectie – legat de invazia bacteriana uterina, dupa traumatismul local

-         Potential de subestimare a propriei valori – legata de incapacitatea de a duce sarcina la termen si

finalizarea acesteia cu succes;

-         Potential de alterare a comportamentului parental – legata de sentimentele de inacceptare a

situatiei, de dezamagire si durere psihica pentru pierderea sarcinii.

Atentia imediata a nursei s-a concentrat pe aspectele biofizice ale diagnosticului nursing si pe cele care
vizau mentinerea homeostaziei materne. Aspectele psihosociale se refera la ceea ce reprezinta aceasta
pierdere pentru pacienta respectiva. Masurile de nursing efectiv se adreseaza ambelor aspecte. Pe tot
parcursul acordarii ingrijirilor, familia a fost incurajata sa comunice si sa ajute la rezolvarea momentelor
de criza care puteau sa apara.

Plan nursing si interventii nursing

Datele stabilite la evaluarea de la internare au fost raportate medicului pacientei. S-a montat o perfuzie la
indicatia medicului si s-a recoltat sange pentru analize de la laborator: HLG – completa, grup sangvin, Rh.

Sumar al evaluarii nursing

-         S-a estimat varsta gestationala - 13-14 saptamani.

-         S-au monitorizat indeaproape permanent semnele vitale. - s-au mentinut normale

-         S-a monitorizat sangerarea vaginala:

-         s-au numarat permanent torsoanele perineale - 3 in 24 ore;

-         s-a notat saturatia lor- 50%;

-         s-au observat variatiile de flux ale sangerarii (scaderea acestuia).

-         S-au solicitat informatii care descriau perceptia pacientei despre sine.

-         S-au explorat indicatorii non-verbali ai starii emotionale – iritabilitatea, lipsa de concentrare,

retragerea in sine - prezente

-        

Evaluarea
Asistenta a evaluat sentimentele pacientei cu privire la sarcina. Este importanta si evaluarea
disponibilitatii in sistemul de sustinere a pacientei. In final, este important sa se determine capacitatea de
intelegere a pacientei asupra incompetentei cervico-istmice.

Sumar al evaluarii nursing

Se solicita informatii care descriu perceptia de sine.

Se exploreaza indicatorii non-verbali ai starii de spirit (ex: gradul de afectare, dispozitia sufleteasca,
tulburari de concentrare).

Se stabileste modul personal in care pacienta s-a adaptat in alte situatii critice.

Se identifica sistemul de suport moral al pacientei.

Diagnostic nursing

Diagnosticul potential nursing in fata incompetentei cervicale se refera la conceptia despre sine a
pacientei, la capacitatea de a accepta o posibila pierdere a sarcinii si la nivelul informational.

Diagnostice nursing potentiale

in pierderea sarcinii prin incompetenta cervicala

-         Potential de pierdere a increderii in sine, in aceste circumstante – legata de incapacitatea de a duce

sarcina la termen si de a o finaliza cu succes.

-         Potential de inadaptare personala la situatie – legata de pericolul de a pierde sarcina sau de

pierderea efectiva a sarcinii.

-         Potential de aparitie a suferintei psihice disproportionate– legata de pericolul de a pierde sarcina

sau de pierderea efectiva a sarcinii

-         Potential de alterare a relatiilor in familie – legata de pericolul de a pierde sarcina sau de pierderea
efectiva a sarcinii.

-         Potential de deficit de cunostinte – cu privire la incompetenta cervico-istmica si procedurile care

intra in managementul medical si nursing.

Plan nursing si interventii nursing

Pacienta a primit recomandarea unor medicamente care inhiba contractiile uterine, ea a inteles
necesitatea de a-si autoadministra corect medicatia, exact dupa instructiuni, si a fost informata asupra
simptomelor date de aceasta. Ea a fost instruita cand sa solicite doctorul si ce sa-i spuna.

Pacienta a fost internata, a urmat in spital tratament cu betaminetice, perfuzii endovenoase, sulfat de
magneziu, dezinfectante vaginale, progestative.

A fost pregatita 24 de ore in vederea efectuarii cerclajului colului uterin 'la cald'.

Pierderea de sange s-a oprit sub tratament.

Nu s-a produs nici un incident post operator.

A fost externata dupa 10 zile de la interventie, cand i s-a explicat importanta repaosului la pat, la
domiciliu si necesitatea mentinerii sub observatie ca si beneficiu supravegherii de catre asistenta si medic.
A fost instruita cand sa solicite medicul si ce sa-i spuna. A inteles necesitatea de a-si autoadministra
medicatia, exact dupa instructiuni, si a fost informata asupra simptomelor date de acestea.

CONCLUZII - SUMAR

Pacienta este la cel de-al patrulea esec potential in mentinerea unei sarcini dorite. Varsta ei este destul de
inaintata. Are potential de a intelege mecanismul de producere a incompetentei cervico-istmice. Cel mai
probabil este traumatismul subclinic al canalului cervical la prima intrerupere de sarcina. Pacienta nu s-a
supus controalelor medicale la primele 4 sarcini la care afirma intentia de a mentine sarcina. Nu are o
evaluare a regiunii cervico-istmice in afara sarcinii, prin HSG. Sansele ei de a mentine actuala ei sarcina s-
au imbunatatit simtitor atat datorita interventiei chirurgicale (cerclaj al colului), cat si datorita cresterii
compliantei ei in ceea ce priveste managementul medical si nursing al sarcinii.

CAZUL NR. 2

Nume si prenume:         I.A.

Varsta:             28 ani

Ocupatia:                      asistent medical, specialitatea pediatrie

Domiciuliul:                   rural, Mugasi

Talia:                            1,65 m

Greutate:                      81 kg

Diagnostic la internare: III G, 1 P. Amenintare de avort 24-25 saptamani.

Motivele internarii: contractii uterine dureroase

Antecedente personale fiziologice: menarha 12 ani, cicluri menstruale regulate 30/5 zile, flux menstrual
normal.

Nasteri - 1 eutocica (sex masculin, G 3900 g, Apgar 9, in urma cu 4 ani).

Avorturi: 1, spontan, in urma cu 3 ani.

Antecedente personale patologice: nesemnificative.

Istoricul sarcinii: Pacienta a fost luata in evidenta DMT, a efectuat analizele uzuale in sarcina si controale
repetate de specialitate. Afirma ca nu a suferit de patologie asociata sarcinii. Nu a efectuat tratament in
timpul sarcinii. Afirma ca de 3 zile prezinta contracti uterine dureroase, rare, scurte, nesistematizate,
motiv pentru care se interneaza prin serviciul de urgenta.

Examen clinic general pe aparate si sisteme: arata modificari adaptative, fiziologice ale organismului
matern la sarcina.

Examen local: perineu, vulva, vagin cu modificari secundare de sarcina. Nu pierde sange, nici lichid
amniotic. TV col scurtat, permite indexul, membrane intacte, se palpeaza parti mici fetale.

Diagnosticul la 72 de ore: III G, 1 P. Amenintare de avort 24-25 de saptamani.

Evaluarea

Asistenta a evaluat sentimentele pacientei cu privire la sarcina, si a constatat ca pacienta isi dorea cu
intensitate sarcina, era foarte ingrijorata cu privire la viitorul incert al acesteia, si avea remuscari si se
autoinvinuia pentru potentialul de pierdere a sarcinii. Existau disponibilitatii in sistemul de sustinere a
pacientei (sotul era alaturi de pacienta in conditiile de criza). Capacitatea de intelegere a pacientei asupra
incompetentei cervico-istmice era ridicata.

Sumar al evaluarii nursing

Se solicita informatii care descriu perceptia de sine.

Se exploreaza indicatorii non-verbali ai starii de spirit (ex: gradul de afectare, dispozitia sufleteasca,
tulburari de concentrare).

Se stabileste modul personal in care pacienta s-a adaptat in alte situatii critice.

Se identifica sistemul de suport moral al pacientei.

Diagnostic nursing

Diagnosticul potential nursing in fata incompetentei cervicale se refera la conceptia despre sine a
pacientei, la capacitatea de a accepta o posibila pierdere a sarcinii si la nivelul informational.

Diagnostice nursing potentiale

in pierderea sarcinii prin incompetenta cervicala

-         Potential de pierdere a increderii in sine, in aceste circumstante – legata de incapacitatea de a duce

sarcina la termen si de a o finaliza cu succes.

-         Potential de inadaptare personala la situatie – legata de pericolul de a pierde sarcina sau de

pierderea efectiva a sarcinii.

-         Potential de aparitie a suferintei psihice disproportionate– legata de pericolul de a pierde sarcina

sau de pierderea efectiva a sarcinii

-         Potential de alterare a relatiilor in familie – legata de pericolul de a pierde sarcina sau de pierderea
efectiva a sarcinii.

-         Potential de deficit de cunostinte – cu privire la incompetenta cervico-istmica si procedurile care

intra in managementul medical si nursing.

Plan nursing si interventii nursing

Pacienta a inteles importanta repausului la pat atunci cand s-a intors la domiciliu, si necesitatea
mentinerii sub observatie, ca si beneficiul supravegherii de catre asistenta si medic. Pacienta a primit
recomandarea unor medicamente care inhiba contractiile uterine, ea a inteles necesitatea de a-si
autoadministra corect medicatia, exact dupa instructiuni, si a fost informata asupra simptomelor date de
aceasta. Ea a fost instruita cand sa solicite doctorul si ce sa-i spuna. A fost introdus un program de
“monitorizare la domiciliu”. Pacienta a fost invatata cum se aplica monitoril de contractii, de mai multe
ori pe zi, si cum sa transmita inregistrarea acestora prin telefon. Nursa a primit si a evaluat inregistrarea
contractiilor, a oferit sprijin emotional si a educat pacienta, si a raportat informatiile de la
pacienta  medicului acesteia.

Pacienta a fost internata 7 zile. A efectuat tratament cu betamimetice, sulfat de magneziu, antispastice
musculotrope, benzodiazepine.

La externare pacienta nu mai prezinta contractii uterine dureroase, nu pierde sange, nici lichid amniotic.
I s-a explicat importanta repaosului la pat atunci cand se intoarce la domiciliu, cat si a mentinerii sub
observatie de catre medicul specialist.

CONCLUZII - SUMAR

Pacienta matura, din mediul rural, a carei profesie impune plimbari lungi si efort fizic, se interneaza
pentru contractii uterine dureroase, aparute insidios si care au crescut in intensitate.

Nivelul de cunostinte si educatie fiind ridicat, pacienta fiind complianta deoarece isi doreste sarcina, are
un prognostic bun in mentinerea acesteia.

CAZUL NR. 3

Nume si prenume:         I.E.

Varsta: 19 ani

Ocupatia: functionar

Domiciuliul:       Craiova

Talia: 155 cm.

Greutate: 47kg

Diagnostic la internare: Avort incomplet efectuat, 8-9 saptamani. Metroragie abundenta. Soc hemoragic.
Anemie secundara severa.

Motivele internarii: metroragie abundenta, cu cheaguri mari.

Antecedente personale fiziologice: menarha 12 ani, cicluri menstruale regulate, 28/4 zile, N=0, Av= 1, in
urma cu 3 luni, spontan, afirmativ la 2 luni de sarcina.

Antecedente personale patologice: nesemnificative.

Istoricul sarcinii: Pacienta nu a fost luata in evidenta DMT, nu a efectuat analizele uzuale in sarcina, nici
controale de specialitate. Afirma ca nu a suferit de patologie asociata sarcinii. Nu a efectuat tratament in
timpul sarcinii. Afirma ca de 2 saptamni prezinta metroragii mici, repetate. De 2 ore pierde sange pe cale
vaginala, iar de 30 de minute hemoragia a devenit foarte importanta, motiv pentru care se interneaza
prin serviciul de urgenta.

Examen clinic general pe aparate si sisteme: arata modificari adaptative, fiziologice ale organismului
matern la sarcina, stare generala proasta, afebrila, intens palida, tahipneica, tahicardica - 110b/min., TA=
85/40 mmHg, tendinta la lipotimie, agitata, usor comfuza.

Examen local: perineu, vulva, vagin cu modificari secundare de sarcina. In vagin sange rosu si cheaguri in
cantitate mare, col violaceu, cu OE larg deschis, prin care se exteriorizeaza spontan sange liber si
fragmente tisulare.

TV: col cilindric, deschis, permite pulpa indexului, corpul uterin marit de volum corespunzator unei sarcini
8 - 9 saptamani, mobil, sensibil la compresiune si mobilizare, nu se palpeaza anexe.

Diagnosticul la 72 de ore: II G.Avort spontan 8-9 saptamani, status postabortum.

            Sangerarea precoce in sarcina: date importante in evaluarea initiala

Primele date au fost culese de la pacienta, si documentul a fost  completat la internarea in spital.

-         Simptomul principal, dominant: - De ce v-ati prezentat la spital? - metroragie abundenta, dureri
lomboabdominale si presacrate, stare de rau, vertij.

-         Semne vitale: TA=85/40 mmHg, PA=110b/min., Respiratii=20/min.

-         Gradul de gestatie si de paritate: IIG ( 0P )

-         Data ultimei menstruatii: in urma cu doua luni, nu poate preciza data

-         Antecedentele personale  - un avort in antecedente, spontan, la doua luni de sarcina, in urma cu 3

luni

-         Alergii: neaga

-         Diagnosticul pozitiv actualei sarcini: precizat pe baza amenoreei, a simptomelor subiective ale
pacientei si pe baza examenului obiectiv

-         Greturi si varsaturi: prezente afirmativ, de o luna

-         Caracterele durerilor: – contractii, dureri lombare, dureri abdominale: - prezente

-         Modul de debut al dureriilor: insidios, de 2 saptamani

-         Antecendente in ceea ce priveste sangerarile - afirma ca de 2 saptamni prezinta metroragii mici,

repetate. De 2 ore pierde sange pe cale vaginala, iar de 30 de minute hemoragia a devenit foarte
importanta

-         Cantitatea de sange pierdut, evaluata subiectiv de catre pacienta  - 'o galeata' de sange in ultimele 2
ore.

-         Caracterele sangelui pierdut: rosu-aprins, cu fragmente tisulare

-         Modul de sangerare: – intermitent , apoi continuu:

-         Vertij: intens

-         Anxietate: prezenta

-         Starea emotionala: ce inseamna pierderea sarcinii pentru dumneavoastra? - pacienta isi dorea
copilul, dar actual este obnubilata

Diagnostic nursing

Diagnosticul potential in fata unei sangerari include atat aspecte biofizice cat si pe cele psihosociale ale
avortului.

Diagnostice nursing potentiale in acest caz:

-         Potential de deficit volemic – legat de sangerarea excesiva aparuta dupa intreruperea spontana a
sarcinii;

-         Potential de durere – legata de contractiile uterine;

-         Potential de suferinta psihica – legata de viitorul incert al unei sarcini dorite;

-         Potential de sentimente de teama si anxietate – legate de lipsa cunoasterii procedurilor

intraspitalicesti;
-         Potential de deficit de cunostinte – cu privire la interventia chirurgicala si restrictiile in ceea ce
priveste activitatea postoperator;

-         Potential de infectie – legat de invazia bacteriana uterina, dupa traumatismul endometrial la

chiuretaj

-         Potential de subestimare a propriei valori – legata de incapacitatea de a duce sarcina la termen si

finalizarea acesteia cu succes;

-         Potential de alterare a comportamentului parental – legata de sentimentele de inacceptare a

situatiei, de dezamagire si durere psihica pentru pierderea sarcinii.

Atentia imediata a nursei s-a concentrat pe aspectele biofizice ale diagnosticului nursing si pe cele care au
vizat stabilizarea si mentinerea homeostaziei materne. Aspectele psihosociale se refera la ceea ce
reprezinta aceasta pierdere pentru pacienta respectiva. Masurile de nursing efectiv se adreseaza ambelor
aspecte. Pe tot parcursul acordarii ingrijirilor, familia a fost incurajata sa comunice si sa ajute la rezolvarea
momentelor de criza care au aparut.

Plan nursing si interventii nursing

Datele stabilite la evaluarea de la internare s-au raportat medicului pacientei. S-a montat o perfuzie la
indicatia medicului si s-a recoltat sange pentru analize de la laborator: HLG – completa, grup sangvin, Rh.
S-a indicat chiuretaj uterin, asistenta a imbogatit explicatia data de medic si s-a asigurat ca pacientei i-au
fost oferite raspunsuri la toate intrebarile si preocuparile.

Pacienta a fost internata 4 zile. Dupa practicarea chiuretajului uterin in scop hemostatic si evacuator,
evolutia pacientei a fost favorabila, cu normalizarea datelor de laborator si a valorilor functiiilor vitale.

La externare a primit urmatoarele recomandari: regim de crutare, tratament conform retetei, CM = 4 zile,
anticonceptie orala 6 luni.

CONCLUZII - SUMAR

Pacienta imatura, care a mai avut un avort spontan in conditii asemanatoare, nu a respectat indicatia
medicului de a evita o sarcina pentru cel putin 6 luni.

Actual si-a imbunatatit nivelul de cunostinte si de cooperare cu personalul medical.

CAZUL NR. 4

Nume si prenume:       A. B.

Varsta:                        39 ani

Ocupatia:                    medic

Domiciliul:                  Craiova

Talie:                           1,63 m

Greutate:                    68 kg

Diagnosticul la internare: VI G. Iminenta de avort 7 saptamani. Metroragie. Sarcina obtinuta dupa

procedee de reproducere umana asistata.

Motivele internarii: sangerare minima pe cale vaginala.

Antecedente personale fiziologice: menarha la 12 ani, ciclu menstrual regulat 30/4 zile, flux menstrual
normal. Nasteri - 0. Avorturi - 5 (toate spontane), ulrimul in urma cu 11 ani, toate in primul trimestru de
sarcina.

Antecedente personale patologice: nesemnificative.

Istoricul sarcinii: Pacienta a avut 4 avorturi spontane la varsta tanara. A fost diagnosticata cu defect de
faza luteala. Ulterior a suferit de sterilitate secundara, de cauza tubara (hidrosalpinx bilateral, cu etiologie
chlamydiana). A suferit o operatie de reconstructie tubara in urma cu 8 ani, pe cale celioscopica, care a
esuat. In urma cu sapte ani s-a constatat, la HSG, obstructia bilaterala recidivata tubara. In urma cu 5 ani
se reintervine chirurgical si se practica sampling ovarian si decorticare ovariana.

In urmatorii 2 ani pacienta nu a obtinut spontan nici o sarcina.

Actuala sarcina este obtinuta prin tehnici de poliovulatie controlata, urmate de fertilizare in vitro si
embriotransfer. Cunoscandu-se exact varsta conceptuala, sarcina a fost sustinuta cu progestative
(utrogestan 100 mg, 6 comprimate / zi, activitate vaginala).

De 24 de ore pierde sange pa cale vaginala, in antitate mica, rosu maroniu, fara cheaguri, fara fragmente
tisulare.

Pacienta se interneaza prin serviciul de urgenta.

(Diagnostic la 72 de ore: avort spontan 7 saptamani, status postabortum.)

Pacienta primeste recomandare de explorare prin ecografie transvaginala. Se constata embrion cu CRL
corespunzator 6 saptamani si patru zile, fara activitate cardiaca, vezicula ombilicala foarte mare (7 mm),
cu continut fin ecogen. Se precizeaza diagnosticul de sarcina oprita in evolutie 7 saptamani.

Pacienta este propusa pentru efectuarea unui chiuretaj uterin in scop evacuator.

            Sangerarea precoce in sarcina: date importante in evaluarea initiala

Primele date au fost culese de la pacienta, si documentul a fost completat la internarea in spital.

-         Simptomul principal, dominant: - De ce v-ati prezentat la spital? - metroragie in cantitate minima

-         Semne vitale:- in limite normale.

-         Gradul de gestatie si de paritate: - VI G, (0 P)

-         Data ultimei menstruatii: - in urma cu 9 saptamani ( 24 februarie 2002)

-         Data probabila a nasterii: - 4 noiembrie 2002

-         Antecedentele personale: - 4 avorturi in antecedente, toate spontane, toate in primul trimestru de

sarcina, ultimul in urma cu 11 ani, ulterior sterilitate secundara de cauza tubara; doua interventii
chirurgicale per celioscopice, una de reconstructie tubara (1996), una pentru sampling ovarian (1999).

-         Alergii: - neaga

-         Diagnosticul pozitiv actualei sarcini:- in urma cu 6 saptamani, prin determinari cantitative seriate ale
gonadotrofinei coriale.

-         Greturi si varsaturi: - prezente, au cedat spontan in ultimele 3 zile.

-         Caracterele durerilor: – vagi lombalgii si senzatie de 'tensiune' in hipogastru.

-         Modul de debut al durerilor: - insidios, in urma cu 2 zile.

-         Antecendente in ceea ce priveste sangerarile , tulburari de coagulare: - neaga, dar de o zi pierde

sange pe cale vaginala.

-         Cantitatea de sange pierdut, evaluata subiectiv de catre pacienta : - „o cescuta'.

-         Caracterele sangelui pierdut: maron inchis , fara fragmente tisulare):

-         Modul de sangerare: – intermitent

-         Vertij: - absent

-         Anxietate: - foarte intensa, aproape panica, extrema agitatie psiho-motorie.

-         Starea emotionala: ce inseamna pierderea sarcinii pentru dumneavoastra?: - 'ar insemna sfarsitul
lumii pentru mine daca as pierde si copilul asta, sfarsitul vietii'

Diagnostic nursing

Diagnosticul potential in fata acestei sangerari a inclus atat aspectele biofizice cat si pe cele psihosociale
ale avortului.

Diagnostice nursing potentiale :

-         Potential de durere – legata de contractiile uterine;

-         Potential de suferinta psihica – legata de viitorul incert al unei sarcini dorite;

-         Potential de sentimente de teama si anxietate – legate de lipsa cunoasterii procedurilor

intraspitalicesti - mai putin important, avand in vedere profesia pacientei (medic).

-         Potential de deficit de cunostinte – cu privire la interventia chirurgicala si restrictiile in ceea ce

priveste activitatea postoperator;

-         Potential de infectie – legat de invazia bacteriana uterina, dupa traumatismul endometrial la

chiuretaj

-         Potential de subestimare a propriei valori – legata de incapacitatea de a duce sarcina la termen si

finalizarea acesteia cu succes;

-         Potential de alterare a comportamentului parental – legata de sentimentele de inacceptare a

situatiei, de dezamagire si durere psihica pentru pierderea sarcinii.

Atentia imediata a nursei s-a concentrat pe aspectele biofizice ale diagnosticului nursing si pe cele care au
vizat mentinerea homeostaziei materne. Aspectele psihosociale se refera la ceea ce reprezinta aceasta
pierdere pentru pacienta respectiva. Masurile de nursing efectiv se adreseaza ambelor aspecte. Pe tot
parcursul acordarii ingrijirilor, familia a fost incurajata sa comunice si sa ajute la rezolvarea momentelor
de criza care au aparut.

Plan nursing si interventii nursing

Datele stabilite la evaluarea de la internare au fost raportate medicului pacientei. S-a montat o perfuzie la
indicatia medicului si s-au recoltat probe de sange pentru analize de la laborator: HLG – completa, grup
sangvin, Rh. Atunci cand s-a pus indicatia de chiuretaj uterin, asistenta a imbogatit explicatia data de
medic si s-a asigurat ca pacientei ii sunt oferite raspunsuri la toate intrebarile si preocuparile.
CONCLUZII

1.   In prezent, in Romania incidenta sarcinilor nedorite ramane mare, de aceea, incidenta complicatiilor
tardive, inerente intreruperilor de sarcina la cerere este apreciabila.

2.   Sarcinile complicate cu iminenta si provocare de avort la grupele extreme de varsta, in special la grupa
de varsta 17-20 de ani, reprezinta un procent de 7 %, ceea ce subliniaza eficienta scazuta a sistemului
nursing in teritoriu, la nivelul dispensarelor medicale teritoriale.

3.    Studiul nostru a gasit o incidenta impresionanta in ceea ce priveste procentul sarcinilor complicate cu
iminenta si amenintare de avort la paciente nulipare (60 %), ceea ce demonstreaza importanta
nursingului la aceasta categorie de paciente expuse riscurilor de complicatii in domeniul afectiv si in ceea
ce priveste insertia sociala.

4.     Antecedentele abortive (avorturi la cerere) au o importanta covarsitoare in aparitia complicatiilor in

sarcinile ulterioare in trimestrele I si II.

5.    Diagnosticul nursing in fata unei sangerari include atat aspecte biofizice cat si pe cele psihosociale ale
avortului.

6.    Atentia imediata a nursei trebuie sa se concentreze pe aspectele biofizice ale diagnosticului nursing si
pe cele care vizeaza stabilizarea si mentinerea homeostaziei materne. Aspectele psihosociale se refera la
ceea ce reprezinta aceasta pierdere pentru pacienta respectiva. Masurile de nursing efectiv se adreseaza
ambelor aspecte. Pe tot parcursul acordarii ingrijirilor, familia trebuie incurajata sa comunice si sa ajute la
rezolvarea momentelor de criza care pot sa apara.
BIBLIOGRAFIE

Radulescu Ginecologie, Editura Medicala, Vol. I si II, 1993.

Luca V. Diagnostic si conduita in sarcina cu risc crescut, 1989.

Luca V. Hemoragiile in sarcina, Editura Cernea, 1994.

Cernea M. Curs de obsterica,  1988.

Parhon I. Manual atlas de lucrari practice de Obsterica-Ginecologie, Universitatea

Craiova, 1975.

Raca N. Patologia asociata sarcinii,  Editura Sitech, 1996.

Virtej Obstetrica, Editura Medicala, 1997.

Raca N. Curs de obstetrica, Editura de Sud, 1999.

Alessandrescu D. Biologia reproducerii umane, Editura Medicala Bucuresti, 1987.

Ancar V., Ionescu C. Obstetrica, Editura national, 1997.

Benson R. C. Manuale di Obstetricia e Ginecologia,  Piccin, Padova, 1986.

Bourton J. M., Dennez M., Practique de l'echographie en gynecologie et obstetrique, Ed. Vigot, Paris,
Eboue E. 1984.

Cernea M. Curs de obstetrica, Reprografia Universitatii Craiova, 1987.

Cunningham I., Gary F. William's Obstetrics,  ed. 19, Appleton si Lange, 1994.

Hibard B. M. et al. Principles Of Obstetrics,  Butterwoth si Co, London, 1988.

Luca V. Diagnostic si Conduita in sarcina cu risc crescut, Editura Medicala,

Bucuresti, 1989.

Shoupe D., Haseltine Fp. Contraception, Sprincer Verlag, 1993.

Dewhurst Sir Cj, Witfield Dewfurt's Book Of Obstetrics and Gynecologz For Postgraduates, ed. IV,
CR. Blackwell Sci. Pub, Oxford, 1986.

Raca N. Curs de obsterica-ginecologie, Editura Medicala, Craiova, 1996

Vartej P. Obsterica, Editura Medicala, Bucuresti, 1997.

Balta G. Tehnici speciale de ingrijire a bolnavului, Editura Didactica si Pedagogica,

Bucuresti, 1988.

Radulescu I. Ginecologie, Vol. I si II,  Editura Medicala, 1993.

Cernea M. Curs de obstetrica,  1988.

Raca N. Curs de obsterica, 1999.

Leonide L. Martin, Sharon Maternity Nursing,  Ed. J. B. Lippincott, Philadelphia, 1996.

J. Reeder
Titirca L. Tehnici de evaluare si ingrijire acodata de asistenta medicala,  Editura
Medicala Romaneasca, Bucuresti, 1983.

Lemnete I., Radulescu I. Manual de obstetrica si ginecologie pentru cadre medii,  Editura Medicala
Bucuresti, 1975.

Titirca L. Ghid de nursing,  Editura Viata Romaneasca, Bucuresti, 1960.

*** Medical Surgical Nursing, Ed. J. B. Lippincott, Philadelphia, 1991.

Adelle P. Maternal and Child Health Nursing,  Ed. J. B. Lippincott, Philadelphia, 1995.

Negrut I., Rusu O. Ginecologie si Obstetrica,  Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1981.

Alessandrescu D. Probleme de practica si tehnica obstetricala,  Editura Medicala Bucuresti,

1965.

Titirca L. Dictionar de termeni pentru asistenti medicali,  Editura Viata Medicala

Romaneasca, Bucuresti, 2000.

Titirca L. Urgente medico-chirurgicale - Sinteze pentru asistentii medicali,  Editura

Medicala, Bucuresti, 1999.

*** The Lippincott Manual of Nursing Practice,  Ed. J. B.

Lippincott, Philadelphia, fifth edition.

Vartej P. Obsterica fiziologica si patologica,  Editura All, Bucuresti, 1997.

Crisan N., Nanu D. Ginecologie, Editura Societatea Stiinta si Tehnica, Bucuresti, 1971.

Aburel E. Obstetrica si Ginecologie, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1971.

Andrews M. N., Boyle J. S. Transcultural Concepts in Nursing Care, Ed. J. B. Lippincott, Philadelphia,

1995.

Mozes C. Tehnica ingrijirii bolnavului, editia a IV-a,  Vol. I, II, Editura Medicala
Bucuresti, 1978.

Raca N. Curs de obstetrica-ginecologie,  Editura Medicala, Craiova, 1996.

Luca V. Diagnostic de conduita in sarcina cu risc crescut,  Editura Medicala,

Bucuresti, 1983.

Bloom A., Bloom S.R. Toohey's Medicine for Nurses

Balta G. Tehnici speciale de ingrijire a bolnavilor,  Editura Didactica si Pedagogica,

Bucuresti, 1988.

Gulanick M., Klopp A., Nursing Care Plans-Nursing Diagnosis and Intervention,  Fourth Edition,
Galanos S., Gradishar D. 1998.

Janet B., McCann F., Nursing from Concept to Practice,  Second Edition, Connecticut, 1988.
Burroubhs S.

Titirca L. Tehnici de evaluare si ingrijire acordate de asistenti medicali,  Editura

 Medicala, Bucuresti, 1997.

Titirca L. Ghid de nursing,  Editura Viata Romaneasca, Bucuresti, 1996.

Raca N. Curs de obstetrica-ginecologie,  Editura Medicala, Craiova, 1996.

Luca V. Diagnostic de conduita in sarcina cu risc crescut,  Editura Medicala,

Bucuresti, 1983.

Bloom A., Bloom S.R. Toohey's Medicine for Nurses

Balta G. Tehnici speciale de ingrijire a bolnavilor,  Editura Didactica si Pedagogica,

Bucuresti, 1988.

Gulanick M., Klopp A., Nursing Care Plans-Nursing Diagnosis and Intervention,  Fourth Edition,
Galanos S., Gradishar D. 1998.

Janet B., McCann F., Nursing from Concept to Practice,  Second Edition, Connecticut, 1988.
Burroubhs S.

Titirca L. Tehnici de evaluare si ingrijire acordate de asistenti medicali,  Editura

Medicala, Bucuresti, 1997.

Titirca L. Ghid de nursing,  Editura Viata Romaneasca, Bucuresti, 1996.

Raca N. Curs de obstetrica-ginecologie,  Editura Medicala, Craiova, 1996.

Luca V. Diagnostic de conduita in sarcina cu risc crescut,  Editura Medicala,

Bucuresti, 1983.

Bloom A., Bloom S.R. Toohey's Medicine for Nurses

Balta G. Tehnici speciale de ingrijire a bolnavilor,  Editura Didactica si Pedagogica,

Bucuresti, 1988.

Gulanick M., Klopp A., Nursing Care Plans-Nursing Diagnosis and Intervention,  Fourth Edition,
Galanos S., Gradishar D. 1998.

Janet B., McCann F., Nursing from Concept to Practice,  Second Edition, Connecticut, 1988.
Burroubhs S.

Titirca L. Tehnici de evaluare si ingrijire acordate de asistenti medicali,  Editura

Medicala, Bucuresti, 1997.

Titirca L. Ghid de nursing,  Editura Viata Romaneasca, Bucuresti, 1996.

Savulescu D. Notiuni de teorie si clinica obstetricala,  1988.

Aburel E. Anestezia locala in H a perineului,  Rev. Obstet. Ginecol., 1987.

Balahard-Mahon Nasterea dirijata,  Encyclopedie med-chirurg., 1995.