Subiectul 1. Punctul A. EX 6.

1 Elemente de versificatie
a) Masura
Numarul de silabe dintr-un vers.

ex:  Stelele par îngheţate, cerul pare oţelit,

Masura versului este de 15 silabe.

b) Tipuri de rima

1. Rima imperecheata: rimeaza versurile 1-2 si 3-4

2. Rima incrucisata: rimeaza versurile 1-3 si 2-4

3. Rima imbratisata: Rimeaza versurile 1-4 si 2-3

4. Monorima: Rimeaza cel putin 3 versuri

c) Ritmul

1. Ritmul trohaic: este alcatuit din doua silabe, prima fiind accentuata, iar a doua
neaccentuata.

2. Ritmul iambic: este alcatuit din doua silabe, cu accentul pe a doua silaba.

3. Ritmul amfibrahic: este alcatuit din trei silabe, cu accentul pe a doua silaba.
2. Figuri de stil
1. Epitetul este figura de stil care consta in evidentierea insusirilor deosebite ale
obiectelor, fiintelor sau fenomenelor in stare de a emotiona pe cititor.

a) epitet cromatic (evidentiaza culori)

Ex: „flori albastre tremur ude”

2.  Comparatia este figura de stil care consta in evidentierea trasaturilor a doi termeni,

in scop expresiv. Uniti cu ajutorul prepozitiilor „ca”, „precum”, „cat”, „asemenea”, sau cu
ajutorul verbelor „a parea”, „a semana” sau „a se asemana”.

Ex: „ca un glob de aur luna stralucea”

3. Personificarea este figura de stil care consta in atribuirea de trasaturi specifice

fiintelor vii obiectelor, fenomenelor, sau in atribuirea de trasaturi specific umane 
animalelor, pasarilor, insectelor etc.

Ex: „Doar izvoarele suspina

Pe cand codrul negru tace”

4. Metafora este figura de stil care consta in inlocuirea unui termen cu sens propriu cu
unul cu sens figurat, mai expresiv, cei doi termeni avand insusiri comune.

Ex: „Luna, tu, stapana marii, pe a lumii bolta luneci.”

Ex: „Parea ca printre nouri s-a fost deschis o poarta

Prin care trece alba regina noptii moarta”
5. Hiperbola este figura de stil care consta in exagerarea dimensiunilor unui obiect, ale
unei fiinte sau ale unui fenomen, cu scopul obtinerii unui efect expresiv.

Ex: „In turbarea ei caniculara, arsita miezului inflacarat al zilelor de Iuliu musca cu dinti
de foc de pretutindeni”

6. Enumeratia este figura de stil care consta in insiruirea mai multor termeni, cel putin
doi.

Ex: „Aici stejarii, brazii si fagii trufasi inalta capul lor spre cer.”

7. Repetitia este figura de stil care consta in repetarea unor cuvinte sau constructii
pentru a se obtine un efect expresiv.

Ex: „Ziua ninge, noaptea ninge; dimineata ninge iar”

8.  Inversiunea este figura de stil care consta in topica inversata a cuvintelor; de obicei,

inversiunea are in componenta un adjectiv asezat in fata substantivului pentru a se
accentua trasatura evidentiata de adjectiv.

Ex: „Vesela verde campie acu-i trista, vestejita”

9. Antiteza este figura de stil care consta in folosirea alaturata a doi termeni cu inteles
opus, pentru a se sublinia o anumita idee.

Ex: „Viata ori moarte, striga toti”

3. Trasatura textului narativ
a) Prezenta unui narator – mod de expunere naratiunea

- subiectiv (persoana 1)

- obiectiv (persoana a 3-a)

b) Incadrarea spatio-temporala a actiunii

c) Prezenta verbelor predicative care dau actiunii cursivitate si dynamism

d) Prezenta actiunii si a personajelor prin care autorul isi exprima indirect

gandurile si sentimentele

4. Trasatura descrieri
-frecvența substantivelor, a adjectivelor, cu accent pe verbele statice la
modul indicativ, timpul prezent sau imperfect.

-prezența imaginilor artistice și a figurilor de stil

-prezenta cadrului temporal si spatial: ex.un decor interior, un peisaj, un

anotimp etc.

-prezenta unui camp lexical dominant

5. Trasatura textului dramatic

- este structurata in acte si scene (sau tablouri)

- modul de expunere caracteristic este dialogul, caci textul este alcatuit in intregime din
succesiunea replicilor personajelor; 

- intre paranteze sunt asezate indicatiile scenice sau de regie (se mai numesc
si didascalii), care fac referire la: decor, miscarea personajelor in scena, vestimentatia,
comportamentul, atitudinea, gesturile, mimica sau tonalitatea vocii personajelor

- existenta conflictului dramatic principal

8. rolul spatio-temporal

Indicii spațio-temporali (sau coordonatele spațiale și temporale) au rolul de a

plasa acțiunea în timp și spațiu si de a informa cititorul.

9. Rolul dialogului
– ajuta actiunea sa inainteze
– confera actiunii dinamism
– pune in lumina relatiile dintre personaje si limbajul acestora
– evidentiaza anumite trasaturi morale ale personajelor

10. mijloc de caracterizare

1. Mijloace de caracterizare directe:
–     de către autor;
–     de către alte personaje;
–     de către personajul însuşi (autocaracterizare);
2. Mijloace de caracterizare indirecte:
–     din limbaj;
–     din fapte;
–     din comportament;
–     gesturi;
–     din relaţia cu alte personaje.

Caracterizat in mod (direct/indirect), din ceea ce reiese din (gesture,fapte etc.),

(numele personajului) este (insusire morala/fizica). “(Secventa)“
Tiparele Textuale sunt:
1. Narativ

2. Descriptiv

3. Dialogat

4. Argumentativ

5. Explicativ

Subiectul 1. Punctul A. EX 7
O tema comuna celor doua texte date este … . Astfel, in primul text se evidentiaza ……………………
in vreme ce textul secund prezinta …………………………………………. .

Subiectu 1. Punctul A. EX 8
Consider ca ………………………. , deoarece ………………………………. . Asa cum reiese si din textul
propus, …………………………………………. : ( o secventa din text)

Subiectul 1. Punctul A. EX 9
Asociez fragmentul din/poezia ……. de (autorul) cu textul literar/poezia/textul dramatic de
(autorul) intrucat ambele ilustreaza ….. , ca valoare culturala comuna. Astfel, in textul propus se
evidentiaza ……………………………………….. in timp ce in opera amintita de noi,
………………………………………… .
Subiectul 2
1. Rezumat
a) Realizarea planului simplu de idei (Extragerea ideilor principale)

b) Odate extrase, aceste idei constituie schita rezumatului ce urmeaza a fi

formulat

c) Textul trebuie sa fie clar, lipsit de detalii inutile si trebuie folosita limba
standard

d) Timpurile verbale pe care trebuie sa le utilizam sunt:

- indicativ, prezent

- indicativ, perfect compus (favorabil)

-indicativ, imperfect

- Pot fi folosite si alte timpuri pentru exprimarea corecta

e) Verbele si Pronumele trebuiesc puse la persoana a 3-a

f) Sunt excluse:

- interjectiile si substantivele in cazul Vocativ

- expresiile “consider ca” , “dupa mine” etc.

- termenii: autor,narrator, personaj, actiune

- nu se utilizeaza citate sau dialogul

2. Caracterizare
In fragmentul extras din (titlul textului) de (autorul) este
relatata o intamplare …………………………… . Din acest fragment,
m-a uimit personajul (numele personajului).
El este personajul (principal, secundar, episodic sau figurant),
inspirat/neinspirat din realitate, intalnit ………………………………. .
Caracterizarea este (directa si indirecta/ doar directa/ doar
indirecta) , dar cea predominanta este caracterizarea (indirecta
ce reiese din comportamentul si atitudinea lui/ directa ce reiese
din autocaracterizare, spusele autorului etc.) . …….
………………………………………………. { trebuiesc spuse trasaturile
morale si fizice (favorabil cu cate o secventa din text)}
…………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………… .
Din text, reiese ca personajele ……(ce parere au personajele
despre el)………………………………………………………………………… .
(Personajul caracterizat), la randul lui, ……(ce parere are
personajul caracterizat fata de celelatle personaje)
……………………………………………………………………….. .
(Sinteza trasaturilor)
(O incheiere)
3. Scrisoare
(Data)
Draga (numele),
Introducere: incepi de la capat cu alineat, scrii scoppul,
intentia ta, de ce ai vrei sa scrii scrisoarea.
Cuprins:Incepi de la capat,cu alineat. Fiecare idee incepe
de la capata cu alineat.Povestesti.
Incheiere: Incepi de la capat cu alineat. Scrii, pe scurt,
concluzia

Toate cele bune,

(numele tau)
4. E-mail
De la: (o adresa de e-mail)
Catre: (o adresa de e-mail)

Draga (numele),
Introducere: incepi de la capat cu alineat, scrii scoppul,
intentia ta, de ce ai vrei sa scrii scrisoarea.
Cuprins:Incepi de la capat,cu alineat. Fiecare idee incepe
de la capata cu alineat.Povestesti.
Incheiere: Incepi de la capat cu alineat. Scrii, pe scurt,
concluzia

Toate cele bune,

(numele tau)
5. Text Narativ
1. Modul predominant de expunere este naratiunea - naratiunea
este modul de expunere prin care se povestesc, se relateaza
intamplari. Aceasta poate fi subiectiva (la persoana I) sau
obiectiva (la persoana a III-a).

2. Prezenta momentelor subiectului/ a etapelor naratiunii.

3. Prezenta unui narator (subiectiv sau obiectiv) si a unor actiuni

la care participa personaje. 

4. Deasemenea se intalnesc multe imagini dinamice si vizuale

(daca poti, da si niste exemple si explica-le), multe verbe, dar si
indici temporali si spatiali.  
6. Nota de jurnal
(Data)
Am fost fericit/suparat pentru ca mi s-a intamplat
……………………………………………………………………………………. .
Am ramas surprins ………….. . M-a uimit …………. .M-a
entuziasmat ………….. . Din intamplare ……………. . Nu prea
mi-a placut ……………….. . M-a atras ………….. .

La jurnal trebuie sa vorbesti la persoana 1. Ce ti s-a

intamplat tie si ce te-a uimit. Nu confunda jurnalul cu
textul narativ.
7. Interviu
Exemplu:
-Juan Pérez : În dimineața zilei de astăzi avem ocazia să-l intervieveze pe Ryan
Gosling, actor în Lalaland: City of Stars, pentru a răspunde și a ne oferi detalii despre
experiența sa în acest film.

Bună dimineața, dle Ryan Gosling. Este o plăcere să-l avem aici și am vrea să ne
povestească puțin despre experiența sa de actorie de la Lalaland: City of Stars.

- Ryan Gosling : Bună, Juan. Mulțumesc pentru interviu. Experiența pentru mine a fost
cu adevărat plăcută și provocatoare: nu am mai participat vreodată la un muzical și este
întotdeauna frumos să inovezi ca oameni și să încerci să faci lucruri noi.

-Juan Pérez : Înțeleg că a avut loc o situație neregulată la Premiile Oscar, unde
Lalaland a fost anunțat ca câștigător al premiului pentru cel mai bun film în 2017, iar
câteva secunde mai târziu au declarat că a fost o greșeală și, de fapt, premiul a fost
pentru Moonlight.

-Ryan Gosling : Uite, ne place să facem filmul și asta e cel mai important lucru.
Bineînțeles că am fost încântați când am câștigat premiul pentru cel mai bun film,
deoarece într-un fel este o recunoaștere a muncii și a efortului depus.

8. text descriptiv
Incepi cu o mica portiune narativa de aproximativ 4-5 randuri

Apoi incepi sa descrii obiectul, personajul, locul etc. pe tot parcursul

textului

Foloseste multe insusiri/adjective si figure de stil

11.
6. Trasaturile genului liric:
- autorul isi exprima gandurile si sentimentele in mod direct

- nu sunt prezente personaje ( deobicei)

- mod de expunere predominant: descrierea 

- este prezent eul liric (vorbirea la persoana I singular)

- sunt folosite figuri de stil(metafore, epitete, personificari, comparatii...)

- sunt folosite imagini artistice(imagini: vizuale, auditive, ...)

- prezenta elementelor de prozodie(masura, rima, ritmul)

- caracterizare apare deobicei, aceasta fiind a unui personaj, si descrierea

naturiei

7. Vorbirea directa in cea indirecta

Vorbire directa = Text dialogat

PASCU (tainic): Dom’le șef! Ce crezi dumneata că e în pachetul ăsta?

ŞEFUL: Păi ce să fie? O carte.

Vorbirea Indirecta = Text narativ

Pascu il intreaba tainic pe sef ce crede ca este in pachet, iar seful i-a raspuns
ca ar fi o carte.

- Eliminarea liniei de dialog

- transformarea persoanei I şi a-II-a a verbelor şi a pronumelor în

persoana a III-a;
GRAMATICA
Mijloace de imbogatire
1. Familia lexicala este alcatuita din totalitatea cuvintelor formate prin
derivare de la un cuvant de baza.

Cuvant de baza: Floare

Âfl oricica, fl oricea, a inflori, infl orire, infl orit, fl orar,florareasa, florarie,

Floarea, Florica, Floricel, Florescu, floare–de- colt, floarea-soarelui

Campul Lexical cuprinde toate cuvintele care apatin aceluiasi domeniu si care au
trasaturi de sens comune

Campul lexical al “scolii”:

Elev, profesor, clasa, caiet, pix, stilou, banca, catedra, ghiozdan, table,
burete.
transformarea persoanei I şi a-II-a a verbelor şi a pronumelor în persoana a III-a;

2. Derivarea este procedeul de formare de noi cuvinte cu

ajutorul prefixelor si al sufixelor

Face – reface re-prefix ; face-radacina

Aur – auriu iu-sufix ; aur-radacina

Diminuitive: casă – căsută Augmentative: casă - căsoi

Compunerea este mijlocul intern de imbogatire a vocabularului
prin care se formeaza cuvinte noi, unind termeni defieriti prin
urmatoarele procedee.

A) compunere prin alaturare:

- cu cratima

Redactor-sef

Targu-Jiu

Bistrita-Nasaud

-fara cratima

Stefan Cel Mare

Domnia ta

De pe la

-sudare

Niciodata

Douazeci

Campulung

B) comunere prin subordonare

-atributiva

Coada-Soricelului

Floarea-Soarelui
-completiva

Papa-Lapte

Zgarie-Branza

C) compunere prin abreviere

T.A.R.O.M

C.F.R

Conversiunea este mijlocul de imbogatire care schimba valoarea

morfologica a unui cuvant.

Gandul meu - meu- adjectiv pronominal posesiv provenit din

pronume posesiv

Vine si el - si- adverb provenit din conjunctie coordonatoare

copulative
Fonetica
Vocale: A, Â, Ă, î, E, I, O, U

Consoane: B, C, D, F, G, H, J, K, L, M, N, P, Q, R, S, Ş, T, Ţ, V, W, X, Y,
Z.

Semivocale: E, I, O, U

Diftongul este grupul de sunete alcatuit dintr-o vocala si o semivocala,

pronuntate in aceeasi silaba.

El – (i)el diftong(ie)

Soa-re – diftong(oa)

Iar-na – diftong(ia)

Triftongul este grupul de sunete alcatuit dintr-o vocala si doua semivocale

pronuntate in aceeasi silaba

Eu – (i)eu triftong(ieu)

Cre-ioa-ne – triftong(ioa)

Ve-neau - triftong(eau)

Hiatul apare intre doua vocale alaturate, pronuntate in silabe diferite

a-e-ro-port - hiat(a-e)

al-co-ol - hiat(o-o)

bi-o-lo-gi-e - hiate(i-o) ; (i-e)

Categorii Semantice
Sinonimele sunt cuvinte cu forma diferita si cu sens identic sau asemanator.

Mut - tacut

Destin - soarta

Pofta - dorinta

Antonimele sunt cuvinte cu sensuri diametral opuse:

Rece – cald

Dragoste – ură

Atent – neatent

Omonimele sunt cuvinte cu aceeasi forma si sens complet diferit

Broasca (animal) – broasca (la usa)

Sare (substantiv) – sare (verbul)

Omofonele sunt cuvinte care se pronunta la fel

Ea – Ia

Omografele sunt cuvinte care se scriu la fel , dar se pronunta diferit

Ve-se-la - Ve-se-la

Paronimele sunt cuvinte cu forma asemanatoare si cu sens diferit

Lacuna – Laguna

Pronume – Prenume

A asculta – a ausculta
Cuvinte polisemantice sunt cuvinte care au doua sau mai multe sensuri legate
intre ele:

A da (a oferi, a darui, ainmana, a dona)

Foc (flacara, incendiu, razboi)

Pleonasmul este o greseala de exprimare care contsa in folosirea alaturata a

unor cuvinte sau a unor constructii cu acelasi sens:

A urma in continuare

Superior

Autoevaluare proprie

Tatuaj pe piele

Fraza
Conjunctii coordonatoare:

Adversative: dar, iar, insa, ci

Disjunctive: ori, fie, sau

Copulative: si, nici

Concluzive: deci, asadar

Conjunctii Subordonatoare:

Că, să, ca să, fiindca, deoarece, intrucat,incat, cum că, daca, etc.
Tipurile de fraze:
A) Atributiva:
Fata/ care canta la pian/ e sora mea/
P1 – fata e sora mea – propozitie principal
P2 – care canta la pian – propozitie subordonata, atributiva
B) Completiva directa:
Am vazut/ că ti-ai notat datele problemei/
P1 – Am vazut – propozitie principal
P2 – că ti-ai notat datele problemei – propozitie subordonata,
completiva directa
C) Completiva indirecta
Povestesc/ cui vreau/
P1 – Povestesc – propozitie principal
P2 – cui vreau – propozitie subordonata, completiva indirecta
D) Completiva Prepozitionala
Ma gandesc/ să plec la mare/
P1 – Ma gandesc – propozitie principal
P2 – sa plec la mare – propozitie subordonata, completiva
prepozitionala
Cazuri si functii sintactice
Articolele
Articolul Hotarat si Nehoatarat

Articolul genitival

Articolul demonstrativ
Adjectivul

Gradele de comparativ:
I. GRADUL POZITIv

copil silitor

II. GRADUL COMPARATIV

a) comparativ de superioritate

copil mai silitor

b) comparativ de egalitate

copil la fel de silitor

c) comparativ de inferioritate

copil mai putin silitor

III. GRADUL SUPERLATIV

1. gradul superlativ relativ

a) superlativ relativ de superioritate

copilul cel mai silitor

b) superlativ relativ de inferioritate

copilul cel mai putin silitor

2. gradul superlativ absolut 

a) superlativ absolut de superioritate

copilul foarte silitor

b) superlativ absolut de inferioritate

copilul foarte putin silitor 

Numeral
1. cardinal: unu, doi, trei

2. ordinal: primul, al doilea, al treilea

Valorile numeralului:
a) Valoare pronominala:

Primul a ajuns acasa

b) Valoare adjectivala:

Doi copii au plecat la mare

c) Valoare substantivala:

Tramvaiul 32 a ajuns

Doi plus doi fac patru

Adverbul
Adverbul sta mereu langa un verb si nu are functie
sinstactica
Interjectie
 a!
 aba!
 aferim!
 ah!
 bre!
 buf!
 bum!
 câr
 câș
 cea!
 cioc!
 cirip
 clanț

Prepozitia
Caz Acuzativ - cu , de la , in , pentru , dupa , intre , peste , pana , de la , pana
la , de langa , de pe etc.

Caz Dativ - gratie , multumita , datorita , potrivit , contrar , asemenea , aidoma

Caz Genitiv - contra , impotriva , in fata , in spatele , inapoia , inaintea

Verbul
Perfect simplu Mai mult ca perfectul
eu cântai eu cântasem
tu cântași tu cântaseși
el/ea cântă el/ea cântase
noi cântarăm noi cântaserăm
voi cântarăți voi cântaserăți
ei/ele cântară ei/ele cântaseră
a. indicativ (acțiune reală)

   –  prezent – Eu cânt.

– imperfect – Eu cântam.
– perfect compus – Eu am cântat.
– perfect simplu – Eu cântai.
– mai mult ca perfect – Eu cântasem.
– viitor – Eu voi cânta.
– viitor anterior – Eu voi fi cântat.

b. Conjunctiv (acțiune realizabilă, posibilă)

– prezent – Eu să cânt.
– perfect – Eu să fi cântat.

c. Condițional-optativ (condiție, acțiune dorită)

– prezent – Eu aș cânta.
– perfect – Eu aș fi cântat.

c. Imperativ (îndemn, poruncă)
– pozitiv – Cântă! Cântați!
– negativ – Nu cânta! Nu cântați!

II. Modurile nepersonale

a. Infinitiv (numele acțiunii)
– prezent – a cânta
– perfect – a fi cântat
b. Gerunziu (împrejurarea) – cântând

c. Participiu (acțiune suferită de un obiect) – cântat

d. Supin (scopul, destinația, proveniența) – de cântat

Pronumele

Pronumele personal

Pronume Personal de politete:

Pronumele reflexiv

Pronumele Posesiv
Pronumele demonstrativ

Pronumele Nehotarat

Pronume Negativ
Pronumele interogativ

Pronumele Relativ

Pronumele de intarire
Alte idei
1.Enuntul exclamativ exprima o exclamatie,o mirare.
Enuntul imperativ exprima o porunca, un indemn.

2. Enunt in constructive activ: El a facut cartea

Enunt in constructive pasiva: Cartea a fost creeata de el

3. Rotile a caror masaină

“a” este in legatura cu “masină”

“caror” este in legatura cu “rotile”